[Type the document title]

12.ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE

Metoda drumului critic este o metodă de programare şi conducere a proiectelor. Prin
proiect, în sensul metodei drumului critic, înţelegem o activitate de mare amploare orientată către
atingerea unui scop bine definit.

Metoda drumului critic foloseşte, ca tehnică de modelare a derulării unui proces, graficul
reţea, o reţea plană de noduri şi conexiuni între acestea, prin care se evidenţiază absolut toate
elementele implicate în derularea procesului precum şi interdependenţa de natură tehnologică sau
organizatorică dintre acestea.

Metoda drumului critic ca metodă de programare şi conducere se întemeiază pe

următoarele premize:

- pentru realizarea oricărei categorii de construcţii se parcurg un număr mai mare sau mai
mic de procese simple sau complexe. Acţiuni cu caracter tehnic, acţiuni cu character
organizatoric, acţiuni cu caracter legislativ etc, – toate poartă denumirea generică de activităţi.

- metoda drumului critic, prin modelul sau specific, permite ca în faza de elaborare a
programului să se poată face analize secvenţiale cu adaptarea corespunzătoare pentru a putea fi
atinse obiectivele dinainte stabilite.

- în faza de execuţie propriu-zisă a proiectului, modelul grafic specific metodei drumului

critic permite analiza comparativă între ceea ce este programat până la o anumită data şi
realizările corespunzătoare aceleaşi etape dându-se posibilitatea de a interveni în continuare
astfel încât obiectivele stabilite să fie atinse.

Metoda drumului critic se întemeiază pe teoria grafurilor, capitol important al teoriei

mulţimilor care s-a dovedit foarte util în modelarea fenomenelor tehnice, organizatorice,
economice etc., în care intervin aranjamente, permutări sau combinări a elementelor.

Un graf G se defineşte ca un cuplu de mulţimi:

– mulţimea vârfurilor

– mulţimea conexiunilor .

În modelarea fenomenelor economice, implicit a celor din construcţii, se utilizează

grafuri orientate cu număr finit de noduri şi activităţi. Cea mai intuitivă formă de reprezentare a

84
[Type the document title]

unui graf este reprezentarea geometrică în care fiecare vârf se reprezintă preintr-un cerc

şi fiecare conexiune se reprezintă printr-o săgeată, forma, înclinarea sau dimensiunea

acesteia neavând nimic comun cu mărimea săgeţii.

Pornind de la această reprezentare grafică a unui graf, se pot face următoarele precizări:

1. arc este caracterizat prin:

– Vârf iniţial (extremitate, nod, moment iniţial)
– Vârf final (extremitate, nod, moment final)

2. două arce şi sunt adiacente dacă au o extremitate comună

3. un arc este imergent sau incident interior nodului dacă acesta este
extremitatea finală a arcului.

4. un arc este emergent sau incidentul exterior nodului dacă acesta este
extremitatea iniţială a arcului.
5. un drum, într-un graf, este o succesiune de arce adiacente.
6. un drum complet într-un graf este o succesiune de arce adiacente între nodul iniţial şi
nodul final al grafului.

Metoda drumului critic (MDC) utilizează termenul generic de activitate prin care înţelegem:

- un proces simplu sau complex de construcţie;

- activitate cu caracter tehnic;
- activitate cu caracter organizatoric;
- activitate cu caracter legislativ;
- activitate cu caracter tehnologic.

Metoda drumului critic utilizează 3 categorii de activităţi:

85
[Type the document title]

a. activităţi care consumă timp şi resurse -

Obs.: - durata de execuţie a unei activităţi ij

- intesitatea resursei

b. activităţi care consumă numai timp -

c. activităţi care nu consumă nici timp, nici resurse - denumite activităţi fictive.
Acestea au rolul de a pune în evidenţă interdependenţa dintre primele 2 categorii de activitaţi.

În metoda drumului critic activităţile se reprezintă sub 2 forme:

 sub formă de arc, forma, înclinarea sau lungimea acestuia neavând nimic comun cu durata de
execuţie a activităţii.

Un asemenea mod de reprezentare a activităţii conduce la obţinerea unor

grafice reţea de tip CPM.

O activitate este complet definită dacă se cunosc:

Două activităţi şi sunt adiacente dacă au o extremitate comună. Extremitatea comună

(nodul j) impune regula că activitatea poate să înceapă imediat după terminarea activităţii .

86
[Type the document title]

 reprezentarea activităţii sub formă de noduri ale modelului grafic. Acest mod de reprezentare
conduce la reţele tip MPM.

Conexiunea dintre cele 2 activităţi poarta denumirea de conditionare, care poate fi:

- de tip început – început (I – I)

- de tip sfârşit – început (S – I)
- de tip sfârşit – sfârşit (S – S)

Graful specific metodei drumului critic se elaborează ca un desen care pentru claritate, pentru
uşurinţă utilizării sale trebuie să respecte anumite reguli de reprezentare.

Grafice reţea tip CPM

1. Orice grafic reţea de tip CPM începe cu un singur nod şi se termină cu un singur nod;
2. dintr-un nod pot pleca (sunt emergente) una sau mai multe activităţi;
3. într-un nod pot sosi (sunt imergente) una sau mai multe activităţi;
4. între 2 noduri succesive ale graficului se reprezintă o singură activitate;
5. într-un grafic nu se admit circuite închise;
6. pentru claritatea desenului se va evita reprezentarea încrucişată a activităţii;
7. în cazul în care pe parcursul execuţiei unei activităţi se doreşte începerea altor
activităţi, prima activitate se împarte în subactivităţi;
8. numerotarea grafului se face în ordine crescătoare de la nodul iniţial spre nodul final
astfel încât numărul de la începutul activităţii să fie mai mic decât numărul de la
sfârşitul activităţii.
Pentru elaborarea unui program cu analiza timpului se parcurg următoarele etape:

1) studiul proiectului, lista de activităţi

2) elaborarea modelului grafic
3) stabilirea duratelor pentru activităţilor graficului reţea
4) calculul elementelor graficului reţea (termene noduri, termene activităţi, rezerve
de timp a activităţii, identificarea drumului critic)
5) analiza încadrării în restricţii temporare a programului
6) condensarea şi integrarea graficului reţea
7) transpunerea calendaristică a graficului reţea
Cele 7 etape se pot grupa astfel:

87
[Type the document title]

٠ primele 2 etape se constituie într-o fază calitativă, avându-se în vedere că ele pot fi
elaborate numai de către specialişti în construcţii, cu o pregătire temeinică şi cu
experientă în domeniu
٠ etapele 3) 4) 5) 6) 7) se constituie într-o fază cantitativă avându-se în vedere faptul că se
determină manual sau automat cu ajutorul unui program specializat.
Studiul proiectului; lista de activităţi

Pentru elaborarea unui program cu analiza timpului se porneşte de la următoarea bază de

date:

Proiect tehnic (P.Th.) şi D.E.

- piese desenate

- piese scrise – antemăsuratoare

– lista cantităţilor de lucrări

– memorii de specialitate

– caiete de sarcini

– program de control al calităţii

Informaţii legate de forţa de muncă ce urmează a fi utilizată (specializare, număr, grad

de calificare)
Informaţii legate de mijloacele de muncă pe care şantierul le poate implica (număr de
utilaje pe tipuri, performanţele acestora etc.)
Informaţii legate de obiectul munci (materiale semiprefabricate, prefabricate, etc.)
Informaţii legate de amplasament (spaţii de circulaţie, de depozitare)
Pornind de la această bază de date se studiază foarte atent proiectul tehnic. Se face o idee
despre tehnologia utilizată pentru realizarea diferitelor elemente funcţie de disponibilităţile
şantierului. Pentru elaborarea programului, proiectul se structureză pe activităţi:

- se stabilesc mai întâi activităţile reprezentând procese simple sau complexe de

construcţie ce se identifică cu etapele tehnologice importante ce trebuiesc parcurse fără
a se ţine seama de desfăşurarea în spaţiu a acestora.

88
[Type the document title]

- în etapa următoare activităţile stabilite astfel se împart în subactivităţi ţinându-se

seama de desfăşurarea în spaţiu. În acest sens construcţia sau acea parte din construcţie
pentru care se elaborează programul se împarte în sectoare de lucru după regulile
cunoscute. Se are în vedere delimitarea sectoarelor de aşa manieră încât ritmul de
execuţie până la finalizarea construcţiei să fie cât mai accelerat.
- activităţile stabilite astfel se completează cu activităţi reprezentând:
٠ activităţi cu caracter tehnic: trasarea construcţiei, verificarea calităţii;
٠ activităţi cu caracter organizatoric: asigurarea mijloacelor de muncă;
٠ activităţi cu caracter legislativ-administrativ: avize, aprobări.
Obs: Se are în vedere absolut tot ce ţine de realizarea unei construcţii, procese şi
activităţi, indiferent unde se desfăşoară acestea.

Aceste activităţi se ordonează din punct de vedere tehnologic în cea ce se numeşte listă
de activităţi. Fiecare din aceste activităţi va avea în conţinut o anumită cantitate de lucrări
stabilită fie pe baza antemăsurătorii, fie pe baza detaliilor de execuţie.

Elaborarea modelului grafic;

stabilirea duratelor pentru activităţile graficului reţea

Graficul reţea specific metodei drumului critic este o reţea plană formată din noduri şi
arce reprezentând diferite activităţi din strcutura proiectului, cu ajutorul cărora se descrie, cu un
grad mai mare sau mai mic de detaliere modalitatea optimă de execuţie a unei construcţii
vizându-se tot timpul obiectivele propuse pentru program.

Pentru elaborarea graficului reţea se pleacă de la:

- proiectul tehnic şi detaliile de execuţie

- lista de activităţi
- mărimea obiectivelor propuse pentru program
Forma în plan a graficului reţea urmăreşte atingerea obiectivelor acceptându-se fie o
execuţie succesivă a sectoarelor, dacă durata totală de execuţie permite acest lucru rezultând o

89
[Type the document title]

durata mare, fie o execuţie în paralel a sectoarelor, dacă durata de execuţie este foarte scurtă, fie
o execuţie combintă între cele 2 – metoda în lanţ.

Durata activităţilor pentru graficul reţea se stabileşte funcţie de natura acestora, astfel:

a) pentru activităţi care reprezintă procese simple sau complexe de construcţie:

- Execuţie manuală: ;

- Execuţie mecanizată: ;
b) pentru activităţi care reprezintă acţiuni cu caracter tehnic, organizatoric, legislativ,
durata se stabileşte fie pe baza unor date statistice, daca acestea există, fie pe baza
experienţei unor compartimente sau persoane din cadrul unitaţii de construcţie;
c) pentru activităţi care reprezintă întreruperi tehnologice duratele se stabilesc pe baza
unor acte normative în vigoare.
Calculul elementelor graficului reţea
Fiecărui nod i se calculează două termene:

- termenul minim reprezentând cel mai devreme moment când poate să înceapă

activitatea ;

- termenul maxim reprezentând cel mai târziu moment când poate să înceapă

activitatea .

Termine minime

- se calculează începând cu nodul iniţial spre nodul final

- pentru nodul în care intră o singură activitate, este suma dintre al nodului

precedent şi durata activităţii.

- pentru nodul în care intră 2 sau mai multe activităţi al său este maximul dintre
sumele calculate astfel:

90
[Type the document title]

Termene maxime

- se calculează începând de la nodul final spre nodul iniţial al reţelei

- pentru nodul final, termenul maxim este egal cu termenul minim

- pentru nodul din care pleacă o singură activitate, termenul maxim al său este diferenţa

dintre al nodului următor şi durata activităţii.

- pentru nodul din care pleacă 2 sau mai multe activităţi al său este minimul dintre
diferenţele calculate astfel

Se observă în urma calcului că pe grafic se identifică 2 tipuri de noduri:

- noduri pentru care

- noduri pentru care

Măsura gradului de libertate legat de începerea, respectiv terminarea unei activităţi din
graficul reţea poartă denumirea de rezervă de timp. Pentru activităţile unui grafic reţea se pot
pune în evidenţă următoarele categorii de rezerve:

a. Rezerva totală – pune în evidenţă intervalul maxim cu care se poate depăşi termenul
minim de terminare a activităţii fără a afecta termenul final al programului.

b. Rezerva liberă – pune în evidenţă intervalul maxim cu care se poate depăşi termenul
minim de terminare a activităţii fără a afecta rezerva de timp a activităţii următoare.

91
[Type the document title]

c. Rezerva intermediară

d. Rezerva independentă
Dintre cele 4 categorii de rezerve cea mai importantă, atât în faza de programare cât şi în
faza de conducere a activităţilor, este rezerva totală aceasta dând flexibilitate programului.
Rezervele se utilizează pentru:

– reglarea permanentă a execuţiei prin deplasarea activităţilor ce dispun de rezerve

astfel încât să se revină permanent la programul iniţial;
– redistribuirea anumitor resurse de la activităţile cu rezervă totală spre activităţile
fără rezervă totală, urmărindu-se astfel gradul de certitudine în ceea ce priveşte
respectarea termrnului final al programării;
– optimizarea consumului de resurse pe şantier.
Evidenţierea drumului critic.

Cunoscând termenele nodurilor, reprezentând rezerva totală a activităţilor se pot pune în

evidenţă activităţile critice. Condiţia necesară şi suficientă ca o activitate a graficului reţea să fie
critică constă în îndeplinirea următoarelor:

– Activităţile să fie mărginite de noduri pentru care termenul minim este egal cu
termenul maxim

Drumul critic este drumul complet, între nodul iniţial şi nodul final al activităţilor, format
din activităţi critice.

Observaţii:

1) Într-un grafic reţea pot exista mai multe drumuri critice.

2) Drumul critic poate să treacă şi prin activităţi fictive.
Transpunerea calendaristică a unui grafic reţea.

92
[Type the document title]

Termenele nodurilor, reprezentănd termenele activităţilor dintr-un grafic reţea sunt

mărimi adimensionale utilizate pentru a arăta conexiunile dintre activităţile aferente unui proiect,
greu însă de utilizat în condiţiile folosirii modelului grafic ca instrument de conducere. Se
impune astfel transpunerea mărimilor adimensionale în date calendaristice compete acestea fiind
absolut necesare pentru:

1. cunoaşterea datelor calendaristice de începere/terminare a unui proiect, acestea devenind

clauze contractuale în documentul încheiat între beneficiar şi constructor;
2. cunoaşterea datelor calendaristice de începere şi terminare a fiecărei activităţi;
3. elaborarea planului de aprovizionare cu materiale, cunoscut fiind faptul că derularea
eficientă a unui proiect de producţie impune o aprovizionare raţională în concordanţă cu
desfăşurarea în timp a lucrării;
4. crearea condiţiilor tehnico-organizatorice pentru începerea fiecărei activităţi, premiză a
unor rezultate favorabile.
Cunoaşterea datelor calendaristice legate de realizarea unui proiect se concretizează prin
transpunerea calendaristică intr-o piesă fundamentală în cadrul proiectului de organizare denumit
plan calendaristic sau grafic de eşalonare a lucrărilor.

Urmărindu-se un program cu durată minimă de execuţie (minorant) se vor respecta

următoarele reguli de transpunere calendaristică:

1. orice activitate din graficul reţea se reprezintă în planul calendaristic începând cu

termenul minim corespunzător sau, altfel spus, momentul începerii activităţii în
planul calendaristic coincide cu termenul minim de începere a activităţii în graficul
reţea;
2. activităţile din graficul reţea se trec în planul calendaristic în ordinea crescătoare a
termenelor minime de începere;
3. dacă dintr-un nod pornesc două sau mau multe activităţi acestea se trec în planul
calendaristic în următoarea ordine:
– activitatea critică;
– activitatea cu rezerva totală cea mai mică;
– activitatea cu durata cea mai mică.

93
[Type the document title]

4. pentru fiecare activitate din graficul reţea se regăseşte în planul calendaristic durata şi
în continuarea acesteia rezerva totală de timp.
Observaţii.

Se pot evidenţia câteva aspecte calitative legate de transpunerea calendaristică astfel:

 activităţile se reprezintă în cascadă într-o succesiune tehnică firească, normală, aceasta

numai dacă se respectă regulile de transpunere calendaristică;
 activităţile critice se reprezintă una după alta.
Planul calendaristic serveşte pentru:

 suport al încheierii contractului între beneficiar şi antrepenor, acesta precizând durata

totală de execuţie, precum şi datele calendaristice de începere şi terminare;
 pentru respectarea cu stricteţe a duratei totale de execuţie se are în vedere respectarea cu
rigurozitate a duratelor activităţilor critice;
 existenţa rezervelor totale la nivelul activităţilor necritice permite optimizarea
consumului de resurse astfel încât acestea să fie valorificate la maxim.

Organizarea lucrărilor de fundaţii

Pentru organizarea execuţiei lucrărilor de fundaţii prin metoda în lanţ vor trebui
determinaţi următorii parametri:
m – numărul de cicluri;
n – numărul de sectoare;
t – ritmul de lucru pentru fiecare ciclu în parte;
M – formaţiile de muncitori ce urmează a executa ciclurile de lucrări stabilite.
Stabilirea numărului ciclurilor de lucrări şi a conţinutului acestora depinde de soluţia
constructivă pentru fundarea clădirii, tehnologia adoptată şi condiţiile specifice de organizare a
execuţiei. Aceasta se face pe baza antemăsurătorii din proiectul de execuţie şi a peselor desenate
aferente; ciclurile necesare organizării execuţiei lucrărilor de fundaţii nu trebuiesc confundate cu
articolele din antemăsurătoare.

94
[Type the document title]

Cod Denumirea Structură activitate Cant NT

u/m m
act. procesului Simbol Denumire Q NTU
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
Săpătură cu
excavator pe pneuri 2,45
TSC02D
pământ umiditate smc 10,0 utore 1ut
1
naturală descărcare 1mc
Săpătură
1-2 automată
generală
Transport rutier
TRA04A materiale cu
t 2949 - -
05 autoremorchere cu
remorci treiler
Săpătură manuală în
Finisare săpătură spaţii întinse în 2,15 1
2-3 TSA01F1 mc 250,8
generală pământ cu umiditate omore om
naturală
0,82
Turnare beton Turnare beton
3-4 CA01D1 mc 6,6 omore 2
egalizări simplu în straturi
mc
Montare armături din
2,40
Montare armătură oţel beton în fundaţii
6-7 CC01C2 mc 2508 omore 2
grinzi de fundare continue, plăci de
100kg
radiere

Structură activitate
Cod Denumirea Cant NT
Simbol Denumire u/m m
act. procesului Q NTU
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
Turnare beton armat
Turnare beton în fundaţii continue, 1,40
7-8 grinzi de fundare CA02D1 radiere şi pereţi sub mc 50 omore 2
(talpă) cota zero a mc
construcţiei
Cofraje în
0,32
Cofrare grinzi de cuzineţi,fundaţii
9-10 CB01A1 mp 83 omore 2
fundare (inimă) pahar, fundaţii
mp
continue
10-11 Turnare beton CA02D1 Turnare beton armat mc 43 1,40 2
grinzi de fundare în fundaţii continue, omore
(inimă) radiere şi pereţi sub mc

95
[Type the document title]

cota zero a
construcţiei
Montare armături din
2,40
Montare armătură oţel beton în fundaţii
14-15 CC01C2 kg 7082 omore 2
pereţi subsol continue, plăci de
100kg
radiere
Cofraje pentru beton
în pereţi diafragme 0,32
Cofrare pereţi
15-16 CB12A1 din panouri la mp 320 omore 2
subsol
construcţii cu planşee mp
monolit
Turnare beton armat
în fundaţii continue, 1,40
Turnare beton
16-17 CA02D1 radiere şi pereţi sub mc 59,50 omore 3
pereţi subsol
cota zero a mc
construcţiei
Cofraje pentru beton
în pereţi diafragme 0,21
Decofrare pereţi
17-18 CB12A1 din panouri la mp 476 omore 3
subsol
construcţii cu planşee mp
monolit
Strat hidroizolant, la
0,20
Hidroizolaţii cald, cuve, rezervoare
19-21 IZF05B1 mp 160 omore 3
perimetrale etc. cu carton bitum la
mp
pereţi drepţi

Cod Denumirea Structură activitate Cant NT

u/m m
act. procesului Simbol Denumire Q NTU

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
21-23 Umpluturi Împrăştierea 1,209
perimetrale pământului pentru
TSD01A1 smc 4,65 utore 1
umpluturi
perimetrale 100mc

TSD14A1 Udarea cu mc 24 - -
autocisterna a
straturilor pentru
compactare

96
[Type the document title]

Compactarea 8,8 1ut

umpluturilor cu
TSD07G1 smc 4,65 utore 1o
rulou compresor 10-
12t, exclusiv udarea 100mc m

0,54
Susţineri şi Cofraje din panouri
19-22 cofraje pentru CB13A1 refolosibile la plăci mp 224,6 omore 4
planşeu şi grinzi mp
2,90
Montare armături
22-24 Armare planşeu CC02C2 din bare în grinzi şi kg 2393 omore 2
stâlpi 100kg
Turnare beton în
1,40
planşee (grinzi,
Turnare beton
24-25 CA02J1 stâlpi, plăci) cu mc 31,8 omore 3
planşeu
grosimea plăcii mc
>10cm
0,54
Cofraje din panouri
Decofrare
25-26 CB13A1 refolosibile la plăci mp 224,6 omore 4
planşeu
şi grinzi mp

Calculul ritmului de lucru şi a numărului de muncitori. Algoritm de calcul

pe toată suprafaţa pe sector

smc smc

pentru: pentru:

97
[Type the document title]

se impune: schimb se impune: schimb

utilaje utilaje

Deci Deci

Q – volumul total de lucrări aferent unui proces;

qs – volumul de lucrări aferent unui proces pe un sector;
NT – norma de timp a formaţiei minime;
NTu – norma de timp a utilajului;
m – numărul de muncitori din formaţia minimă;
M – numărul de muncitori din formaţia de muncă (brigadă);
g – numărul de formaţii minime ce alcătuiesc o formaţie de muncă (brigadă);
n – numărul de sectoare;
t – ritmul de lucru;
T – durata de execuţie a unui proces pe toate sectoarele;
ds – durata schimbului de lucru;
I – indicele de îndeplinire a normei

Nr.
Se execută Parametrii
crt Denumirea ciclului
pe t, T, M
.
1 2 3 4
Toată
1. Săpătură generală
suprafaţa
Finisare săpătură Toată
2.
generală suprafaţa
Turnare beton Toată
3.
egalizări suprafaţa
4. Montare armătură Sector

98
[Type the document title]

grinzi de fundare
Turnare beton grinzi
5. Sector
de fundare (talpă)
Cofrare grinzi de
6. Sector
fundare (inimă)
Turnare beton grinzi Toată
7. de fundare (inimă) suprafaţa
Montare armătură
8. Sector
pereţi subsol
Cofrare pereţi
9. Sector
subsol
Turnare beton pereţi
10. Sector
subsol
Decofrare pereţi
11. Sector
subsol
Hidroizolaţii Toată
12.
perimetrale suprafaţa

Umpluturi Toată
13.
perimetrale suprafaţa

Susţineri şi cofraje
14. Sector
pentru planşeu
Toată
15. Armare planşeu
suprafaţa
Turnare beton
16. Sector
planşeu
17. Decofrare planşeu Sector

99