Sunteți pe pagina 1din 38

Subiectul 1 Definirea si continutul organizarii lucrarilor de instalatii Organizarea lucrarilor de constructie reprezita un ansablu de principii, metode si tehnici prin

care se modeleaza executia costructiei. Etapele realizarii unei lucrari de instalatii sunt: 1.etapa de conceptie-proiectare Aceasta etapa consta in aparitia ideii de a construi si concretizarea practica a acesteia, si presupune urmatoarele: a.studiul de fezabilitate-documentatia tehnica prin care fundamenteaza necesitatea si oportunitatea realizarii constructiei b.documentatia tehnica pt autorizarea constructiei (DTAC)-ansablu de piese scrise si desenate prin care se precizeaza configuratia in plan si spatiu a constructiei, amplasarea in teren a constructiei, memorii tehnice, precum si valoarea estimate. c.documentatia tehnica de executie (DTE)-documentatia tehnica prin care se detaliaza tehnic si economic constructia 2.etapa de executie Aceasta etapa contine urmatoarele subetape: a.pregatirea executiei-reprezinta stabilirea obiectivelor si modalitatea optima pt a le atinge. Obiectivul este o anumita tinta concretizata in o anumita durata programata (Dp), profit (Pp), productivitate (Wp), consum de resurse (Crp) . b.programarea executiei, presupune: -dimensionarea duratei de executie (ti) si consumul de resurse (FM, MM , OM) -modelarea executiei constructiei folosind metode grafice -elaborarea desfasurarii in timp a activitatilor folosind modelul grafic c.executia propriu-zisa punerea in opera a sistemului proiectat pt a atinge obiectivul dinainte stabilite

Subiectul 2 Procesul de productie din constructii. Definitie si structura Definitie: Procesul de productie din constructii reprezinta totalitatea actiunilor, activitatilor si proceselor, organizate si conduse de om ce au in vedere obtinerea unui produs finit. Procesul de productie cuprinde: a. Forta de munca (FM) b. Mijloace de munca (MM) c. Obiectele muncii (OM) Structura: -ansamblu (A)- o anumita parte din obiectivul construit -subansamlu (SA)-o anumita parte din ansamblu -elemente (E)-cea mai mica diviziune a obiectului de constructie -produs elementar (PE)- rezultatul transformarii obiectului muncii in mijloc de munca Procesul simplu de constructie (PS) este cea mai simpla diviziune a procesului de constructie si se caracterizeaza prin: -o anumita specializare a personalului ce executa procesul -posibilitatea definirii unui loc de munca pt desfasurarea activitatii -unicitatea tehnologiei utilizate Proces complex mai multe procese simple legate intre ele dupa o anumita structura tehnologica

Subiectul 3 Principii de baza ale organizarii executiei proceselor de constructie Pt a putea atinge obiectivele dinainte stabilite, procesele trebuie organizate si ordonate folosind diferite metode de organizare dar si raspunzand unor cerinte de calitate concretizate in: a.continuitate-asigurarea conditiilor tehnico-organizatorice astfel incat fiecare executant sa lucreze fara intrerupere.(asigurarea frontului de lucru, fortei de munca, materialelor, mijloacelor de munca, dar si documentatia tehnica) b.ritmicitatea- crearea conditiilor tehnico-organizatorice corespunzatoare, pt ca sectoarele din componenta constructiei sa fie finalizate la interval egale c. uniformitatea -presupune aceeasi productie pe unitatea de timp pt toate tronsoanele din componenta constructiilor

d.proportionalitatea -presupune ca fiecare executant (echipa) sa fie incarcat cu sarcina de munca proportionala cu nr de muncitori sau dotari. e.sincronizarea -consta in asigurarea conditiilor tehnico- organizatorice ce permite ca fiecare proces sa inceapa pe un sector imediat dupa terminarea procesului precedent Atunci cand cele 5 principii sunt respectate avem certitudinea ca organizarea executiei proceselor de constructie asigura atingerea obiectivelor dinainte stabilite

Subiectul 4 Definirea si continutul organizarii executiei proceselor de constructie

Organizarea executiei proceselor consta in identificarea modalitatii optime de dispunere se desfasurare in timp si spatiu a proceselor simple si /sau complexe aferente unui produs specific activitatii de constructie, respectandu-se conditionarile de natura organizatorica dintre acestea si urmarindu-se anumite obiective dinainte stabilite. Pt aceasta se utilizeaza diferite metode de organizare printre care: metoda succesiva, metoda in paralel, metoda in lant. Indiferent de metoda folosita, proiectarea organizarii executiei proceselor consta in: 1-volumul de lucrari se structureaza in procese simple sau complexe, delimitarea facandu-se pe considerente tehnologice, organizatorice sau pe alte criterii 2-pt fiecare proces simplu sau complex se dimensioneaza numarul de muncitori si durata de executie 3-se modeleaza executia produsului folosind metode grafice specifice metodei alese 4-se elaboreaza planul calendaristic, in care se precizeaza datele de incepere si terminare a fiecarui proces 5-se elaboreaza programl de elaborare a resurselor necesare

Subiectul 5 Parametrii organizatorici pt proiectarea organizarii executiei proceselor - Qi cantitatea de lucrari aferente unui proces de constructii - fi - formatia minima de muncitori =gruparea minima de muncitori pt a executa un proces, in conditii de securitate a muncii si randament de munca maxim - NTi - norma de timp a formatiei minime=timpul necesar a formatiei minime pt a executa o unitate de masura dintr-un proces - NTui norma de timp a utilajului=timpul necesar unui utilaj sa execute o unitate de masura dintr-un proces. - Fi -formatia (echiapa) de munca= grupare de formatii minime alese pt executia unei cantitati de lucrari (Qi) - Np - norma de productie=volumul de lucrari realizat de un executant intr-o unitate de timp - Npi - norma de productie orara a formatiei minime - Vi- volumul de munca= timpul total de munca necesar pt executia unei cantitati de lucrari

Vi=Qi*NTi
-Gi -numarul de formatii de aceeasi specialitate -Ui -numarul de utilaje implicate in acelasi proces

Subiectul 6 Parametrii de desfasurare in timp pt proiectarea organizarii executiei proceselor

-ritmul de lucru (ti) -timpul necesar unei formatii specializate pt a executa un poces i, pe un sector de lucru -durata de executie a unui proces pe toate sectarele (Ti) -pasul lantului (Pi)- intervalul de incepere intre 2 procese succesive pe acelasi sector -timp de asteptare (i) -timpul de asteptare pt inceperea urmatorului proces pe acelasi sector -modulul de ritmicitate (ki)- intervalul de inceperea (terminarea)aceluiasi proces i pe 2 sectoare succesive de 2 formatii de munca de aceeasi specialitate -indicele de indeplinire a normei (Ii) este raportul dintre timpul normat (tN)(durata necesara pt realizarea unei cantitati de lucrari) si durata efectiva (t ef)

Subiectul 7 Parametrii de desfasurare in spatiu pt proiectarea organizarii executiei proceselor

Zi- zona de lucru (spatiul in care se desfasoara un anumit proces de constructie) ZTi-zona totala de lucru (spatiul in care se desfasoara toate procesele de constructie) Zpi-zona partiala de lucru (spatiul in care se desfasoara un anumite procese de constructie) si -sectorul de lucru -suprafata din zona de lucru unde este executat un proces simplu sau complex -n- numarul de sectoare -As -suprafata sectorului -ls -lungimea sectorului qsi -cantitatea de lucrari aferente unui sector Mmax- numarul maxim de muncitori ce pot lurcra in conditii normale de productivitate si securitate pe suprafata unui sector

As-suprafata sectorului So- suprafata minima necesara unui muncitor FL -front de lucru -suprafata din sectorul de lucru unde o formatie de munca presteaza o anumita activitate.

Subiectul 8 Relatia de legatura intre principalii parametri ai organizarii proceselor ntre parametrii tehnico-organizatorici, de desfurare n spaiu i desfurare n timp se pun n eviden relaiile de baz ale organizrii execuiei proceselor de instalaie: - pentru cazurile proceselor manuale i manual-mecanice:

Qi = NPi Mi ti Ii
- pentru cazul proceselor mecanice:

Qi = NPUi ui ti KFUi
unde: - Qi cantitatea de proces "i" (uniti de msur specifice procesului "i"); - NPi norma de producie orar a formaiei minime aferent procesului "i" (uniti de msur/omore); - NPUi norma de producie orar a utilajului pentru execuia procesului i (uniti de msur /utilajore); - Mi - numrul de muncitori adoptat pentru execuia procesului "i" (om); - ui numrul de utilaje utilizate pentru execuia procesului i (utilaj); - ti - durata pentru realizarea procesului "i" (ore); - Ii - indice de ndeplinire a normei la execuia procesului i (fr unitate de msur); - KFUi coeficientul de utilizare a utilajului la execuia procesului i (fr unitate de msur).

Subiectul 9 Parametrii organizarii executiei procesului complex de sapatura manuala

Pt determinarea ritmului de lucru si a numarului de muncitori pt executia unui proces se parcurg urmatoarele etape: 1.se stabilesc procesele simple din cadrul procesului complex 2.se detarmina cantitatile de lucrari (qi) aferente fiecarui proces simplu 3.se determina normele de timp pt executia unei unitati de lungime de lucrare 3.se compara duratele de executie a unitatii de proces. Reducerea duratei se poate face crescand numarul de formatii minime. 4.se calculeaza formatia minima necesara pt executia procesului complex 5. se calculeaza indicele de indeplinire a normei

Subiectul 10 Metoda succesiva. Continut. Avantaje. Dezavantaje Metoda succesiva consta in faptul ca la un moment dat , pe santier, se executa un singur proces de constructii pe un singur sector de lucru. Varianta A -urmareste realizarea completa a unui sector intr-o durata cat mai scurta

?=69
Varianta B -urmareste continuitatea in lucru pt fiecare formatie specializata la trecerea de la un sector la altul

?'3-4

?'4-5

?'5-6

?=69
Avantaje -prezenta pe santier a unui numar mic de muncitori -utilizeaza un volum redus de materiale -conducerea pe santier este o activitate usoara -in varianta 1 durata totala este foarte scurta pe sectoare -in varianta 2 se asigura contiuitatea in lucru pt fiecare formatie de la un sector la altul Dezavantaje -durata de executie a lucrarilor totale este foarte mare -in varianta A nu se asigura continuitatea in lucru -in varianta B , sectorul pe care se executa un proces asteapta o perioada pana la inceperea celuilalt proces Metoda succesiva se utilizeaza doar in cazuri justificate dupa o analiza economica

Subiectul 11 Metoda in paralel. Continut. Avantaje. Dezavantaje -se caracterizeaza prin faptul ca un proces simplu sau complex se executa simultan pe toate cele n sectoarele de n formatii de aceeasi specialitate

?=29
Avantaje -durata totala foarte scurta Dezavantaje -utilizeaza un numar mare de muncitori -utilizeaza un volum foarte mare de materiale -conducerea lucrarilor este dificila Metoda in paralel se va utiliza doar in cazuri bine justificate (se impune o durata foarte scurta si se dispune de o cantitate mare de resurse)

Subiectul 12 Metoda in lant. Continut. Avantaje. Dezavantaje Aceasta metoda este o combinatie intre metoda in paralel si metoda succesiva, preluand avantajele acestora si eliminand o mare parte din dezavantaje. -procesele sau ciclurile de lucrari sunt executate de formatii specializate care trec succesiv de pe un sector pe altul. Metoda se intemeiaza pe urmatoarele ipoteze: -volumul de lucrari se structureaza in cicluri de lucrari -constructia ce urmeaza a fi executata se imparte in sectoare aproximativ egale (+/-15%) -fiecare ciclu este executat de o formatie specializata ce isi pastreaza structura pe toata durata executiei -ritmul de lucru ramane constant pe toate cele n sectoare

Avantaje -durata totala foarte scurta -prezenta pe santier a unui numar mic de muncitori -utilizeaza un volum redus de materiale -conducerea pe santier este o activitate usoara

Subiectu 13 Lantul complex ritmic pt organizarea executiei proceselor

-ritmul de lucru este acelasi pe toata durata proceselor t1=t2=...=tm=tc

-td-durata de desfasurare -tp -durata predare -continuitatea este asigurata-fiecare formatie trece continuu de la un sector la altul -ritmicitatea este asigurata-sectoarele se finalizeaza succesiv la interrvale egale -uniformitatea este asigurata -productia pe unitatea de timp este aceeasi pt toate sectoarele -proportionalitatea se poate asigura daca fiecare formatie este incarcata cu sarcini proportionale cu numarul de muncitori, grad de calificare etc... -sincronizarea- este realizata la nivelul fiecarui sector Lantul complex ritmic este modelul ideal deoarece raspunde la toate criteriile de calitate

Subiectul 14 Introducerea intervalelor de siguranta in lantul complex ritmic

Introducerea intervalelor de siguranta in lantul complex ritmic se poate face prin 2 metode: a)se accepta cresterea duratei totale de executie

determinarea ritmului de calcul

tp- timp de predare tp=(n-1)tc td-durata de desfasurare a lantului td=m*tc +(m-1)*ts m-nr de cicluri n-nr de sectoare D-durata reala D=tp+td b) se accepta timp de asteptare in asteptarea formatiilor specializate -aceasta tehnica presupune ca un anumit interval de asteptare sa fie distribuit invers proportional cu costul real al acesteia -se estimeaza costul real pt fiecare formatie -se elibereaza modelul grafic ideal si se determina durata totala de executie Dc=(m+n-1)*tc -se stabileste durata reala -cand Dr> Dc, se calculeaza D=Dr-Dc -se distribuie uniform tuturor formatiilor D

Subiectul 15 Lantul complex ritmic cu ritmuri diferite de la ciclu la ciclu

-se caracterizeaza prin faptul ca ritmul de lucru este diferit de la ciclu la ciclu

-in cazul ciclurilor cu ritmuri diferite, sincronizarea se face astfel: -la nivelul ultimul sector daca ti>ti+1 -la nivelul primului sector daca ti<ti+1 -la nivelul oricarui sector daca ti=ti+1 criterii de calitate: -continuitatea este asigurata-fiecare formatie trece continuu de la un sector la altul -ritmicitatea este asigurata-sectoarele se finalizeaza la interrvale egale -uniformitatea nu este asigurata -productia pe unitatea de timp este diferita -proportionalitatea se poate asigura daca fiecare formatie este incarcata cu sarcini proportionale cu numarul de muncitori, grad de calificare etc... -sincronizarea- este realizata numai in anumite puncte Modelul se poate imbunatati prin introducerea mai multor schimburi sau prin modularea lantului

Subiectul 16 Reducerea intervalelor de asteptare dintre cicluri cu ritmuri diferite prin introducerea lucrului in mai multe schimburi

-pt a reduce durata totala se recurge la introducerea lucrului in mai multe schimburi, valorificanduse astfel cele 24 ore. Conditii: -procesele sau ciclurile trebuie sa permita executarea lor in conditii de securitate si calitate chiar daca se lucreaza la lumina artificiala -raporturile dintre ritmurile de lucru trebuie sa indeplineasca urmatoarele:

-aceasta presupune ca intr-o zi se poate face 1,2 sau 3 schimburi

Subiectul 17 Reducerea intervalelor de asteptare dintre cicluri cu ritmuri diferite prin modularea lantului

Modulul de ritmicitate(ki) este intervalul dintre inceperea sau terminarea aceluiasi ciclu (i) pe 2 sectoare succesive (j, j+1) de 2 formatii (F1i, F2i) ko=c.m.m.d.c (t1,t2...tm) Numarul de formatii (Gi) se calculeaza cu relatia:

?=37

Subiectul 18 Lantul complex neritmic pt organizarea executiei proceselor de constructie -se caracterizeaza prin faptul ca ritmul de lucru este diferit de la sector la sector. Parametri: -n -numar de sectoare -m- numar de cicluri -td- durata de desfasurare a lantului -tp -durata de predare a sectoarelor

Analiza pe baza criteriilor de calitate

-continuitatea este asigurata-fiecare formatie trece continuu de la un sector la altul -ritmicitatea nu este asigurata-sectoarele se finalizeaza la intervale diferite -uniformitatea nu este asigurata -productia pe unitatea de timp este diferita -proportionalitatea se poate asigura daca fiecare formatie este incarcata cu sarcini proportionale cu numarul de muncitori, grad de calificare etc... -sincronizarea- este realizata numai in anumite puncte (sporadic)

Subiectul 19 Stabilirea ciclurilor de lucrari pt aplicarea metodei de organizare (succesiva, paralele, in lant) Ciclul de lucrari este procesul simplu sau complex care se reia in mod identic de la un sector la altul, incredintata unei echipe de o anumita specialitate. Ciclurile de lucrari se stabilesc pe baza antemasuratorii. Delimitarea ciclurilor se face pe considerente constructie, tehnologice si organizatorice: - natura tehnologiei folosite pt realizara procesului; - specializarea si gradul de calificare a formatiei care realizeaza procesul; - posibilitatea cuantificarii cantitatii de munca necesara realizarii procesului. Numarului de cicluri(m) variaza de la constructie la constructie in funstie de : - tipul constructiei; - natura lucrarilor; - Solutia constructie; - Complexitatea lucrarilor; - Gradul de detaliere pe care ni-l propunem. Ciclurile nu trebuie confundate cu articolele antemasuratorii: Un ciclu poate cuprinde mai multe articole de antemasuratoare, daca intre acestea exista o legatura tehnologica sau organizatorica; Un ciclu poate sa cuprinda numai o parte din antemasuratoare, daca realizarea sa complete se face in etape; Se poate suprapune cu un articol de antemasuratoare, daca acesta se constituie intr-o etapa tehnologica distincta.

Subiectul 20 Stabilirea numarului de sectoare pt constructii liniare O constructie liniara se caracterizeaza prin faptul ca una din dimensiuni, lungimea este preponderenta fata de celelalte doua. Etape: 1. Volumul de lucrari aferente constructiei liniare precizat in antemasuratoare; 2. Din Norme de munca unificate se iau norma de timp si formatia minima (N T, mi ); 3. Se determina volumul de munca pt fiecare process in parte. VMi=Qi*TTi ; 4. Se stabileste procesul conducator, ( cel mai mare process de munca); 5. Se determina lungimea sectorului (li), produsul dintre viteza de inaintare a formatiei specializate si durata de executie a procesului. Vi=(NPFSi*In)/qui ; - NPFSi norma de productie pe schimb, cantitatea de lucrari executata intr-un schimb de catre o formatie specializata; - In indice mediu exprimand gradul in care formatia specializata ce executa procesul de conducere isi indeplineste sarcina de munca aferenta unui anumit interval; - qui cantitatea de lucrari din process aferenta unui metru liniar de conducta. Cunoscand lungimea totala L se determina nr de sectoare: n>=L/li ; n>=(L*qui)/(NPFSi*In);

Subiectul 21 Stabilirea ritmului de lucru (t) si al numarului de muncitori (M) Ritmul de lucru pe un sector se stabileste cu relatia : t=(Q*NT)/(ds*M*I) [sch]; Pornind de la aceasta constatare si din practica determinarea unui parametru presupune a da valoare celuilalt parametru realizand astfel o infinitate de solutii. Determinarea parametrilor t, M, presupune un calcul iterativ ordonat astfel:

-pt determinarea ritmului de lucru (t) trebuie: 1. sa cunoastem: Qi-volum de lucrari NTi -norma de timp mi-nr de muncitori Mmax -nr max de mucitori Mi-nr de muncitori dintr-o formatie ds-durata schimbului Imax- indicele maxim de indeplinire a normei Imin - indicele minim de indeplinire a normei 2.se determina nr de sectoare n 3.se determina cantitatea de lucrari aferenta unui sector (qsi=Qi/n) 4.se verifica daca numarul de muncitori dintr-o formatie minima este multiplu de formatii minime

R-rest -pt determinarea nr de muncitori (M) trebuie: 1. sa cunoastem: Qi-volum de lucrari NTi -norma de timp, mi-nr de muncitori -din normele de deviz Mmax -nr max de mucitori ds-durata schimbului Imax- indicele maxim de indeplinire a normei Imin - indicele minim de indeplinire a normei 2. sa se determine nr de sectoare n 3. sa se determine cantitatea de lucrari aferenta unui sector (qsi=Qi/n) 4. sa se calculeze :

5. sa se verifice daca numarul de muncitori dintr-o formatie minima este multiplu de formatii minime

Subiectul 22 Definirea si continutul activitatii de programare a productiei de constructii Programarea productiei in constructii se defineste ca fiind o activitatea de concepti-proiectare, avand urmatoarele obiective: -stabilirea actiunilor ce urmeaza a fi efectuate -descrierea clara a actiunilor si a corelatiei dintre acestea -dimensonarea necesarului de resurse Programarea activitatii de constructie presupune doua elemente importante: -programul de termene = ansamblul termenelor de incepere sau terminare a fiecarui proces vizand respectarea succesiunii tehnologice si atingerea obiectivelor dinainte stabilite -programul de resurse = consta in dimensionarea cantitatii de resurse necesare si precizarea datelor calendaristice de sosire pe santier Etapele programarii: -se structureaza volumul de lucrari pe procese simple sau complexe -se dimensioneaza durata de executie si consumul de resurse -se elaboreaza modelul grafic specific -se elaboreaza planul calendaristic Cea mai utilizata medoda folosita este metoda drumului critic

Subiectul 23. Definirea si continutul MDC MDC este o clasa de procedee de programare si conducere a proiectelor intemeiate de teoria grafurilor. Toate constructiile, indiferent de marimea, natura si complexitatea acestora se executa pe baz a de proiecte. Pt. modelarea activitatii de constructii de utilizeaza graful retea, (retea plana prin care se pun in evidenta activitatile si procesele pt realizarea unui produs, precum si conditionarile de natura tehnologica si organizatorica dintre acestea. Premize ale MDC: 1.Constructia Aceasta presupune parcurgerea unui nr variabil de procese simple sau/si complexe, si actiuni cu caracter: tehnic, organizatoric legislativ, administrativ, tenologic; toatea acestea purtand denumirea generic de activitati . 2.Comanda, coordonarea si controlul activitatii Aceasta impune luarea unor decizii inainte de terminarea unor activitati sau a unui nr oareacare de activitati 3.Modelului grafic i se impune o analiza a segmentului de program dj elaborat pt a avea certitudinea ca programul in final atinge obiectivele dinainte stabilite. Pt realizarea aceluiasi produs specific activitatii de constructie se pot elabora mai multe variante de model grafic, selectandu-se in final, pe baza unor criterii tehnice si economice varianta optima.

Subiectul 24 Elemente de baza matematica a MDC Activitatile de constructii presupun un nr insemnat de elemente (FM, MM, OM), motiv pt care se utilizeaza un astfel de grafic retea. Cea mai intalnita forma de reprezentare a unui grafic este prin reprezentarea geometrica in care , xiX, xi Fiecare conexiune uijU se reprezinta printr-o sageata orientata. Lungimea, inclinarea, forma nu are nimic in comun cu vreo identitate, valoarea.

Un arc uijU se caracterizeaza prin nod initial si nod final xi xj

nodul initial are extremitate, moment si faza nodul final are extremitate, moment si faza -

Doua arce uij, ujkU sunt adiacente daca au o extrema comuna xi xj xk

Un drum intr-un grafic este o succesiune de arce adiacente. Un drum complet intr-un graf este o succesiune de arce adiacente intre nodul initial x 1 si nodul final xn. Un arc uijU este incident interior sau imergent nodului xjX daca nodul este extremitate finala a arcului. xi xk

xj Un arc uijU este incident exterior sau emergent nodului xjX daca nodul este extremitate initiala a arcului.

xi

xj

xk

Subiectul 25 Clasificarea procedeelor MDC Criterii de clasificare: 1.Dupa natura activitatilor: a1) Procedee in care activitatile sunt stabilite in conditii de certitudine (procedee deterministe); b1) Procedee pt care activitatile sunt stabilite in conditii de incertitudine(procedee probalistice / decizionale); 2.Dupa modul de reprezentare a activitatii se impart in 2 grupe mari: a2) Procedee pt care activitatile sunt reprezentate pe arc retele tip CPM; b2) Procedee pt care activitatile sunt reprezentate pe nod retele tip MPM; 3.Dupa natura parametrilor analizati se impart in 3 grupe: a3)Procedee care analizeaza un singur timpul procedee cu analiza timpului b3)Procedee care analizeaza timpul si resursele procedee cu analiza resurselor c3)Procedee care analizeaza timpul, resursele si costul procedee cu analiza si optimizarea costului. Legaturi intre grafice a1-a2 a1-b2 a2-a3 a2-b3 a2-c2

Subiectul 26 Natura si reprezentarea activitatilor in MDC Activitati care se parcurg pt realizarea unui produs specific activitatii de constructii: procese simple sau complexe; activitati cu caracter tehnic; activitati cu caracter organizatoric; activitati cu caracter administrative, legislative; activitati cu caracter cu caracter tehnologic. Clasificare in functie de consumul de resurse Activitati care consuma timp si resurse: tij0 durata de executie a activitatii; rzij0 rata resurse (consumul zilnic), consumul constant; Activitati care consuma numai timp: tij0; rzij=0; Activitati care nu consuma nici timp nici resurse: tij=0; rzij=0; - activitati fictive. Acestea au rolul de a pune in evidenta conexiunile dintre primele 2 tipuri de activitati. In MDC activitatile se pot reprezenta in doua moduri: a) reprezentarea actiunii pe arc (graficul retea tip CPM )(Critical Path Method); -o activitate reprezentata astfel se caracterizeaza prin: - i - extremitate initiala (nod, moment, faza) i - tij durata de executie a activitatii; - j extremitate finala (nod, moment, faza..) b) reprezentarea activitatii in nod (retele tip MPM) (Method Potential Method): A montare col c tAB B verificare col

Subiectul 27 Reguli de baza pt elaborarea modelelor grafice in MDC Graficul retea este un desen si pt claritate si usurinta utilizari sale trebui sa respecte urmatoarele reguli 1. Incepe cu un singur nod si se termina cu un singur nod. 2. Dintr-un nod pot porni (sunt emergente) una sau mai multe activitati.(+activitate fictiva)

3. Intr-un nod pot sosi (sunt imergente) una sau mai multe activitati

4. Intre 2 noduri successive se reprezinta o singura activitate

5. Nu se admit circuite inchise

6. Se va evita reprezentarea incrucisata a activitatii

7. In cazul in care pe parcursul derularii unei activitati se impune inceperea altor activitati, prima activitate se imparte in aubactivitati.

Subiectul 28 Relatii intre activitatile unui model grafic specific MDC Putem numi relatiile dintre activitati conditionari. Conditionarile dintre activitatile unui model grafic specific MDC sunt de 2 feluri: -absolute -relative Conditionarea absoluta dintre 2 activitati apare in cazul in care una din ele poate sa inceapa numai dupa terminarea activitatii precedente Conditionarea relativa apare in cazul in care se pune problema stabilirii de catre programator a succesiunii a 2 activitati Conditionarie relative pot de urmatoarele tipuri: 1.tehnologice -atunci cande se are in vedere succesiunea tehnologica de realizare a 2 activitati 2.organizatorica- apare in cazul in care se utilizeaza aceeasi resursa (FM, MM)pt realizarea mai multor activitati 3.legislativ-administrativa- apare atunci cand se pune problema succesiunii realizarii unor activitati de natura legislativa sau de alta natura

Subiectul 29 Programarea cu analiza timpului determinism folosind retele de tip CPM Forme ale timpului analizat: Durata de executie a fiecarei activitati; Durata de realizare a programului; Datele calendaristice de incepere si terminare a fiecarei activitati; Datele calendaristice de incepere si terminare a programului. Particularitatea timpului determinism, deriva din faptul ca din relatia de calcul a duratei activitatii tij=(Q*NT)/(ds*M*I) [sch] - activitate executata manual tij=(Q*NTU)/(ds*M*KFU) [sch] - activitate executata mecanizat La stabilirea duratelor pt activitatile grafului retea nu se iau in considerare interventia factorilor aleatori: Actiunea factorilor externi; Indiscipline in munca; Defectarea utilajelor; Nesincroniczarea in aprovizionarea cu material

Etape pt elaborarea unui program: 1. 2. 3. 4. Studiul proiectului; Lista de activitati; Elaborarea modelului grafic Calculul elementelor grafului retea. Termenele activitatilor, nodurilor, rezeve de timp. Evidentierea drumului critic. 5. Transpunerea calendaristica a grafului retea. 6. Condensarea si integrarea grafului retea; 7. Stabilirea duratelor pt activitatile grafului.

Subiectul 30 Studiul proiectului. Lista de activitati pt elaborarea unui cu analiza timpului Informatii necesare: Documentatia tehnica de executie (D.T.E. sau P.Th.); Informatii privind forta de munca (FM); Informatii privind mijloace de munca (MM); Informatii privind obiectele muncii (OM); Informatii privind amplasamantul;

Studiul proiectului presupune o analiza a proiectului tehnic cu insusirea de catre programator a solutiei constructie, a detaliilor de executie, putandu-se astfel propune tehnologii de executie existente in dotarea santierului. Pt lista de activitati de procedeaza astfel: Pe baza antemasuratorii, a detaliilor de executie, se structureaza activitatile, simple sau complexe, delimitandu-se pe considerente tehnologice, organizatorice a specializarii echipelor ce trebuie sa execute lucrarea Se precizeaza activitatile, reprezentand actiuni cu caracter tehnic, organizatoric, administrative, legislative, tehnologic Activitatile din cele 2 categorii se ordoneaza intr-o succesiune tehnologica fireasca, abtinandu-se astfel lista de activitati.

Subiectul 31 Elaborarea modelului grafic. Stabilirea duratelor pt activitatile grafului retea Graficul retea pune in evidenta toate activitatile corespunzatoare realizarii constructiei si pt care se elaboreaza un program. La elaboarea modelului grafic este necesara lista de activitati dublata de detaliile de executie aferente constructiei. Topologia grafului retea este impusa de durata de executie propriu-zisa a constructiei si capacitatea de productie, (FM, MM). Pt aceeasi constructie se pot elabora mai multe variante de model grafic, iar pe baza unor criterii tehnice si organizatorice se va alege varianta optima. In elaborarea unui program, durata, se stabileste in functie de continutul activitatii: Pt activitati reprezentand procese simple sau complexe. tij=(Q*NT)/(ds*M*I) [sch] - activitate executata manual tij=(Q*NTU)/(ds*U*KFU) [sch] - activitate executata mecanizata Pt activitati reprezentand actiuni cu caracter tehnic, organizatoric, administrative, duratele se stabilesc pe baza unor date statistice sau a experietei unor compartimente sau persoane. Pt activitatile reprezentand actiuni cu caracter tehnologic, duratele au in vedere normele si normativele in vigoare privind executia diferitelor procese.

Subiectul 32 Calculul termenelor pt nodurile grafului retea pt activitatile grafului retea Fiecarui nod se ataseaza un spatiu in care inscriem termenul minim si maxim.

Termenele minime calculeaza de la nodul initial la cel final: Pt nodul initial = 0; este suma dintre si durata activitatii

Pt nodul in care intra o singura activitate

j Pt noduri in care intra 2 sau mai multe activitati termenul minim al sau este maximul dintre :

i Calculul termenelor maxime se calculeaza de la nodul final catre cel initial Pt nodul final termenul maxim =termenul minim = Pt nodul din care pleaca o singura activitate termenul maxim al sau este diferenta dintre al nodului urmator si durata activitatii. = -tij

Pt nodul din care pleaca 2 sau mai multe activitati, termenul maxim al sau este minimul dintre :

Subiectul 33 Calculul rezervelor de timp pt activitatile grafului retea. Evidentierea drumului critic Masurarea gradului de libertate legat de inceperea/terminarea unei activitati din component unui model grafic specific MDC poarte denumirea de marja / rezerva de timp. Categorii de reserve: 1. Rezerva totala (RTij); RTij= 2. Rezerva libera (RLij); RLij= -tij ; -tij ; -tij ; -tij .

3. Rezerva intermediara (RITij); RITij= 4. Rezerva independenta (RIDij); RIDij= -

Cea mai importanta este rezerva totala, care pune in evident intervalul maxim cu care se poate depasi termenul minim de terminare a unei activitati fara a afecta termenul final al programului. Ofera posibilitatea optimizarii consumului de resurse implicate. Exista posibilitatea transferului de resurse compatibile de la activitatea cu rezerva la activitatea fara rezerva, fara a afecta termenul final al programului. Pt evidentierea drumului critic se pun in evident 2 categorii de activitati: 1. Activitati marginite de noduri pt care 2. Activitati pt care </= ; = ;

Conditia necesara si suficienta ca o activitate sa fie critica presupune indeplinirea urmatoarelor conditii: 1. Activitatea sa fie marginita de noduri pt care 2. Rezerva totala sa fie zero RTij=0. = si = ;

Drumul critic este drumul complet cuprins intre nodul initial si nodul final a modelului grafic dintr-o succesiune de activitati critice. OBS. 1. Intr-un model grafic pot exista mai multe drumuri critice. 2. Drumul critic poate sa treaca si prin activitati fictive.

Subiectul 34 Transpunerea calendaristica a unui grafic retea. Termenele nodurilor sunt marimi adimensionale ce permit incadrarea activitatilor intre anumite limite. Datele de incepere/terminare a programului reprezinta clause contractuale; Datele de incepere/terminare a fiacerei activitati constituie baza elaborarii programeleor de reserse si conducere pe santier. Prin transpunerea acestor date se obtine: - Plan calendaristic; - Grafic de esalonare in timp a lucrarilor; - Grafic Grantt. Planul calendaristic este un tabel cu urmatoarea structura: Codul activitatii; Denumirea activitatii; Unitatea de masura Cantitatea de lucrari (Q) Durata de executie a activitatii (tij); Intensitatea (rata) resursei pt cel mult 3 resurse principale; Rezerva totala a activitatii; Desfasurarea in timp a activitatii.

Reguli necesare pt transpunerea calendaristica: 1. Momentul inceperii activitatii in planul calendaristic coincide cu termenul minim de incepere a activitatii din graficul retea. 2. Activitatea din graficul retea se trece in planul calendaristic in ordine crescatoare a termenelor minime de incepere. 3. Daca dintr-un nod pornesc 2 sau mai multe activitati acestea se trec in plan in urmatoarea ordine: - Activitatea critica; - Activitatea cu RTij cea mai mica; - Activitatea cu durata cea mai mica; 4. Pt fiecare activitate din graficul retea se reprezinta, la o scara convenabila, durata, si in continuarea acesteia RTij.

Subiectul 35 Analiza incadrarii in restrictii temporale a unui program Trebuie sa satisfaca mai multe cerinte impuse de beneficiar. Cea mai importanta este durata de executie a constructiei. Etape: 1. Pe baza documentatiei tehnice pusa la dispozitie de catre beneficiar, constructorul elaboreaza un program de activitati, in care include, FM, MM, tehnologii de executie, stabilind astfel durata totala de executie (Dcr). 2. Se compara durata obtinuta (Dcr) cu durata impusa de caietul de sarcini: - Dcr<=Dimpus program acceptat; - Dcr>Dimpus necesitatea revizuirii programului astfel: 3. a) se reduce ponderat durata activitatii critice tij >/= Dcr - Dimpus ; Dcr - Dimpus= D;

b) daca varianta (a) nu este indeplinita se recalculeaza duratele de executie: tij=(Q*NT)/(ds*M*I); c) daca a), b), nu satisfac restrictia (Dcr<=Dimpus), d.p.d.v. tehnic, constructia nu poate fi executata in durata impusa. In practica mai apare un termen intermediar care trebuie sa se inscrie intr-un anumit termen impus. <timp ; Satisfacerea acestei restrictii presupune parcurgerea acelorasi variante a), b), c), de programare ca in cazul satisfacerii restrictiei (D cr<=Dimpus), cu observatia ca se are in vedere acea secventa de programare intre nodul initial al retelei si nodul corespunzator lui .

Subiectul 36 Structura organizatorica, functiile firmei de constructii, atributele conducerii. Structura organizatorica a unei firme este un ansamblu de persoane si compartimente dispuse pe diferite nivele ierarhice cu responsabilitati si grade de competente diferite.

Baza structurii organizatorice depinde de volumul de activitate al firmei, de natura lucrarilor angajate, de nr de persoane, de muncitori. Inaltimea cuprinde personalul tehnic administrative (TESA) . Echilibrul structurii organizatorice este mentinut de Regulamentul de Organizare si Functionare a Societatii. In cadrul firmei de constructii, sarcinile fiecarui angajat sunt precizate clar in fisa postului. Functii intr-o firma de constructii: cercetare-dezvoltare; productie; comerciala; financiar contabila; personal.

Conducerea unei firme de constructii se realizeaza prin cateva atribute importante: prevederea; organizarea; comanda; coordonare; control.

Atribute de manager

Subiectul 37 Condensarea si integrarea grafului retea. Condensarea unui grafic retea consta in obtinearea unui grafic retea cu un nr redus de noduri si activitati dintr-un grafic retea cu grad mare de detaliere. Se procedeaza astfel: 1. se elaboreaza modelul grafic cu grad mare de detaliere; 2. se calculeaza elementele acestui (termenele nodurilor, activitatilor); 3. se identifica nodurile (noduri cheie) ce se pastreaza si in graficul retea condensate (nodul initial, nodul final, noduri intermadiare); 4. se inlocuiesc activitatea, succesiunea de activitati sau drumul curpins intre 2 noduri successive; 5. se determina duratele de executie ale activitatilor din graficul condensate; 6. se calculeaza elementele graficului condensate; 7. se elaboreaza celelalte piese desenate utile in conducerea activitatii de constructii( pl. resurse, pl. calendaristic).

Exista posibilitatea integrarii mai multor grafice retea. Acest lucru este necesar si util in urmatoarele situatii: 1. la realizarea unui proiect de mare complexitate; 2. in cazul in care o firma de constructii angajeaza mai multe lucrari. Integrarea presupune: 1. codificarea fiecarui grafic retea ce urmeaza a fi integrat cu numere. 2. Se deseneaza fiecare model grafic 3. Se calculeaza elementele grafului integrat. 4. Se elaboreaza celelalte piese desenate.