PROIECTAREA LANTURILOR COMPLEXE.

ELABORAREA PLANULUI CALENDARISTIC DE TIP GRAFIC GANTT

PRIN METODA INDIRECTA PE BAZA PLANIFICARII PRIN METODA IN
LANT PENTRU PROCESE COMPLEXE RITMICE DE CONSTRUCTII

Metoda in lant (Line of Balance) este un procedeu de planificare si organizare a executiei

proceselor complexe obtinut prin imbunatatirea metodei succesiunii, ce utilizeaza ca instrument
matematico-grafic ciclograma,.
CICLOGRAMA este o manieră si instrument de reprezentare grafica a organizarii si planificarii
executiei proceselor simple si complexe intr-un sistem de axe rectangulare, cu scara timpului pe abcisa
si succesiunea sectoarelor pe ordonata, procesele simple componente find reprezentate prin bare
inclinate in functie de ritmul lor de executie, ce parcurg sectoarele pe succesiunea lor.
Metoda urmareste obtinerea unei durate de executie convenabile:
 in conditiile realizarii indicatorilor tehnico-economici stabiliti – optim economic;
 in conditiile respectarii:
- cerintelor de calitate contractuale din Documentatia Tehnica - exigentele beneficiarului,
- exigentelor legislatiei in constructii,
- normelor si masurilor necesare asigurarii securitatii si sanatatii in munca (SSM) si a normelor si
masurilor privind situatiile de urgenta (S.U.) si apararea impotriva incendiilor (A.I.I.).
- interconditionarilor tehnologice si organizatorice si sincronizarii dintre procesele simple ce compun
procesul complex,
- posibilitatile tehnologice si organizatorice și de asigurare cu resurselor.
METODA IN LANT este un procedeu de organizare si planificare a executiei proceselor complexe,
ce consta in faptul ca mai multe procese simple se pot desfasura in mod simultan dar nu pe acelaș
sectoar de lucru. Fiecare formatie de lucru ce executa un proces simplu component al procesului
complex, trece in mod succesiv si continuu de pe un sector pe altul, aceasta intrand pe sectorul de
lucru, daca se poate, imediat dupa ce formatia precedenta l-a parasit, asigurand front de lucru pentru
formatia de lucru, niciodata mai devreme, respectand astfel principiul sincronizarii - Metoda nu
admite desfasurarea simultana a mai multor procese pe acelas sector.
Metoda in lant rezolva urmatoarele cerinte, inclusiv cele patru principii fundamentale ale
organizarii si planificarii executarii lucrarilor de constructii:
I. Asigura respectarea Principiul continuitatii in munca a formatiilor de lucru - prin insasi
conceptia metodei care asigura fronturi de lucru pentru fiecare formatie de lucru ;
II. Principiul uniformitatii – constă în realizarea aceluias volum de munca in unitatea de timp, acest
principiu fiind asumat prin utilizarea unei singure de formatii de lucru pentru procesul „i‟ (bi=1),
considerandu-se ca aceasta are o productivitate uniforma, deci prin considerarea unei norme de
productie Npi constante (norma de timp Nti =1/Npi = constanta),;
III. Asigura respectarea Principiul ritmicitatii - prin impartirea constructiei in sectoare de lucru pe
cat posibil asemanatoare (Qiλ asemanatoare), rezultand volume de munca Viλ asemanatoare, pe
care le vom aproxima ca fiind egale. Intrucat tiλ=Viλ/ri*pi , vom avea tiλ=constant , ti1= ti2=…=
tiλ=… = tin = ti ;
IV. Principiul sincronizarii - este impus chiar de conceptia metodei in lant – formatia de lucru ce
executa procesul urmator, intra pe sectorul “λ” deindata ce formatia precedenta a parasit sectorul,
respectandu-se astfel conditia de nesuprapunere a proceselor pe acelasi sector si de inexistenta a
inversiunii tehnologice intre procese;
V. Conduce la durate totale de executie mai rationale rezultand:

1
 - cheltuieli indirecte moderate;
- reducerea imobilizarilor si cresterea eficientei utilizarii activelor (fondurilor);
- probleme mai reduse cu autoritățile și vecinii.
Punctul de plecare in proiectarea lantului il constituie durata de executie dorita, ceruta/contractata.
Notatii si parametrii utilizati in planificarea si organizarea executiei proceselor de constructii
prin metoda in lant
1) Te – durata totala de executie a procesului complex
Te ≤ Te dorita, propusa, contractata
Depinde de:
- cerintele beneficiarului – cerinte contractuale (proiect),
- exigentele legislatiei in constructii,
- posibilitatile tehnologice si organizatorice ale executantilor,
- cerintele SSM si S.U.-A.I.I..
2) m - numar de procese simple strict succesive: 1, 2, ……………, i,……………..m
m’ - numar de procese simple executate in parallel cu cele strict succesive
3) n - numar de sectoare de lucru: 1, 2, ……………, λ,……………..n
rezulta din structurarea obiectului de constructie pe considerente tehnologice si organizatorice.
n trebuie sa fie cat mai mare dar in limite rationale, pentru a reduce Te prin eliberarea mai rapida
a frontului de lucru pentru formatia de lucru urmatoare.
4) tiλ - ritmul de executie, pt. procesul “i”, pe sectorul λ: ti1, ti2, ti3 …...…., tiλ ,……....tin
sau, durata pe sector.
Trebuie sa fie cat mai mic, dar tinand seama de:
- posibilitatile organizatorice si tehnologice,
- posibilitatile economice,
- cerintele SSM si S.U.-A.I.I.,
- muncitorii disponibili necesari procesului “i” ,
- marimea si disponibilitatile frontului de lucru,
- calitatea ceruta.
5) ri - numarul de executanti din formatia de lucru ce executa procesul “i”,
determinat conform normelor - FORMATIA DE LUCRU NORMATA
Trebuie sa satisfaca: - cerintele de productivitate,
- marimea si disponibilitatile frontului de lucru.
6) bi - numarul de formatii de lucru ce executa procesul “i”.
λ
7) ki - pasul lantului pe sectorul λ, adica intervalul de timp intre momentele de incepere a doua
procese simple successive “i” si “i+1” pe sectorul λ.
8) iλ - decalajul intre momentul de terminare al procesului “i” si momentul de incepere al
procesului imediat urmator “i+1” pe sectorul λ.
In metoda in lant formatiile de lucru care executa procesele simple sunt in general strict
specializate pe categoría si capitolul de lucrari careia ii apartine procesul simplu. Ele parcurg
sectoarele in mod succesiv de la 1 la n si respecta strict principiul sincronizarii.
Avantaje si dezavantaje ale metodei in lant:
Avantaje:
 Se respecta principiul continuitatii;
 Se respecta principiul uniformitatii, prin mentinerea aceleiasi formatii de lucru pentru fiecare
proces, cu aceeasi productivitate;

2
  Se reduce substantial durata totala de executie fata de metoda succesiunii, datorita suprapunerii
proceselor simple pe sectoare diferite, conducand la cantitati de lucrari mai mari in unitatea de
timp, rezultand:
- cheltuieli indirecterelativ mai mici,
- efecte nedorite mai reduse ale imobilizarii activelor (fondurilor),
- probleme mai reduse cu autoritățile și vecinii.

Dezavantaje:
 Durata relativ mai mare de executie a proiectului, comparativ cu procedeele analizei drumului
critic care vor fi prezentate ulterior, rezultand:
- cheltuieli indirecterelativ mai mari,
- efecte nedorite ale imobilizarii fondurilor pe perioade mai mari decat in cazul acestor metode,
- probleme sporite cu autoritățile și vecinii.
 Utilizarea unui numar sporit de muncitori cu un grad superior de specializare (fata de metoda
succesiunii), implicand:
- cheltuieli sporite cu organizarea de santier,
- cheltuieli sporite cu angajarea si mentinerea resurselor umane.

Planul calendaristic de tip Grafic Gantt

Urmarirea executarii lucrarilor de constructii, datorita complexitatii acestora, nu se poate realiza
doar pe baza capacitatii, abilitatii si experientei personale. Se impune deci utilizarea unui instrument
special care sa sustina aceasta activitate deosebit de extensiva si complexa. Acest instrument trebuie sa
redea esalonarea corecta a proceselor componente pe scara timpului, conditionarile dintre ele, duratele
acestora, evidentiind termenele caracteristice si rezervele de timp ale proceselor, termenele intermediare
si final ale proiectului si sa permita reactualizarea usoara a planului.
In aceasta directie, Karol Adamiecki (Imperiul Rus) a elaborat in 1896 un grafic sub forma unui
plan calendaristic format din bare orizontale, numit harmonogram sau harmonograf.
Ulterior, Henry L. Gantt (SUA, 1861-1919) a elaborat in 1910 un grafic asemanator.
Planul calendaristic de tip grafic Gantt este un procedeu grafic cu o reprezentare simpla, usor accesibila
care pune in evidanta esalonarea calendaristica a proceselor de productie sub forma unor grafice liniare cu
bare orizontale– Bar Chart, fiecare bara reprezentand cate un proces simplu.
 Fiecare bara este calibrata conform duratei procesului simplu pe care il reprezinta.
 Barele sunt inlantuite logic, pe criterii tehnologice si organizatorice, conform proceselor pe care le
reprezinta.
 Marcheaza termenele caracteristice de incepere si terminare, precum si rezervele de timp daca exista,
pentru fiecare proces simplu in parte.
TERMENUL - este un moment bine determinat pe scara timpului caruia ii corespunde o data
calendaristica.
Graficul GANTT foloseste doua scari ale timpului:
- Scara conventionala sau așa zis “absoluta” a timpului – foloseste calendarul conventional ca sistem
de referinta, fiecare termen calendaristic fiind precizat prin ziua/luna/anul.
- Scara relativa a timpului – este scara personala a planificatorului. Adopta un calendar propriu ce se
raporteaza la momentul de incepere a lucrarilor – TERMENUL 0.
<U.M.>: schimb, zi, saptamana,luna.

Avantaje tactice si procedurale:

- Toate termenele caracteristice determinate pe scara relativa se raporteaza la scara conventionala a
timpului;
- Permite intelegerea aspectelor metodologice si procedurale.
Graficul Gantt evidentiaza urmatoarele aspecte:

3
1. Durata totala de executie Te a proiectului;
2. Duratele de executie ale proceselor simple componente;
3. Interconditionarile tehnologice si organizatorice dintre procesele simple;
4. Momentele (termenele) de incepere si terminare ale proceselor simple componente;
5. Eventuale rezerve de timp;
6. Pune in concordanta scara relativa a timpului cu scara convențională a timpului;
7. Permite punerea in concordanta a termenelor intermediare si a celui final cu termenele
cerute/contractate
8. Permite actualizarea (replanificarea) programului perturbat de factorii perturbatori interni si externi
organizatiei;
9. Asigura Pregatirea, Lansarea si Urmarirea (P.L.U.), coordonarea desfasurarii proceselor si
raportarea periodica a cantitatilor de lucrari in vederea decontarii – atasamente si situatii de plata;
10. Asigurarea resurselor (materiale, umane, mecanice si financiare) si distribuirea lor rationala –
optimizare, uniformizare, nivelare;
11. Dimensionarea depozitarii si a resurselor umane, in functie de planificarea aprovizionarii, de
esalonarea consumului.
Graficul Gantt se elaboreaza prin doua metode:
 Metoda directa – planificarea proceselor se face direct pe grafic, fara procedee premergatoare
ajutatoare. Este o metoda subiectiva bazata pe experienta, fler, imaginatie, viziune spatiala si
temporala ale planificatorului.
Metoda are un grad inalt de incertitudine si chiar subiectivitate.
Este posibila la proiecte mai mici, dar nu se recomanda.
Exista programe de calcul cu ajutorul carora se poate realiza direct Graficul Gantt, raportarea
facandu-se direct la scara calendaristica a timpului. Exemplu : Microsoft Office Project.
 Metoda indirecta – planificarea se realizeaza prin transpunerea sub forma de Grafic Gantt a unui
sistem de planificare aplicat deja.

Sincronizarea a doua procese alaturate ritmice

1 2  +1 n
i: ti = ti = .......... = ti = ti = ............... = ti = ti
1 2  +1 n
i+1: ti+1 = ti+1 = .......... = ti+1 = ti+1 = ............... = ti+1 = ti+1

SINCRONIZAREA A DOUA PROCESE RITMICE ALATURATE CU ti > ti+1

- sincronizare pe ultimul sector -

nti ti+1
Numar sector B

n 6
i C
. 5

 4 i+1

. 3

2 2

1 1
A 5E 20 D 30 32 Timp [zile]
ti  i1 (n-1)ti+1 ti+1

4
 AB - BC - CD - DE - EA = 0
nti - 0 - (n-1) ti+1 - i - ti = 0
1

i1 = (n-1)(ti - ti+1)

in = 0 = n este sectorul de sincronizare

Exemplu : n = 6 sectoare; ti = 5 zile; : ti+1 = 2 zile → i1 = (6 - 1)(5-2) =15 zile

SINCRONIZAREA A DOUA PROCESE RITMICE ALATURATE CU ti < ti+1

- sincronizare pe primul sector -

Numar sector ti (n-1)ti  in ti+1

D E A

n 6

. 5 i

 4 i+1

. 3

2 2 C

1 1
2B 12 27 32 Timp [zile]
ti nti+1

AB - BC - CD - DE - EA = 0
nti+1 - 0 - (n-1) ti - i - ti+1 = 0
n

4 Timp [zile]
i = (n-1)(ti+1 - ti)
n

i1 = 0 =1 este sectorul de sincronizare

Exemplu : n = 6 sectoare; ti = 2 zile; : ti+1 = 5 zile → in = (6 - 1)(5-2) =15 zile

5
 SINCRONIZAREA A DOUA PROCESE PERFECT RITMICE ALATURATE, CU ti = ti+1= t
PROCESE SIMPLE PARALELE
- sincronizare pe toate sectoarele -

nt t
Numar sector B

n 6
C
. 5 i

 4 i+1

. 3

2 2

1 1
A 5 D 30 Timp [zile]
AB - BC - CD t - DA = 0 nt
nti - 0 - (n-1) ti+1 - ti = 0
(n-1)ti - (n-1) ti+1 = 0
(n-1)(ti - ti+1) = 0 ; n ≠ 1→ ti = ti+1 = t

i1 = 0 =1
4 este sector de sincronizare Timp [zile]

in = 0 = n este sector de sincronizare

i = 0 Avem sincronizare perfecta - pe toate sectoarele.

Exemplu : n = 6 sectoare; ti = ti+1 = 5 zile → i1 = (6 - 1)(5-5) = 0 zile

Formula generala a lantului pentru procese complexe ritmice

Planificarea si organizarea celor m procese simple ritmice (lanturi elementare ritmice)
componente se face prin sincronizarea lor rationala.
ti = ti+1= ti → procese simple componente ritmice
ti ≠ ti+1 → procesele simple componente au in general ritmurile diferite
Te = durata de executie
Formula generala a lantului pentru procese complexe ritmice este urmatoarea:
Te = (t1 + t2 +.....+ti + ti+1 + ...... + tm + tm+1) + (11 +21 +......+i1 +i+11 +...... +m-11) + (n-1)tm
Te = [zile]

dar i = (n-1) (ti - ti+1)

1

Te = [zile]

6
 PLANIFICAREA SI ORGANIZAREA PROCESELOR RITMICE PRIN METODA IN LANT
Sector
Ter

Terasa S Fa Ti P FIS

IC Tm
Etaj IV

Etaj III
Etaj II
Etaj I

Parter SSV SG SM F

SS IzS U
Infra-str. 137 146153155 179 189 197

1 3 8 13 37 90 98 101 110 119 139 157 164 197 Timp

Durata [zile] [zile]

Executanti PLAN CALENDARISTIC – GRAFIC GANTT

Mod No. Sim- di ri RTi Ani calendaristici
de bol Luni calendaristice
exe pro- [zi] [exe [zi] Zile calendaristice
cutie ces cu 137 146153155 179 189 197
tant] 1 3 8 13 37 90 98 101 110 119 139 157 164 197
1
Suc 1 SSV 1 1 0
1
cesi 2
une 2 SG 2 1 0 1
5
pe 3 SM 5 5 0
5
un 5
sec 4 F 5 10 0 10
24
tor 5 SS 24 10 0
10
10 x 5 = 100
Sin 6 S 20 10 0
10
croni
9 x 5 =45
zare 7 ÎC 9 4 0
4
pe 9 x 5 = 45
8 Tm 9 3 0 3
12 x 5 = 60
5 se 9 Ti 12 10 0
10
ctoa 10 x 5 =50
re 10 P 10 7 0 7
8 x 5 =40
11 FIS 8 10 0 10
8
În 12 IzS 8 4 0
4
para 3 RT = 63
lel 13 U 3 5 63 5
7 RT = 11
pe 1 14 Ter 7 8 11
8
33
15 Fa 33 9 0 9

Executanti 40 GRAFICUL RESURSELOR UMANE

36
30 27 28 27
24 26
20 17 17 20 17
14 15 14 16
10
10
5
1 1
137 146153155 179 189 197
13 8 13 37 90 98 101 110 119 139 157 164

Se aplica formula generala a lantului: Te = Σ11i=1ti + (n-1) Σ10i=6 (ti- ti+1) + (n-1)tm
Te = (1+2+5+5+24+20+9+9+12+10+8) + (5-1) [(20 – 9) + (9 – 9) + (12 – 10) + (10 – 8)] + (5 – 1)x8 =
= 105 + 4x15 + 32 = 197 zile