METODA ANALIZEI GRAFICULUI RETEA Analiza graficului retea: termen general pentru tehnicile de

planificare care considera proiectul ca: retea de activitati legate ntre ele; legaturile indica relatiile si succesiunea executiei activitatilor cu respectarea conditionarilor organizatorice sau tehnologice; prin adaugarea duratei de executie a fiecarei activitati, diagrama poate fi analizata numeric, putandu- se determina durata totala a proiectului. Analiza graficului retea: metoda bazata pe teoria grafurilor, care utilizeaza n calcule planificarea lineara, statistica matematica si teoria probabilitatilor. Graful este o aplicatie biunivoca a elementelor unei multimi pe ea nsasi. Fie multimea de puncte X x ! , x " ,...x n , cu n #.

$lementele x i ale multimii X sunt legate ntre ele cu arce orientate. %ceste legaturi reprezinta aplicatia ; se obtine n acest fel graful

&G,X'. #odurile retelei, reprezentate prin cercuri sau dreptunghiuri, se numeroteaza secvential respectandu- se conditia ca arcul orientat, amplasat ntre doua noduri succesive, sa aiba numarul nodului de nceput mai mic dec(t numarul nodului de terminare. Istoricul meto d e l o r folosirea diagramelor, care sa reprezinte progresul unui proiect, apare in !)*+ George ,oole, primul cercetator care a utilizat diagramele de tip retea; prusacii, n secolul X-X, au folosit diagramele de tip retea pentru a ilustra miscarile tactice pe c(mpul de batalie;

 !.//, economistii foloseau diagramele cu sageti pentru a arata fluxul si relatiile dintre sistemele economice; !.*0, inginerii de la 1orporatia 2perr3- 4and au aplicat diagrama retea si au folosit conceptul de 5drum critic6pentru planificarea si coordonarea unui proiect de pod. 2imultan, armata americana a dezvoltat un sistem de planificare si coordonare a 7+++ contractori si agenti pentru programul rachetei 8olaris. Clasificar e a meto d e l o r analizei graficului rete a a. Dupa modul de reprezentare a activitatilor n grafice : activitatile reprezentate pe arcele retelei , nodurile reprezent(nd faze sau evenimente n ordinea desfasurarii activitatilor: forma de reprezentare caracteristica metodei drumului critic 189 &1ritical 8ath 9ethod'
Faza i i Activitate - Aij Durat - dij Faza i j

activitatile reprezentate pe nodurile retelei, arcele fiind conditionari de succesiune ale activitatilor: forma de reprezentare caracteristica metodei potentialelor &9etra 8otential 9ethod'
Activitat e i Condiionare Activitat e j

b. Dupa parametri care se analizeaza : procedee n care se considera numai timpul; procedee n care se considera at(t timpul c(t si resursele; procedee n care se considera timpul, resursele, costurile. c. Dupa numarul proiectelor supuse simultan analizei : procedee pentru analiza unui singur proiect; procedee pentru analiza unui multiproiect. Elem e n t e l e caracte ri stic e graficului retea 1. activitate a : orice actiune ce contribuie la realizarea proiectului: efective , reale consumatoare de timp si resurse; de asteptare , consumatoare numai de timp: conditionari tehnologice sau organizatorice; fictive, nu consuma timp sau resurse dar stabilesc conditionari de succesiune.

2. faza sau ev e ni m e n t ul : stadii de realizare a activitatilor. 3. drum ul: o succesiune de arce orientate ntre nodul initial si nodul final. :rice drum este caracterizat printr- o lungime care reprezinta suma duratelor care l definesc. 4. drum ul critic : drumul cu lungimea cea mai mare ntre nodul ini;ial si nodul final. Lungim e a drumului critic repre zint a durat a minima posibila de execut a r e a ntre g ului proiect . %ctivitatile situate pe drumul critic se numesc activitati critice, si se realizeaza strict la termenele planificate pentru a nu perturba durata totala a proiectului. Metoda drum ului critic - C.P.M. Re g uli de trasar e 1aracteristica graficului retea trasat prin metoda 1.8.9. este reprezentarea activitatilor pe arcele retelei , nodurile reprezent(nd faze sau evenimente .
Aij dij

%i< di< i,< graficului ntrebarile:

activitate; durata activitatii; faze este necesar sa se cunoasca raspunsul la

8entru a stabili corect succesiunea activitatilor, la trasarea retea

- ce activitati conditioneaza sau preced n mod necesar activitatea Aij ? - ce activitati ncep n acelasi timp cu activitatea A ij ? - nceputul caror activitati este determinat de ncheierea activitatii Aij ? Term e n e caract e ri stic e si rez e r v e de timp %. 1alculul termenelor caracteristice -n graficul retea al metodei 1.8.9., pentru fiecare faza se definesc doua termene caracteristice, n timp ce pentru fiecare activitate, patru .

a' Term e n ul minim al fazei j - t <m - este termenul cel mai devreme la care se poate produce evenimentul <, sau timpul cel mai devreme la care se pot ncheia toate activitatile care converg n nodul <. t <m unde: =+-< max este drumul de lungime maxima, considerat dintre toate drumurile posibile de la nodul initial, i la nodul final, <. 2au: + t<
m

&= +-<' max

, pentru <

max &t i>d i< ' , pentru i?< ? n

b' Term e n ul maxim al fazei i - t i 9 - este termenul cel mai t(rziu la

care se poate produce faza i fara a perturba durata generala a procesului, sau termenul cel mai t(rziu la care se pot termina activitatile convergente n nodul i , respectiv termenul cel mai t(rziu la care pot ncepe activitatile ce pornesc din nodul i . t i9 n care: =cr =i-n posibile. @ermenele initiala, cu relatia: =cr ti
9

=cr - max&= i-n ',

lungimea drumului critic; durata de la nodul i la nodul n pe toate drumurile maxime ale fazelor se calculeaza parcurgand

graficul n sens invers, n mod succesiv, de la faza finala n cAtre faza , pentru i n

min&t <9 - d i< ' , pentru +?i ? n

c' Term e n ul minim de ncepe r e a activitatii - t ij mi - este cel mai devreme termen la care poate ncepe activitatea % i< , si este egal cu termenul minim al fazei i. t i< mi t im d' Term e n ul minim de termin ar e a activitstii - t ij mt - este cel mai devreme termen la care activitatea % i< se poate termina si este egal cu suma dintre termenul minim de ncepere a activitstii si durata acesteia: t i< mt t i< mi >d i< t im > d i<

e' Term e n ul maxim de termin ar e a activitstii - t ij Mt - este cel mai t(rziu termen la care se poate ncheia activitatea % i< si este egal cu timpul maxim al fazei j : t i< 9t t <9

f' Term e n ul maxim de ncepe r e a activitatii - t ij Mi - este cel mai t(rziu termen la care poate ncepe activitatea % i< fara a perturba durata totala. 2e calculeaza prin diferenta dintre termenul maxim de terminare si durata activitatii. t i< 9i t i< 9t - d i< t <9 - d i<

,. 1alculul rezervelor de timp Rezervele de timp : posibilitati ale activitatilor de pozitionare pe scara timpului, ntre termenul minim de ncepere si maxim de terminare n vederea adaptarii la noi conditii de lucru.

tm i

tM i dij dij dij dij

tm i Rt(ij) Rl(ij) Ri(ij)

tM j t

Rs(ij)

a'

ezerv a totala a activitatii -

t!ij"

- este intervalul de timp cu

care se poate nt(rzia nceperea activitatii % i< sau, cu care se poata mari durata d i< a activitatii, fara a influenta desfasurarea activitatilor de pe drumul critic. 4ti< t <9 - t im - d i< + sunt activitati critice. %ctivitatile a caror rezerva totala 4t&i<' perturba drumul critic.
b'

$le nu pot fi nici glisate, nici ma<orate ca durata de executie, fara a ezerv a libera a activitatii - este intervalul de timp cu

l!ij"

care poate fi decalata nceperea activitatii % i< , sau cu care durata acesteia poate fi ma<orata, fara a influenta activitatile urmatoare ce pornesc din faza j. 4l&i<' t <m - t im - d i< Calculul graficului retea consta n determinarea pentru fiecare nod a termenelor minime si maxime ale fazei, valori ce vor fi nscrise n dreptunghiuri atasate nodurilor; calculul termenului minim corespunzator fiecarui nod al retelei se face pornind de la nodul initial catre nodul final , prin nsumarea duratelor activitatilor ce converg n nodul respectiv: valorile se compara, se alege ntotdeauna cea mai mare, care se va nscrie n caseta din st(nga. calculul termenului maxim corespunzator fiecarui nod se efectueaza pornind de la nodul final , al carui termen minim se egaleaza cu cel maxim, catre nodul initial prin scaderea duratelor activitatilor ce diverg din nodul respectiv: valorile se compara si se va nscrie in caseta din dreapta, valoarea cea mai mica. calculul graficului se poate considera corect daca termenele minim si maxim de incepere ale nodului initial, au valoarea +. Metoda pote n tialelor - M.P.M . Re g uli de trasar e Activitatile sunt reprezentate pe nodurile retelei iar arcele reprezinta activitati. conditionarile tehnologice sau organizatorice dintre

t mi i t Mi i

di Rt

t mt i t Mt i

t ij

i t mi i

di t Mi i

t ij

: caracteristica

a metodei

este

ntroducerea

notiunii

de

distanta critica - t ij - care reprezinta intervalul de timp minim ntre activitatea i si activitatea <. Distanta critica : poate reprezenta o conditionare de tip nceput- nceput , terminare - nceput , terminare- terminare , nceputterminare : cel mai folosit mod de conditionare este cel de tip nceput- nceput :

t ij # d i , sugereaza faptul ca activitatea j poate ncepe nainte de terminarea activitatii i ; t ij $ d i , activitatea j poate ncepe imediat dupa activitatea i ; t ij % d i , activitatea j va ncepe cu un decala< tehnologic sau organizatoric fata de terminarea activitatii i .

Term e n e caract e ri stic e si rez e r v e de timp %. 1alculul termenelor caracteristice

a' Term e n ul minim de ncepe r e

a activitatii j - t j mi - este

momentul cel mai devreme la care poate ncepe activitatea j , reprezent(nd drumul cel mai lung dintre activitatea initiala si activitatea j . + t<
mi

pentru < +

max &t imi >t i< ' pentru +?< ? n unde t i< este distanta critica definita ca o condi;ionare de tip nceputnceput . b' Term e n ul minim de termin ar e a activitatii j & t i mi - este momentul cel mai devreme la care se poate termina activitatea <, si se calculeaza cu a<utorul relatiei: t imt t imi >d i unde d i este durata activitatii j.

c' Term e n ul maxi m de ncep e r e a activitatii i - t iMi este definit ca termenul cel mai t(rziu la care poate ncepe
activitatea i fara a perturba celelalte activitati din graficul retea. 2e determina cu relatia: =cr ti
9i

pentru i n

min &t <9i- t i< ', pentru +?i ? n d' Term e n ul maxim de termin ar e determina prin nsumarea a activitatii ' - t i Mt - se maxim de ncepere a

termenului

activitatii i si durata acesteia, reprezentand momentul cel mai t(rziu de terminare a activitatii i: t i9t t i9i >d ,. 1alculul rezervelor de timp 4ezervele de timp au rolul de a evidentia intervalul de timp cu care se poate face glisarea unei activitati, sau marirea duratei ei, fara a afecta durata totala a proiectului.

a'

ezerv a totala a activitatii - t!i" - este diferenta dintre termenul maxim de ncepere si termenul minim de ncepere a activitstii i , adica:
t!i"

$ t i Mi - t i mi

b'

ezerv a libera a activitatii l!i" - este timpul cu care se poate am(na nceperea activitatii i , fata de termenul minim de ncepere al sau, fara a mpiedica nceperea altor activitati la termenul minim: 4l&i' min&t <mi ' - t imi -t i<

Etapel e planificarii cu meto d a drum ului critic !. tapa de analiza !calitativa" : analiza structurii lucrarilor de executat : pe baza documentatiei existente se stabileste ordinea tehnologica si organizatorica cu interconditionarile ce se impun; ela#orarea topologiei graficului retea n functie de metoda aleasa : 1.8.9. sau 9.8.9. ". tapa de calcul !cantitativa" : determinarea cantitatilor de lucrari corespunzatoare activitatilor definite n cadrul proiectului; sta#ilirea duratelor de executie pentru activitatile cuprinse n graficul retea, utiliz(nd metoda determinista sau probabilista; sta#ilirea duratei conditionarilor tehnologice sau organizatorice dintre activitati; calculul termenelor caracteristice ale fazelor si ale activitatilor; calculul rezervelor de timp$ determinarea activitatilor critice, a drumului critic si sta#ilirea duratei totale de executie. 2e compara durata de executie determinata pe baza analizei drumului critic cu durata de realizare impusa prin contract. Baca:

 durata rezultata este mai mare ca durata impusa prin contract , se reia algoritmul de programare expus: a. reanalizand activitatile situate pe drumul critic &scurtarea lor prin atribuire de resurse suplimentare'; b. revizuind conditionarile tehnologice; c. marind numarul de sectoare fapt ce ar permite scurtarea intervalului de timp necesar intrarii n lucru a muncitorilor; d. divizand activitatile critice n subactivitati care sa se desfasoare n paralel. durata rezultata este mult mai mica dec%t cea contractuala , se reia algoritmul de programare: ar putea exista perturbari n modul de folosire rationala a resurselor.

()(M*L+, 2e considera executia unei camere de pompare necesara drenarii pamanturilor.

VEDERE IN PL N
Dren
Capac Dren Conducta

Dren

!EC"IUNE

Camera control

Conducta Umplutura 2 Dren Umplutura 1 Pompa

$tapele de elaborare a planificarii sunt: i. 2tabilirea activitatilor necesare realizarii proiectului si calculul duratelor acestora .

-ctivita t e !. ,atere pilo;i ". $xcavare 7. 4adier groapa /. Fundatie camerA control *. 8ereti C. 8lanseu 0. Dmplutura ! ). Brenuri .. 8ompa !+. DmpluturA " !!. 1amera control !". -mpre<muire

*roce s e inclus e ,atere pilo;i pe contur pentru spri<inire excavatie 2apare p(na la cota 1ofrare, armare, betonare %mena<are fundatie camera control 1ofrare, armare, betonare 1ofrare, armare, betonare inclusiv capac Dmplutura sub dren 9ontare drenuri -nstalare pomps si conectare la conducta 1ompletare umplutura -nstalarea echipamentului si racordare la re;eaua electrica 9ontare gard si nivelare teren

.urat / " C 7 " C / ! ) 7 " 7 /

-ctivitat e a care condition e a z a ncep e r e a ! " " 7 * * 0 C C, ) /, . !+, !!

ii. @rasarea graficului retea & topologia' 8e baza listei de activitati, a conditionarilor tehnologice si organizatorice, se vor ntocmi graficele retea cu a<utorul celor doua metode prezentate, 1.8.9., 9.8.9.

iii. 1alculul termenelor

2copul determina:

calculului

termenelor

caracteristice

este

de

durata proiectului : va fi calculata pornind de la duratele activitatilor individuale si a interrelatiilor lor; cel mai devreme timp !minim" de ncepere al fiecarei activitati; cel mai t%rziu timp !maxim" de ncepere al fiecarei activitati; rezervele de timp . 1alculul se va face consider(nd ca data de nceput a proiectului ziua +. 2tabilirea termenelor de nceput si de sf%rsit pentru fiecare activitate, se va face direct pe graf, prin parcurgerea acestuia n doua sensuri: 2@%4@ - F-#-2E & se stabilesc termenele minime de nceput si de sf(rsit' si F-#-2E F 2@%4@ &se vor stabili termenele maxime de nceput si de sf(rsit pentru fiecare activitate'. iiii. Beterminarea rezervelor de timp si a drumului critic Graful construit contine trei drumuri complete: B! !,",/,!!,!",!7 ; B" !,",7,*,C,.,!!,!",!7 ; B 7 !,",7,*,0,),!+,!",!7 .

=ungimile acestor drumuri &= Bi ' : =B! ">C > " > 7 > / > + !0 zile =B" ">C > 7 > C > / > 7 > 7 > / > + 7! zile B cr max =Bi max !0,7!,7! 7" zile =B7 ">C > 7 > C > ! > ) > " > / > + 7" zile 1alculul rezervelor de timp pentru toate activitatile necesare realizarii proiectului:
0 . 1 T.

-1T'2'T-T( ,atere pilo;i &trasare' $xcavare 4adier groapa Fundatie camera control 8ereti

.+ -T " C 7 " C

!. ". 7. /. *.

(3( 2 T4T-L"-+-" + )-"-C + !!- )-7 + "*- )" !* !0- !!-

(3( 2L'5( "-+-" + )-"-C + !!- )-7 + "/- )-" !/ !0- !!- C +

C. 0. ). .. !+. !!.

C + 8lanseu / ""- !0/ ! Dmplutura ! ! !)- !0! + Brenuri ) "C- !)) + cti#itate /ile 8ompa 7 "*- "!Nr Descriere 1 $ & ( * 11 1$ 1& 1( 1* 21 2$ 2& 2( 2* $1 $$ 7 ! + 2 1 !prijinire Dmplutura 2 " " ")- "C- " ) 21amera E,ca#atii control 7 ")- "/) 11 7 ! $ Pardoseala ) 1+ 2& / 7"- ")%-mpre<muire -undatie C.C. 11 1( / + &
Pereti ' Planseu ( Umplutura 1 ) Drenuri * Pompa 1+ Umplutura 2 11 Camera control 12 Imprejmuire
2% 1( 1( 1) 21 2% 2& 2' 2) 2( 2) 2) $2 1) 2' 21 22

""- !0- / ! !)- !0- ! + "C- !)- ) + "/- "!- 7 + ")- "C- " + ")- "/- 7 ! 7"- ")- / +

!".

-0-L'3-

(6+ 6(L4

&n #eneficiu major al planificarii : posibilitatea unui control eficient al resurselor.

1ele mai folosite resurse n constructii sunt: oamenii, utilajele , materialele , timpul, #anii , terenul pe care se va construi, vremea, o resursa fara valoare de altfel, ce se ia nsa n considerare la nivelul planificarii strategice. -ndustria constructiilor opereaza adesea la un nivel scazut al este greu sa se tolereze

valorii profitului net &"- /G' ineficienta n folosirea resurselor .

$xemplu de folosire a resurselor la un proiect tipic de inginerie civila: esurs e *roce n t din valoar e a proiect ulu i /+ "+ 'neficient / (fect asupra proiect ului

9ateriale 2ubcontract ori

9anopera Dtila<e ,eneficiu

!) !+ !+

*G datorata pierderilor la furnizare !+G datorata neconcordantei ntre constructori, asteptarii materialelor, instructiunilor 0G planificarii necorespunzatoare

/+G x pierdere

*G "G

"+G x !+G "G pierdere

")G x datorata pierdere

0G "G

*rofit net

"

"+G depasirii termenului proiectului, inflatiei, erorilor n estimarea valorilor

!+G x "+G "G datorata pierdere

 6tabilire a nece s a r ului de resurs e Formula de stabilire a cantitatii unui tip p de resursA, Rip , & p poate lua valori de la ! la n si reprezinta numarul resurselor analizate', necesara activitatii i este: Rip ' (i x )ip , unde: (i , reprezinta cantitatea de lucrare corespunzatoare activitatii i; Nip , reprezinta norma de consum pentru activitatea i si resursa p. -naliza resurs el or %naliza resurselor se face consider(nd cea mai buna folosinta a lor pe parcursul desfasurarii proiectului: xemplu : resursele necesare pentru fiecare activitate din cadrul proiectului: 5camera de pompare6: &stabilite pe baza cantitatilor de lucrare si a normelor de consum' sunt:
%ctivitate 9uncito ri Bulgh eri $chipam ent pentru batere piloti ! ! ! ! ! ! ! ! ! -ncarcat or $chipament pentru turnare beton ! 8omp a

!. 2pri<inire ". $xcavare 7.8ardoseala /.Funda;ie 11 *.8ereti C. 8lanseu 0.Dmplutura ! ).Brenuri ..8ompa !+.Dmplutura "

7 7 7 ! 7 7 " " ! "

" " " " -

! ! ! ! !

! ! ! ! ! ! -

!!.1amera control

"

!".-mpre<muire H -nstalat de un contractor specializat

$xista

trei

moduri

de

analiza

a resurselor:

cumularea

resurselor, nivelarea resurselor, alocarea resurselor.