Sunteți pe pagina 1din 10

METODA DRUMULUI CRITIC – CRITICAL PATH METHOD - ( C.P.M.

)
C.P.M. este o metodă de programare a proceselor complexe bazată pe teoria grafelor.
Parametrul care face obiectul programării şi ulterior al controlului este timpul. Particularitatea ,,timp
determinist” constă în aceea că duratele activităţilor se consideră mărimi unice, determinabile.
Metoda drumului critic presupune parcurgerea următoarelor etape:
1) Analiza procesului, stabilirea listei activităţilor şi a duratelor activităţilor
2) Elaborarea grafului reţea
3) Calculul parametrilor
4) Analiza şi optimizarea grafului
5) Transpunerea calendaristică a grafului reţea

1. Analiza procesului, stabilirea listei activităţilor şi a duratelor activităţilor


Analiza procesului urmăreşte:
 analiza detaliată a procesului de producţie;
 stabilirea condiţionărilor logice, tehnologice ale activităţilor;
 precizarea anumitor condiţii (termene impuse: de început, de finalizare, etape obligatorii);
 participanţii pot fi de la zeci la ordinul miilor, pentru procese complexe (inclusiv firme din
localităţi sau ţări diferite);
 analiza resurselor disponibile (duratele activităţilor sunt condiţionate de resurse).
Stabilirea activităţilor se face în două etape:
 definirea listei de activităţi principale, în funcţie de tehnologia procesului;
 defalcarea activităţilor principale în subactivităţi, în funcţie de delimitarea logică,
tehnologică, spaţială.

2. Elaborarea grafului
Având lista activităţilor se apelează la reprezentarea sub formă de arce orientate şi, luând din
aproape în aproape fiecare activitate, se urmăresc condiţionările de realizare.
Pentru stabilirea duratelor activităţilor ( dij ) se remarcă două situaţii:
a. activităţi pentru care există norme de timp sau alte reglementări normative, când duratele
se vor stabili pe baza relaţiilor cunoscute;
b. activităţi pentru care nu există norme de timp, sau alte reglementări privind durata
(recepţia lucrărilor, aprovizionarea cu diverse materiale, lucrări de concepţie, calcule,
asigurarea cu utilaje etc.). În această situaţie aprecierea duratelor se va face pe baza
experienţei şi a evidenţelor statistice din perioade anterioare.

3. Calculul parametrilor grafului


Se determină:
a) termenele evenimentelor;
b) marja;
c) termenele activităţilor;
d) rezervele de timp ale activităţilor.

a) Calculul termenelor evenimentelor


Termenul minim al evenimentului j, notat cu ( t0j ), reprezintă termenul cel mai curând
posibil de realizare a evenimentului j, adică termenul cel mai curând la care trebuie să se încheie toate
activităţile care conduc la obţinerea acelui eveniment.
Considerând succesiunea evenimentelor din graful prezentat în figura 1.1., unde 0 este
evenimentul iniţial şi m este evenimentul final, termenul minim al evenimentului j se calculează
aplicând următorii paşi:
 se defineşte termenul minim al evenimentului iniţial, de start, t00=0;
 se parcurge graful de la stânga la dreapta, având în vedere activităţile care duc la obţinerea
evenimentului j; se foloseşte relaţia de calcul: t0j= max t0i + dij ,

În acest caz : t0j= max t0f + dfj ; t0g + dgj ; t0h + dhj, unde f, g, h < j, 1 < j  m

Cu alte cuvinte, se calculează toate sumele şi se alege pentru t0j valoarea maximă.
 pentru evenimentul final m, t0m reprezintă durata minimă de finalizare a programului.
Ca atare, se adoptă termenul maxim t1m = t0m. În cazul unui termen final planificat (impus),
evident: t1m = Tfpl.

0 1 2 f j m

Figura 1.1.
Termenul maxim al evenimentului i, notat cu ( t1i ), reprezintă termenul cel mai târziu
admisibil pentru realizarea evenimentului i, adică termenul cel mai târziu la care trebuie să înceapă
activităţile care pornesc de la acel eveniment.
Considerând succesiunea evenimentelor din graful prezentat în figura 1.2, termenul maxim al
evenimentului ,,i” se calculează astfel:
 se stabileşte ca termenul maxim al evenimentului final ,,m” (t1m), să fie egal cu termenul
minim al evenimentului final ,,m” (t0m);
 se parcurge graful de la dreapta la stânga, având în vedere activităţile care pornesc din
evenimentul ,,i”; se foloseşte relaţia de calcul: t1i= min t1j - dij .

În acest caz : t1i = min t1j - dij ; t1k - dik ; t1l - dil , unde i < j, k, l; 0 i  m-1

0 1 2 i j m

Figura 1.2.

b) Marja evenimentelor
Marja evenimentului i (Mi), reprezintă intervalul de fluctuaţie a evenimentului, adică intervalul
de timp în care se poate realiza evenimentul i, fără să se întârzie desfăşurarea activităţilor următoare
ale procesului.
Relaţia de calcul a marjei evenimentelor este: Mi = t1i - t0i, respectiv Mj= t1j - t0j.
Evenimentele cu Mj ≤0 sunt evenimente critice. Succesiunea lor defineşte drumul critic.

c) Calculul termenelor activităţilor


Termenul minim de începere a activităţii ij, toîij.
Reprezintă termenul cel mai curând posibil la care se poate începe activitatea.
Se calculează cu relaţia: toîij = t0i
Termenul minim de terminare a activităţii ij, totij.
Reprezintă termenul cel mai curând posibil la care se poate încheia activitatea (i-j).
Se calculează cu relaţia: totij = toi + dij
Termenul maxim de începere a activităţii ij, t1îij.
Reprezintă termenul cel mai târziu admisibil la care poate începe activitatea (i-j).
Se calculează cu relaţia: t1îij = t1j - dij
Termenul maxim de terminare a activităţii ij, t1tij.
Reprezintă termenul cel mai târziu admisibil la care se poate încheia activitatea (i-j).
Se calculează cu relaţia: t1tij = t1j

d) Determinarea rezervelor de timp ale activităţilor


Rezervele de timp ale activităţilor şi reprezintă intervalul de timp cu care se poate amâna
începerea sau se poate prelungi terminarea unei activităţi necritice, fără a conduce la depăşirea duratei
drumului critic, deci a termenului Tfpl stabilit.
Reamintim: activităţile critice nu au rezerve de timp.

Rezerva totală de timp a activităţii ij, RTij se calculează cu relaţia: RTij = t1j - toi - dij
Rezerva liberă de timp a activităţii ij, RLij se calculează cu relaţia: RLij = toj - toi - dij
Rezerva sigură de timp a activităţii ij, RSij se calculează cu relaţia: RSij = toj - t1i - dij

Toate informaţiile necesare identificării drumului critic şi construirii programului calendaristic


sunt centralizate sub forma tabelului

Termenele Termenele Rezervel


Activitate Durata Marja
evenimentelor activităţilor e
dij
Simbol i j ti0 ti1 tj0 tj1 ti1-ti0 tj1-tj0 tij0î tij 0t
tij1î 1t
tij RTij RLij

4. Identificarea drumului critic

Criterii de definire a drumului critic


Drumul critic este drumul complet într-un graf de proces între evenimentul iniţial şi evenimentul
final cu durata cea mai mare şi reprezintă durata cea mai mică de realizare a procesului, în condiţiile
tehnologice şi organizatorice stabilite.
Activităţile situate pe acest drum se numesc activităţi critice. Ele nu au rezerve de timp.
În cazul grafurilor mari şi foarte mari ponderea activităţilor critice este de 10-20% din totalul
activităţilor. Orice modificare a duratelor activităţilor critice se regăseşte în modificarea duratei totale
a programului.
Sunt două aspecte deosebite ca importanţă managerială, de evidenţiat:
 primul: managerii au posibilitatea de a cunoaşte şi a se concentra asupra activităţilor
hotărâtoare, critice, care condiţionează realizarea proiectului la termenul minim;
 al doilea: de a evidenţia rezervele de timp ale activităţilor necritice şi a le utiliza. O
oportunitate este folosirea rezervelor de timp pentru reducerea duratelor activităţilor
critice şi, implicit a programului.
O durată totală a proiectului mai mică este posibilă prin modificarea condiţiilor tehnologice şi
organizatorice; prin suplimentarea resurselor (număr mai mare de muncitori sau de utilaje etc.); prin
utilizarea altor tehnologii, ceea ce înseamnă, uneori, alte relaţii între activităţi etc.

5. Analiza şi optimizarea grafului


Se pot face pentru:
a) încadrarea programului în vederea respectării unor termene impuse:
 prin utilizarea rezervelor de timp;
 prin modificări ale procesului.

b) utilizarea eficientă şi alocarea resurselor


Prin resurse se înţeleg uzual: mijloacele materiale, financiare, forţa de muncă, resursele
energetice. De asemenea, o resursă poate fi solicitată de mai multe activităţi care se desfăşoară în
paralel.
Cheltuielile programului sunt: directe (cele care pot fi urmărite distinct pentru fiecare activitate),
indirecte (pentru conducerea şi deservirea programului). De regulă, cheltuielile indirecte cresc o dată
cu durata programului. În privinţa cheltuielilor directe, reducerea duratelor activităţilor necesită
sporirea lor. Avansarea termenelor de execuţie a unui program antrenează cheltuieli directe mai mari.
Frecvent interesează un proces de nivelare a resurselor, de preîntâmpinare a variaţiilor mari de
perrsonal (sau de alte resurse) de la o perioadă la alta. Aceasta generează efecte favorabile, de
diminuare şi de utilizare a resurselor, o mai bună ritmicitate şi de diminuare a costurilor.

c) optimizări ale raportului timp-cost


Pe baza ipotezei conform căreia execuţia unei activităţi, sau ansamblu de activităţi, poate fi
accelerată dacă i se alocă un volum sporit de resurse, interesează eficienţa economică, financiară a
„execuţiei în asalt”, respectiv a efectelor suplimentării resurselor alocate, comparativ cu cea
„normală”.

6. Transpunerea calendaristică a grafului reţea (graficul Gantt)


Graficul calendaristic utilizat este de tip GANTT.
Un cap de tabel este exemplificat mai jos:

Segmentul care reprezintă durata fiecărei activităţi se amplasează în graf corespunzător


termenului minim de începere a activităţii, toîij.
Pe grafic se marchează cu linie distinctă activităţile critice.
Pentru activităţile necritice se reprezintă, rezervele totale de timp.

EXEMPLU

A1
Firma “X” are ca obiect de activitate construcţia de locomotive pentru calea
Procedeul C.P.M - ferată. În urma analizei competitivităţii întreprinderii, s-a stabilit că este
metodă de
programare şi
necesară lansarea în fabricaţie a unui nou model de locomotivă. Pentru ca firma
control a să poată prezenta noul model de locomotivă potenţialilor clienţi, participanţi la
proceselor
complexe târgul de profil, este necesar ca noul model să fie finalizat în săptămâna 65 de
caracterizate la data începerii procesului.
prin: structură
complexă, scop, Lista activităţilor desfăşurate în cadrul procesului de realizare a locomotivei
durată, este prezentată în tabelul 1.1.:
costuri definite

Tabelul 1.1.
Activităţi Durata
Simbolul
Denumirea activităţii direct activităţii
activităţii precedente (săpt.)
A Documentaţia - 3
B Proiectarea osiilor motoare A 4
C Proiectare şasiu A 2
D Realizarea osiilor motoare B 2
E Construcţie şasiu şi suspensii ale boghiului C, D 3
F Import materii prime şi materiale A 4
G Asamblare şi verificare boghiu E, F 1
H Montare parte nesuspendată a boghiului G 1
I Proiectare transmisie G 2
J Asamblare boghiu C, D, H 1
K Verificare boghiu J 10
L Construcţia transmisiei locomotivei I, K 2
M Proiectare instalaţii de comandă I, K 1
N Montare şi fixare transmisie L 7
O Fixare motor diesel N 1
P Verificare funcţionare motor diesel M, O 1
Q Realizare instalaţie auxiliară P 3
R Realizare instalaţie de comandă Q 2
S Realizare inversor de mers R 2
T Construcţia cutiei locomotivei R 3
U Montarea cutei locomotivei S,T 2
V Asamblare locomotivă U 2
W Verificare locomotivă V 2
X Introducerea locomotivei în probe W 18
Y Transportul locomotivei la punctul de desfacere X 2
Z Livrarea locomotivei Y 1
Etapa 2. Elaborarea grafului reţea

7 7

2 D
0 0 3 3 B
4 9 9 14 14 15 15
43 44
A C J
0 1 3 6
3 2 7 15
0 1
S
F 3 E H 1 10 K 0
4 25 25 35 35 36 36 39 39 41 41 2 44 44 46 46 48 48 68 68 70 70
50 50 71 71
G I M P Q R T U V W X Y Z
4 5 8 11 12 13 14 16 17 18 19 20 21 22
1 2 1 1 3 2 3 2 2 2 18 2 1
12 12 13 13 L O
2 1
N
9 10
7
27 27 34 34

Figura 1.3. Elaborarea grafului

Observaţie:
În cazul grafurilor mici (sub 100 de activităţi) rezolvarea determinării parametilor se poate simplifica, operând direct în graf.
tj0 tj1
În acest caz în dreptul fiecărui eveniment s-a folosit notaţia:
Etapa 3. Calculul parametrilor grafului
a) Calculul termenelor minime al evenimentelor

ti0  max t g0  d gi ; t h0  d hi ;

Ex.: Se porneşte cu t 00  0
t10  t 00  d 01  0  3  3
t 02  t 10  d12  3  4  7
 
t 30  max t10  d13 ; t 02  d 23  max3  2; 7  2  9
……….
t110

 max t 80  d8-11; t100

 d1011  max25  1; 34  1  35
.………
t 22  t 021  d 21-22  70  1  71
0

Neţinând seama de condiţia impusă finalizării programului, se pune condiţia t 022  t 122
b) Calculul termenului maxim al evenimentului i
 
t i1  min t 1j  d ij ; t k1  d ik ;

Ex.: Se porneşte cu t 022  t122  71

t 121  t 122  d 21-22  71  1  70


……….
 
t18  min t111  d811; t19  d89  min 35  1; 27  2  25
……….
 
t11  min t12  d12 ; t13  d13 ; t14  d14  min 7  4; 9  2; 12  4  3
……….
t10  t11  d 01  3  3  0
c) Calculul marjei evenimentului i: M i  ti  ti
1 0

d) Calculul termenelor activităţilor ij


tij0î  ti0 ;
tijot  ti0  d ij ;
tij1î  t 1j  d ij ;
tij1t  t 1j ;
e) Calculul rezervelor de timp ale activităţilor ij
RTij  t 1j  ti0  d ij  tij1t  tij0t

R Tij = rezerva totală de timp a activităţii ij


Termenele Termenele Rezerva
Activitatea Durata Marja
evenimentelor activităţilor totală
Simbol i j dij ti0 ti1 tj0 tj1 ti1-ti0 tj1-tj0 tij0î tij0t tij1î tij1t RTij
A 0 1 3 0 0 3 3 0 0 0 3 0 3 0
B 1 2 4 3 3 7 7 0 0 3 7 3 7 0
C 1 3 2 3 3 9 9 0 0 3 5 7 9 4
D 2 3 2 7 7 9 9 0 0 7 9 7 9 0
E 3 4 3 9 9 12 12 0 0 9 12 9 12 0
F 1 4 4 3 3 12 12 0 0 3 7 8 12 5
G 4 5 1 12 12 13 13 0 0 12 13 12 13 0
H 5 6 1 13 13 14 14 0 0 13 14 13 14 0
I 5 8 2 13 13 25 25 0 0 13 15 23 25 10
J 6 7 1 14 14 15 15 0 0 14 15 14 15 0
K 7 8 10 15 15 25 25 0 0 15 25 15 25 0
L 8 9 2 25 25 27 27 0 0 25 27 25 27 0
M 8 11 1 25 25 35 35 0 0 25 26 34 35 9
N 9 10 7 27 27 34 34 0 0 27 34 27 34 0
O 10 11 1 34 34 35 35 0 0 34 35 34 35 0
P 11 12 1 35 35 36 36 0 0 35 36 35 36 0
Q 12 13 3 36 36 39 39 0 0 36 39 36 39 0
R 13 14 2 39 39 41 41 0 0 39 41 39 41 0
S 14 15 2 41 41 43 44 0 1 41 43 42 44 1
T 14 16 3 41 41 44 44 0 0 41 44 41 44 0
U 16 17 2 44 44 46 46 0 0 44 46 44 46 0
V 17 18 2 46 46 48 48 0 0 46 48 46 48 0
W 18 19 2 48 48 50 50 0 0 48 50 48 50 0
X 19 20 18 50 50 68 68 0 0 50 68 50 68 0
Y 20 21 2 68 68 70 70 0 0 68 70 68 70 0
Z 21 22 1 70 70 71 71 0 0 70 71 70 71 0

Etapa 4. Determinarea drumului critic


Drumul critic este: 0 –1–2–3–4–5–6–7–8–9–10–11–12–13–14–16–17–18–19–20– 21–22
cu durata totală: LDC = d01 + d12 + d23 + d34 + d45 + d56 + d67 + d78 + d89 + d10-11 + d11-12 + d12-13 + d13-14 +
+ d14-16 + d16-17 + d17-18 + d18-19 + d19-20 + d20-21 + d21-22 = 71 săptămâni

Etapa 5. Analiza şi optimizarea grafului


În urma stabilirii drumului critic se observă că obiectivul firmei de a fi prezentă cu acest model la
târg este irealizabil în condiţiile actuale. Pentru ca obiectivul să fie totuşi realizabil conducerea firmei
trebuie să acţioneze asupra duratei drumului critic, urmărindu-se ca prin măsurile luate (suplimentarea
resurselor sau măsuri tehnologice) să fie micşorată durata activităţilor critice.
Cele 6 săptămâni necesare pentru reducerea programului se realizează acţionând astfel:
Activităţi necritice vizate Permit reducerea duratei activităţii critice
RT disponibilă Reducerea duratei
C Proiectare şasiu 4 B Proiectare osii motoare -2
F Import materii prime şi materiale 5
I Proiectare transmisie 10 K Verificare boghiu -3
M Proiectare instalaţii de comandă 9
S Realizare inversor de mers 1 Q Realizare instalaţie auxiliară -1
Observaţie: Trebuie avut în vedere că prin micşorarea duratelor activităţilor critice există posibilitatea
ca în proces să apară un alt drum critic, care va determina durata minimă de realizare a programului.
Etapa 6. Transpunerea calendaristică a grafului reţea (graficul Gantt)

Activitate Durata
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65
Simbol dij
A 3 A
B 2 B
C 2 C
D 2 D
E 3 E
F 4 F
G 1 G
H 1 H
I 2 I
J 1 J
K 7 K
L 2 L
M 1 M
N 7 N
O 1 O
P 1 P
Q 2 Q
R 2 R
S 2 S
T 3 T
U 2 U
V 2 V
W 2 W
X 18 X
Y 2 Y
Z 1 Z

Figura 1.4. Particularizarea graficului Gantt

In final se completează un tabel de forma de mai jos.