Sunteți pe pagina 1din 162

Oganizarea Activității în Construcții

Organizarea Activităţii
în Construcţii
Curs 1

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus

Organizarea Activităţii în Construcţii ‐ Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 1

CONȚINUTUL CURSULUI

• Obiectul Cursului
• Competentele absolvenților
• Elemente de Managementul Proiectelor
• Ciclul de viață al proiectelor
• Ciclul de viață al produsului

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 2

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 1
Oganizarea Activității în Construcții

OBIECTUL CURSULUI

Organizarea Activităţii în Construcţii ‐ Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 3

OBIECTUL CURSULUI
• Principalele probleme tratate în curs sunt:
• Cadrul general în care se desfăşoară activităţile de construcţii;
• Documentaţiile tehnico‐economice pentru investiţii;
• Organizarea unităţilor de construcţii;
• Metodele de planificare ale producţiei de construcţii‐montaj;
• Organizarea muncii în construcţii;
• Organizarea bazei tehnico‐materiale;
• Pregătirea producţiei;
• Planificarea şi urmărirea producţiei;
• Metode şi tehnici de conducere

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 4

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 2
Oganizarea Activității în Construcții

COMPETENȚELE ABSOLVENȚILOR

1. Urmărirea lucrărilor de execuție pentru construcții din toate categoriile 
de importanță;
2. Planificarea, organizarea și gestiunea resurselor tehnice, economice și 
umane pentru lucrări de construcții, din toate categoriile de importanță;
3. Elaborarea de studii și documentații tehnico‐economice,
4. Elaborarea de proiecte tehnologice pentru construcții noi și pentru 
construcții care se reabilitează;
5. Elaborarea, verificarea și controlul aplicării procedurilor tehnice pentru 
realizarea lucrărilor de construcții. 

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 5

CERINŢE
• Evaluarea consta in:
1. Proba Teoretica – 40 puncte
2. Studiu de Caz in echipa – 40 puncte
3. Prezenta la curs – 10 puncte 
4. Prezenta la seminar – 10 puncte

• Evaluarea se concretizează printr‐o nota care reprezintă suma dintre punctajul 
obținut la proba teoretica, punctajul obținut la studiul de caz si punctajul obținut 
la prezenta la curs si seminar, împărțit la 10.
• Pentru admitere este necesara obținerea a cel puțin 20 puncte la proba 
teoretica, a cel puțin 20 de puncte la studiul de caz si a minim 5 puncte la 
prezenta atât la curs cat si la seminar. 
• Intrarea in examen este condiționată de acumularea a cel puțin 5 puncte atât la 
curs cat si la seminar.

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 6

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 3
Oganizarea Activității în Construcții

CERINŢE
• Cerințe pentru proba teoretica:

• Proba teoretica consta in 2 subiecte de teorie (cate 15 puncte) din materia 
predata si 1 aplicație (10 puncte). 
• Pentru obținerea notei de trecere este necesar ca pentru fiecare subiect de 
teorie sa fie obținut punctajul minim de 8 puncte, iar pentru aplicație sa fie 
obținut punctajul minim de 5 puncte

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 7

CERINŢE
• Cerințe de elaborare a Studiului de Caz:

• Modelul de proiect va conține:
1. Minim 20 si maxim 40 de activități – 2 p
2. minim 2 structuri WBS (orientate pe livrabile, faze, responsabilități, contractori), pe 
cel puțin 3 nivele de detaliere ‐ 2 p
3. minim 3 excepții de la calendar ‐ 1 p
4. minim 3 săptămâni de lucru ‐ 1 p
5. minim 3 calendare asignate activităților si relațiilor de condiționare ‐ 1 p
6. minim 3 componente de cost alocate la resurse, materiale si activități, in valoare 
fixa, pe ora sau pe unitatea de volum ‐ 1 p
7. minim 3 materiale alocate la activități in cantități diferite ‐ 1 p
8. minim 5 resurse alocate la activități cu cantitate si productivități diferite ‐ 2 p
9. minim 2 centre de resurse ‐ 2 p
10. minim 2 centre de materiale ‐ 2 p

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 8

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 4
Oganizarea Activității în Construcții

CERINŢE
• Cerințe de elaborare a Studiului de Caz:
• Se va analiza:
11. Necesarul de resurse si materiale si se vor elabora graficele si tabelele periodice si 
cumulative de consum înainte si după aplicarea calculului planificării cu constrângeri de 
resurse ‐ 2 p
12. Graficele si tabelele de cheltuieli totale, material, manopera utilaje si transport periodic 
si cumulativ înainte si după aplicarea calculului planificării cu constrângeri de resurse ‐ 2 
p
13. Se va efectua un scenariu de aprovizionare cu un anumit material si se va elabora graficul 
de consum si aprovizionare aferent ‐ 3 p
14. Se va efectua calculul cu constrângeri de resurse (material, manopera, echipamente, 
finanțare) si se vor prezenta graficele: calendaristic Gantt al activităților. Gantt al 
resurselor, histogramele de resurse înainte si după calculul cu constrângeri de resurse – 3 

• Urmărirea performantelor proiectului se va face prin:
15. Actualizarea datelor proiectului pentru cel puțin 4 perioade de analiza ‐ 5 p
16. Analiza Earned Value pentru parametrul “Cheltuieli” pentru fiecare etapa a proiectului ‐ 5 
p
17. Analiza tendințelor variațiilor parametrilor de proiect ‐ 5 p

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 9

CERINŢE
• Documentația proiectului va cuprinde:
• Descrierea proiectului, ipoteze, constrângeri, estimarea costurilor, estimarea necesarului 
de resurse.
• Etapele proiectului
• Argumentarea structurilor de descompunere WBS, a modificărilor propuse pentru 
încadrarea proiectului in termenele impuse

• Notă:
• Studiul de caz va fi elaborat in echipe de 2 – 4 persoane
• Pentru modelarea proiectului se va utiliza versiunea Demo a Spider Project Professional 
disponibila pe site‐ul www.spiderproject.ro.
• Documentația proiectului in format electronic inclusiv toate fișierele Spider Project care 
au stat la baza studiului de caz va fi trimisa cu minim 5 zile înainte de susținerea 
examenului prin e‐mail la adresa augustin.purnus@utcb.ro. 
• In lipsa documentației proiectului transmisa in format electronic, evaluarea nu se va putea 
face.
• Proiectul va conține grafice, tabele si imagini, astfel încât sa permită înțelegerea lui si sa 
argumenteze modul in care au fost îndeplinite cerințele.
• Punctajul obținut de fiecare membru al echipei va corespunde punctajului obtinut de 
echipa, ca rezultat al documentației proiectului.

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 10

10

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 5
Oganizarea Activității în Construcții

BIBLIOGRAFIE
• Project Planning Techniques – Parviz Rad, Vittal Anantamula, Management 
Concepts 2005
• Project Planning and Scheduling – Gregori Haugan, Management Concepts, 2000
• Practical Guide to Project Planning ‐ Ricardo Viana Vargas, Auerbach Publications, 
2008
• Project Planning and Control ‐ Albert Lester, Elsevier Butterworth‐Heinemann, 
Fourth edition 2003
• Project Management for Construction ‐ Fundamental Concepts for Owners, 
Engineers, Architects and Builders, Chris Hendrickson, 2003
• Toma Mihai s.a Management in Constructii – Planificarea si Organizarea 
executiei lucrarilor de constructii – Editura Economica, 2002
• Project Planning and Scheduling ‐ Gregory T. Haugan, Management Concepts, 
2002
• Sisteme Informatice de Managementul Proiectelor – Editia a II‐a rev., Augustin 
Purnus, Editura CONSPRES, 2014
• Modelarea Proiectelor in Constructii ‐ Aplicatii de Managementul Proiectelor –
Augustin Purnus, Editura CONSPRES, 2015

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 11

11

Elemente de Managementul
Proiectelor

Organizarea Activităţii în Construcţii ‐ Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 12

12

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 6
Oganizarea Activității în Construcții

MANAGEMENTUL PROIECTELOR
• Ce este un Proiect ?
• Un proiect reprezinta un efort temporar al carui scop este crearea unui produs 
sau serviciu unic.

• Temporar – are un start si un sfarsit


• Efort – necesita resurse, oameni si echipamente pentru realizarea
activitatilor
• Produs Unic – este rezultatul proiectului realizat doar o 
data

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 13

13

MANAGEMENTUL PROIECTELOR
• Caracteristicile Proiectelor :

• Orice Proiect are un Obiectiv


• Este limitat in timp, deci este temporar (are un inceput si un sfarsit)
• Are resurse limitate (financiare, umane, materiale, echipamente)
• Se desfasoara in mod progresiv
• Are ca scop obtinerea unui produs, serviciu, rezultat, “Unic”
• Se deruleaza intr‐un mod organizat, planificat si controlat
• Este realizat de oameni
• Se desfasoara intr‐un mediu de risc si incertitudini

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 14

14

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 7
Oganizarea Activității în Construcții

MANAGEMENTUL PROIECTELOR
• Ciclul de Viață
Se identifica doua categorii:

Realizarea Produsului
(Product Development Lifecycle) – PDLC

Managementul Proiectului
(Project Management Lifecycle) ‐ PMLC

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 15

15

Ciclul de Viață al Produsului – Product Development Lifecycle

 Poate fi definit ca o succesiune de faze, similar cu ciclul de viata al proiectului.


 Fazele (stadiile) depind de tehnicile specifice de realizare a produsului si difera de 
la sector la sector. 
 Trecerea de la o faza la alta poate fi controlata printr‐o “poarta”.
 Pentru a trece la o faza ulterioara, in acest punct trebuie indeplinite anumite
criterii.
 Principiul este cunoscut sub numele de “Stage‐Gate” si are ca scop atingerea
obiectivelor de business in investitiile capitale

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 16

16

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 8
Oganizarea Activității în Construcții

Ciclul de Viață al Proiectului – Project Management Lifecycle

 Se concentreaza pe organizarea activitatilor astfel incat proiectul sa furnizeze


produsul/serviciul corect
 Reprezinta modul in care ciclul de realizare a produsului este coordonat
 Este similar de la departament la departament
 Utilizeaza instrumente si tehnici specifice

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 17

17

Ciclul de Viață al Investiției

Initiere

Planificare

Executie

Urmarire si Control

Incheiere

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 18

18

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 9
Oganizarea Activității în Construcții

MANAGEMENTUL PROIECTELOR
• Grupele de Procese
Procesele de Managementul Proiectelor pot fi organizate in cinci grupuri alcatuite din
unul sau mai multe procese

Procese de Initiere Autorizarea proiectului sau fazei

Procese de Planificare Definirea si rafinarea obiectivelor


si selectarea celei mai bune solutii
pentru atingerea obiectivelor

Procese de Executie Coordonarea oamenilor si a celorlalte


resurse pentru indeplinirea planului

Procese de Urmarire si Control Urmarire, masurare si aplicarea de


actiuni corective

Procese de Incheiere Acceptarea formala a produsului/fazei si


incheierea fazei/proiectului

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 19

19

MANAGEMENTUL PROIECTELOR
• Grupele de Procese

Procese de  Procese de 


Initiere Planificare

Procese de  Procese de 


Control Executie

Procese de 
Incheiere

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 20

20

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 10
Oganizarea Activității în Construcții

MANAGEMENTUL PROIECTELOR
• Domeniile de Cunoștințe ale Managementului Proiectelor

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 21

21

MANAGEMENTUL PROIECTELOR
• Domeniile de Cunostinte ale Managementului Proiectelor
Grupe de Procese
Domenii de Cunostinte
Initiere Planificare Executie Control Incheiere

4. Managementul Integrarii 4.2 Executia Planului 4.3 Controlul Integrat al


4.1 Realizarea Planului Proiectului
Proiectului Proiectului Modificarilor

5.4 Verificarea Scopului


5. Managementul Scopului 5.2 Planificarea Scopului
5.1 Initiere 5.5 Controlul Modificarilor
Proiectului 5.3 Definirea Scopului
Scopului

6.1 Definirea Activitatilor


6.5 Controlul Planificarii
6. Managementul Timpului 6.2 Succesiunea Activitatilor
6.6. Urmarirea Progresului
Proiectului 6.3 Estimarea Duratelor Activitatilor
Proiectului
6.4 Realizarea Planificarii

7.1 Planificarea Resurselor


7. Managementul Costurilor
7.2 Estimarea Costurilor 7.4 Controlul Costurilor
Proiectului
7.3 Bugetarea Costurilor

8. Managementul Calitatii
8.1 Planificarea Calitatii 8.2 Asigurarea Calitatii 8.3 Controlul Calitatii
Proiectului

9. Managementul Resurselor 9.1 Planificarea Organizationala


9.3 Consolidarea Echipei
Umane ale Proiectului 9.2 Formarea Echipei

10. Managementul
10.1 Planificarea Comunicarii 10.2 Distribuirea Informatiiilor 10.3 Reportarea Performantelor 10.4 Incheierea Administrativa
Comunicariui Proiectului

11.1 Planificarea Managementului


Riscurilor
11. Managementul Riscurilor 11.2 Identificarea Riscurilor 11.6 Urmarirea si Controlul
Proiectului 11.3 Analiza Calitativa a Riscurilor Riscurilor
11.4 Analiza Cantitativa a Riscurilor
11.5 Planificarea Raspunsului la Risc

12.3 Licitatia
12. Managementul 12.1 Planificarea Achizitiilor 12.4 Selectia Sursei
12.6 Incheierea Contractelor
Achizitiilor Proiectului 12.2 Planificarea Licitatiei 12.5 Administrarea
Contractelor

13. Protectia si Securitatea 13.1. Planificarea Protectiei si 13.2. Asigurarea Protectiei so 13.3. Controlul Protectiei si
Muncii Securitatii Muncii Securitatii Muncii Securitatii Muncii

14.2. Asigurarea Protectiei 14.3. Controlul Protectiei


14. Protectia Mediului 14.1. Planificarea Protectieie Mediului
Mediului Mediului

15.3. Inregistrarea si
15. Managementul Financiar 15.2. Controlul Financiar al
15.1. Planificarea Financiara Administrarea Financiara a
al Proiectului Proiectului
Proiectului

16. Managementul 16.1. Identificarea Revendicarilor


Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐
Revendicarilor
Curs 1                          Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
16.2. Cuantificarea Revendicarilor
16.3. Prevenirea Revendicarilor 22
16.4. Rezolvarea Revendicarilor

22

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 11
Oganizarea Activității în Construcții

Organizarea Activităţii
în Construcţii
Curs 2

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 23

23

CONȚINUTUL CURSULUI

• Planificarea Proiectelor. 
• Cerinte. Obiective. Tipuri
• Rolul si Responsabilitatile Persoanelor implicate in Planificarea si 
Urmarirea Lucrarilor de Constructii
• Metode de planificare a lucrarilor de constructii
• Metode traditionale de planificare a lucrarilor de constructii

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 24

24

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 12
Oganizarea Activității în Construcții

Planificarea Proiectelor.
Cerinte. Obiective. Tipuri

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 25

25

PLANIFICAREA PROIECTELOR

• Planificarea proiectelor este procesul de identificare a mijloacelor, resurselor si


actiunilor necesare pentru realizarea obiectivelor proiectului. 
• Datorita naturii unice a proiectului este nevoie de o strategie si un plan de 
execuție care trebuie elaborate. 
• Un proiect planificat intr‐un mod realist are sanse mai mari de a fi realizat in 
parametrii stabiliti, decat unul pentru care planificarea a fost facuta incomplet, 
inconsistent si nerealist. 
• A planifica inseamna a influenta viitorul prin luarea deciziilor bazate pe misiune, 
cerinte si obiective.
• Esenta planificarii este de a realiza lucrurile intr‐un mod organizat eficient

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 26

26

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 13
Oganizarea Activității în Construcții

PLANIFICAREA PROIECTELOR
• De ce este nevoie de Planificarea Proiectului ?

• Planificarea activitatilor ne va ajuta sa gandim înainte de a pune in practica; 


• Ne pune la dispozitie o imagine a activitatilor necesare obtinerii rezultatelor si
intelegerii proiectului; 
• Ne ajuta sa punem la dispozitie resursele necesare in timp; 
• Putem verifica sau estima fezabilitatea proiectului inainte de inceperea lui; 
• Ne ajuta sa comunicam lucrarile care au fost realizate. In acest fel toti
participantii la realizarea proiectului vor avea aceeasi imagine
• Ne permite sa identificam problemele, sa urmarim, sa masuram si sa comunicam
realizarile; 
• Ne va ghida in punerea in opera a proiectului.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 27

27

PLANIFICAREA PROIECTELOR
• De ce este nevoie de Planificarea Proiectului ?

• O planificare realista si fezabila a proiectelor nu poate ignora complexitatea


proiectelor. 
• Din acest motiv, proiectele trebuie descrise si analizate luand in considerare
toate aspectele care le caracterizeaza. 
• Proiectele din domeniul constructiilor sunt caracterizate de 14 aspecte ce trebuie
planificate, urmarite si controlate:
1. Scop 8. Achiziții
2. Timp 9. Factori Interesați
3. Resurse 10. Integrare
4. Cost 11. Protecția Mediului
5. Calitate 12. Sănătatea și securitatea muncii
6. Comunicare 13. Finanțare
7. Riscuri 14. Revendicări

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 28

28

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 14
Oganizarea Activității în Construcții

PLANIFICAREA PROIECTELOR
• Cerințe ale Planificării Proiectelor
• Pentru a realiza o planificare realista si fezabila, aceasta trebuie sa indeplineasca
urmatoarele cerinte:

1. Sa aiba o abordare  ‐ Sa includa toate activitatile care consuma timp, 


sistematica bani sau alte resurse
2. Sa fie realizata pe  ‐ Sa fie privita ca un document pe termen lung, 
termen lung pentru ca reprezinta intreaga evolutie a 
proiectului
3. Sa fie flexibila ‐ Trebuie realizata astfel incat sa permita ajustari si 
modificari in concordanta cu evenimentele actuale 
sau alti factori de mediu
4. Sa fie controlabila ‐ Sa permita controlul astfel incat sa puna in 
evidenta imediat intarzierile sau depasirile de cost

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 29

29

PLANIFICAREA PROIECTELOR
• Obiectivele Planificarii Proiectelor

• Principalele obiective ale planificării proiectelor sunt:

• Reducerea incertitudinilor
• Cresterea eficientei
• Intelegerea cu claritate a obiectivelor proiectului
• Stabilirea unui sistem de urmarire si control
• Gestionarea complexitatii

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 30

30

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 15
Oganizarea Activității în Construcții

PLANIFICAREA PROIECTELOR
• Tipuri de Planificare a Proiectelor

• In functie de scopul si durata pentru care se elaboreaza, planificarea


proiectelor poate fi:

• Strategica – Se aplica de obicei proiectelor cu durata mai mare de 5


ani, unde factorii de mediu pe termen lung pot actiona si avea efecte.

• Tactica – Se aplica de regula lucrarilor cu durata intre un an si cinci


ani

• Operationala sau Functionala - Se aplica lucrarilor pe termen scurt

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 31

31

PLANIFICAREA PROIECTELOR
• Tipuri de Planificare a Proiectelor

• In functie de scopul si durata pentru care se elaboreaza, planificarea


proiectelor poate fi:

• Strategica – Se aplica de obicei proiectelor cu durata mai mare de 5


ani, unde factorii de mediu pe termen lung pot actiona si avea efecte.

• Tactica – Se aplica de regula lucrarilor cu durata intre un an si cinci


ani

• Operationala sau Functionala - Se aplica lucrarilor pe termen scurt

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 32

32

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 16
Oganizarea Activității în Construcții

Rolul si Responsabilitatile
Persoanelor implicate in
Planificarea si Urmarirea
Lucrarilor de Constructii

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 33

33

ROLUL SI RESPONSABILITATILE

• Planificarea, urmarirea si controlul proiectelor de constructii‐montaj, indiferent


de complexitate sau durata acestora, necesita cunostinte atat in ceea ce priveste
tehnologia de execuție, metodele de organizare, resursele disponibile, riscurile
ce pot apare, dar si cunostinte in ceea ce priveste metodele de calcul numeric
prin care se determina fezabilitatea planului propus. 

• Din acest motiv in orice echipa de management al proiectului doua specializari


devin indispensabile planificarii, monitorizarii si controlului executiei proiectelor
de constructii‐montaj, si anume:
• Inginerul Tehnolog
• Inginerul Planificator

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 34

34

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 17
Oganizarea Activității în Construcții

ROLUL SI RESPONSABILITATILE

• Inginerul Tehnolog
• este persona din cadrul echipei de proiect ce posedă cunoștințe de 
tehnologie, organizare, execuție, resurse, productivități (ritm de execuție) 
etc. a lucrărilor de construcții‐montaj specifice proiectului
• Roluri si Responsabilitati
• Elaboreaza, impreuna cu Managerul de Proiect, strategia de executie a 
proiectului de constructii‐montaj;
• Descompune proiectul in componente (pachete de activitati) ce pot fi
administrate si monitorizate in etapa de planificare, in cea de executie si in 
cea de urmarire si control;
• Identifica toate activitatile ce trebuie realizate pentru indeplinirea
proiectului conform specificatiilor tehnice si contractuale;

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 35

35

ROLUL SI RESPONSABILITATILE

• Roluri si Responsabilitati
• Identifica si estimeaza resursele necesare realizarii activitatilor identificate;
• Estimeaza duratele activitatilor in baza resurselor alocate;
• Stabileste succesiunea tehnologica si preferentiala (acolo unde este cazul) de 
realizare a activitatilor proiectului;
• Identifica riscurile asociate cu tehnologia de execuție, metodele de 
organizare, resursele utilizate si productivitatea acestora.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 36

36

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 18
Oganizarea Activității în Construcții

ROLUL SI RESPONSABILITATILE

• Competentele Inginerului Tehnolog


• Din punct de vedere al competentelor acesta trebuie sa cunoasca:
• Tehnologiile de executie;
• Resursele necesare realizarii proceselor tehnologice;
• Capacitatea de organizare a companiei;
• Riscurile asociate tehnologiei de execuție;
• Riscurile asociate capacitatii de organizare a companiei
• Domeniile de cunostinte ale acestui specialist se invart in jurul tehnologiei de 
execuție a lucrarilor, a organizarii lucrarilor de construcții‐montaj si a resurselor.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 37

37

ROLUL SI RESPONSABILITATILE

• Inginerul Planificator
• este o persoana ce poseda cunostinte privind metodele, tehnicile, 
instrumentele de planificare si de modelarea proiectelor utilizand modele
matematice.
• Roluri si Responsabilitati
• Alege metodele si tehnicile de planificare cele mai adecvate pentru
specificul proiectului;
• Transpune Planul de Executie al Proiectului sub forma unui Program de 
Execuție prin:
• Modelarea structurilor de descompunere a proiectului;
• Modelarea activitatilor proiectului;

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 38

38

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 19
Oganizarea Activității în Construcții

ROLUL SI RESPONSABILITATILE

• Roluri si Responsabilitati
• Alocarea resurselor estimate activitatilor de executie si contractuale;
• Calcularea duratelor activitatilor identificate în baza resurselor estimate;
• Transpunerea succesiunii tehnologice;
• Stabilirea duratei de executie a proiectului in baza resurselor disponibile
• In baza riscurilor identificate, a incertitudinilor si a planului de raspuns la 
risc, acesta modeleaza cele anterior enumerate in vederea analizarii
impactului riscurilor asupra planificarii proiectului cat si a fezabilitatii
planului de rsspuns la riscuri.
• Elaboreaza rapoarte de progres in conformitate cu Planul de Executie al 
Proiectului si cu necesarul factorilor implicate.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 39

39

ROLUL SI RESPONSABILITATILE

• Competentele Inginerului Planificator


• Din punct de vedere al competentelor acesta trebuie sa cunoasca:
• Metode si procedee de modelare, cum ar fi: Analiza Drumului Critic, 
Procedeul CPM, Procedeul MPM, Procedeul PDM, Procedeul PERT, Metoda
Critical Chain, Metoda Celor Trei Scenarii, Metoda Monte Carlo etc.
• Programe software pentru modelare proiectelor;
• Metode si procedee de analiza a performantelor proiectului, cum ar fi: 
Metoda Earned Value, Tendinta Variatiilor, Tendinta Probabilitatii de Succes a 
Parametrilor Proiectului.
• Domeniile de cunostinte ale acestui specialist se invart in jurul managementului
timpului, algoritmilor de calcul al diferitelor procedee si metode de planificare.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 40

40

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 20
Oganizarea Activității în Construcții

Metode de planificare a
lucrarilor de constructii

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 41

41

METODE DE PLANIFICARE A LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

• Principii de baza in planificarea si organizarea proceselor de 


constructii
• Planificarea proceselor de constructii montaj presupune aplicarea urmatoarelor 
principii de baza:

• Principiul continuitatii
• Principiul uniformitatii
• Principiul ritmicitatii
• Principiul sincronizarii

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 42

42

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 21
Oganizarea Activității în Construcții

METODE DE PLANIFICARE A LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
1. Principiul continuității  

• În general, se consideră că producția se desfășoară continuu în timp, atunci 
când fiecare proces de construcții și, în primul rând, procesele de bază, se 
desfășoară continuu, respectiv când nu apar întreruperi sau așteptări pentru 
forța de muncă, mijloacele de muncă şi obiectele muncii.

• Principiul continuității stabilește condițiile de realizare a producției de 
construcții fără întreruperi sau așteptări pentru forța de muncă, mijloacele 
de muncă şi obiectele muncii, din momentul atacării obiectivului de investiții 
până la finalizarea acestuia. 

• Acest principiu se referă la modul în care este utilizată forța de muncă.

• Efectele lipsei de continuitate în utilizarea forței de muncă se manifestă în 
realizarea de producție de construcții în mod discontinuu, afectând atât 
cheltuielile directe cu materialele, utilajele şi forța de muncă, cât şi 
cheltuielile indirecte în corelație cu creșterea duratei de execuție

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 43

43

METODE DE PLANIFICARE A LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
2. Principiul ritmicității  

• Se referă la modul de desfășurare în timp a fiecărui proces de construcții 
astfel încât să asigure execuția şi finalizarea lucrărilor la intervale egale de 
timp şi în cantități pe cât posibil constante. 

• Acest principiu conduce la necesitatea ca obiectul de construcție ce urmează 
a fi realizat să fie structurat în sectoare  de lucru cu volume de lucrări şi de 
muncă egale. În acest fel, procesele de construcție vor avea durate de timp 
egale pe fiecare sector şi deci, o desfășurare ritmică a acestora

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 44

44

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 22
Oganizarea Activității în Construcții

METODE DE PLANIFICARE A LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
3. Principiul uniformității  

• Exprimă o cerință obiectivă de bază a programării şi organizării proceselor de 
construcții implicând utilizarea acelorași cantități de resurse materiale şi 
umane în perioade de timp egale, conducând la realizarea în mod constant a 
aceleiași cantități de producție de construcții. 

• Principiul uniformității se referă la consumul de materiale.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 45

45

METODE DE PLANIFICARE A LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
4. Principiul sincronizării  

• Exprimă necesitatea obținerii unui grad maxim de ocupare a frontului de 
lucru prin atacarea unui proces de lucru ulterior, cel puțin pe un sector, 
imediat după terminarea procesului anterior, pe sectorul respectiv

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 46

46

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 23
Oganizarea Activității în Construcții

METODE SI PROCEDEE DE PLANIFICARE
• Planificarea este activitatea de programare, organizare și coordonare a 
activităților pe baza unui plan. 
• Cuvântul „planificare” se referă la procesul care include definirea activităților și a 
succesiunii lor, estimarea duratelor, alocarea resurselor și stabilirea unui plan 
prin intermediul unor tehnici și instrumente (PMBoK Guide, 2017). 

• Evoluția construcțiilor de‐a lungul timpului a fost in mod decisiv influențată de 


modalitățile prin care numeroși ingineri, arhitecți si manageri le‐au găsit pentru
îmbunătățirea tehnicilor si instrumentelor de planificare, coordonare si control a 
acestora.
• Din punct de vedere istoric, metodele, instrumentele si tehnicile dezvoltate
pentru planificarea lucrărilor de construcții se pot grupa in trei mari categorii:
• Metode istorice (dezvoltate înainte de sec. al 19‐lea)
• Metode tradiționale
• Metode moderne

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 47

47

METODE SI PROCEDEE DE PLANIFICARE
• De‐a lungul timpului au fost dezvoltate o serie de metode și procedee de 
planificare a lucrărilor de construcții care se pot grupa astfel:
Metode și Procedee 
de Planificare 

Metode și procedee  Metode și procedee 
tradiționale moderne

Metoda Graficului  Metode bazate pe  Metode și procedee  Metode și procedee  Metode și procedee 


Gantt ciclograme deterministe semi‐probabiliste probabiliste

Procedeul Program 
Planificare Liniara Linia de Echilibru Procedeul Critical Evaluation and Metoda Monte Carlo
Path Method – C.P.M. Review Tehnique –
PERT

Procedeul Metra 
Procese simple de  Procese complexe de  Potential Method – Metoda Critical Chain
construcții construcții M.P.M.

Procedeul Precedence  Metoda Celor Trei 
Metoda Succesiunii Metoda Succesiunii Diagramming Method  Scenarii
– P.D.M.

Metoda în Paralel Metoda în Paralel

Metode Mixte Metoda în Lanț

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 48

48

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 24
Oganizarea Activității în Construcții

METODE TRADIȚIONALE DE PLANIFICARE
Armonograful lui Adamiecki
• Karol Adamiecki (1866 – 1933), un economist, 
inginer si cercetător in management polonez, este 
considerat ca fiind unul dintre pionierii organizării 
științifice a muncii.
• Adamiecki și‐a început cercetările la Institutul de 
Tehnologie din Sankt Petersburg, Rusia (1884 –
1890), iar apoi s‐a mutat în Polonia. 
• El este autorul teoriei ”armonizării muncii” bazată pe legea armoniei în 
management pe care a enunțat‐o. Armonia ar trebui să cuprindă trei 
parți:
• armonia de a alege (toate mijloacele de producție ar trebui să fie 
compatibile reciproc, acordând o atenție deosebită vitezei de 
producție a acestora)
• armonia de a face (importanța coordonării timpului – planificare și 
calendare)
• armonia spiritului (importanța creării unei echipe bune)
Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 49

49

METODE TRADIȚIONALE DE PLANIFICARE
• În 1896, Adamiecki a dezvoltat un tip de grafic denumit armonograf care 
este un precursor al metodelor moderne de planificare, publicând 
cercetările sale în 1903. 
• În esență, armonograma este o diagramă a unor rețele de fluxuri de lucru 
care conduce la soluții grafice ale unor probleme de producție, anticipând 
prin aceasta graficul Gantt, procedeele moderne de planificare CPM si 
PERT şi Teoria Constrângerilor lui Eliyahu Goldratt, cu mult înainte ca 
acestea să fie dezvoltate

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 50

50

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 25
Oganizarea Activității în Construcții

METODE TRADIȚIONALE DE PLANIFICARE

Graficul bare elaborat de Herman Schürch
• Începutul secolului 20 se caracterizează printr‐o 
dezvoltare importantă a metodelor și tehnicilor de 
planificare a lucrărilor de construcții. 
• În acest sens este de remarcat construcția 
viaductului feroviar Langwies. 
• Realizat în Elveția între 1912 și 1914 viaductul din 
beton armat făcea parte din calea ferată îngustă Chur
– Arosa, în cantonul Grisons. acestora 
• Graficele bare dezvoltate de Herman Schürch în planificarea și 
managementul acestei lucrări conțin informații detaliate despre activități, 
durate, alocarea de forță de muncă și productivitatea

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 51

51

METODE TRADIȚIONALE DE PLANIFICARE

• Herman Schürch (1884‐1957) a studiat 
la Politehnica Federală Elvețiană și apoi 
s‐a alăturat companiei Ed. Zublin la 
Strasbourg, cu care a realizat proiecte 
de construcții de renume internațional.

• Chiar daca la vremea respectiva 
aceste grafice bare erau niște 
imagini statice și nu includeau și 
relațiile de dependență dintre 
activități, ele reprezentau un 
instrument valoros în 
planificarea și managementul 
lucrărilor de construcții.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 52

52

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 26
Oganizarea Activității în Construcții

METODE TRADIȚIONALE DE PLANIFICARE

• Chiar daca la vremea respectiva aceste grafice bare erau niște imagini 
statice și nu includeau și relațiile de dependență dintre activități, ele 
reprezentau un instrument valoros în planificarea și managementul 
lucrărilor de construcții.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 53

53

METODE TRADIȚIONALE DE PLANIFICARE

Graficul GANTT
• Henry Gantt (1861 – 1919) a fost un inginer mecanic 
si consultant de management american.
• Este considerat creatorul formei de reprezentare a 
proceselor prin bare distribuite pe scara timpului, în 
1910.
• Teoria managementului lui Henry Gantt 
condiționează utilizarea atât a resurselor cât și a 
timpului pentru gestionarea proiectelor.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 54

54

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 27
Oganizarea Activității în Construcții

METODE TRADIȚIONALE DE PLANIFICARE
Graficul GANTT
• In cartea lui din 1916 ”Munca, Salarii si Profit”, Gantt discuta in mod 
explicit de planificare.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 55

55

METODE TRADIȚIONALE DE PLANIFICARE

Graficul GANTT
• Astăzi, graficul Gantt constituie un instrument de bază in urmărirea desfășurării 
activităților de construcții‐montaj, fiind o reprezentare grafica mai intuitiva.
• Elaborarea graficului de tip Gantt, presupune poziționarea activităților pe scara 
timpului numai pe baza experienței. 
• Este un mod direct de planificare, care nu poate ține seama decât de puține 
intercondiționări care apar în subordonarea și succesiunea activităților. 
• Acest mod de planificare poate fi utilizat cu oarecare succes în condițiile în care 
numărul de activități este relativ redus.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 56

56

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 28
Oganizarea Activității în Construcții

METODE TRADIȚIONALE DE PLANIFICARE

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

Săpătură

Realizare Fundaţii

Realizare Subsol
Realizare
Supastructură
Închideri şi
compartimentări
Tamplarii

Tencuieli

Pardoseli

Finisaje Interioare

Finisaje Exterioare

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 57

57

METODE TRADIȚIONALE DE PLANIFICARE
Metode Bazate pe Ciclograme
• In paralel cu dezvoltarea graficelor bare, au fost dezvoltate metode care 
sa ia in considerare si frontul de lucru in care se desfășoară procesele. 
• Aceste metode care au rezultat din analiza in special a proceselor 
repetitive, au la baza reprezentarea activitatilor in grafice numite 
ciclograme. 
• De‐a lungul timpului, metodele bazate pe ciclograme au căpătat diferite 
denumiri: Flowline Planning, Linear Scheduling, Time‐Location Scheduling 
sau Line of Balace
• Unul din primele proiecte la care s‐au aplicat metodele bazate pe 
ciclograme, ca un exemplu al utilizării conceptelor lui Adamiecki, în care 
unitatea de analiză a fost locul de desfășurare a  proceselor, este 
reprezentată de Empire State Building. 
• Astfel, diferitele fluxuri existente (informație, lucrări, materiale, forță de 
muncă, echipamente) împreună cu disponibilitatea locului în care acestea 
erau necesare, precum şi constrângerile exterioare proiectului, au fost 
principalele elemente luate în considerare
Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 58

58

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 29
Oganizarea Activității în Construcții

METODE TRADIȚIONALE DE PLANIFICARE
• Rezultatul a fost un record istoric pentru ritmul de execuție care a ajuns la 302 m2
construiți pe zi (un etaj pe zi), finalizând cele 102 etaje în 13 luni din 18 luni 
planificate, cu un record în ceea ce privește siguranța şi securitatea lucrătorilor la 
acea vreme şi sub bugetul estimat inițial.
• Câteva date sunt de reţinut:
• Înălțime: 381 m, 
• Număr etaje: 102, 
• Volum: 1.047.840 m3, 
• Suprafața: 257.211 m2, 
• Structura metalică: 58.000 t (in 189 zile), 
• Ritm de execuție: 1 etaj/zi, 
• Deschidere: 1 Mai 1931, 
• Durata execuției: 410 zile, 
(ceva mai mult de 13 luni din 18 luni planificat) 
• Buget: 50 mil. $, 
• Cost Total: 40.9 mil $, 
• Cost construcție: 24.7 mil $, 
• Cost actual construcție: 600 mil. $, 
• Peste 3000 de muncitori
Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 59

59

METODE TRADIȚIONALE DE PLANIFICARE
• Graficul de livrare a 
elementelor structurale 
de metal utilizeaza o 
metoda combinata 
bazata pe ciclograme.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 60

60

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 30
Oganizarea Activității în Construcții

METODE TRADIȚIONALE DE PLANIFICARE

Metode Bazate pe Ciclograme
• Inca din anii 1930, M.S. Budnikov a descris pentru prima data in blocul Sovietic 
conceptul de planificare liniara, considerand ca sectoarele de lucru sunt egale si 
au aceeasi cantitate de lucrare si acelasi ritm de executie. 
• Unul dintre continuatorii lui Budnikov, V.A. Afanasiev (1957) a descris in mod 
stiintific metoda considerand sectoarele de diferite dimensiuni si deci, cu cantitati 
diferite de lucrare. 
• Au luat astfel nastere metodele de planificare liniara pentru procese simple si 
complexe, cum ar fi metoda succesiunii, metoda in paralel si metoda in lant. 
• Toate calculele puteau fi facute manual, dar erau laborioase si necesitau mult 
timp
• Metodele de planificare liniară sau planificare bazată pe locul de desfășurare a 
proceselor se aplică în special proceselor repetitive, având ca obiectiv modul în 
care sunt utilizate resursele în mișcarea lor de la un sector de lucru la altul.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 61

61

METODE TRADIȚIONALE DE PLANIFICARE

• Ciclograma este alcătuită dintr‐un sistem de axe rectangulare, având pe abscisă 
timpul exprimat în schimburi sau zile, iar pe ordonată numărul de sectoare, 
reprezentate prin intervale egale și nu ca transpunere la scară a cantității de 
lucrare sau a volumului de muncă.

• În planificarea execuției proceselor simple se pot folosi următoarele metode:

• metoda succesiunii, 

• metoda în paralel şi

• metode mixte (succesiv‐paralelă şi paralel‐succesivă)

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 62

62

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 31
Oganizarea Activității în Construcții

METODE TRADIȚIONALE DE PLANIFICARE
Sectoare
Metoda Succesiunii
n

n
Metoda în paralel
n Sectoare n Sectoare
λ
n n

2
1 t

λ λ

n Sectoare

n
2 2
1 1t t
λ

2
1 t

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 63

63

METODE TRADIȚIONALE DE PLANIFICARE

• Procesul complex este alcătuit din două sau mai multe procese simple, legate 
tehnologic şi organizatoric.
• Planificarea execuției proceselor complexe poate fi realizată utilizând 
următoarele metode: 
• metoda succesiunii, 
• metoda în paralel şi
• metoda în lanț.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 64

64

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 32
Oganizarea Activității în Construcții

METODE TRADIȚIONALE DE PLANIFICARE
n

1 2 m Metoda Succesiunii
λ

2
1 t

n
1 2 m

2
1 t

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 65

65

METODE TRADIȚIONALE DE PLANIFICARE
Metoda în paralel
n
n
n
n

Proces 1
Proces 1
λ Proces 2
Proces 2
Proces 3 λ
Proces 3
Proces 4
Proces 4
Proces 5
Proces 5

2 2
1 t 1 t

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 66

66

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 33
Oganizarea Activității în Construcții

METODE TRADIȚIONALE DE PLANIFICARE
Sincronizarea proceselor complexe

n 1 2 m‐1 m

2
1 t

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 67

67

METODE TRADIȚIONALE DE PLANIFICARE
Metoda în lanț

n 1 2 m‐1 m

2
1 t
1
2
m‐1
m

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 68

68

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 34
Oganizarea Activității în Construcții

METODE TRADIȚIONALE DE PLANIFICARE

Metode Bazate pe Ciclograme
• Linia de echilibru: această metodă de planificare combină tehnici 
matematice și grafice, axate pe unitățile de producție pe perioade de 
timp. Necesită unități de producție la fel de definite

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 69

69

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 2 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 70

70

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 35
Oganizarea Activității în Construcții

Organizarea Activităţii
în Construcţii
Curs 3

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 3 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 71

71

CONȚINUTUL CURSULUI

• Analiza Drumului Critic
• Metoda Drumului Critic C.P.M. (Critical Path Method)
• Reguli de trasare
• Termene caracteristice şi rezerve de timp
• Calculul termenelor caracteristice
• Calculul rezervelor de timp
• Calculul graficului rețea

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 3 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 72

72

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 36
Oganizarea Activității în Construcții

PLANIFICAREA
EXECUȚIEI LUCRĂRILOR
DE CONSTRUCȚII PRIN
METODA
ANALIZEI DRUMULUI
CRITIC

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 73

73

Generalități
• Desfășurarea oricărui proces de producție se realizează în timp și în spațiu. 
Pentru un număr relativ redus de procese simple, componente ale unui proces 
complex și care se condiționează direct prin succesiune, metoda de planificare în 
lanț este deosebit de eficientă și sugestivă. 

• În cazul obiectelor de construcții însă, a căror realizare comportă zeci sau chiar 
sute de procese complexe, această metodă se dovedește insuficientă atât 
datorită gradului de detaliere în analiza desfășurării proceselor, cât și datorită 
volumului mare de date ce se impune a fi prelucrate și analizate. 

• Ca urmare, a fost dezvoltat un alt mod de planificare a execuției lucrărilor având 
la bază teoria grafurilor și purtând numele generic de analiza drumului critic.

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 74

74

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 37
Oganizarea Activității în Construcții

Generalități
• Principalele caracteristici ale acestei metode sunt:

• prezentarea în detaliu a tuturor activităților mergând până la nivel de 
activități articol, respectând condiționările tehnologice și organizatorice;

• evidențierea lucrărilor de care depinde durata de execuție a construcției;

• posibilitatea optimizării duratei de execuție și a folosirii resurselor;

• controlul operativ al desfășurării lucrărilor și actualizarea cu ușurință a 
programelor de execuție în funcție de apariția factorilor perturbatori;

• obținerea de rapoarte periodice asupra eficienței desfășurării lucrărilor și a 
utilizării resurselor.

• posibilitatea automatizării calculelor.

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 75

75

Generalități
• Analiza drumului critic se poate defini ca un ansamblu de metode și procedee de
planificare, urmărire și control a proiectelor, bazate pe teoria grafurilor și care
utilizează în calcule planificarea liniară, statistica matematică și teoria
probabilităților.
• Realizarea proiectelor constă dintr‐un ansamblu de procese, acțiuni sau condiții
intercorelate denumite activități.
• Graful este o aplicație biunivocă a elementelor unei mulțimi pe ea însăși
• Fie mulțimea de puncte ; X = {x1, x2, ..., xn}, cu n  N.
• Elementele xi ale mulțimii X sunt legate între ele cu arce orientate. Aceste 
legături reprezintă aplicația . 
• Se obține în acest fel graful = (G,X)

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 76

76

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 38
Oganizarea Activității în Construcții

Generalități
X2 X6

X1

X3

X7

X4

X5

• Nodurile rețelei, reprezentate prin cercuri sau dreptunghiuri, se numerotează


secvențial respectându‐se condiția ca arcul orientat, amplasat între două noduri
succesive, să aibă numărul nodului de început, mai mic decât numărul nodului
de terminare.

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 77

77

CLASIFICAREA
PROCEDEELOR
ANALIZEI DRUMULUI
CRITIC

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 78

78

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 39
Oganizarea Activității în Construcții

Clasificarea procedeelor analizei drumului critic
• Dezvoltate în anii 1956‐1957, procedeele și metodele bazate pe Analiza Drumului
Critic au beneficiat de la bun început de suportul calculatoarele electronice și au
permis abordarea unei mari diversități de proiecte prin modelarea matematică a
proceselor.
Analiza Drumului 
Critic

Metode și  Metode și  Metode și 


procedee  procedee semi‐ procedee 
deterministe probabiliste probabiliste

Program Evaluation
Critical Path Metoda Monte 
and Review 
Method – C.P.M. Carlo
Tehnique – PERT

Metoda Critical
Metra Potential
Chain
Method – M.P.M.

Precedence Metoda Celor Trei 
Diagramming Scenarii
Method – P.D.M.

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 79

79

Clasificarea procedeelor analizei drumului critic
• Jim Kelley și Morgan Walker au fost primii matematicieni care au conceput și 
dezvoltat abordarea matematică a problemelor legate de timp și cost în 
realizarea proiectelor, denumită Metoda Drumului Critic (Critical Path Method).
• Graficul rețea care permite modelarea matematică a proceselor este alcătuit din 
noduri si arce orientate.
• În Metoda Drumului Critic, reprezentarea activităților se face pe arcele rețelei, 
nodurile fiind faze sau evenimente în ordinea desfășurării activităților (Activity
on arrow ‐ AOA).
• În același timp, o echipă condusă de amiralul Raborn din US Navy Special Projects
Office, Bureau of Ordnance care coordona realizarea rachetei POLARIS, a 
dezvoltat o metodă similară, dar care prin introducea calculul semiprobabilist al 
duratelor. Această metodă a cărei formă de reprezentare este identică cu Metoda 
Drumului Critic, poartă numele de PERT (Program Evaluation and Review 
Technique).
Faza i Faza j
Aij
i j
dij
Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 80

80

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 40
Oganizarea Activității în Construcții

Clasificarea procedeelor analizei drumului critic
• În 1958, o echipă condusă de Bernard Roy de la compania de consultanță 
METRA, a plecat de la ideea că reprezentarea activităților în cadrul graficului 
rețea poate fi făcută pe nodurile rețelei (Activity on Node ‐ AON), dezvoltând 
astfel Metoda Potențialelor Metra (Metra Potential Method).
• O altă echipă de matematicieni, condusă de data aceasta de John Fondahl, 
independent de cercetările făcute de echipa franceză, a dezvoltat o metodă 
asemănătoare, dar care simplifică mai mult modelarea matematică, Metoda 
Precedence Diagramming Method – P.D.M.)

Activitatea i Activitatea j

Condiționarea ij
i j

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 81

81

Clasificarea procedeelor analizei drumului critic
• Metodele și procedeele utilizate în analiza drumului critic se pot clasifica după 
mai multe criterii:
1. După modul de abordare a riscurilor și incertitudinilor:
• Metode și procedee deterministe
• Metode și procedee semi probabiliste
• Metode și procedee probabiliste 
2. După modul de reprezentare a activităților în graficele rețea:
• Reprezentarea activităților pe arcele rețelei, nodurile fiind faze sau 
evenimente în ordinea desfășurării activităților (Activități pe Arc)
• Reprezentarea activităților pe nodurile rețelei, în acest caz, arcele fiind 
condiționări de succesiune ale activităților (Activități pe Nod)

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 82

82

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 41
Oganizarea Activității în Construcții

Clasificarea procedeelor analizei drumului critic
• Metodele și procedeele utilizate în analiza drumului critic se pot clasifica după 
mai multe criterii:
3. După parametrii care se analizează:
• procedee în care se ține seama numai de timp, prin care se obțin termenele 
de începere și terminare ale activităților, cât și durata totală de execuție a 
proiectului;
• procedee în care se ține seama atât de timp cât și de consumul de resurse 
corespunzătoare activităților.
• În cazul acestei grupe, după scopul urmărit se întâlnesc trei clase de 
procedee:
• procedee privind alocare resurselor;
• procedee privind nivelarea resurselor.
• procedee în care intervin timpul, resursele și costurile.
4. După numărul proiectelor supuse simultan analizei:
• procedee pentru analiza unui singur proiect;
• procedee pentru analiza unui complex de proiecte ‐ multiproiect.
• procedee pentru analiza portofoliului de proiecte

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 83

83

ELEMENTELE
CARACTERISTICE
GRAFICULUI REŢEA

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 84

84

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 42
Oganizarea Activității în Construcții

Elementele caracteristice graficului reţea
• În cadrul analizei drumului critic, în graficul rețea se utilizează următoarele 
elemente:
1. Activitatea
• Este reprezentată de orice acțiune care contribuie la realizarea unui proiect. 
Activitățile pot fi de trei tipuri :
• propriu‐zise, reale, consumatoare de timp și resurse;
• de așteptare, consumatoare numai de timp, ele reprezentând de regulă, 
condiționări tehnologice sau organizatorice;
• fictive, cele care nu consumă nici timp, nici resurse, dar stabilesc 
condiționări de succesiune.
2. Faza sau evenimentul
• Reprezintă stadii de realizare a activităților, respectiv, începerea uneia sau 
mai multor activități, sau terminarea uneia sau mai multor activități. 
• Orice grafic rețea are un singur nod inițial și un singur nod final.

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 85

85

Elementele caracteristice graficului reţea
3. Drumul
• Este definit ca o succesiune de arce orientate între nodul inițial şi nodul final. 
• Orice drum este caracterizat printr‐o lungime. Lungimea unui drum este 
suma duratelor arcelor care îl definesc.
4. Drumul critic
• Este drumul cu lungimea cea mai mare între nodul inițial și nodul final. 
• Lungimea drumului critic (în unități de timp) reprezintă durata minimă 
posibilă de executare a întregului proiect.
• Activitățile situate pe drumul critic se numesc activități critice, ele trebuind 
realizate strict la termenele planificate pentru a nu perturba durata totală de 
finalizare a proiectului

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 86

86

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 43
Oganizarea Activității în Construcții

CALCULUL DURATELOR
ACTIVITĂŢILOR

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 87

87

Calculul duratelor activităţilor
• Durata activităților este unul din principalii parametri utilizați în planificarea 
proceselor de construcții.
• Calculul duratelor activităților se poate face utilizând două metode:
a) metoda deterministă;
b) metoda probabilistă.
• Metoda deterministă
• Stabilește durata activităților pe baza normelor de timp sau a normelor de 
producție în  funcție de cantitatea de lucrare, numărul de muncitori din formația 
de lucru și indicele de îndeplinire a normei, preliminat:

Qi  N ti
di 
ri  n   i
• în care:
• di reprezintă durata activității i exprimată în schimburi;
• Qi ‐ cantitatea de lucrare corespunzătoare activității i;
• Nti ‐ norma de timp corespunzătoare activității i;

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 88

88

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 44
Oganizarea Activității în Construcții

Calculul duratelor activităţilor
• ri ‐ numărul de muncitori din formația de lucru;
• n       ‐ numărul de ore pe schimb;
• ηi ‐ indicele preliminat de îndeplinire a normei.

• Având în vedere caracteristicile lucrărilor de construcții, se impune ca durata 
activităților să fie exprimată în număr întreg de zile sau schimburi, deoarece nu 
este recomandată trecerea formației de lucru de pe un sector pe altul în timpul 
unui schimb de lucru.
• Deși prin această metodă duratele activităților se determină exact, totuși, 
datorită factorilor perturbatori care apar în timpul desfășurării lucrărilor, aceste 
durate nu se pot respecta întotdeauna

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 89

89

Calculul duratelor activităţilor
• Metoda probabilistă
• Permite calcularea duratei medii ținând seama de probabilitatea influenței 
factorilor perturbatori.
• În vederea determinării duratei probabile, se face o estimare a următoarelor du‐
rate posibile:
• Durata optimistă (a) 
• Este durata minimă de execuție a activității în cazul când există cel mai 
favorabil complex de împrejurări.
• Durata pesimistă (b) 
• Este durata maximă de realizare a activității în condițiile cele mai defa‐
vorabile cu influența maximă a factorilor perturbatori.
• Durata probabilă (m) 
• Reprezintă durata cu cea mai mare șansă de realizare în condiții 
normale.
• Aceste estimări se înscriu pe o curbă de distribuție care poartă numele de 
distribuție Beta β.

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 90

90

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 45
Oganizarea Activității în Construcții

Calculul duratelor activităţilor
• Metoda probabilistă

Probabilitate

Mare
Durata probabilă (m)
Durata așteptată (d)

Distribuție Beta

Mică Durata

Durata optimistă (a) Durata pesimistă (b)

Durate posibile ale activităților

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 91

91

Calculul duratelor activităţilor
• Pentru calculul duratei medii (așteptate) se aplică relația:
a  4m  b
d
6
• iar pentru calculul probabilității de realizare a termenului final, în cazul când 
acesta există, se aplică relația:

ba
2

 2

 6 

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 92

92

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 46
Oganizarea Activității în Construcții

METODA DRUMULUI
CRITIC C.P.M.

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 93

93

REGULI DE TRASARE

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 94

94

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 47
Oganizarea Activității în Construcții

Reguli de trasare
• Caracteristica graficului rețea în metoda C.P.M. este reprezentarea activităților pe 
arcele rețelei, nodurile reprezentând faze.
• La elaborarea topologiei graficului rețea trebuie aplicate următoarele reguli de 
trasare:
1. Activitatea se va denumi prin numerele nodurilor inițial și final   Aij având 
durata dij. 
• Între două noduri ale rețelei nu poate fi trasată decât o singură activitate

Aij
i j
dij

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 95

95

Reguli de trasare
2. În cazul în care între două noduri se desfășoară mai multe activități în paralel, 
trasarea acestora se va face cu ajutorul introducerii unor noduri suplimentare 
și a activităților fictive

2
A A

B
1 2 1 B
2
C
C

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 96

96

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 48
Oganizarea Activității în Construcții

Reguli de trasare
3. În graficul rețea, activitățile reale sau de așteptare sunt trasate cu linie plină, 
iar activitățile fictive, cu linie întreruptă. 
• În mod special se vor evidenția activitățile critice ‐ prin linie dublă, colorată 
sau alte semne convenționale, în vederea evidențierii acestora în cadrul 
graficului rețea.

4. În graficul rețea nu sunt admise noduri în care să nu intre nici o activitate ‐ cu 
excepția nodului inițial ‐ și noduri din care să nu plece nici o activitate ‐ cu 
excepția nodului final.

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 97

97

Reguli de trasare
5. În graficul rețea nu sunt admise circuite, aceasta reprezentând un non‐sens 
logic, respectiv începerea unei activități ar fi condiționată de terminarea unei 
activități pe care o condiționează:

A j
i
B

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 98

98

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 49
Oganizarea Activității în Construcții

Reguli de trasare
6. Succesiunea a două activități de pe un același drum este indicată prin arcele 
adiacente respective. 
Dacă începutul unei activități de pe un drum este condiționat de o activitate 
situată pe un alt drum, aceasta se marchează prin introducerea unei activități 
fictive
A B
a) 1 2 3

A B
1 2 3

b)
C D
4 5 6

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 99

99

Reguli de trasare
7. În vederea reducerii duratei a două activități succesive, se poate aplica sectorizarea 
acestora
A B
a) 1 30
2 30 3

A1 A2 A3
1 10
2 10
3 10 5
B1 C1 C2
b) 10

B2 B3
4 10 6 10 7

• Trebuie subliniat faptul că sectorizarea activităților conduce la creșterea 
numărului de noduri și activități, inclusiv la apariția de activități fictive. 
• Aceasta complică topologia graficului rețea, conducând totodată la complicarea 
calculului pe grafic
Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 100

100

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 50
Oganizarea Activității în Construcții

Reguli de trasare
8. Reprezentarea activităților în graficul rețea nu se face la scară. 
• De regulă se preferă linii drepte, orientate stânga‐dreapta, cu numerotare 
crescătoare, adică j > i pentru orice activitate notată Aij. 

• La trasarea graficului rețea, pentru a stabili corect succesiunea activităților, 
este necesar să se răspundă la următoarele întrebări:
• ce activități condiționează sau preced în mod necesar activitatea Aij ?
• ce activități încep în același timp cu activitatea Aij ?
• începutul căror activități este determinat de încheierea activității Aij ?

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 101

101

TERMENE
CARACTERISTICE ŞI
REZERVE DE TIMP

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 102

102

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 51
Oganizarea Activității în Construcții

Calculul termenelor caracteristice
• În graficul rețea în metoda C.P.M. se definesc pentru fiecare fază două termene 
caracteristice, iar pentru fiecare activitate ‐ patru termene caracteristice.
• Pentru faze avem :
1. Termenul minim al fazei j ‐ tjm –
• Este momentul cel mai devreme la care se poate produce evenimentul j, sau 
timpul cel mai devreme în care se pot încheia toate activitățile care converg în 
nodul j, sau timpul cel mai devreme la care pot începe activitățile ce pornesc din 
acest nod.
tm
j   L0 j  max
• unde Lo‐j max este drumul de lungime maximă între toate drumurile posibile 
de la nodul inițial la nodul j.
• Relația mai poate fi scrisă:

0 pentru j0
tm 
j
 i 
max t  d
ij  pentru 1  j  n
• (Calcul direct)

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 103

103

Calculul termenelor caracteristice
2. Termenul maxim al fazei i ‐ tiM
• Reprezentă timpul cel mai târziu la care se poate produce faza i, fără a perturba 
durata generală a procesului, sau timpul cel mai târziu la care se pot termina 
activitățile convergente în nodul i, respectiv timpul cel mai târziu la care pot 
începe activitățile care pornesc din nodul i

t iM  Lcr  max Li  n 
• sau
t iM   Lcr  Li  n  min
• unde Lcr = lungimea drumului critic;
• Li‐n =durata de la nodul i la nodul final n, pe toate drumurile posibile
• Pentru calculul secvențial, relațiile de mai sus pot fi scrise sub forma 
 Lcr pentru i  n
t iM 

min t M  d
 j ij  pentru 0  i  n
• (Calcul invers)

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 104

104

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 52
Oganizarea Activității în Construcții

Calculul termenelor caracteristice
• Pentru activități avem patru termene caracteristice după cum urmează:
1. Termenul minim de începere ‐ tijmi
• Este momentul cel mai devreme la care poate începe activitatea Aij și este 
egal cu termenul minim al fazei i:
t ijmi  t im
2. Termenul minim de terminare ‐ tijmt
• Este momentul cel mai devreme la care se poate încheia activitatea Aij și 
este egal cu suma dintre timpul minim de începere al activității Aij și durata 
acesteia:
t ijmt  t ijmi  d ij  t im  d ij

3. Termenul maxim de terminare ‐ tijMt
• Este momentul cel mai târziu la care se poate încheia activitatea Aij și este 
egal cu timpul maxim al fazei j:

t ijMt  t jM

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 105

105

Calculul termenelor caracteristice
• Termenul maxim de începere ‐ tijMi
• Este momentul cel mai târziu la care poate începe activitatea Aij, fără a 
perturba celelalte activități sau durata totală și este egal cu diferența dintre 
timpul maxim de terminare și durata activității:
t ijMi  t ijMt  d ij  t jM  d ij

• Calculul termenelor caracteristice, atât pentru faze cât și pentru activități, ne 
conduce la concluzia că nu toate activitățile sunt în mod obligatoriu ferm fixate în 
cadrul programului de lucru, ci permit ‐ cele care prezintă diferențe între timpul 
minim și timpul maxim ‐ anumite glisări în cadrul unor limite. 
• Aceste limite reprezintă rezervele de timp.

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 106

106

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 53
Oganizarea Activității în Construcții

Calculul rezervelor de timp
• Rezervele de timp se definesc atât pentru faze sau evenimente, cât și pentru 
activități:
• Rezerva fazei i
• Reprezintă posibilitatea decalării fazei sau evenimentului i, pe scara timpului, în 
intervalul dintre timpul minim al fazei și timpul maxim al fazei.

Ri  t iM  t im
• Fazele a căror rezervă Ri = 0 sunt faze critice, nepermițând glisarea pe scara 
timpului, decât în condițiile modificării duratei drumului critic.

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 107

107

Calculul rezervelor de timp
• Pentru activități vom defini mai multe tipuri de rezerve, acestea diferind în 
funcție de influența pe care o exercită față de activitățile învecinate.
1. Rezerva totală a activității Rt(ij), 
• Este intervalul de timp cu care se poate întârzia începerea activității Aij, sau 
cu care se poate mări durata dij a activității ‐ simultan cu scăderea 
corespunzătoare a consumurilor de resurse ‐ fără a influența desfășurarea 
activităților de pe drumul critic.

Rt  ij   t jM  t im  d ij  t jM  t ijmt

• Activitățile a căror rezervă totala Rt(ij) = 0 sunt activități critice, ele neputând 
fi nici glisate, nici majorate ca durată de execuție, fără a perturba drumul 
critic.
• Utilizarea rezervei totale pentru decalarea momentului de începere a unei 
activități, sau mărirea duratei acesteia în vederea reducerii consumului de 
resurse, conduce la decalarea momentului de începere a activităților 
următoare la timpul maxim al fazei j.

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 108

108

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 54
Oganizarea Activității în Construcții

Calculul rezervelor de timp
2. Rezerva liberă Rl(ij)
• Este intervalul de timp cu care poate fi decalată începerea activității Aij, sau 
cu care durata acesteia poate fi majorată, fără a influența activitățile 
următoare care pornesc din faza j.

Rl  ij   j  t i  d ij
tm m
 j  t ij
tm mt

3. Rezerva intermediară Ri(ij)
• Se pune în evidență pentru activitățile a căror moment de începere se 
situează la timpul maxim al fazei i.
Ri  ij   t jM  t iM  d ij
4. Rezerva sigură Rs(ij)
• Se definește de asemeni numai pentru activitățile care încep în timpul 
maxim al fazei inițiale şi are expresia

R s ij   t mj  t iM  d ij

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 109

109

Calculul rezervelor de timp

tim tiM tjm tjM

Ri Rj
dij Rt(ij)

dij Rl(ij)

dij Ri(ij)

dij Rs(ij)

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 110

110

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 55
Oganizarea Activității în Construcții

CALCULUL GRAFICULUI
REŢEA

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 111

111

Calculul graficului reţea
• Calculul graficului rețea constă în determinarea pentru fiecare nod a termenului 
minim și termenului maxim al fazei, aceste valori înscriindu‐se în niște 
dreptunghiuri atașate nodurilor

2
b h
25 5

a c e g i k
0 1 4 6 7 5
8 9
20 20 50 10 5

d j
0 0
30
20
f
3 10
5

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 112

112

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 56
Oganizarea Activității în Construcții

Calculul graficului reţea
• Calculul termenului minim corespunzător fiecărui nod al rețelei se efectuează de 
la nodul inițial către nodul final prin însumarea duratelor activităților ce converg 
în nodul respectiv, comparând aceste valori și înscriind în caseta din stânga 
valoarea cea mai mare
45

2
b h
25 5
0 20 50 100 110 115 120

a c e g i k
0 1 4 6 7 5
8 9
20 20 50 10 5

d j
0 0
30
20
f
3 5
10
50 60

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 113

113

Calculul graficului reţea
• Calculul termenelor maxime corespunzătoare fiecărui nod se efectuează pornind 
de la nodul final, al cărui termen minim este egal cu termenul maxim, către nodul 
inițial, prin scăderea duratelor activităților ce diverg din nodul respectiv, 
comparând aceste valori și înscriind în caseta din dreapta valoarea cea mai mică

45 115

2
b h
25 5
0 0 20 20 50 50 100 100 110 110 115 115 120 120

a c e g i k
0 1 4 6 7 5
8 9
20 20 50 10 5

d j
0 0
30
20
f
3 5
10
50 50 60 95

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 114

114

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 57
Oganizarea Activității în Construcții

Calculul graficului reţea
• Pornind cu timpul minim al nodului inițial cu valoarea zero, calculul graficului 
rețea se poate considera corect efectuat dacă pentru timpul maxim al fazei 
inițiale se obține aceeași valoare zero.

45 115

2
b h
25 5
0 0 20 20 50 50 100 100 110 110 115 115 120 120

a c e g i k
0 1 4 6 7 5
8 9
20 20 50 10 5

d j
0 0
30
20
f
3 5
10
50 50 60 95

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 115

115

Calculul graficului reţea
• Rezultatele obținute în urma parcurgerii graficului rețea atât în sens direct pentru 
calculul termenului minim al fazelor, cât și în sens invers pentru stabilirea 
termenului maxim al fazelor, se transpune apoi în graficul de eșalonare 
calendaristic Gantt:
1 6 11 16 21 26 31 36 41 46 51 56 61 66 71 76 81 86 91 96 101 106 111 116

Activitatea a

Activitatea b

Activitatea c

Activitatea d

Activitatea e

Activitatea f

Activitatea g

Activitatea h

Activitatea i

Activitatea j

Activitatea k

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 3        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 116

116

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 58
Oganizarea Activității în Construcții

Organizarea Activităţii
în Construcţii
Curs 4

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 117

117

CONȚINUTUL CURSULUI

• Principii de bază în planificarea și organizarea proceselor de 
construcții
• Analiza Drumului Critic – Procedeul Precedence Diagramming 
Method (PDM)
• Calculul Graficului Retea
• Actualizarea Graficului Retea

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 118

118

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 59
Oganizarea Activității în Construcții

Analiza Drumului
Critic
Procedeul Precedence Diagramming
Method

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 119

119

Procedeul Precedence Diagramming Method


• Cunoscuta si sub numele de Metoda de Reprezentare Activitati pe Nod 
(Activity On Node), acest procedeu a fost dezvoltat de John W. Fondahl in 
1961, in paralel cu dezvoltarea procedeului Metra Potential Method de 
catre echipa franceza condusa de Bernard Roy.
• Spre deosebire de procedeul M.P.M., in procedeul P.D.M. se pot utiliza patru
tipuri de relatii de conditionare pentru a modela succesiunea activitatilor:
• Sfarsit – Inceput – activitatea precedenta trebuie incheiata inainte ca 
activitatea succesoare sa inceapa.
• Sfarsit ‐ Sfarsit – activitatea precedenta trebuie incheiata inainte de 
incheierea activitatii in curs.
• Inceput ‐ Inceput – activitatea precedenta trebuie inceputa inainte de a 
fi inceputa activitatea succesoare.
• Inceput ‐ Sfarsit – activitatea precedenta trebuie inceputa inainte de 
sfarsitul activitatii in curs.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 120

120

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 60
Oganizarea Activității în Construcții

Procedeul Precedence Diagramming Method

A
FS : Finish - Start Activitatea B nu poate
B incepe pana cand nu se
incheie activitatea A
A
SS : Start - Start Activitatea B nu poate
B incepe pana cand nu
incepe activitatea A
A
FF : Finish - Finish Activitatea B nu se poate
B
incheia pana cand nu se
incheie activitatea A
A
SF : Start - Finish Activitatea B nu se poate
B
incheia pana cand nu
incepe activitatea A

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 121

121

Procedeul Precedence Diagramming Method


• Pe langa tipurile de relatii de conditionare, se poate specifica si o perioada
de timp ce reprezinta decalajul dintre momentul in care sunt indeplinite
conditiile si evenimentul urmator. Decalajele pot fi atat pozitive cat si
negative.
• Modul traditional de analiza a graficului retea presupune calculul doar a 
decalajelor de timp.
• Este necesar insa sa avem posibilitatea de a defini si decalaje de volum.
• Decalajul de volum presupune specificarea volumului de lucru ce ar trebui
realizat in activitatea curenta, pentru a permite inceperea urmatoarei
activitati

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 122

122

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 61
Oganizarea Activității în Construcții

Procedeul Precedence Diagramming Method


Calculul Planificarii
• Este un proces iterativ prin care se determina datele de start si finish ale 
activitatilor proiectului.  
• Calculul planificarii utilizand procedeul P.D.M. presupune parcurgerea a trei
etape:
• Pasul 1 – Calculul Direct – se determina datele cele mai devreme pentru
fiecare activitate: graficul retea se parcurge de la nodul initial catre nodul
final si se calculeaza cele mai devreme date (start si finish) a executiei
activitatilor.
• Pasul 2 – Calculul Invers – se determina datele de start si finish cele mai
tarzii pentru fiecare activitate, parcurgand graficul retea in sens invers, de la 
cea mai devreme data de finish a proiectului calculata in calculul direct.
• Pasul 3 – Se calculeaza rezerva totala a activitatii, care este intervalul de 
timp (in zile, ore) dintre data de start cea mai devreme si data de finish cea
mai devreme, in concordanta cu calendarul activitatii

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 123

123

Procedeul Precedence Diagramming Method

ES= EF=
ES= EF=
LS= LF=
LS= LF=

Act D Activitate
6 Durata RT
ES= EF= ES= EF=
LS= LF= LS= LF=

Act B Act F
6 ES= EF= 2
LS= LF=
ES= EF=
Act E LS= LF=
ES= EF= 3
LS= LF= Act H
2
Act A
2

ES= EF= ES= EF=


LS= LF= LS= LF=

Act C Act G
8 4

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 124

124

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 62
Oganizarea Activității în Construcții

Procedeul Precedence Diagramming Method


Calculul Planificarii
• Calculul Direct
• Presupune parcurgerea graficului retea de la nodul initial la nodul final.
• Se stabilesc termenele cele mai devreme (ES, EF) de incepere si de 
terminare prin insumarea duratelor activitatilor ce converg intr‐un nod, 
comparand aceste valori si alegand valoarea maxima

𝑬𝑭𝒊 𝑬𝑺𝒊 𝑫𝒖𝒓𝒂𝒕𝒂𝒊 𝟏


• Momentul de incepere a calculului este ziua 1, ora 8:00. 

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 125

125

Procedeul Precedence Diagramming Method

ES=9 EF=14
ES= EF=
LS= LF=
LS= LF=

Act D Activitate
6 Durata RT
ES=3 EF=8 ES=15 EF=16
LS= LF= LS= LF=

Act B Act F
6 ES=9 EF=11 2
LS= LF=
ES=17 EF=18
Act E LS= LF=
ES=1 EF=2 3
LS= LF= Act H
2
Act A
2

ES=3 EF=10 ES=11 EF=14


LS= LF= LS= LF=

Act C Act G
8 4

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 126

126

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 63
Oganizarea Activității în Construcții

Procedeul Precedence Diagramming Method


Calculul Planificarii
• Calculul Invers
• Presupune parcurgerea graficului retea de la nodul final la nodul initial.
• Se stabilesc termenele cele mai tarzii (LS, LF) de incepere si terminare prin
scaderea duratelor activitatilor ce diverg din nodul respectiv, comparand
aceste valori si alegand valoarea minima
• Activitatea din nodul final incepe la momentul LS

𝑳𝑺𝒊 𝑳𝑭𝒊 𝑫𝒖𝒓𝒂𝒕𝒂𝒊 𝟏


• Momentul de incheiere cel mai tarziu (LF) al activitatii H va fi egal cu 
momentul de incheiere cel mai devreme (EF), adica ziua 18, ora 16:00.
• Cel mai tarziu moment de incepere al aceleiasi activitati se va obtine
scazand durata activitatii, la care se adauga valoarea 1. In aceste conditii, cel 
mai tarziu moment de incepere va fi ziua 17, ora 8:00.
• Activitatile predecesoare activitatii H se vor putea incheia cel mai tarziu cu o 
zi mai devreme, adica ziua 16, ora 16:00.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 127

127

Procedeul Precedence Diagramming Method

ES=9 EF=14
ES= EF=
LS=9 LF=14
LS= LF=

Act D Activitate
6 Durata RT
ES=3 EF=8 ES=15 EF=16
LS=3 LF=8 LS=15 LF=16

Act B Act F
6 ES=9 EF=11 2
LS=12 LF=14
ES=17 EF=18
Act E LS=17 LF=18
ES=1 EF=2 3
LS=1 LF=2 Act H
2
Act A
2

ES=3 EF=10 ES=11 EF=14


LS=5 LF=12 LS=13 LF=16

Act C Act G
8 4

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 128

128

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 64
Oganizarea Activității în Construcții

Procedeul Precedence Diagramming Method


Calculul Planificarii
• Calculul Rezervelor de Timp
• Rezerva Totala de Timp (TF) este intervalul de timp in care o activitate 
poate fi intarziata fara a intarzia data de incheiere a intregului proiect

𝑻𝑭𝒊 𝑬𝑭𝒊 𝑬𝑺𝒊


• Daca 𝑇𝐹 0 – activitatea este critica
𝑇𝐹 0 – activitatea este necritica

• Rezerva Libera de Timp (FF) este intervalul de timp in care o activitate


poate fi intarziata fara a intarzia cel mai devreme inceput al activitatilor
imediat sucesoare
𝑭𝑭𝒊 𝒎𝒊𝒏 𝑬𝑺𝒋 𝑬𝑭𝒊

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 129

129

Procedeul Precedence Diagramming Method

ES=9 EF=14
ES= EF=
LS=9 LF=14
LS= LF=

Act D Activitate
6 0 Durata RT
ES=3 EF=8 ES=15 EF=16
LS=3 LF=8 LS=15 LF=16

Act B Act F
6 0 ES=9 EF=11 2 0
LS=12 LF=14
ES=17 EF=18
Act E LS=17 LF=18
ES=1 EF=2 3 3
LS=1 LF=2 Act H
2 0
Act A
2 0

ES=3 EF=10 ES=11 EF=14


LS=5 LF=12 LS=13 LF=16

Act C Act G
8 2 4 2

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 130

130

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 65
Oganizarea Activității în Construcții

Procedeul Precedence Diagramming Method


Calculul Planificarii
• Identificarea Activitatilor Critice si a Drumului Critic
• Activitatile a caror rezerva totala de timp este egala cu zero sunt activitati 
critice.
• Drumul critic reprezinta seria de activitati care determina cea mai devreme
data de incheiere a proiectului si este drumul cel mai lung din cadrul
graficului retea

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 131

131

Procedeul Precedence Diagramming Method

ES=9 EF=14
ES= EF=
LS=9 LF=14
LS= LF=

Act D Activitate
6 0 Durata RT
ES=3 EF=8 ES=15 EF=16
LS=3 LF=8 LS=15 LF=16

Act B Act F
6 0 ES=9 EF=11 2 0
LS=12 LF=14
ES=17 EF=18
Act E LS=17 LF=18
ES=1 EF=2 3 3
LS=1 LF=2 Act H
2 0
Act A
2 0

ES=3 EF=10 ES=11 EF=14


LS=5 LF=12 LS=13 LF=16

Act C Act G
8 2 4 2

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 132

132

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 66
Oganizarea Activității în Construcții

Procedeul Precedence Diagramming Method


Calculul Planificarii
• Reprezentarea activitatilor in Graficul de Esalonare Calendaristica Gantt
• Cu termenele minime si maxime de incepere si terminare calculate in 
graficul retea, activitatile se vor reprezenta sub forma de bare, in graficul de 
esalonare calendaristica Gantt.
Grafic de Esalonare Calendaristica Gantt
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Activitatea A

Activitatea B

Activitatea C

Activitatea D

Activitatea E

Activitatea F

Activitatea G

Activitatea H

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 133

133

Actualizarea
Graficului Rețea

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 134

134

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 67
Oganizarea Activității în Construcții

Actualizarea Graficului Rețea

Data de Analiză

Trecut Viitor

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Activitatea A

Activitatea B

Activitatea C

Activitatea D

Activitatea E

Activitatea F

Activitatea G

Activitatea H

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 135

135

Actualizarea Graficului Rețea


Activitati in viitor
ES EF LS LF

TF

Activitati incepute si terminate
AS AF

Activitati incepute si neterminate (in derulare
Data de Analiză
AS EF LF

TF

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 136

136

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 68
Oganizarea Activității în Construcții

Actualizarea Graficului Rețea

Situatia initiala
ES=9 EF=14
ES= EF=
LS=9 LF=14
LS= LF=

Act D Activitate
6 0 Durata RT
ES=3 EF=8 ES=15 EF=16
LS=3 LF=8 LS=15 LF=16

Act B Act F
6 0 ES=9 EF=11 2 0
LS=12 LF=14
ES=17 EF=18
Act E LS=17 LF=18
ES=1 EF=2 3 3
LS=1 LF=2 Act H
2 0
Act A
2 0

ES=3 EF=10 ES=11 EF=14


LS=5 LF=12 LS=13 LF=16

Act C Act G
8 2 4 2

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 137

137

Actualizarea Graficului Rețea

Situatia dupa 6 zile
ES= EF=
ES= EF=
LS= LF=
LS= LF=

Act D Activitate
6 Durata RT
AS=4 EF= ES= EF=
LF= LS= LF=

Act B Act F
4 ES= EF= 2
LS= LF=
50% ES= EF=
Act E LS= LF=
3
AS=1 AF=3 Act H
2 0
Act A
0
100%
AS=5 EF= ES= EF=
LF= LS= LF=

Act C Act G
7 4 2
20%

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 138

138

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 69
Oganizarea Activității în Construcții

Actualizarea Graficului Rețea

Calculul Direct
ES=11 EF=16
ES= EF=
LS= LF=
LS= LF=

Act D Activitate
6 Durata RT
AS=4 EF=10 ES=17 EF=18
LF= LS= LF=

Act B Act F
4 ES=11 EF=13 2
LS= LF=
50% ES=19 EF=20
Act E LS= LF=
3
AS=1 AF=3 Act H
2
Act A
0
100%
AS=5 EF=13 ES=14 EF=17
LF= LS= LF=

Act C Act G
7 4
20%

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 139

139

Actualizarea Graficului Rețea

Calculul Invers
ES=11 EF=16
ES= EF=
LS=11 LF=16
LS= LF=

Act D Activitate
6 Durata RT
AS=4 EF=10 ES=17 EF=18
LF=10 LS=17 LF=18

Act B Act F
4 ES=11 EF=13 2
LS=14 LF=16
50% ES=19 EF=20
Act E LS=19 LF=20
3
AS=1 AF=3 Act H
2
Act A
0
100%
AS=5 EF=13 ES=14 EF=17
LF=14 LS=15 LF=18

Act C Act G
7 4
20%

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 140

140

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 70
Oganizarea Activității în Construcții

Actualizarea Graficului Rețea

Calculul Rezervei Totale
ES=11 EF=16
ES= EF=
LS=11 LF=16
LS= LF=

Act D Activitate
6 0 Durata RT
AS=4 EF=10 ES=17 EF=18
LF=10 LS=17 LF=18

Act B Act F
4 0 ES=11 EF=13 2 0
LS=14 LF=16
50% ES=19 EF=20
Act E LS=19 LF=20
3 3
AS=1 AF=3 Act H
2 0
Act A
0
100%
AS=5 EF=13 ES=14 EF=17
LF=14 LS=15 LF=18

Act C Act G
7 1 4 1
20%

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 141

141

Actualizarea Graficului Rețea


Data de Analiză
Trecut Viitor

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Activitatea A

Activitatea B

Activitatea C

Activitatea D

Activitatea E

Activitatea F

Activitatea G

Activitatea H

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 4 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 142

142

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 71
Oganizarea Activității în Construcții

Organizarea Activităţii
în Construcţii
Curs 5

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 5 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 143

143

CONȚINUTUL CURSULUI

• Structura de descompunere a proiectului WBS
• Analiza resurselor
• Necesitatea și procedeele de analiză a resurselor
• Clasificarea resurselor
• Determinarea necesarului de resurse
• Procedee de îmbunătățire a programelor de execuție

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 5 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 144

144

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 72
Oganizarea Activității în Construcții

STRUCTURA DE
DESCOMPUNERE A
PROIECTULUI - WBS

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 5        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 145

145

Structura de descompunere a proiectului‐WBS
• Work Breakdown Structure
• Structura de descompunere a proiectului reprezintă un instrument care asigura 
uniformitate, consistență și logică prin descompunerea proiectului în 
componente de dimensiuni mai mici, mai ușor de gestionat, pentru a facilita 
procesele de estimare, planificare și control a proiectelor. 

• Aceasta este o structura de descompunere ierarhică orientată pe rezultatele 
proiectului, a lucrărilor ce vor fi executate de echipa de proiect.

• Structura WBS este alcătuită din toate și doar lucrările ce stau în scopul 


proiectului.

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 5        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 146

146

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 73
Oganizarea Activității în Construcții

Structura de descompunere a proiectului‐WBS
• Elaborarea structurii de descompunere a proiectului
• Se definesc principalele rezultate ale proiectului care sunt necesare atingerii 
obiectivelor acestuia;
• Descompuneți aceste rezultate în părți din ce în ce mai mici.
• In final se va obține o Structura de Descompunere a Lucrărilor Proiectului – o 
grupare a elementelor proiectului orientată pe rezultate, care organizează și 
definește scopul total al proiectului.

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 5        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 147

147

Structura de descompunere a proiectului‐WBS
• Work Breakdown Structure ‐ Exemplu
• Reprezintă o descompunere ierarhica a elementelor proiectului care definește și 
organizează întregul scop al proiectului.
• Definește lucrările ce vor fi realizate, responsabilitățile pentru fiecare parte de 
lucrare și stabilește datele și bugetul pentru acestea.
• Reprezintă baza pentru metodele de planificare si control.

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 5        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 148

148

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 74
Oganizarea Activității în Construcții

Structura de descompunere a proiectului‐WBS
• Probleme Obișnuite
• Dificultăți în descompunerea anumitor părți ale structurii WBS. 
• Aceasta este o problemă legată de claritatea scopului.
• Sunt necesare acțiuni pentru clarificarea scopului. 

• Nu suntem capabili să stabilim care sunt cerințele dintr‐o anumita faza a WBS 
până când o altă fază nu este încheiată. 
• Acesta este un indicator că avem mai mult decât un proiect 
• Este responsabilitatea managerului de proiect să stabilească câte proiecte 
sunt.

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 5        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 149

149

Structura de descompunere a proiectului‐WBS
• Importanța Structurii de Descompunere a Proiectului
• Definește toate lucrările din cadrul proiectului, și doar lucrările necesare 
realizării proiectului, clarificând scopul proiectului
• Furnizează cadrul pentru toate rezultatele (livrabilele) de‐a lungul ciclului de 
viață a proiectului (Ciclul de Viață de Realizare a Produsului şi Ciclul de Viață de 
Management de Proiect)
• Definește ierarhia rezultatelor.
• Furnizează sistemul de referință pentru controlul modificărilor.
• Trebuie realizat de toți membrii importanți ai echipei de proiect pentru a fi 
susținut.
• Ne asigură că lucrările din cadrul proiectului sunt corelate cu Matricea de 
Responsabilități (RAM) și cu structura de descompunere organizațională 
(Organizational Breakdown Structure ‐ OBS).
• Ne pune la dispoziție cadrul pentru controlul proiectului, urmărirea 
performantelor și reprezintă fundamentul comunicării cu toți factorii interesați. 

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 5        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 150

150

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 75
Oganizarea Activității în Construcții

Structura de descompunere a proiectului‐WBS
• Importanța Structurii de Descompunere a Proiectului
• Este principala informație pentru alte procese de managementul proiectelor‐de 
exemplu: planificarea resurselor, estimarea costurilor, elaborarea planificării și 
identificarea riscurilor.
• Furnizează o reprezentare grafică a scopului proiectului.
• Ușurează alocarea resurselor

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 5        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 151

151

Procedee de Analiză a
Resurselor

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 5 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 152

152

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 76
Oganizarea Activității în Construcții

Procedee de analiză a resurselor


• Problema fundamentală în planificarea și urmărirea realizării proiectelor, 
respectiv a optimizării duratelor de execuție a lucrărilor de construcții‐montaj, 
o constituie distribuirea și folosirea rațională a resurselor existente în funcție 
de necesar.

• La optimizarea consumului de resurse se folosesc metode și procedee ale 
analizei drumului critic, ale programării liniare, ale statisticii matematice.

• Analiza resurselor comportă două etape principale și anume:
• planificarea resurselor;
• îmbunătățirea programării resurselor.

• Planificarea resurselor constă în stabilirea și eșalonarea necesarului de resurse 
conform programului de termene rezultat din analiza drumului critic având 
drept criteriu de bază timpul

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 5 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 153

153

Procedee de analiză a resurselor


• Îmbunătățirea programării resurselor se face ținând seama de modul de 
utilizare a resurselor prin două procedee și anume:
• nivelarea resurselor
• se urmărește obținerea unor durate minime de realizare a 
proiectelor, în condițiile uniformizării consumului de resurse pe 
întreaga perioadă de execuție a proiectului, sau pe intervale de timp 
determinate.
• alocarea resurselor
• se urmărește obținerea unor programe având durata de execuție 
minimă, ținând seama de cantitățile de resurse existente;

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 5 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 154

154

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 77
Oganizarea Activității în Construcții

Clasificarea Resurselor

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 5 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 155

155

Clasificarea Resurselor
• Prin resursă se înțelege orice mijloc care participă la realizarea unei lucrări. 
• La realizarea unui proiect se utilizează mai multe categorii de resurse, care se clasifică 
după natura lor și după proprietatea de conservare.
• După natura lor, resursele sunt: 
• umane, 
• materiale, utilaje, 
• financiare și altele
• După proprietatea de conservare
• resurse stocabile (consumabile), 
• își păstrează proprietățile în timp și se consumă pe măsura participării lor la 
realizarea lucrării; 
• Sunt materii prime și materiale, resurse financiare. 
• Se măsoară în unitățile fizice ale acestora.
• resurse nestocabile (reînnoibile), 
• pentru a putea fi utile în procesul de producție trebuie utilizate din 
momentul asigurării lor. 
• Nefolosirea lor la timpul potrivit duce la pierderea capacității de producție, 
(forța de muncă, utilajele de construcții). 
• Se măsoară în ore.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 5 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 156

156

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 78
Oganizarea Activității în Construcții

Determinarea
Necesarului de Resurse

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 5 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 157

157

Determinarea Necesarului de Resurse


• În vederea asigurării necesarului de resurse pentru realizarea unui proiect, 
trebuie să se analizeze mijloacele participante la realizarea activităților din 
cadrul acestuia
a) Resursele unei activități
• Se notează cu n numărul resurselor analizate și cu Rip, cantitatea de 
resursă de tip p necesară activității i, cu p de la 1 la n
• Cantitatea de resursă de tip p, Rip, se determină pe baza cantității de 
lucrare și a normei de consum

Rip  Qi  N ip
• Qi reprezintă cantitatea de lucrare corespunzătoare activității i;
• Nip ‐ norma de consum pentru activitatea i și resursa p.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 5 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 158

158

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 79
Oganizarea Activității în Construcții

Determinarea Necesarului de Resurse


• Intensitatea resursei de tip p, sau cantitatea de resursă de tip p care se 
consumă în unitatea de timp este dată de relația:

Rip
I ip 
t i   ip

• Iip reprezintă intensitatea resursei de tip p corespunzătoare activității i;
• ti ‐ durata de realizare a activității i (zile/schimburi)
• ip ‐ randamentul de utilizare a resursei p.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 5 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 159

159

Determinarea Necesarului de Resurse


• Intensitatea resursei de tip p, sau cantitatea de resursă de tip p care se 
consumă în unitatea de timp este dată de relația:

Rip
I ip 
t i   ip

• Iip reprezintă intensitatea resursei de tip p corespunzătoare activității i;
• ti ‐ durata de realizare a activității i (zile/schimburi)
• ip ‐ randamentul de utilizare a resursei p.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 5 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 160

160

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 80
Oganizarea Activității în Construcții

Determinarea Necesarului de Resurse


a) Resursele unei lucrări
• Se exprimă de regulă sub formă de diagrame denumite profiluri de 
resurse sau histograme de resurse

• Pentru fiecare resursă în parte, se folosesc trei tipuri de profiluri:
• profilul resurselor disponibile normale;
• profilul resurselor disponibile excepționale;
• profilul resurselor necesare, care corespunde programului de lucru 
adoptat și care se obține pe baza graficului de eșalonare 
calendaristică

• Scopul elaborării histogramelor de resurse îl reprezintă punerea de acord 
între profilul resurselor necesare cu profilul resurselor disponibile 
(normale sau excepționale).

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 5 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 161

161

Determinarea Necesarului de Resurse


• Pentru exemplificare, se utilizează un extras dintr‐un grafic de eșalonare 
calendaristică, corespunzător programării execuției unui proiect, activități 
consumatoare de același tip de resursă, pentru care se prezintă profilul 
resursei disponibile normale
Denumire  Necesar  Esalonarea execuţiei lucrărilor (zile lucrătoare)
Durata
Activitate zilnic
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
a A 4 3 3 3 3 3
B 7 2 2 2 2 2 2 2 2
C 5 4 4 4 4 4 4
D 6 3 3 3 3 3 3 3
E 7 2 2 2 2 2 2 2 2
F 6 2 2 2 2 2 2 2
12
11 11 11

10
9 9

8
7 7 7
resurse

b 6
5 5
4
4

2 2
a ‐ Graficul de eșalonare  2
calendaristică, 
b ‐ Profilul resursei 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
timp

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 5 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 162

162

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 81
Oganizarea Activității în Construcții

Determinarea Necesarului de Resurse

Activitate Nr. Resurse Activitate Nr. Resurse Să se elaboreze graficul periodic al resurselor


A 3 E 4
B 2 F 6
C 5 G 8 ES=9 EF=14
ES= EF=
LS=9 LF=14
D 7 H 4 LS= LF=

Act D Activitate
6 0 Durata RT
ES=3 EF=8 ES=15 EF=16
LS=3 LF=8 LS=15 LF=16

Act B Act F
6 0 ES=9 EF=11 2 0
LS=12 LF=14
ES=17 EF=18
Act E LS=17 LF=18
ES=1 EF=2 3 3
LS=1 LF=2 Act H
2 0
Act A
2 0

ES=3 EF=10 ES=11 EF=14


LS=5 LF=12 LS=13 LF=16

Act C Act G
8 2 4 2

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 5 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 163

163

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 5 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 164

164

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 82
Oganizarea Activității în Construcții

Organizarea Activităţii
în Construcţii
Curs 6

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 165

165

CONȚINUTUL CURSULUI

• Analiza resurselor
• Procedee de îmbunătățire a programelor de execuție
• Analiza Costurilor
• Bugetul Proiectului – Perspectiva Investitorului
• Bugetul Proiectului – Perspectiva executantului
• Bugetarea Costurilor

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 166

166

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 83
Oganizarea Activității în Construcții

PROCEDEE DE
ÎMBUNĂTĂȚIRE A
PROGRAMELOR DE
EXECUȚIE

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 6        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 167

167

PROCEDEE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A PROGRAMELOR DE EXECUȚIE
• În general planificarea proceselor de construcții, utilizând drept criteriu de 
bază timpul, conduce la obținerea unor histograme de resurse care pot 
prezenta variații relativ mari.
• Având în vedere proprietățile resurselor și faptul că acestea sunt limitate, se 
impune o realizare a programelor de execuție având ca scop optimizarea 
profilului de resurse
• Deoarece nu toate resursele intervin cu aceeași pondere în desfășurarea 
lucrărilor, apare ca necesară stabilirea unor priorități în funcție de efectul 
economic asupra proiectului, în acțiunea de optimizare.

• În practica curentă, se folosesc două procedee de îmbunătățire a programelor:
• Nivelarea resurselor 
• Alocarea resurselor 

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 6        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 168

168

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 84
Oganizarea Activității în Construcții

PROCEDEE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A PROGRAMELOR DE EXECUȚIE
• Nivelarea resurselor 
• Constă în stabilirea unui program de lucru a cărui durată să nu depășească 
lungimea drumului critic, prezentând însă un profil optim din punct de vedere 
al uniformității nivelului de resurse. 
• Aceasta se poate realiza prin deplasarea activităților în cadrul rezervelor de 
timp Denumire  Necesar  Esalonarea execuţiei lucrărilor (zile lucrătoare)
Durata
Activitate zilnic
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
A 4 8 8 8 8 8
a B 4 4 4 4 4 4
C 12 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
D 3 2 2 2 2
E 3 2 2 2 2
F 8 2 2 2 2 2 2 2 2 2

14

a ‐ Graficul de eșalonare  12
12 12 12 12

calendaristică,  10 10 10
10
b ‐ Profilul resursei
8
resurse

6 6 6 6 6
6
b 4 4 4 4
4

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
timp

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 6        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 169

169

PROCEDEE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A PROGRAMELOR DE EXECUȚIE
• Nivelarea resurselor 
• Optimizarea se va realiza prin deplasarea activităților necritice în cadrul 
rezervelor lor de timp, conducând la uniformizarea necesarului de resursă

Denumire  Necesar  Esalonarea execuţiei lucrărilor (zile lucrătoare)


Durata
Activitate zilnic
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
a A 4 8 8 8 8 8
B 4 4 4 4 4 4
C 12 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
D 3 2 2 2 2
E 3 2 2 2 2
F 8 2 2 2 2 2 2 2 2 2

9
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
8

7
6 6
6
resurse

5
b 4

a ‐ Graficul de eșalonare  2

calendaristică,  1

b ‐ Profilul resursei 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
timp

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 6        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 170

170

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 85
Oganizarea Activității în Construcții

PROCEDEE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A PROGRAMELOR DE EXECUȚIE
• Alocarea resurselor
• Constă în repartizarea resurselor existente astfel încât profilul resurselor 
necesare să nu depășească profilul resurselor disponibile, proiectul 
menținându‐se ca durată în limita drumului critic. 
• Aceasta se poate realiza prin modificarea duratelor de execuție ale activităților 
având ca efect modificarea intensității resursei
Denumire  Necesar  Esalonarea execuţiei lucrărilor (zile lucrătoare)
Durata
Activitate zilnic
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
a
A 3 4 4 4 4
B 6 6 6 6 6 6 6 6
C 2 8 8 8
D 5 4 4 4 4 4 4
E 3 3 3 3 3

14
12 12
12
10 10 10
10

8
resurse

6 6 6
b 6
4 4 4
a ‐ Graficul de eșalonare  4 3 3 3

calendaristică,  2

b ‐ Profilul resursei 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
timp

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 6        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 171

171

PROCEDEE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A PROGRAMELOR DE EXECUȚIE
• Alocarea resurselor
• Pentru alocarea resurselor, activitatea A se va realiza într‐un timp dublu față 
de planificarea inițială, intensitatea resursei reducându‐se la jumătate. 
• De asemenea, intensitatea resursei pentru activitatea C a fost redusă la 
jumătate prin dublarea duratei de execuție
Denumire  Necesar  Esalonarea execuţiei lucrărilor (zile lucrătoare)
Durata
Activitate zilnic
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
a
A 3 2 2 2 2 2 2 2
B 6 6 6 6 6 6 6 6
C 2 4 4 4 4 4
D 5 4 4 4 4 4 4
E 3 3 3 3 3

9
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
8

6
resurse

5
4
b 4
3 3 3
3

a ‐ Graficul de eșalonare  2

calendaristică,  1

b ‐ Profilul resursei 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
timp

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 6        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 172

172

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 86
Oganizarea Activității în Construcții

ANALIZA COSTURILOR

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 6        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 173

173

Bugetul Proiectului
• Bugetul proiectului reprezintă valoarea estimată de echipa de management a 
proiectului și aprobată de managementul superior pentru realizarea acestuia.

• În aceste condiții, bugetul este suma de bani în care managerul de proiect este 
responsabil să se încadreze pentru realizarea proiectului.

• În funcție de poziția pe care o are în raport cu proiectul (investitor sau 
executant), bugetul proiectului este alcătuit din diferite componente de cost.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 174

174

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 87
Oganizarea Activității în Construcții

Bugetul Proiectului – Perspectiva Investitorului
• Reprezintă valoarea lucrărilor contractate sau care se vor realiza cu forte 
proprii la care se adaugă rezerva managerului de proiect

Valoarea Rezerva Managerului de Proiect


Lucrarilor (Contingenta)
Bugetul Proiectului
Rezerva de Management

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 175

175

Bugetul Proiectului – Perspectiva Executantului
• Reprezintă estimarea costurilor la care se adaugă rezerva echipei de proiect si 
rezerva managerului de proiect

Costuri Directe
si Indirecte Rezerva Echipei de Proiect

Rezerva Managerului de Proiect


(Contingenta)
Bugetul Proiectului
Rezerva de Management

Profit

Pret

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 176

176

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 88
Oganizarea Activității în Construcții

Bugetarea Costurilor
• Reprezintă agregarea costurilor estimate pe activitățile individuale planificate, 
pentru obținerea unei valori de referința a costului total şi distribuirea lor pe 
scara timpului.

• Utilizând estimările de cost, structura WBS şi planificarea proiectului şi
aplicând aceleași instrumente ca în Estimarea Costurilor (estimarea analogica, 
estimarea de jos în sus şi modelarea pe calculator), se generează costul de 
referință.

• Aceasta referință arată proiecția a cum se vor realiza costurile proiectului în 
timp.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 177

177

Bugetarea Costurilor

Valoarea Planificată a Costurilor

Graficul de eșalonare a investiției

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 178

178

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 89
Oganizarea Activității în Construcții

Graficul de Cash‐Flow a Investiţiei

Valoarea Netă Actualizată

Perioada de Execuție Perioada de Recuperare

Perioada de Exploatare

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 179

179

ANALIZA COSTURILOR
• Pe lângă analiza resurselor umane, a utilaje și a materialelor, o mare 
importanță o are analiza costurilor prin prisma eșalonării acestora pe toată 
perioada de execuție a lucrărilor de construcții.

• Unul din documentele solicitate de Autoritățile Contractante în etapa de 
licitare‐ofertare este reprezentat de așa‐numitul Grafic de Eșalonare a 
Investiției.

• Ca rezultat al necesarului de resurse materiale, umane și utilaje, fiecare 
activitate va avea asociată o valoare care reprezintă în această situație, 
valoarea de ofertă a lucrării.

• Similar profilului de resurse, se va elabora graficul de eșalonare a investiției.

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 6        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 180

180

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 90
Oganizarea Activității în Construcții

ANALIZA COSTURILOR
• Vom considera pentru exemplificare graficul de eșalonare calendaristică din de 
mai jos.
• Considerând valorile activităților, din distribuția acestora pe scara timpului 
rezultă graficul de eșalonare calendaristică:
Denumire  Durata Valoare  Esalonarea execuţiei lucrărilor
Activitate [luni] ofertă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
a A 4 2000 500 500 500 500
B 7 700 100 100 100 100 100 100 100
C 5 2500 500 500 500 500 500
D 6 1800 300 300 300 300 300 300
E 7 2100 300 300 300 300 300 300 300
F 6 1200 200 200 200 200 200 200
1400
1200 1200 1200
1200 1100 1100

1000
800 800 800
800
Valoare

b 600 600
600 500

400
a ‐ Graficul de eșalonare  200 200
200
calendaristică, 
b ‐ Profilul Costurilor 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
timp [luni]

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 6        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 181

181

ANALIZA COSTURILOR
• De foarte multe ori însă, pe lângă graficul de eșalonare a investiției se solicită 
și curba „S” a valorii lucrărilor. Aceasta nu reprezintă altceva decât curba 
cumulată a valorii lucrărilor a cărei formă este litera „S”.
Denumire  Durata Valoare  Esalonarea execuţiei lucrărilor
Activitate [luni] ofertă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
a A 4 2000 500 500 500 500
B 7 700 100 100 100 100 100 100 100
C 5 2500 500 500 500 500 500
D 6 1800 300 300 300 300 300 300
E 7 2100 300 300 300 300 300 300 300
F 6 1200 200 200 200 200 200 200
12000

10000

8000
Valoare cumulată

6000
b
4000

a ‐ Graficul de eșalonare  2000

calendaristică,  0
b – Curba cumulată a costurilor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
timp [luni]

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 6        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 182

182

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 91
Oganizarea Activității în Construcții

Graficul de esalonare a investitiei


Activitate Valoare Activitate Valoare
A 4000 E 1500
Să se elaboreze curba cumulata a valorii lucrarilor
B 3000 F 600
C 1600 G 1600
ES=9 EF=14
D 2400 H 800 ES= EF=
LS=9 LF=14
LS= LF=

Act D Activitate
6 0 Durata RT
ES=3 EF=8 ES=15 EF=16
LS=3 LF=8 LS=15 LF=16

Act B Act F
6 0 ES=9 EF=11 2 0
LS=12 LF=14
ES=17 EF=18
Act E LS=17 LF=18
ES=1 EF=2 3 3
LS=1 LF=2 Act H
2 0
Act A
2 0

ES=3 EF=10 ES=11 EF=14


LS=5 LF=12 LS=13 LF=16

Act C Act G
8 2 4 2

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 183

183

Cash‐Flow‐ul proiectului
prin prisma Investitorului

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 184

184

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 92
Oganizarea Activității în Construcții

Cash‐Flow‐ul proiectului
• Perspectiva Investitorului

• Prin perspectiva sa, investitorul trebuie să se asigure că pe toată perioada de 
derulare a proiectului – de la inițiere până la recuperarea investiției, are 
capacitatea financiară de realizare a obiectivelor proiectului.
• Informații de interes pentru investitor sunt criteriile financiare de selecție:
• Valoarea Netă Actualizată, 
• Rata Internă de Recuperare şi
• Perioada de Recuperare, 
• Aceasta înseamnă însă că va avea acces la surse de finanțare pe toată durata 
de realizare a proiectului.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 185

185

Cash‐Flow‐ul proiectului
• Să considerăm un proiect al cărui grafic de eșalonare calendaristică este 
următoare:

Graficul de Eșalonare a Investiției

300,000

250,000

200,000

150,000

100,000

50,000

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 186

186

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 93
Oganizarea Activității în Construcții

Cash‐Flow‐ul proiectului
• Curba cumulată a valorii investiției a cărei durată este de 24 de luni arată 
astfel:
Curba cumulată a Investiției

‐500,000

‐1,000,000

‐1,500,000

‐2,000,000

‐2,500,000

‐3,000,000

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 187

187

Cash‐Flow‐ul proiectului
• În aceste condiții trebuie găsită acea soluție de finanțare care să asigure 
finanțarea investiției pe toată durata execuției:

Finanțare
1,000,000

500,000

‐500,000

‐1,000,000

‐1,500,000

‐2,000,000 Curba cumulată a 
‐2,500,000
valorii investiției

‐3,000,000

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 188

188

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 94
Oganizarea Activității în Construcții

Cash‐Flow‐ul proiectului
• Graficul cumulat al finanțării trebuie să înfășoare curba cumulată a valorii 
investiției

Curba cumulată a finanțării

3,000,000

2,500,000

2,000,000

1,500,000

1,000,000 Curba cumulată a 
valorii investiției
500,000

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 189

189

Cash‐Flow‐ul proiectului
• Graficul de cash‐flow va fi astfel permanent pozitiv:

Finanțare
600,000

500,000 Grafic de Cash‐Flow

400,000

300,000

200,000

100,000

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 190

190

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 95
Oganizarea Activității în Construcții

Cash‐Flow‐ul proiectului
• În condițiile în care finanțarea ar fi făcută integral din surse proprii, Valoarea 
netă actualizată așteptată ar fi obținută la 6 ani de la începerea investiției:

Graficul de Cash‐Flow a Investiției

1 2 3 4 5 6
1,000,000.00

500,000.00

0.00

‐500,000.00

‐1,000,000.00

‐1,500,000.00

‐2,000,000.00

‐2,500,000.00

‐3,000,000.00

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 191

191

Cash‐Flow‐ul proiectului
• În cazul în care finanțarea se face din surse externe, aceasta presupune 
returnarea finanțării după ce din exploatare, se ajunge pe profit:

Finanțarea și Returnarea Finanțării
4000000

3000000

2000000
Finanțare
1000000

‐1000000

‐2000000 Returnarea Finanțării

‐3000000

‐4000000

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 192

192

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 96
Oganizarea Activității în Construcții

Cash‐Flow‐ul proiectului
• În cazul în care finanțarea se face din surse externe, aceasta presupune 
returnarea finanțării după ce din exploatare, se ajunge pe profit:

Graficul de cash‐Flow a Investiției
600000

500000

400000

300000

200000

100000

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 193

193

Cash‐Flow‐ul proiectului
• Perspectiva Executantului

• Prin perspectiva sa, executantul trebuie să se asigure că pe toată perioada de 
derulare a proiectului – de la inițiere până la recepție, are asigurată finanțarea, 
dar în același timp şi resursele umane, echipamentele şi materialele 
disponibile.
• De aceea va căuta să obțină eșalonarea optimă a activităților ținând seama de 
toate aceste constrângeri.

• O analiză a unui proiect făcută prin perspectiva executantului, conduce la 
concluzia că încasările sunt evenimente punctuale pe durata de realizare a 
lucrărilor, în timp ce cheltuielile sunt permanente.
• De aceea, înainte de semnarea contractului acesta trebuie să elaboreze diverse 
scenarii de încasare, astfel încât să se asigure că va avea capacitatea de a 
derula lucrările

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 194

194

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 97
Oganizarea Activității în Construcții

Cash‐Flow‐ul proiectului
• Considerăm un portofoliu de proiecte alcătuit din 5 proiecte:

An 1 An 2 An 3 An 4


Nume
I F M AM I I A S O N D I F M AM I I A S O N D I F M AM I I A S O N D I F M AM
Portofoliu
Proiect 1
Proiect 2
Proiect 3
Proiect 4
Proiect 5

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 195

195

Cash‐Flow‐ul proiectului
• Pentru fiecare proiect din cadrul portofoliului se elaborează graficul de cash‐
flow corespunzător încasărilor:
1,000,000

‐1,000,000

Cash Flow 1
Cash Flow 2
‐3,000,000 Cash Flow 3
Cash Flow 4
Cash Flow 5

‐5,000,000

‐7,000,000

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 196

196

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 98
Oganizarea Activității în Construcții

Cash‐Flow‐ul proiectului
• Luând în considerare momentele în care se fac încasările, rezultă următorul 
grafic de cash‐flow:

2,000,000

‐2,000,000

‐4,000,000

‐6,000,000 Cash‐Flow‐Portofoliu
Cash Flow 1
‐8,000,000
Cash Flow 2
Cash Flow 3
‐10,000,000
Cash Flow 4
‐12,000,000 Cash Flow 5

‐14,000,000

‐16,000,000

‐18,000,000

‐20,000,000

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 197

197

Cash‐Flow‐ul proiectului
• Luând în considerare momentele în care se fac încasările, rezultă următorul 
grafic de cash‐flow:

2,000,000

‐2,000,000

‐4,000,000

‐6,000,000

‐8,000,000

‐10,000,000

‐12,000,000

‐14,000,000

‐16,000,000

‐18,000,000

‐20,000,000

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 198

198

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 99
Oganizarea Activității în Construcții

Cash‐Flow‐ul proiectului
• Pe lângă încasările din proiecte, executantul va trebui să asigure finanțarea din 
credite bancare și apoi, returnarea acestora:

Finanțare Returnarea Finanțării
20,000,000
18,000,000
16,000,000
14,000,000
12,000,000
10,000,000
8,000,000
6,000,000
4,000,000
2,000,000
0
‐2,000,000
‐4,000,000
‐6,000,000
‐8,000,000
‐10,000,000
‐12,000,000
‐14,000,000
‐16,000,000
‐18,000,000
‐20,000,000

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 199

199

Cash‐Flow‐ul proiectului
• Pe lângă încasările din proiecte, executantul va trebui să asigure finanțarea din 
credite bancare și apoi, returnarea acestora:

18,000,000

14,000,000

10,000,000

6,000,000

2,000,000 Finantare Cash‐Flow Portofoliu
Finantare
‐2,000,000 Recuperare Finantare
Cash‐Flow Portofoliu
‐6,000,000

‐10,000,000

‐14,000,000

‐18,000,000

‐22,000,000

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 200

200

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 100
Oganizarea Activității în Construcții

Cash‐Flow‐ul proiectului
• Graficul real de cash‐flow va fi permanent pozitiv:

Graficul de cash‐Flow a Portofoliului de proiecte
3,500,000

3,000,000

2,500,000

2,000,000

1,500,000

1,000,000

500,000

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 201

201

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 6 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 202

202

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 101
Oganizarea Activității în Construcții

Organizarea Activităţii
în Construcţii
Curs 7

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 203

203

CONȚINUTUL CURSULUI

• Contractul National de Antrepriza – HG 1/2018


• Generalitati
• Clauza 17 – Programul de Executie
• Greșeli frecvente de elaborare a Programului de Execuție pe care 
le comit Antreprenorii

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 204

204

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 102
Oganizarea Activității în Construcții

Contractul National de
Antrepriza – HG 1/2018

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 7        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 205

205

GENERALITATI
• Structura Condițiilor de Contract
• Necesitatea dezvoltării unei forme naționale a contractului de antrepriza este 
rezultatul condiționalității ex‐ante impuse in finanțarea POIM din Fonduri 
Europene

• Acesta are la baza abordarea echilibrata dintre părți, corespunzătoare 
experienței acumulate in aplicarea condițiilor de contract FIDIC si PRAG.

• Prin HG 1/2018, toate lucrările de antrepriza vor aplica Condițiile de Contract 
National de Antrepriza.

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 7        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 206

206

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 103
Oganizarea Activității în Construcții

GENERALITATI
• Structura Condițiilor de Contract
1. Prevederi preliminare
2. Obligatiile beneficiarului
3. Obligatiile antreprenorului
4. Executarea contractului si întârzieri
5. Materiale si executie
6. Plati
7. Receptie si perioada de garantie
8. Incalcarea contractului si reziliere
9. Solutionarea litigiilor si legea
10. Control si audit

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 7        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 207

207

GENERALITATI

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 7        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 208

208

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 104
Oganizarea Activității în Construcții

Clauza 17
Programul de executie

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 7        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 209

209

Clauza 17 Programul de executie
• În termen de 30 de zile de la Data de Începere, Antreprenorul va transmite 
Supervizorului, spre analiza si acceptare, un Program de Executie detaliat al 
întregului Contract, alcatuit dintr‐un grafic de esalonare calendaristica Gantt
(pe suport hârtie si în format electronic editabil) si un raport descriptiv. 

• Acest prim Program de Execuţie, inclusiv metodologia de lucru si resursele, va 
fi elaborat în baza programului de lucrari depus în Oferta de catre
Antreprenor.

• Graficul de esalonare calendaristica Gantt va fi realizat utilizand analiza 


drumului critic si va cuprinde totalitatea activitatilor specificate in Contract si 
punctele de referinta stabilite (daca exista). 

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 210

210

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 105
Oganizarea Activității în Construcții

Clauza 17 Programul de executie
• Programul de Execuţie va fi elaborat in conformitate cu urmatoarele
cerinte:
a) Programul de Execuţie va fi alcatuit din activitatile necesare pentru
executarea Contractului, conform Specificatiilor, Pieselor Desenate si Listei
de Cantitati si va fi prezentat intr‐o structura astfel incat sa fie identificate:
1. etapele proiectarii (investigatii pe teren, etape de proiectare, verificare, 
transmitere spre aprobare a proiectului etc.);
2. principalele faze ce alcatuiesc executarea Contractului (inclusiv achizitii, 
constructii, inspectii, testare, receptii);
2. obiectele de constructii din care sunt alcatuite Lucrarile;
3. categoriile de lucrari sau stadiile fizice care alcatuiesc Lucrarile;
4. sectoarele de lucru sau locul in care se vor pune in operă activitatile de 
constructii;
5. Subcontractantii, in cazul in care unele parti din Contract sunt realizate cu 
Subcontractanti.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 211

211

Clauza 17 Programul de executie
b) Activitatile vor avea alocate:
1. resurse (principalele Materiale ce se vor pune in opera, manopera ‐ numarul si
meseriile de muncitori, Utilaje), in concordanta cu necesarul si disponibilul
acestora;
2. cantitatile de lucrari conform Listei de Cantitati;
3. costurile estimate in concordanta cu Oferta;
4. productivitatile estimate.
c) Durata activitatilor va fi exprimata in zile, luand in considerare:
1. cantitatea de lucrare;
2. dimensiunea frontului de lucru;
3. numarul de resurse umane si Utilaje;
4. productivitatea resurselor.
d) Nivelul de detaliu al activitatilor va fi ales astfel incat durata acestora sa nu 
fie mai mare de 30 de zile calendaristice.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 212

212

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 106
Oganizarea Activității în Construcții

Clauza 17 Programul de executie
e) Succesiunea activitatilor va fi stabilita luand in considerare metodologia de 
lucru propusa de Antreprenor, tehnologiile de executie din Specificatii (daca
exista) si constrangerile de natura organizatorica. Relatiile de conditionare
dintre activitati vor fi de tip inceput‐inceput, sfarsit‐inceput si sfarsit‐sfarsit.
f) Graficul retea va fi alcatuit astfel incat sa nu existe decat o singura activitate
fara predecesor si o singura activitate fara succesor, cu exceptia activitatilor
care desemneaza puncte de referinta sau a activitatilor la care nu se poate
stabili (justificat prin raportul descriptiv) o relatie de conditionare.
g) Drumul critic va fi evidentiat si va corespunde cu succesiunea de activitati a 
carei durata maxima este Durata de Executie.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 213

213

Clauza 17 Programul de executie
• Cerintele pentru elaborarea raportului descriptiv sunt urmatoarele:
a) Antreprenorul va pregati si transmite Supervizorului un raport descriptiv
prin care va detalia si explica planul de lucru stabilit in cadrul Programului
de Executie.
b) Raportul descriptiv va cuprinde:
1. o descriere generala a modului in care Antreprenorul va executa Lucrarile;
2. descrierea activitatilor critice si a modului in care Antreprenorul va asigura
resursele necesare;
3. numarul si structura formatiilor de lucru cu care Antreprenorul va realiza
activitatile

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 214

214

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 107
Oganizarea Activității în Construcții

Clauza 17 Programul de executie
b) Raportul descriptiv va cuprinde:
4. prezentarea listei cu resursele umane (numarul si meseriile muncitorilor) 
distribuite pe luni;
5. prezentarea listei de Utilaje (tip, numar, capacitate) pe care Antreprenorul le va
avea la dispozitie, precum si perioadele de timp in care vor fi folosite;
6. Subcontractantii implicati, precum si resursele umane si Utilajele aferente;
7. curba "S" de progres fizic si financiar si graficul de flux de numerar.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 215

215

Clauza 17 Programul de executie
• În termen de 15 zile de la transmiterea sa de catre Antreprenor, Supervizorul
va analiza Programul de Executie si îl va accepta sau respinge. 
• În lipsa unui raspuns al Supervizorului la termenul aferent, Programul de 
Executie va fi considerat ca fiind acceptat.
• În cazul în care Programul de Executie este respins, Supervizorul va prezenta
motivele respingerii si va solicita Antreprenorului sa retransmită în termen de 
10 zile Programul de Execuţie completat si/sau corectat, astfel încât acesta sa
fie conform cu prevederile Contractului si realist de pus în practica.
• Daca Antreprenorul nu transmite Programul de Execuţie, inclusiv Programul
de Execuţie completat/corectat, în termenul prevazut, Beneficiarul va fi 
îndreptatit, cu condiţia respectarii prevederilor clauzei 69b [Revendicarile
Beneficiarului] sa fie reţinuta o suma în cuantumul prevazut în Acordul
Contractual pentru fiecare zi de întârziere a transmiterii Programului de 
Execuţie, pâna la acceptarea Programului de Execuţie respectiv.
Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 216

216

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 108
Oganizarea Activității în Construcții

Clauza 17 Programul de executie
• În situatia în care Programul de Executie analizat de Supervizor în conformitate
cu prevederile subclauzei 17.4 este respins de 3 ori consecutiv în raport cu 
aceeasi solicitare de completare/corectare, Beneficiarul va fi îndreptatit sa
sisteze platile catre Antreprenor aferente subclauzei 50.4 [Plata] pâna la 
acceptarea Programului de Executie respectiv.

1 2 3
Supervizorul Antreprenorul Supervizorul Antreprenorul Supervizorul
Antreprenorul verifica retransmite verifica retransmite verifica
Data de Incepere transmite primul programul programul de  programul programul de  programul
sau program transmis executie transmis executie transmis

30 zile 15 zile 10 zile 15 zile 10 zile 15 zile

Supervizorul Supervizorul Supervizorul


are comentarii are comentarii are comentarii
95 zile

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 217

217

Clauza 17 Programul de executie
• Programul de Executie

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 218

218

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 109
Oganizarea Activității în Construcții

Clauza 17 Programul de executie
• Odata acceptat, Programul de Executie transmis se va numi Program de 
Referinta si va deveni un mijloc de urmarire si control al performantei
Antreprenorului si al progresului Lucrarilor. 
• Cu exceptia platii in avans, nicio alta plata nu va fi efectuata de catre
Beneficiar inainte de acceptarea Programului de Referinta.
• Acceptarea Programului de Execuţie nu va exonera Antreprenorul de 
responsabilitatile ce îi revin în executarea Contractului.
• În cazul în care Antreprenorul nu defineste în cadrul Programului de Executie
un element de lucrare, activitate sau relatie de conditionare, iar Supervizorul, 
în urma analizei sale, nu identifica aceasta omisiune sau eroare, atunci când
aceasta va fi descoperita de Antreprenor sau Supervizor, va fi corectata de 
catre Antreprenor în urmatorul Program de Executie actualizat, fara sa
afecteze Durata de Executie si fara a îndreptati Antreprenorul la plata unor
Costuri suplimentare.
Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 219

219

Clauza 17 Programul de executie
• Actualizarea Programului de Executie
• Lunar, în termen de 10 zile de la începutul fiecarei luni, pâna la finalizarea
tuturor Lucrarilor, Antreprenorul va transmite Supervizorului un Program de 
Executie actualizat care va contine graficul de esalonare calendaristica Gantt si
raportul descriptiv actualizate.
• Continutul Programului de Executie actualizat va fi în conformitate cu 
prevederile subclauzelor 17.2 si 17.3. Fiecare document actualizat va fi 
prezentat în comparatie cu documentul aferent din Programul de Referinta, 
fiind evidentiate diferentele, precum si evenimentele si cauzele care au 
condus la aparitia diferentelor si, în caz de întârziere, masurile pe care 
Antreprenorul le va lua pentru respectarea Duratei de Executie.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 220

220

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 110
Oganizarea Activității în Construcții

Clauza 17 Programul de executie
• Actualizarea Programului de Executie
• În termen de 5 zile de la transmiterea sa de catre Antreprenor, Supervizorul va
analiza Programul de Executie actualizat si îl va accepta sau respinge. 

• În lipsa unui raspuns al Supervizorului la termenul aferent, Programul de 


Executie va fi considerat ca fiind acceptat.

• Prevederile subclauzelor de la 17.5 la 17.7 se vor aplica corespunzator pentru


analiza, acceptarea sau respingerea Programului de Executie actualizat si
consecintele acestora.

• Programul de referinta poate avea o durata diferita fata de durata de executie 
contractuala.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 221

221

Clauza 17 Programul de executie
• Actualizarea Programului de Executie

Antreprenorul Supervizorul
transmite verifica
Sfârșitul lunii programul programul
actualizat transmis

10 zile
5 zile

Daca Supervizorul
are comentarii

10 zile

Supervizorul verifica Antreprenorul retransmite


programul transmis programul de executie
5 zile

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 222

222

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 111
Oganizarea Activității în Construcții

Clauza 17 Programul de executie
• Revizuirea Programului de Executie

• În cazul în care evenimente neprevazute, inclusiv evenimente care tin de 


riscurile Beneficiarului, afecteaza durata activitatilor critice, Antreprenorul va
transmite Supervizorului o revizuire a Programului de Executie.
• De asemenea, ori de câte ori Antreprenorul constata ca nu poate finaliza
Lucrarile în Durata de Executie, va prezenta o revizie a Programului de 
Executie.
• Prevederile subclauzelor de la 17.2 la 17.7 se vor aplica corespunzator pentru
întocmirea, analiza, acceptarea sau respingerea Programului de Executie
revizuit si consecinţele acestora.
• Programul de Executie revizuit si acceptat de Supervizor devine noul Program 
de Referinta.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 223

223

Clauza 17 Programul de executie
• Revizuirea Programului de Executie

• Acceptarea de catre Supervizor a unui Program de Executie în care durata de 


executie a Lucrarilor ar fi mai mare decât Durata de Executie nu reprezinta
acordarea unei prelungiri a Duratei de Executie. 
• Orice prelungire a Duratei de Execuţie se va face doar în conformitate cu 
prevederile subclauzei 35 [Prelungirea Duratei de Execuţie] şi cu condiţia
respectării clauzei 69a [Revendicările Antreprenorului].

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 224

224

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 112
Oganizarea Activității în Construcții

Clauza 17 Programul de executie
• Revizuirea Programului de Executie
Antreprenorul Supervizorul
transmite verifica
Eveniment  programul programul
neprevăzut revizuit transmis

10 zile 15 zile

Daca Supervizorul
are comentarii

10 zile

Supervizorul verifica Antreprenorul retransmite


programul transmis programul de executie
15 zile

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 225

225

Greșeli frecvente de
elaborare a Programului de
Execuție pe care le comit
Antreprenorii

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 7        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 226

226

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 113
Oganizarea Activității în Construcții

Greșeli frecvente 
• Programul de execuție este rezultatul procesului de identificare a mijloacelor, 
resurselor și acțiunilor necesare pentru realizarea obiectivelor unui proiect.
• El reprezintă viziunea Antreprenorului referitor la metodele de lucru și modul
în care va realiza lucrările, ținând seama de limitele de disponibilitate ale 
resurselor de care dispune, cu scopul de a obține profitul așteptat.
• Programul de execuție trebuie să includă toate aspectele cuantificabile ale 
unui proiect: Scop, Timp, Resurse, Cost, Achiziții, Riscuri, Finanțare.
• Definirea unui Program de Execuție presupune existența următoarelor
elemente:
1. Grafic rețea care respectă toate regulile de trasare
2. Alocarea de Resurse la activitățile proiectului
3. Alocarea Costurilor la activități

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 227

227

Greșeli frecvente 
• Condițiile esențiale pentru un bun Program de Execuție sunt:
• Cuprinde TOATE activitățile ce urmează a fi executate
• Îndeplinește cerințele contractuale/jaloanele
• Arata CUM vor fi realizate activitățile
• Duratele activităților sunt rezonabile
• Sunt definite toate relațiile de condiționare dintre activități
• Include momentele de livrare a materialelor și echipamentelor
achiziționate
• Toate activitățile au alocate resurse si costuri
• Este realist

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 228

228

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 114
Oganizarea Activității în Construcții

Greșeli frecvente 
1. Programul de execuție de referință nu conține relații de condiționare
• Unii antreprenori utilizează drept program de execuție formele tabelare sau
simple grafice bare. 
• Cel mai des utilizat program pentru realizarea de astfel de grafice este Excel, 
antreprenorii colorând celulele pentru a arata data de start și de finish a 
fiecărei activități, fără a putea demonstra interdependențele dintre activități. 
• Atunci când o activitate este întârziată, nu există nici un mecanism care să
reflecte impactul acestei întârzieri sau deplasarea altor activități.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 229

229

Greșeli frecvente 

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 230

230

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 115
Oganizarea Activității în Construcții

Greșeli frecvente 
2. Program de execuție de referință cu date, dar fără legăturile logice
• Unele planificări, chiar dacă sunt realizate cu programe specializate, utilizează
“evenimente” în loc de “activități”. 
• De exemplu, în loc de a arăta activitatea de 20 de zile “Excavații”, în planificare
sunt definite două evenimente (milestones): “Start Excavații” și “Finish 
Excavații”. 
• O asemenea abordare conduce la apariția de probleme. Unii antreprenori
utilizează constrângerile pentru a “îngheța” data unui eveniment. Acest lucru
neagă însăși introducerea logicii în planificare. 
• De asemenea, abordarea conduce la imposibilitatea de a evalua progresul
acelei activități.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 231

231

Greșeli frecvente 
3. Utilizarea abuziva a constrângerilor
• Atunci când în loc de relații de condiționare, antreprenorul “planifică” 
activitățile prin atribuirea datelor de start și finish, utilizează de regula
“Constrângeri”. 
• În aceasta situație, activitățile sunt obligate să se poziționeze fix pe scara
timpului și să nu mai poată răspunde logicii și altor modificări. 
• De cele mai multe ori, activitățile sunt întârziate, omise sau ajustate, ori se 
încheie mai devreme. 
• Asemenea modificări pot avea impact asupra activităților succesoare, dar
acest lucru nu va putea fi evidențiat dacă activitățile sunt constrânse.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 232

232

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 116
Oganizarea Activității în Construcții

Greșeli frecvente 

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 233

233

Greșeli frecvente 
4. “Ștergerea urmelor”
• Un antreprenor poate dezvolta/actualiza planificarea proiectului pe măsură ce
proiectul se desfășoară, fără a păstra copii ale planificării originale sau
anterioare. 
• Această planificare va deveni “as built”, arătând modul în care proiectul a fost
în realitate desfășurat și nu cum a intenționat să‐l desfășoare antreprenorul. 
• O asemenea abordare nu dă posibilitatea de a urmări evoluția proiectului și
nici de a compara progresul proiectului cu versiunea de referință.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 234

234

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 117
Oganizarea Activității în Construcții

Greșeli frecvente 
5. Planificare de referință nerealistă
• Unii antreprenori nu realizează că un proiect de referință care este acceptat de 
beneficiar poate fi un document legal și obligatoriu. 
• Antreprenorii nu se pot plânge de durate nerealiste sau de o ordine
neadecvată a succesiunii activităților din planificare în timpul realizării
lucrărilor, până când o modificare în desfășurarea lucrărilor nu garantează o 
asemenea solicitare.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 235

235

Greșeli frecvente 
6. Planificări cu erori de logica
• Erorile pot face ca programul de execuție să devină inutil şi poate conduce la 
neluarea lui în considerare în justiție, în cazul unei dispute. 
• Programul de execuție trebuie sa fie realizat de un profesionist în construcții.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 236

236

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 118
Oganizarea Activității în Construcții

Greșeli frecvente 
7. Ignorarea actualizărilor periodice
• Un antreprenor poate fi tentat să nu actualizeze programul de execuție cu 
regularitate pentru că “lucrările merg bine”. 
• În multe cazuri se găsește doar planificarea de referință și o actualizare care 
reflectă progresul lucrărilor la șase luni de la începerea lor. 
• Aceasta lasă un gol între cele două programe de execuție și face dificilă
urmărirea evenimentelor din acest interval de timp.
• Este posibil ca în justiție să nu fie acceptate programele de execuție pentru
justificarea întârzierilor, dacă actualizările nu sunt regulate.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 237

237

Greșeli frecvente 
8. Lipsa documentelor justificative
• Aceasta poate avea repercusiuni serioase. Atunci când se face actualizarea, 
trebuie înregistrate toate evenimentele care s‐au manifestat. 
• De exemplu, o activitate de excavații s‐a încheiat mai târziu cu o săptămâna
faţă de programul original. 
• Planificatorul trebuie să înregistreze motivul acestei întârzieri.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 238

238

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 119
Oganizarea Activității în Construcții

Greșeli frecvente 
9. Lipsa unor rezerve rezonabile de timp
• Antreprenorii trebuie să aibă o rezervă rezonabilă de timp inclusa în programul
de execuție, pentru diverse întârzieri, cum ar fi condiții meteo extreme. 
• Aceasta înseamnă că încă de la început, antreprenorul trebuie să definească
durata activităților astfel încât să țină seama de potențialele evenimente care 
altfel, ar putea sa‐l oblige la o accelerare a lucrărilor cu costuri suplimentare

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 239

239

Greșeli frecvente 
10. Alocarea de resurse fără a ține seama de limitele de disponibilitate și de 
ritmul de execuție
• Nu exista proiect care să aibă acces nelimitat la resurse. 
• În condițiile în care datele cele mai devreme calculate în Analiza Drumului
Critic pornesc de la ipoteza că resursele sunt nelimitate, aceasta va conduce la 
o planificare nerealista și nefezabila. 
• Este obligatoriu astfel, luarea în considerare în calcul, a limitelor de resurse.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 7 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 240

240

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 120
Oganizarea Activității în Construcții

Organizarea Activităţii
în Construcţii
Curs 8

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 241

241

CONȚINUTUL CURSULUI

• Măsurarea Performantelor Proiectelor


• Tehnici de măsurare a performantelor proiectelor
• Analiza Earned Value

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 242

242

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 121
Oganizarea Activității în Construcții

Tehnici de măsurare a
performantelor
proiectelor

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 8        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 243

243

Măsurarea Performanțelor
• Rapoartele de performanta pun la dispoziție date rezultate în urma aplicării 
tehnicilor de măsurare a performantelor, utilizând instrumente de calcul 
pentru evaluarea mărimii oricărei variații:

• Analiza Earned Value ‐ compară lucrările realizate cu lucrările bugetate 

• Analiza Variațiilor ‐ compară datele actuale cu cele planificate

• Analiza Tendintelor ‐ examinează performanţa în timp pentru a vedea 


daca aceasta s‐a îmbunătățit ori s‐a deteriorat

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 244

244

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 122
Oganizarea Activității în Construcții

Analiza Earned Value

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 245

245

Analiza Earned Value
• Tehnică de măsurare a performanțelor – compară cantitatea de lucrare ce a 
fost planificată cu cea realizată până acum, pentru a stabili dacă performanța 
din punct de vedere al costurilor și al desfășurării în timp este așa cum a fost 
planificat. 

• Integrează scopul, costul & timpul.     

Earned Value = Valoarea Bugetată a Lucrărilor Realizate


• Ajută la evaluarea performanței și la a stabili dacă sunt necesare măsuri 
corective.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 246

246

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 123
Oganizarea Activității în Construcții

Analiza Earned Value
• Definiții:

• Reprezintă o metodologie care integrează scopul, desfășurarea în timp și 
resursele, utilizată în măsurarea obiectivă a performanțelor proiectului. 

• Performanța este măsurată prin determinarea costului bugetat al lucrărilor 
realizate (Earned Value) și compararea cu costul actual al lucrărilor realizate 
(Actual Cost)

• Progresul este măsurat prin compararea costului bugetat al lucrărilor realizate 
(Earned Value) cu costul bugetat al lucrărilor planificate (Planned Value) 

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 247

247

Analiza Earned Value
Data de Analiza
Estimarea la Incheiere EAC
115
Bugetul la Incheiere Variatia la
BAC Incheiere
VAC 100
Cost Previzionat
FCWP PV – Cost Planificat
Referinta
BCWS
75
Costul Proiectului

AC Data de Incheiere
Cost Actual Planificata
ACWP
50
CV Data de Incheiere
SV Previzionata

Intarzierea 25
EV Previzionata

BCWP

3 6 9 12 15 18 Timp 21

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 248

248

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 124
Oganizarea Activității în Construcții

Analiza Earned Value
• Etapele de aplicare a Analizei Earned Value:

• Procedurile aplicate în Statele Unite și Australia în gestionarea contractelor 
finanțate din fonduri publice, obligă Antreprenorii ca în raportul lunar, aceștia 
sa aplice o procedură de raportare a analizei Earned Value alcătuită din 41 de 
pași.

• Quentin W. Flemming unul din creatorii acestei abordări, a propus – pentru o 


mai ușoară înțelegere ‐, un sistem alcătuit din 10 pași, astfel:

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 249

249

Analiza Earned Value
• Etapele de aplicare a Analizei Earned Value:

1. Definirea scopului proiectului (WBS)*

2. Stabilirea responsabilităților

3. Planificarea lucrărilor

4. Estimarea resurselor si autorizarea bugetului

5. Definirea parametrilor pentru măsurarea eficientei proiectului

6. Stabilirea punctelor de control de management si autorizarea Planului de 
Control al Conturilor de Cheltuieli (Control Account Plan)

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 250

250

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 125
Oganizarea Activității în Construcții

Analiza Earned Value
• Etapele de aplicare a Analizei Earned Value:

7. Înregistrarea tuturor costurilor proiectului în concordanta cu bugetul de 
referință și cu sistemul de conturi al organizației

8. Urmărirea continuă a eficientei parametrilor în scopul stabilirii variației față 
de planul de referință

9. Utilizarea parametrilor pentru previzionarea costurilor finale necesare, pe 
baza eficienței actuale și luarea de măsuri corective

10. Includerea modificărilor față de scopul inițial în proiectul de referință în timp 
util

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 251

251

Analiza Earned Value
• Etapele de aplicare a Analizei Earned Value:

• Având in vedere numărul mare de etape, se propune un sistem  alcătuit din 
doar 6 pași care însă nu ignoră nici una dintre etapele caracteristice acestei 
abordări:
1. Descompunerea proiectului în pachete de lucrări cu durată mică
2. Eșalonarea fiecărui pachet de lucrări în concordanta cu termenii contractului 
3. Atribuiți costul bugetat fiecărui pachet de lucrări
4. Elaborați o curbă cumulată în timp, “Budgeted Cost of Work Schedule” PV ‐
BCWS (Costul Bugetat al lucrărilor planificate) pentru întregul proiect, prin 
adunarea succesivă a bugetelor tuturor pachetelor de lucrări, care va servi ca 
element de referință

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 252

252

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 126
Oganizarea Activității în Construcții

Analiza Earned Value

Bugetul la Incheiere PV - Referinta


BAC 100

75
Costul Proiectului

50

25

3 6 9 12 15 18
Timp

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 253

253

Analiza Earned Value
• Etapele de aplicare a Analizei Earned Value:

5. Elaborați curba cumulată în timp, “Budgeted Cost of Work Performed” – EV ‐


BCWP ‐ (Costul Bugetat al Lucrărilor Realizate), denumita “Earned Value” sau 
“valoarea planificată a lucrărilor realizate”, pe baza costurilor bugetate și nu a 
celor actuale

6. Analizați periodic progresul proiectului comparând curba cumulată în timp 
“Actual Cost of Work Performed” – AC ‐ ACWP – (Costul Actual al Lucrărilor 
Realizate) constând din costurile directe și indirecte, cu curbele cumulate 
BCWS și BCWP

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 254

254

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 127
Oganizarea Activității în Construcții

Analiza Earned Value
Data de Analiza
Bugetul la Finalizare
PV - Referinta
BAC
100
In urma ?

Variatia de Cheltuieli
AV 75
Costul Proiectului

AC
Cost Actual Variatia de Cost
La Data de Analiza 50
CV
Variatia de Timp
SV
25
EV
Earned Value
In urma

3 6 9 12 15 18
Timp

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 255

255

Analiza Earned Value
• Parametrii Analizei Earned Value:

• Valoarea Planificată (Planned Value) ‐ PV

• Reprezintă sistemul de Referința pentru Măsurarea Performanțelor

• Care este cantitatea de muncă ce ar trebui realizata ?

• Valoarea Realizată (Earned Value) ‐ EV

• Reprezintă Valoarea Lucrărilor Realizate în Prețuri Bugetate

• Care este cantitatea de muncă realizată ?

• Costul Actual (Actual Cost) ‐ AC

• Reprezintă Valoarea Lucrărilor Realizate în Prețuri Actuale

• Cât de mult a costat cantitatea de muncă realizată ?

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 256

256

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 128
Oganizarea Activității în Construcții

Analiza Earned Value
• Parametrii Analizei Earned Value:

• Bugetul la Încheiere (Budget At Completion) ‐ BAC

• Reprezintă Bugetul pentru întreaga cantitate de lucrare

• Estimarea la Încheiere (Estimate at Completion) ‐ EAC

• Reprezintă Valoarea Estimată pentru realizarea tuturor Lucrărilor

• Se bazează pe performanțele și riscurile cuantificate ale proiectului

• Estimarea pentru Încheiere (Estimate To Complete) ‐ ETC

• Din acest moment, cât de mult ne așteptăm că vor costa lucrările 
proiectului ?

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 257

257

Analiza Earned Value
• Parametrii Analizei Earned Value:

• Variația la Încheiere (Variance At Completion) ‐ VAC

• Din acest moment, cât de mult ne așteptăm că vor costa lucrările 
proiectului ?

• Variația Costului (Cost Variance) ‐ CV:

• Este diferența dintre EV ‐ BCWS si AC ‐ ACWP in orice moment din viața 


proiectului: CV = EV ‐ AC

• Variația de Timp (Schedule Variance) ‐ SV

• Este diferența dintre EV si PV: SV = EV – PV

• Măsoară progresul proiectului in echivalent bani si nu in timp

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 258

258

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 129
Oganizarea Activității în Construcții

Analiza Earned Value
• Parametrii Analizei Earned Value:

• Indicele de Performanta a Costului (Cost Performance Index) ‐ CPI:

• Este raportul dintre Valoarea Cuvenita EV  si Costul Actual AC:                
CPI = EV/AC 

• Indicele de Performanta a Timpului (Schedule Performance Index) ‐ SPI:

• Este raportul dintre Valoarea Cuvenita EV si Valoarea Planificata PV:       
SPI = EV/PV

• Procentul de Realizare (% Complete): % Complete = EV/BAC

• Procentul de Cheltuieli (% Spent): % Spent = AC/BAC

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 259

259

Analiza Earned Value
Data de Analiza
Estimarea la Incheiere EAC
115
Bugetul la Incheiere Variatia la
BAC Incheiere
VAC 100
Cost Previzionat
FCWP PV – Cost Planificat
Referinta
BCWS
75
Costul Proiectului

AC Data de Incheiere
Cost Actual Planificata
ACWP
50
CV Data de Incheiere
SV Previzionata

Intarzierea 25
EV Previzionata

BCWP

3 6 9 12 15 18 Timp 21

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 260

260

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 130
Oganizarea Activității în Construcții

Analiza Earned Value
• Analiza Earned Value ‐ Interpretare:

• EV (BCWP) ‐ Earned Value – Cat de mult s‐a realizat?

CV  EV ( BCWP )  AC ( ACWP ) <0 depasire de cost

SV  EV ( BCWP)  PV ( BCWS ) <0 in urma


EV ( BCWP)
CPI  <1 depasire de cost
AC ( ACWP)
EV ( BCWP)
SPI  <1 in urma
PV ( BCWS )
Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 261

261

Analiza Earned Value
• Analiza Earned Value – Interpretarea Variațiilor

Variatia ‐ 0 +
Variatia Costurilor (CV) Peste Buget In Buget Sub Buget

Variatia de Timp (SV) In urma In Timp In avans

• Analiza Earned Value – Interpretarea Indicilor

Indice < 1.00 = 1.00 > 1.00


Indicele de Performanta a Costului (CPI) Peste Buget In Buget Sub Buget

Indicele de Performanta a Timpului (SPI) In urma In Timp In avans

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 262

262

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 131
Oganizarea Activității în Construcții

Analiza Earned Value
• Analiza Earned Value ‐ Exerciții:

În ce stare se găsește proiectul pentru care se dau următoarele valori ale 
parametrilor Earned Value ?

PV = 1,860

EV = 1,860

AC = 1,860

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 263

263

Analiza Earned Value
• Analiza Earned Value ‐ Exerciții:

În ce stare se găsește proiectul pentru care se dau următoarele valori ale 
parametrilor Earned Value ?

PV = 1,900

AC = 1,700

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 264

264

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 132
Oganizarea Activității în Construcții

Analiza Earned Value
• Analiza Earned Value ‐ Exerciții:

În ce stare se găsește proiectul pentru care se dau următoarele valori ale 
parametrilor Earned Value ?

PV = 1,900

EV = 1,500

AC = 1,700

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 265

265

Analiza Earned Value
• Analiza Earned Value ‐ Exerciții:

În ce stare se găsește proiectul pentru care se dau următoarele valori ale 
parametrilor Earned Value ?

PV = 2,600

EV = 2,400

AC = 2,200

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 8 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 266

266

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 133
Oganizarea Activității în Construcții

Organizarea Activităţii
în Construcţii
Curs 9

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 9 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 267

267

CONȚINUTUL CURSULUI

• Măsurarea Performantelor Proiectelor


• Analiza Earned Value. Predicții ale viitorului

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 9 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 268

268

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 134
Oganizarea Activității în Construcții

Analiza Earned Value

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 9        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 269

269

Analiza Earned Value
• Analiza Earned Value ‐ Predicții ale viitorului:

• Se bazează pe un set de parametri care permit elaborarea de predicții:

• Estimarea la Încheiere (EAC)

• Predicție a costurilor totale ale proiectului, pe baza performanțelor 
acestuia

• Tehnicile de previzionare includ diverse ajustări ale estimării inițiale a 
costului, pe baza performanțelor proiectului de până acum

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 9 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 270

270

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 135
Oganizarea Activității în Construcții

Analiza Earned Value
• Analiza Earned Value ‐ Predicții ale viitorului:
• Estimarea la încheiere poate fi calculată în mai multe moduri, ținând seama 
de modul în care a evoluat proiectul până la data analizei:
1. Cazul 1 – Bugetul la încheiere (BAC) nu are variații, sau cheltuielile vor 
conține aceeași rata
• În această situație, Estimarea la Încheiere se calculează cu următoarele relații:

BAC Durata Planificata


EACCost  EACTimp 
CPI SPI

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 9 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 271

271

Analiza Earned Value
• Analiza Earned Value ‐ Predicții ale viitorului:
2. Cazul 2 – Estimările inițiale au fost complet depășite
• Utilizat când variația curentă conduce la o variație viitoare tipica
• La costurile actuale se adaugă o nouă estimare pentru încheiere

EAC  AC  ETC
3. Cazul 3 – Se consideră că variațiile viitoare sunt atipice
• Reprezintă valoarea actuală la care se adaugă bugetul rămas

EAC  AC  BAC  EV

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 9 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 272

272

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 136
Oganizarea Activității în Construcții

Analiza Earned Value
• Analiza Earned Value ‐ Predicții ale viitorului:
4. Cazul 4 – Se consideră că variațiile viitoare se încadrează în șablonul stabilit 
anterior.
• Reprezintă valoarea actuală la care se adaugă bugetul rămas modificat de 
performanța realizată până acum

( BAC  EV )
EAC  AC 
AC

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 9 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 273

273

Analiza Earned Value
• Analiza Earned Value ‐ Predicții ale viitorului:
• Cat de eficienți ar trebui sa fim pentru a încheia proiectul în buget
• După realizarea a cel puțin 20% din durata unui proiect, se consideră că 
este greu de modificat modul de derulare sau modul în care se realizează 
cheltuielile 
• Avem nevoie de o măsură a efortului necesar pentru încheierea proiectului în 
buget, sau care este Indicele de Performanță al Costului (CPI) necesar (To
Complete Performance Index – TCPI):
• TCPI = Cantitate de Lucrare Realizata/Cheltuieli Realizate

𝐵𝐴𝐶 𝐸𝑉
𝑇𝐶𝑃𝐼
𝐵𝐴𝐶 𝐴𝐶

• Un indice TCPI < 1.00 este bun, eficiența pentru realizare este mai mică 
decât cea planificată

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 9 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 274

274

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 137
Oganizarea Activității în Construcții

Analiza Earned Value
• Analiza Earned Value ‐ Exerciții:

Un proiect de 500 de activități de durate și de efort egale este planificat să se 
realizeze în 5 luni. După 2 luni, au fost realizate 100 de activități. 

Care este durata rămasă estimată? 

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 9 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 275

275

Analiza Earned Value
• Analiza Earned Value ‐ Exerciții:

Durata planificată a unui proiect este de 12 luni, iar bugetul pentru încheiere este 
2.8 mil Lei. Suntem la sfârșitul lunii a 6‐a, iar rapoartele indica: AC=1.0 mil Lei, 
PV=1.75 mil Lei si EV=1.4 mil. Lei. 

Cate luni ne mai trebuie pentru încheierea proiectului ? 

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 9 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 276

276

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 138
Oganizarea Activității în Construcții

Analiza Earned Value
• Analiza Earned Value – Realități:

• Este o metodă rapidă de stabilire a “stării de sănătate” a unui proiect.

• Aceasta este aplicată foarte puțin în Romania deoarece:

• Conceptul Earned Value este puțin cunoscut

• Managerii de proiect nu au acces de la început la informații despre costuri 
sau nu au acces deloc

• Informațiile despre costurile actuale provin de regulă din departamentul 
financiar‐contabil și vin cu mare întârziere

• Nu se aplică cu consecvență sistemele informatice de project management 
(PMIS)

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 9 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 277

277

Analiza Earned Value
• Analiza Earned Value – Realități:

• Rezultatele obținute nu conduc întotdeauna la informații consistente 
despre starea proiectelor

• Nu acorda atenție logicii graficului rețea și performanței activităților ne‐
critice care ar putea ascunde probleme majore în drumul critic.

• Nu ia în considerare eficiența în muncă a resurselor (umane, echipamente)

• Nu ține seama de riscurile proiectului și nu ne semnalează modificarea 
estimărilor privind riscurile proiectului

• Trebuie utilizată împreună cu alte metodologii și tehnici de măsurare a 
eficienței proiectelor.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 9 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 278

278

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 139
Oganizarea Activității în Construcții

Analiza Earned Value

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 9 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 279

279

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 9 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 280

280

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 140
Oganizarea Activității în Construcții

Organizarea Activităţii
în Construcţii
Curs 10

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 10 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
281

281

CONȚINUTUL CURSULUI

• Elemente de Managementul Riscurilor
• Definiții
• Procese de Managementul Riscurilor

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 10        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 282

282

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 141
Oganizarea Activității în Construcții

Elemente de Managementul 
Riscurilor

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 10 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 283

283

Elemente de Managementul Riscurilor
• Definiții:

• Managementul Riscului în cadrul unui proiect constă în arta și știința de a 
identifica, analiza și controla riscurile proiectului pe parcursul vieții sale, 
pentru a îndeplini cu succes obiectivele proiectului

• Riscul Proiectului – eveniment incert sau o condiție care dacă se 
îndeplinește, are o influență pozitivă sau negativă asupra obiectivelor 
proiectului

• Managementul Riscurilor – o abordare sistematica de analiză şi reducere a 


riscurilor

• Toleranta la Risc – gradul în care o companie este dispusă să exploateze 
oportunitățile și să accepte amenințările.
Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 10 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 284

284

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 142
Oganizarea Activității în Construcții

Elemente de Managementul Riscurilor
• Definiții:

• Probabilitate – o estimare a posibilității că un  eveniment se va îndeplini în 
viitor, exprimată de regulă în procente

• Consecința – o estimare a impactului, pozitiv sau negativ, a apariției unui 
eveniment, exprimată de obicei în timp sau bani, sau în ambele moduri

• Valoarea monetară așteptată – produsul dintre probabilitatea şi
consecința unui eveniment

• Simptom – un lucru vizibil care are cauze invizibile

• Declanșator – un indicator că riscul a apărut sau este pe cale să apară

• Tendința – o succesiune de evenimente sau rezultate a cărei forma are o 
alură identificabilă
Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 10 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 285

285

Elemente de Managementul Riscurilor
• Clasificarea Riscurilor:

• Riscurile proiectelor pot fi clasificate în două mari categorii:

• Incertitudini 

• Evenimente 

• Incertitudinile – se referă la faptul că estimările noastre cantitative privind 
parametrii proiectului nu sunt precise şi din acest motiv trebuie să luăm în 
considerare posibile deviații

• Evenimentele de Risc – conduc de regulă la apariția de noi activități ce 
trebuie realizate

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 10 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 286

286

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 143
Oganizarea Activității în Construcții

Procesele de Managementul 
Riscurilor

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 10 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 287

287

Procesele de Managementul Riscurilor

Planificare
Planificarea Managementului
Riscurilor

Identificarea Riscurilor

Analiza Calitativa a Riscurilor

Analiza Cantitativa a Riscurilor


Urmarire si Control

Planificarea Raspunsului la Risc Urmarirea si Controlul Riscurilor

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 10 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 288

288

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 144
Oganizarea Activității în Construcții

Procesele de Managementul Riscurilor
• Identificarea Riscurilor

• A determina ce riscuri pot afecta proiectul şi a documenta caracteristicile 
lor.

• Identificarea riscurilor este un proces continuu de‐a lungul întregului ciclu 
de viață a proiectului

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 10 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 289

289

Procesele de Managementul Riscurilor
• Identificarea Riscurilor

• Categorii de Risc ‐ Structura de Descompunere a Riscurilor ‐ RBS

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 10 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 290

290

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 145
Oganizarea Activității în Construcții

Procesele de Managementul Riscurilor
• Analiza Calitativă a Riscurilor

• Evaluarea impactului și probabilitățiii riscurilor identificate, în scopul 
prioritizării lor pentru acțiunile viitoare

• Instrumente de Analiza Calitativa a Riscurilor

• Evaluarea probabilității şi impactului riscurilor identificate 

• Evaluarea Calitativă a Datelor despre Riscuri 

• Matricea Probabilitate ‐ Impact

• Clasificarea Riscurilor 

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 10 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 291

291

Procesele de Managementul Riscurilor
• Analiza Calitativă a Riscurilor

• Scara de Probabilităţi şi Impact

Probabilitate Valoare Impact Valoare

Foarte Mare 0.9 Foarte Mare 16

Mare 0.7 Mare 8

Medie 0.5 Mediu 4

Scăzută 0.3 Mic 2

Foarte Scăzută 0.1 Foarte Mic 1

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 10 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 292

292

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 146
Oganizarea Activității în Construcții

Procesele de Managementul Riscurilor
• Analiza Calitativă a Riscurilor

• Matricea Probabilitate ‐ Impact

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 10 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 293

293

Procesele de Managementul Riscurilor
• Analiza Calitativă a Riscurilor

• Rezultate ale Analizei Calitative a Riscurilor

• Evaluarea de ansamblu a riscurilor 

• Lista riscurilor prioritizate (culoare roșie)

• Lista riscurilor rezultate din analize suplimentare (culoare galbenă)

• Tendințe in rezultatele analizei calitative a riscurilor 

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 10 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 294

294

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 147
Oganizarea Activității în Construcții

Procesele de Managementul Riscurilor
• Modelarea si Analiza Cantitativa a Riscurilor

• Instrumente de Modelarea şi Analiza Cantitativă a Riscurilor:

1. Analiza de Senzitivitate
• permite stabilirea acelor riscuri care au cel mai mare
impact potențial asupra proiectului
2. Analiza Valorii Monetare Așteptate
• Este un concept statistic care permite calculul rezultatelor medii 
atunci când pentru viitor sunt incluse scenarii care pot sau nu să 
se îndeplinească (pentru riscurile situate in zona “roșie”)
3. Analiza Arborelui de Decizie
• este structurată sub forma unui grafic arbore de decizie care 
descrie o situație aflată într‐un anumit caz și implicațiile fiecărei 
alegeri disponibile și posibilele scenarii
Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 10 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 295

295

Procesele de Managementul Riscurilor
• Planificarea Raspunsului la Risc

• Planificarea Răspunsului la Risc este procesul de stabilire a opțiunilor și de 
determinare a acțiunilor care cresc șansele de oportunități şi reduc 
amenințările la obiectivele proiectului.

• Ar trebui realizată după prioritizarea riscurilor şi cuantificarea lor şi înainte 


de simularea riscurilor.
• Pentru fiecare risc identificat, ar trebui stabilită una din două posibile 
acțiuni:
• Acțiuni Preventive: Ce vom face de la bun început pentru a reduce 
probabilitatea de apariție a evenimentului nedorit, sau de a reduce 
efectul acestuia ?
• Plan de Contingență (de Rezervă): Ce vom face dacă evenimentul 
nedorit se îndeplinește ?
Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 10 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 296

296

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 148
Oganizarea Activității în Construcții

Procesele de Managementul Riscurilor
• Planificarea Raspunsului la Risc – Strategii de răspuns

• Strategii pentru riscuri negative sau amenințări 
• Evitare 
• Transfer (asigurare sau subcontractare)
• Reducere 
• Strategii pentru riscuri pozitive sau oportunități 
• Exploatare 
• Parteneriat 
• Provocare 
• Strategia pentru amenințări şi oportunități 
• Acceptare 
• Strategia răspunsului contingenta

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 10 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 297

297

Procesele de Managementul Riscurilor
• Planificarea Raspunsului la Risc – Rezultate

• Registrul Riscurilor (actualizat)
• Riscuri identificate, descrierea lor, zonele de proiect afectate, posibilul 
impact
• Deținătorii riscurilor și responsabilitățile alocate
• Lista prioritizată a riscurilor proiectului
• Strategiile de răspuns
• Acțiuni specifice pentru implementare
• Simptome și semnale de avertizare
• Buget și planificare pentru activitățile de răspuns
• Rezerve de contingență 
• Planuri de contingență

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 10 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 298

298

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 149
Oganizarea Activității în Construcții

Organizarea Activităţii
în Construcţii
Curs 11

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
299

299

CONȚINUTUL CURSULUI

• Metode și tehnici de cuantificare a riscurilor
• Metoda Celor Trei Scenarii
• Metoda Monte Carlo

Organizarea Activităţii în Construcţii  ‐ Curs 11        Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM 300

300

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 150
Oganizarea Activității în Construcții

Metoda Celor Trei Scenarii

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 301

301

Metoda Celor Trei Scenarii
• Metoda Celor Trei Scenarii este o metoda semi‐probabilistică de analiză
cantitativă a riscurilor, care se utilizează împreună cu managementul prin 
tendințe.

• Evenimentele de risc sunt selectate şi grupate utilizând abordările obișnuite din 
analiza calitativă a riscurilor. 

• Pentru toate datele inițiale ale proiectului (durate, cantități de lucrări, 
productivitate, calendare, resurse,) se obțin trei estimări (optimist, cel mai 
probabil şi pesimist) care vor fi utilizate în reconstruirea curbelor de 
probabilități pentru date, costuri si material.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 302

302

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 151
Oganizarea Activității în Construcții

Metoda Celor Trei Scenarii
• Definirea probabilităților țintă dorite ne va permite să obținem datele țintă 
pentru încheierea proiectului, costuri şi necesar de materiale. 

• Probabilitățile de îndeplinire a datelor țintă poartă numele de probabilități la 
succes și sunt utile în măsurarea vitezei cu care se consumă rezervele.

• Având cele trei scenarii, cunoaștem domeniul valorilor cele mai frecvente 
pentru durata proiectului, costuri, necesar de material, resurse etc.

• Pentru a construi curba de distribuție a probabilităților ne vom baza pe cele trei 
puncte cu probabilități în concordanță cu cele trei scenarii: 
• punctul cu probabilitate zero pentru scenariul optimist, 
• punctul cu probabilitate 100% pentru scenariul pesimist şi
• punctul pentru care distribuția probabilităților are valoarea maximă pentru 
scenariul cel mai probabil
Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 303

303

Metoda Celor Trei Scenarii
• Ceea ce nu se cunoaște este forma curbei de distribuție a probabilităților. 

• Aceasta poate fi Beta, Normala sau Triunghiulara.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 304

304

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 152
Oganizarea Activității în Construcții

Metoda Celor Trei Scenarii
• In realitate, în Metoda Celor Trei Scenarii, forma curbei de distribuție a 
probabilităților nu este așa de importantă. 

• Se cunoaște că rezultatele nu au o prea mare acuratețe, deci nu sunt apropiate 
de valoarea exactă, dar măsurători succesive vor da rezultate foarte apropiate 
unele de altele, fiind caracterizate de precizie.

• În timpul execuției proiectului va fi folosita aceeași formă a curbei de distribuție 
a probabilităților. 

• În acest fel, chiar daca forma curbei nu este cea mai corecta, vom fi capabili să 
stabilim dacă probabilitatea curentă va fi mai mare sau mai mică, ca rezultat al 
evenimentelor de risc, sau al aplicării măsurilor preventive sau corective.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 305

305

Metoda Celor Trei Scenarii
Curba Cumulată a Probabilităților
Probabilitate

Curba Cumulată 
a Probabilităților

Optimist Cel Mai  Data Țintă Pesimist


Probabil

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 306

306

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 153
Oganizarea Activității în Construcții

Metoda Celor Trei Scenarii
• Calculul Probabilitatii Curente la Succes

• Daca curba de distribuție a probabilităților este cunoscută, probabilitatea de a 
îndeplini datele țintă ale proiectului reprezintă Ținta care va trebui stabilită.

• Suprafața de sub curba de distribuție a probabilităților de la stânga valorii țintă 
reprezintă Probabilitate de Îndeplinire a Țintei Proiectului.

Probabilitate de Îndeplinire a Țintei Proiectului

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 307

307

Metoda Celor Trei Scenarii
• Calculul Probabilitatii Curente la Succes

𝑆𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎𝑡𝑎 𝐻𝑎𝑠𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎
𝑃𝑟𝑜𝑏𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒
𝑆𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎𝑡𝑎 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎

• Pentru a exemplifica calculul probabilității la succes pentru o anumită dată
țintă, vom folosi distribuția triunghiulară
p

S=1
s
H

O M T P

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 308

308

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 154
Oganizarea Activității în Construcții

Metoda Celor Trei Scenarii
• Calculul Probabilitatii Curente la Succes

• În care:
• S – reprezintă aria distribuției de probabilități, care este egala cu 1
• s – reprezintă aria delimitată de data țintă și data corespunzătoare 
scenariului pesimist
• O – reprezintă data corespunzătoare scenariului optimist
• M – reprezintă data corespunzătoare scenariului cel mai probabil
• T – reprezintă data țintă
• P – reprezintă data corespunzătoare scenariului pesimist
• X – reprezintă probabilitatea de îndeplinire a datei țintă

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 309

309

Metoda Celor Trei Scenarii
• Calculul Probabilitatii Curente la Succes

• Probabilitatea de Îndeplinire a datei țintă a proiectului este:

𝑆 𝑠 𝑠
𝑋 1
𝑆 𝑆
• Aria Densității de Probabilitate este:

𝑃 𝐻 𝐻
𝑆
2
• Aria Triunghiului “s”:

𝑃 𝑇 ℎ
𝑠
2

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 310

310

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 155
Oganizarea Activității în Construcții

Metoda Celor Trei Scenarii
• Calculul Probabilitatii Curente la Succes
• Din asemănarea triunghiurilor rezultă:
𝑃 𝑇 ℎ 𝑃 𝑀
𝐻 ℎ
𝑃 𝑀 𝐻 𝑃 𝑇
• Rezultă:

𝑠 𝑃 𝑇 ℎ 2
𝑋 1 𝑋 1
𝑆 2 𝑃 𝑂 𝐻

𝑃 𝑇 ℎ 2 𝑃 𝑇
𝑋 1
2 𝑃 𝑂 𝑃 𝑀 ℎ
• Obținem:

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 311

311

Metoda Celor Trei Scenarii
• Calculul Probabilitatii Curente la Succes

• Să considerăm un proiect pentru care estimarea duratelor în cele trei scenarii 
este următoarea:

• Scenariul Optimist: 275 zile

• Scenariul Cel Mai Probabil: 315 zile

• Scenariul Pesimist: 390 zile

• Probabilitatea ca proiectul să se încheie în 335 zile este:

390 335
𝑋 1 0.649 𝑋 64.9%
390 275 390 315

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 312

312

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 156
Oganizarea Activității în Construcții

Metoda Celor Trei Scenarii
• Calculul Probabilitatii Curente la Succes

• Să considerăm un proiect pentru care estimarea costurilor în cele trei scenarii 
este următoarea:

• Scenariul Optimist: 1.000.000 Euro

• Scenariul Cel Mai Probabil: 1.400.000 Euro

• Scenariul Pesimist: 1.900.000 Euro

• Probabilitatea ca proiectul să se încheie în valoarea de 1.600.000 Euro 
este:

1.9 1.6
𝑋 1 0.8 𝑋 80%
1.9 1.0 1.9 1.4

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 313

313

Metoda Celor Trei Scenarii
• Calculul Probabilitatii Curente la Succes
• Pentru construirea curbei de distribuție a probabilităților se vor da valori 
diferite datei țintă și se va calcula probabilitatea curentă pentru fiecare dintre 
acestea. 
• În cazul in care valoarea probabilității este mai mica decât zero, se va alege 
valoarea zero.
• Rezultă o curba de distribuție de probabilități de forma următoare:
Curba Cumulata de Probabilitati
Curba Cumulata de Probabilitati
100.00%
100.00%
90.00% 90.00%
80.00% 80.00%
70.00% 70.00%
60.00%
50.00% 60.00%
40.00% 50.00%
30.00% 40.00%
20.00%
30.00%
10.00%
0.00% 20.00%
10.00%
0.00%
18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 314

314

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 157
Oganizarea Activității în Construcții

Metoda Celor Trei Scenarii
• Calculul Datei Țintă pentru o anumită Probabilitate

• Problema inversă o reprezintă calculul datei țintă pentru o anumită 
probabilitate dată.

• În acest sens, data țintă se va extrage din relațiile de calcul de mai sus, dând o 
valoare rezonabilă probabilității

𝑇 𝑃 𝑃 𝑀 𝑃 𝑂 1 𝑋

• Considerând o probabilitate de îndeplinire de 75%, durata proiectului va fi:

𝑇 390 390 315 390 275 1 0.75 350.2

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 315

315

Metoda Celor Trei Scenarii
• Calculul Datei Țintă pentru o anumită Probabilitate

• Problema inversă o reprezintă calculul datei țintă pentru o anumită 
probabilitate dată.

• În acest sens, data țintă (costul stabilit) se va extrage din relațiile de calcul de 
mai sus, dând o valoare rezonabilă probabilității

𝑇 𝑃 𝑃 𝑀 𝑃 𝑂 1 𝑋

• Considerând o probabilitate de îndeplinire de 75%, costul proiectului va fi:

𝑇 1.9 1.9 1.4 1.9 1.0 1 0.75 1,564,589.80

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 316

316

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 158
Oganizarea Activității în Construcții

Metoda Celor Trei Scenarii
• Tendința Probabilității la Succes

• Tendința probabilității la succes reprezintă cel mai bun instrument de 
măsurare a performanțelor proiectului. 

• Aceasta ia în considerare nu doar elementele constitutive ale proiectului, dar 
mai ales mediul de risc și incertitudine în care se desfășoară proiectul.

• Pentru a analiza tendința probabilității la succes, ne propunem sa calculam 
probabilitatea curenta la succes a  proiectului în mai multe stări de derulare. 

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 317

317

Metoda Celor Trei Scenarii
• Tendința Probabilității la Succes

• Vom considera scenariile de mai înainte, în care proiectul a fost actualizat.

• Pentru fiecare actualizare se calculează probabilitatea curentă la succes pentru 
data țintă:
Cel Mai Data
Optimist Pesimist Probabilitate
Probabil Tinta
Initial 18 26 38 30 73.33%
Dupa 2 zile 19 27 38 30 69.38%
Dupa 4 zile 20 27 38 30 67.68%
Dupa 6 zile 21 28 38 30 62.35%
Dupa 8 zile 22 30 39 30 47.06%
Dupa 10 zile 20 28 35 30 76.19%
 

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 318

318

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 159
Oganizarea Activității în Construcții

Metoda Celor Trei Scenarii
• Tendința Probabilității la Succes

• În aceste condiții tendința probabilității la succes este următoarea: 

Tendinţa Probabilităţii la Succes


100.00%
90.00%
80.00%
73.33% 69.38% 76.19%
70.00% 67.68%
60.00% 62.35%
50.00%
47.06%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 319

319

Metoda Celor Trei Scenarii
• Tendința Probabilității la Succes

• Vom considera scenariile de mai înainte, în care proiectul a fost actualizat.

• Pentru fiecare actualizare se calculează probabilitatea curentă la succes pentru 
data țintă:

Cel Mai  Data
Actualizare Optimist Pesimist Probabilitate
Probabil Tinta
0  1,000,000  1,400,000      1,900,000  1,600,000 80.00%
1  1,005,500  
1,590,000      1,950,000  1,600,000 63.97%
2  1,100,000  
1,506,500      1,910,000  1,600,000 70.60%
3  1,000,500  
1,400,800      1,900,500  1,600,000 79.92%
4  1,101,000  
1,450,000      1,910,000  1,600,000 74.18%
5  1,110,000  
1,480,000      1,920,000  1,600,000 71.27%

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 320

320

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 160
Oganizarea Activității în Construcții

Metoda Celor Trei Scenarii
• Tendința Probabilității la Succes

• În aceste condiții tendința probabilității la succes este următoarea: 

Tendinţa Probabilităţii la Succes


100.00%
90.00% 79.92%
80.00% 74.18%
80.00% 70.60%
70.00% 63.97%
71.27%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
0 1 2 3 4 5

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 321

321

Metoda Monte Carlo

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 322

322

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 161
Oganizarea Activității în Construcții

Metoda Monte Carlo
• Metoda Monte Carlo utilizează simularea cu ajutorul numerelor aleatorii, fiind 
o metodă simplă de integrare a datelor probabilistice.

• Metoda  efectuează o analiza deterministă utilizând o combinație de valori 
selectate pentru fiecare din variabilele proiectului.

• Pașii se repetă între 100 și 10000 de ori pentru a se obține distribuția 
probabilităților rezultatelor. 

• Distribuția rezultatelor arată curba de probabilitate pentru durată, cost și alți 
parametri ai proiectului.

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 323

323

Metoda Monte Carlo

Organizarea Activităţii în Construcţii - Curs 11 Conf. Dr. Ing. Augustin Purnus, PMP, CSPM
Slide 324

324

Conf. Dr. Ing. Augustin Purnuș 162