Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins:
41. Diferente dintre conceptia managementului calitatii si noua conceptie a calitatii totale din
punctul de vedere al beneficiarului
Managementul prin proiecte este preferat fata de managementul traditional deoarece in noua
conceptie, ansamblul este coordonat tocmai prin proiect, care leaga strâns toti partenerii de
afacere care participa la realizarea noului obiectiv investitional.
Managementul proiectelor de constructii a fost initial un proces în mare parte intuitiv, ajutat
uneori de graficele de tip GANTT, care au reprezentat la început un progres, dar ulterior s-au
dovedit a fi insuficiente. Au aparut noi principii si metode de management al costului, timpului si
resurselor proiectelor care trateaza procesul de constructii ca un sistem unitar.
utilizarea unor sisteme de monitorizare prin care se masoara la intervale egale costurile
efective si cantitatile de lucrari realizate
utilizarea unui sistem de raportare cu care se obtin informatii privind evolutia lucrarilor fata
de un program initial pentru a se sesiza abaterile intervenite si a se adopta deciziile de
corectie
Principalele etape ale ciclului de viata al unui proiect de constructii sunt: definirea
proiectului, proiectarea, contractarea, aprovizionarea si executia proiectului, exploatarea,
întretinerea si reparatiile, postutilizarea.
Formele de licitatie posibile sunt: licitatia publica deschisa, fara preselectie; licitatia publica
deschisa, cu preselectie; licitatia publica restrânsa si cu titlu de exceptie achizitia dintr-o singura
sursa (incredintarea directa)
Achizitia dintr-o singura sursa (incredintarea directa) cu titlu de exceptie. Licitatia trebuie sa
asigure selectarea celei mai bune oferte din punct de vedere tehnic, economic, social, financiar,
ecologic etc.
Procesul de elaborare a ofertei consta in urmatoarele faze distincte: planificarea ofertarii, decizia
finala de participare, redactarea ofertei tehnice, calculatia de pret, prezentarea si urmarirea ofertei,
adjudecarea si încheierea contractului.
Decizia finala de participare consta în: primirea cererii de oferta sau achizitionarea caietului
de sarcini, citirea cererii de oferta (caietului de sarcini), decizia finala de participare la licitatie,
elaborarea directivelor finale de participare la licitatie, pregatirea agendei de lucru si sedinta de
lucru a echipei care realizeaza oferta.
Redactarea ofertei tehnice prevede: conditiile tehnice solicitate prin caietul de sarcini,
timpul de implementare a proiectului, gradul de implicare a beneficiarului, capacitatea financiara a
firmei pentru sustinerea proiectului, garantiile solicitate (garantii de furnitura/de participare/de buna
executie), alocarea si disponibilitatea resursei umane, disponibilitatea echipamentelor specifice
operatiilor cerute de implementarea proiectului, experienta în realizarea proiectelor similare, pozitia
ofertantului fata de ceilalti furnizori si mediul concurential.
Perfectarea de acorduri cu tertii consta în, fie acorduri de asociere (cei doi parteneri împart
proportional costurile, riscurile si profitul), fie în acorduri de distributie (furnizorul de produse sau
servicii foloseste cealalta parte contractanta drept canal de distributie pentru produsele sale).
Verificarea planificarii ofertarii se efectueaza prin procedurile specifice TQM (Total Quality
Management) în scopul corectarii unor neconformitati sau evitarii unor pierderi financiare (cel putin
o data pe an).
Pretul producatorului (fara TVA) pentru materialele de import include taxele si comisionul
vamal. Tarifele pe ora de functionare efectiva a utilajelor se stabilesc prin însumarea cheltuielilor
cu amortizarea si întretinerea utilajului cu combustibilul, cu salariile masinistilor (inclusiv CAS si
fondul de somaj), cheltuielile indirecte si profitul aferent în cazul când utilajul este închiriat.
Asigurarile în constructii au un rol tot mai mare în ultimii ani. O asigurare de contract este o
întelegere prin care o companie de asigurari se obliga sa preia obligatiile constructorului în cazul în
care nu si le respecta. Sunt doua tipuri de asigurari: asigurare de executie si asigurare de plata a
cheltuielilor materiale si cu munca vie. Constructorul care câstiga licitatia trebuie sa procure de la o
companie de asigurari aceste doua tipuri de asigurari.
Retele inelare presupun alimentarea fiecarui obiect prin doua surse independente.
Retele mixte îmbina avantajele si dezavantajele celor doua tipuri anterior prezentate.
17. Principii de proiectare a unui lant ritmic
In vederea proiectarii unui lant ritmic se aplica urmatoarele principii: continuitatea activitatii
formatiilor de lucru, uniformizarea realizarii sarcinilor de productie si sincronizarea proceselor de
lucru.
Continuitatea formatiilor se asigura prin eliberarea frontului de lucru pentru formatiile care au
terminat lucrarile de la alt sector.
Indicele de uniformitate a folosirii resurselor se determina ca raport între nivelul mediu zilnic
al unei resurse si nivelul mediu maxim al acesteia într-una din zilele programului luata arbitrar.
Prin metoda de organizare in lant se asigura o organizare in flux continuu si o buna folosire
in timp a tuturor resurselor, obtinându-se o specializare atât a formatiilor de munca, cât si a
utilajelor.
Operatia este acea parte a procesului de munca omogena din punct de vedere tehnologic
ce constituie obiectul unei norme de munca si care se executa într-un interval de timp prestabilit de
catre un executant pe un anumit loc de munca cu o înzestrare precizata.
Faza este o subdiviziune a operatiei caracterizata prin folosirea aceleiasi unelte de lucru si
a aceluiasi regim tehnologic în care obiectul muncii sufera o singura transformare tehnologica.
Trecerea reprezinta o parte a fazei care se repeta identic cu acelasi regim de munca pe
acelasi loc de munca cu aceleasi unelte si dispozitive.
Miscarea reprezinta o parte a fazei în care muncitorul foloseste un anumit organ anatomic
al sau.
Volumul de lucrari reprezinta totalitatea lucrarilor de constructii montaj pentru un proces dat
preluat din antemasuratoare sau în listele de lucrari exprimat în unitati de masura naturale.
Formatia de munca este un parametru auxiliar care poate fi utilizat împreuna cu volumul de
munca pentru determinarea parametrilor de desfasurare în timp a lucrarilor de constructii montaj.
In functie de marime exista formatii minime de munca, echipe de munca (formate din mai multe
formatii minime de munca), brigazi complexe (formate din mai multe echipe specializate si
complexe) si brigazi specializate (formate din mai multe echipe cu aceeasi specializare).
- facilitati la câstigarea unor licitatii în teritoriu de catre mari antreprenori, cu implicarea unor firme
mici de constructii locale care sunt specializate pe piata locala si pot asigura reduceri de costuri
p[rin eliminarea transportului echipamentelor si personalului antreprenorului general;
Toate aceste avantaje asigura minimizarea riscurilor asociate executarii proiectului în ipoteza
folosirii antreprizelor specializate, atât din punctul de vedere al calitatii, al termenelor si al costurilor
de executare a proiectelor.
Graficul retea, elementul de baza al planificarii unui obiectiv sau proiect complex, se construieste
prin parcurgerea urmatoarelor etape:
- se identifica activitatile componente, iar momentele încheierii acestora permit identificarea
evenimentelor;
- se precizeaza ordinea de desfasurare a evenimentelor
- se construieste graful-retea al desfasurarii activitatilor si evenimentelor începând cu momentul
initial (0 sau 1, care coincide cu originea grafului si terminând cu evenimentul final n);
Metoda PERT (în versiunile PERT-timp sau PERT-cost) opereaza cu durate aleatoare ale
activitatilor (construindu-se un model de natura stochastica). Pentru determinarea duratei de
realizare a unui proiect complex de activitati, în cazul imposibilitatii de a aprecia printr-o marime
determinista duratele activitatilor, se face apel la estimari (în varianta optimista, varianta pesimista
si cea mai probabila durata de terminare). Aceasta situatie determina un caracter probabilistic
duratei totale de realizare a proiectului.
Tema nr. 7. Managementul resurselor în activitatea de constructii
Pentru alocarea resurselor intr-un proiect de constructii se folosesc diferite metode analitice si
euristice. Metodele analitice se bazeaza pe modelarea matematica, iar cele euristice se bazeaza
pe reguli de tip „greedy” (sunt reguli care prescriu prioritatea de programare in functie de „câstigul”
descris printr-un criteriu de performanta). In acest caz, criteriul poate fi o rezerva de timp a unei
activitati; pentru activitatile cu rezerve minime se acorda prioritati maxime in programarea timpilor
de incepere si în consecinta, în alocarea resurselor.
Forta de munca cuprinde urmatoarele informatii: codul si denumirea meseriei, consumul normat de
manopera pe o unitate de volum a articolului de deviz, salariul tarifar orar negociat, volumul total
de munca pe meserii, cheltuielile totale cu manopera directa.
Extrasul de ore functionare – utilaj cuprinde: codul, denumirea si tipul utilajului, capacitatea
de productie a utilajului, tipul si marimea tarifului negociat, volumul de lucrari de executat, norma
de consum de ore – functionare pe unitatea de masura a articolului de deviz, volumul total de ore
de functionare, cheltuielile totale cu orele de functionare etc.
Extrasul de mijloace de transport auto cuprinde: codul, denumirea si tipul mijlocului de transport,
capacitatea mijlocului de transport, cantitatea de material transportata, distanta la care se
efectueaza transportul, tariful de transport negocia, cheltuielile totale pentru transportul
materialelor etc.
Pentru nivelarea folosirii resurselor se pot folosi urmatoarele functii obiectiv: minimizarea
vârfului, minimizarea sumei variatiilor, minimizarea sumei variatiilor pozitive, minimizarea sumei
variatiilor absolute de la medie, minimizarea sumei variatiei maxime, minimizarea deviatiei si
minimizarea sumei patratelor necesitatilor zilnice.
Pentru minimizarea vârfului se foloseste conditia min zt unde zt este intensitatea resursei.
necesitatilor zilnice este unde este necesarul zilnic de resursa; este durata de
executie a lucrarii.
Termenul maxim de terminare a unei activitati “ij” reprezinta: termenul cel mai târziu la care
se poate termina activitatea si care corespunde cu termenul maxim al evenimentului “j”.
Termenul maxim de terminare a unei activitati “ij” reprezinta: termenul cel mai târziu la care
se poate termina activitatea si care corespunde cu termenul maxim al evenimentului “j”.
Rezervele de timp pot fi: rezerva totala de timp Rtij, rezerva libera de timp Rltij, rezerva
independenta de timp Ritij, rezerva intermediara de timp Rinttij, rezerva interferenta de timp Rinterftij.
Calculul rezervei de timp presupune diferenta dintre termenul maxim de terminare si cel
maxim de începere (adica timpul minim de începere plus durata activitatii curente) pentru o
activitate si semnifica intervalul de timp în care poate fi amânata programarea unei activitati fara a
„compromite” durata întregului proiect. Utilitatea acestei rezerve este data de faptul ca permite
identificarea activitatilor critice, si, deci, a drumului critic.
Drumul critic este drumul cu durata cea mai mare, obtinuta ca suma a duratelor activitatilor
cuprinse între evenimentul initial si cel final al obiectului de constructii, respectiv, suma activitatilor
a caror rezerva totala este nula. Activitatile critice sunt acele activitati a caror rezerva totala este
nula.
Pentru identificarea drumului critic intr-un graf (in cadrul analizei de tip retea a unui proiect
complex de constructii), se calculeaza pentru fiecare activitate rezerva de timp care
semnifica intervalul de timp in care poate fi amânata programarea unei activitati fara a
«compromite» durata întregului proiect.
Este necesar ca rapoartele privind costurile cu forta de munca si utilajele sa fie realizate
suficient de frecvent pentru a depista eventualele abateri. In cadrul prognozelor de cost, toate
categoriile de cheltuieli este necesar sa fie însumate si raportate la intervale egale de timp, de
regula la o luna de zile.
Intr-un model de analiza a drumului critic, pentru a determina durata drumului critic având
in vedere si consumul de resurse reflectat prin costurile (bugetul) proiectului se “urgenteaza” unele
activitati si se alege cea mai convenabila combinatie cost-durata pentru întregul proiect;
Analiza de tip retea permite considerarea, pe lânga resursa de timp, si a altor categorii de
resurse: materiale, umane etc. Algoritmul stabilirii drumului critic si a setului de termene (minim de
începere si maxim de terminare) optimizeaza derularea programelor dupa criteriul timpului minim
de realizare a acestora (drumul critic).
Pentru optimizarea folosirii resurselor se poate recurge si la alte tehnici consacrate:
nivelarea resurselor, alocarea resurselor, tehnica PERT – cost etc. De exemplu, în cazul nivelarii
resurselor se porneste de la respectarea duratei programului rezultata din aplicarea drumului critic,
manevrând pe axa timpului pozitionarea activitatilor necritice în limitele permise de rezervele de
timp, astfel încât resursele asociate sa fie folosite cât mai uniform.
Intr-un model de tip PERT-cost, pentru a determina durata optima a drumului critic,
considerând relevant si consumul de resurse reflectat prin costurile (bugetul) proiectului, se are în
vedere faptul ca este posibila scurtarea duratelor de executie a unor activitati (adica prin
„urgentarea” activitatilor) pe seama unui consum mai intensiv de resurse (echivalent cu cresterea
costurilor cumulate ale întregului proiect). Deoarece se pot urgenta diferite activitati (si cu diferite
durate), durata optima a drumului critic este apreciata subiectiv de catre managerul/ responsabilul
de proiect prin examinarea tuturor combinatiilor posibile de durate si costuri.
Managementul calitatii se poate realiza prin trei procese principale: planificarea calitatii,
asigurarea calitatii si controlul calitatii. Aceste procese se influenteaza reciproc, adica sunt
interdependente. Astfel, pentru planificarea calitatii se folosesc diferite metode si tehnici ca:
analiza cost-beneficiu, analize comparative, diagrame de flux, experimente si simulari, efectuându-
se o analiza detaliata a unei probleme date. Conform „Regulamentului privind conducerea si
asigurarea calitatii în constructii” este necesar ca participantii implicati în acest proces sa
elaboreze procedurile aferente sistemului calitati. Metodele si tehnicile utilizate în managementul
calitatii ca de exemplu: inspectia, diagramele de control, diagramele Pareto, diagramele în flux,
analiza tendintelor etc. constituie informatii care trebuie sa fie folosite la planificarea si asigurarea
calitatii.
41. Diferente dintre conceptia managementului calitatii si noua conceptie a calitatii totale
din punctul de vedere al beneficiarului
O tendinta moderna este aplicarea managementului calitatii totale, care difera de
managementul traditional al calitatii, sau cel putin a unei ponderi mai mari a claselor de metode din
prima forma manageriala. Din punctul de vedere al beneficiarului, diferenta dintre cele doua clase
de metode ale managementului traditional al calitatii se urmareste întelegerea partiala a nevoilor
beneficiarilor, pe când în conceptia managementului calitatii totale se urmareste generarea unui
proces de autoinstruire sistematic de cautare, întelegere si satisfacere a nevoilor beneficiarilor.
Proiectele de constructii sunt agresate de mai multe tipuri de risc: riscuri climatice, riscuri
seismice, riscuri legate de eroziunea solului si riscuri de inundatii.
Riscul seismic determina solicitari dinamice, altele decât cele care solicita în mod obisnuit
constructiile. De cele mai multe ori, aceste solicitari sunt de sens contrar celor statice. Datorita
eroziunii solului se slabeste terenul de fundatie, ceea ce pericliteaza stabilitatea constructiei.
Similar, inundatiile slabesc terenul de fundatie si agreseaza o parte din elementele de constructii.
Dupa finalizarea proiectului este posibil ca datorita unor vicii ascunse care n-au fost
constatate nici în timpul executiei, nici la receptie si înca o vreme dupa receptie sa apara unele
defectiuni înregistrate de beneficiar. Conform legislatiei în vigoare executantul raspunde timp de
10 ani pentru toate viciile ascunse ale constructiei si pe toata durata de existenta a acesteia pentru
viciile structurii de rezistenta rezultate din abaterea de la norme de proiectare si de executie. Este
evident ca în astfel de cazuri se apeleaza la documentele arhivate ale proiectului care în cazul
unor litigii între beneficiar si executant ajuta instanta judecatoreasca sa decida asupra vinovatului.
Bibliografie:
1. Doval E., Stoica, M., Hâncu, D. – Managementul proiectelor de constructii, Note de Curs,
Universitatea Spiru Haret, Brasov (Manual în curs de aparitie)
2. Radu V., Curteanu D., - Managementul proiectelor de constructii, Editura Economica, Bucuresti,
2000
3. Stoica, M., Ionita, I., Botezatu, M., - Modelarea si simularea proceselor economice – cu aplicatii
în constructii si transporturi, Editura Economica, Bucuresti, 1997