Sunteți pe pagina 1din 24

1.

vandutINTRODUCERE

Oricine este responsabil cu managementul unui proiect de constructie, indiferent de


complexitatea acestuia, recunoaste importanta generala, pe care o au aspectele
financiare si cele legate de cost in realizarea activitatilor specifice si in particular
dificultatea problemelor privind estimarea, controlul si gestionarea costurilor.
Costurile sunt principala si constanta sursa de preocupare atunci cind: se analizeaza
conceptiile tehnice; se stabilesc solutiile tehnologice-organizatorice de executie; se
fundamenteaza bugetele; se intocmesc ofertele si propunerile tehnice si financiare;
se negociaza si incheie contractele de executie; cind se analizeaza modificari ale
solutiilor proiectate. Intrebarile care se pun sunt: cum trebuie abordate aceste
probleme pentru a estima si evalua corect costurile; cum trebuie procedat pentru a
diminua la minim riscul de depasire a bugetelor planificate; cum putem asigura un
echilibru intre aspectele tehnice si costul acestora.

In acelasi, timp trebuie avuta in vedere si presiunea care se exercita pentru executia
si predarea spre exploatare intr-un timp cit mai scurt a constructiilor. Foarte multi
investitori solicita proiectantilor si executantilor furnizarea unor constructii cu toate
facilitatile intr-un interval de timp injumatatit fata de acum citiva ani in urma. Ca
rezultat al acestei situatii, nevoia de estimare cit mai corecta si rapida a costurilor
proiectelor noi, a crescut foarte mult. Investitorii si proiectantii trebuie sa cunoasca
implicatiile legate de cost in ce priveste deciziile de proiectare chiar in timpul
procesului de dezvoltare a proiectului. Pentru a realiza acest deziderat, ei trebuie sa
inteleaga conceptele fundamentale ale notiunii de cost si a metodelor de estimare a
costurilor atit din perspectiva investitorilor cit si a executantilor. In plus dupa
semnarea contractelor de proiectare/executie, investitorii, proiectantii si executantii,
trebuie sa cunoasca consecintele legate de cost si durata, a modificarilor efectuate la
proiectul de executie initial si sa fie capabili sa decida cele mai bune solutii pentru
minimalizarea efectelor negative ale acestora.

Multi ani, industria constructiilor a fost orientata spre rezolvarea a 2 probleme in ce


priveste realizarea cladirilor si lucrarilor ingineresti. In primul rind, din punct de vedere
al conceptiei arhitecturale si al proiectarii tehnice, cel mai important lucru este cel
legat de realizarea unor constructii “utilizabile”, in care organizarea spatiilor sa
raspunda nevoilor beneficiarilor si sa satisfaca exigentele estetice si functionale ale
acestora. In al doilea rind din punct de vedere al executiei, eforturile contractorilor s-
au indreptat spre modul cum se vor executa constructiile si cit va costa realizarea
acestora. Beneficiarii se asteapta intotdeauna de la contractori sa fie capabili sa
execute o lucrare de constructie la costurile estimate initial. In acest scop arhitectii,
proiectantii si executantii si-au orientat eforturile lor spre satisfacerea acestui scop.

In ultima perioada fenomenul tot mai accentuat de limitare a resurselor a impus o


noua abordare a deciziei de a investi, in sensul alocarii rationale a resurselor in
raport cu destinatia si utilizarea acestora. Astfel investitorii au devenit interesati nu
numai de costurile initiale ale unui proiect de constructie ci si de costurile de
exploatare pe perioada de viata a acesteia. In loc sa analizeze investitia in mod
simplu numai in termeni de cost initial de executie, astazi investitorii iau in
consideratie si costurile de intretinere, reparatii, inlocuire, costurile de asigurare a
utilitatilor, etc.

1.1. CE ESTE INGINERIA COSTURILOR ?

AACE – The Association for Advancement of Cost Engeeniring, defineste ingineria


costurilor ca fiind domeniul practicii ingineresti in care principiile stiintifice si tehnice
ale ingineriei sunt folosite pentru rezolvarea problemelor referitoare la: estimarea
costurilor, controlul costurilor, planificarea bugetelor, analiza beneficiilor,
managementul proiectelor, etc.

In figura 1 este prezentata structura ierarhica a cunostintelor si instrumentelor


necesare pentru dezvoltarea activitatilor specifice ingineriei costurilor. Acestea sunt
structurate in 2 mari categorii, respectiv:

a) Cunostinte si instrumente generale, care au un caracter universal de


aplicare, reprezentind elemente fundamentale ale practicii ingineriei costurilor

1. Notiuni generale referitoare la cost

a. Definirea costurilor si cheltuielilor si a legaturii acestora cu resursele


implicate in realizarea unui proiect si/sau timpul de executie

b. Caracteristicile costurilor, respectiv:

i. Costurile pe perioada de viata a unei constructii

ii. Costurile proceselor si costurile proiectelor

iii. Costurile din perspective investitorului si/sau a executantului

iv. Valoarea costurilor

v. Aspect legislative si normative privitoare la cost

c. Clasificarea costurilor

i. Costuri asociate proceselor de analiza manageriala a unui


proiect

ii. Costuri asociate proceselor de evaluare/estimare a


proiectelor de constructive
CUNOSTINTE SI INSTRUMENTE SPECIFICE INGINERIEI COSTURILOR

CUNOSTINTE SI INSTRUMENTE GENERALE CUNOSTINTE SI INSTRUMENTE SPECIFICE

Managementul costului total al Terminologie de baza


are la cost Definirea costurilor si cheltuielilor
procedeelor de lucru
Activitati principale
Caracteristicile costurilor
Controlul proiectelor

Clasificarea costurilor Planificarea proiectului

Structura costurilor Exigente ale proiectului si analiza acestora

Scopul si strategia de executie


Notiunea de pret
Planificarea proiectului

Estimarea costurilor si proiectarea bugetelor


Cunostinte fundamentale pentru
Managementul resurselor
analiza costurilor
Ingineria si analiza valorii

Statistica si probabilitate Managementul riscurilor

Analiza economica si financiara Managementul contractelor

Managementul deciziilor
Modele de optimizare
Implementarea proiectului
Masurarea lucrarilor
Procedee de implementare

Controlul proiectelor

Cunostinte generale Receptia proiectelor

Masurarea performantelor proiectului


Structura si functionarea firmei
Contabilizarea costurilor

Managementul resurselor umane Evaluarea performantelor proiectului

Evaluarea performantelor produselor


Managementul informatiei
Evaluarea randamentului proiectului
Managementul calitatii
Evaluare randament proiect

Ingineria valorii Evaluarea randamentului produselor

Auditarea proiectelor
Protectia, securiatea muncii si a
Managementul schimbarilor
mediului
Managementul bazelor de date
d. Structura costurilor
Evaluarea performantelor proiectului
i. Costul materialelor

ii. Costul manoperei

iii. Costul utilajelor

iv. Actualizarea costurilor

v. Costuri ascunse

e. Notiunea de pret

2. Cunostinte fundamentale pentru analiza costurilor

a. Elemente de statistica si probabilitate

b. Elemente de analiza economica si financiara

c. Modele de optimizare

d. Elemente fundamentale privind masurarea lucrarilor

3. Cunostinte generale

a. Cunostinte generale privind structura si functionarea firmei de


constructii

b. Cunostinte generale privind managementul resurselor umane intr-o


firma de constructii

c. Managementul informatiei in firma de constructive

d. Managementul calitatii

e. Ingineria valorii

f. Protectia, securitatea si sanatatea muncii; protectia mediului


inconjurator

b) Cunostinte si instrumente specifice, utilizate pentru rezolvarea problemelor


specifice de inginerie a costurilor unui proiect de constructie

1. Managementul costului total (TCM) al procedeelor de lucru


a. Terminologie de baza

b. Activitati principale (strategice) si managementul acestora

c. Controlul proiectelor

2. Planificarea (programarea) proiectului

a. Determinarea exigentelor proiectului si analiza acestora

b. Scopul si strategia de executie a proiectului

c. Planificarea proiectului

d. Estimarea costurilor proiectului si proiectarea bugetelor de executie

e. Managementul resurselor pentru realizarea proiectului

f. Ingineria si analiza valorii

g. Managementul riscurilor

h. Managementul contractelor

i. Managementul deciziilor

3. Implemetarea proiectului

a. Procedee de implementare a proiectelor

b. Controlul proiectelor

c. Receptia proiectelor

4. Masurarea performantelor privind realizarea proiectului

a. Contabilizarea costurilor

b. Masurarea performantelor proiectului

c. Masurarea performantelor produselor realizate (elemente,


subansamble, ansamble sau obiecte de constructive)

5. Evaluarea randamentului privind realizarea proiectului


a. evaluarea randamentului proiectului

b. evaluarea randamentului produselor realizate

c. previziuni

d. metode de auditare a proiectelor

e. managementul schimbarii

f. managementul bazelor de date

g. evaluarea performantelor proiectului

1.2. DE CE ESTE MANAGEMENTUL COSTULUI O FUNCTIE


INGINEREASCA ?

Majoritatea oamenilor recunosc ca inginerul si/sau ingineria (definite ca aplicatii ale


principiilor stiintei si tehnicii) sunt cei care creeaza lucruri functionale (produse care
au o utilitate). Ingineria, in general, are multiple dimensiuni. Cea mai evidenta, este
cea legata de proiectarea dimensionala a unui produs, de calculul si analiza tuturor
factorilor care conditioneaza aceasta dimensionare (proiectarea unei constructii,
proiectarea unui pod, proiectarea unui soft de aplicatie, etc). In acelasi timp, in
spatele dimensiunilor fizice ale produsului proiectat, sunt alte importante aspecte
legate de bani, timp si alte resurse care sunt investite in realizarea produselor
proiectate. Acestea sunt cunoscute sub o denumire generica de costuri. Astfel daca
ne referim la exemplul de mai sus, cineva trebuie sa estimeze cit costa podul sau
cladirea proiectate, sa determine activitatile necesare pentru proiectarea si executia
acestora, sa estimeze cit vor dura aceste activitati, etc. Mai mult, cineva trebuie sa
monitorizeze si sa evalueze progresul proiectarii si executiei podului sau cladirii (in
relatie directa cu consumurile de bani si timp) si sa asigure ca podul sau cladirea
complet finalizate vor fi puse in functiune conform cerintelor
proprietarilor/beneficiarilor/clientilor. De asemenea cineva trebuie sa monitorizeze si
sa evalueze costul utilizarii si intretinerii podului sau cladirii pe perioada de
functionare a acesteia.

Se poate afirma ca nici o constructie nu a fost realizata fara a lua in considerare


costul in oricare din formele sale, iar analiza sistematica si profesionala a
dimensiunilor acestuia, conduce la realizarea unor constructii cu performante
deosebite.

Ingineria costurilor pune in evidenta costul ca fiind o extensie necesara a ingineriei ca


disciplina traditional si evidentiaza legatura intima existent intre dimensiunile fizice
ale unei constructii si cost.
1.3. Este necesar ca practicianul in ingineria costurilor sa aiba o pregatire
inginereasca traditional ?

Instrumentele si cunostintele necesare pentru a lucra cu costuri (estimarea costurilor,


planificare si programarea costurilor, analiza costurilor, analiza riscurilor, masurarea
performantelor, etc) sunt mult diferite de cele solicitate de dimensionarea fizica a
constructiilor. Tocmai din aceasta diferenta s-a nascut disciplina ingineria costurilor.
Practicienii in ingineria costurilor lucreaza impreuna cu inginerii, arhitectii, managerii
de proiect si alte meserii, ocupindu-se de dimensiunile legate de cost ale produselor
ce se realizeaza. Din aceasta cauza practicienii in ingineria costurilor au nevoie de
intelegerea “principiilor stiintifice si tehnice” pe care le utilizeaza acestia in munca
lor.

Prin urmare in domeniul constructiilor, ingineria costurilor este o forma de pregatire


suplimentara a inginerului constructor traditional . Alaturi de cunostintele stiintifice,
tehnice si tehnologice specifice meseriei de constructor, ingineria costurilor
furnizeaza cunostinte referitoare la evaluarea costurilor in lungul vietii unei
constructii, analiza costurilor, masurarea performantelor unui proiect, evaluarea si
analiza riscurilor, etc.

1.4. Functiile ingineriei costurilor

Ingineria costurilor, imbraca numeroase forme de aplicare in domeniul ingineriei


constructiilor.

Practicianul in ingineria costurilor poate sa lucreze pentru:

- Investitori / proprietari / clienti, ajutindu-i in fundamentarea propriei lor afaceri


in domeniul constructiilor

- Antreprenori / contractori, furnizindu-le acestora informatii si ajutindu-i in


formularea ofertelor, incheierea contractelor, planificarea si programarea
executiei, controlul executiei, etc

- Proiectanti ai lucrarilor de constructii

Practicianul in ingineria costurilor tinde sa:

- fie specializat in domenii strict definite, cum ar fi: estimarea costurilor,


planificarea si programarea costurilor, etc
- sa fie specializat in a lucra fie in managementul proiectului fie pentru controlul
executiei proiectului

- sa fie specializat in anumite directii din ingineria constructiilor (cladiri,


constructii ingineresti, instalatii functionale, tehnologii de executie, etc)

In practica mondiala, practicienii in ingineria costurilor pot fi intilniti sub titulatura de:
cost estimator ( estimatori de cost); quantity surveyor ( verificator privind incadrarea
in cantitatile si costurile contractate a lucrarilor de constructii) care poate fi asimilat cu
dirigintele de santier din tara noastra, parametric analyst (analist al parametrilor de
executie a proiectului); value engineer (ingineria valorii); cost schedule engineer
(inginer in planificarea costurilor); project manager ( manager de proiect); etc.

Indiferent insa de forma de specializare sau domeniul de lucru, practicianul in


ingineria costurilor trebuie sa aiba o pregatire fundamentala specifica domeniului
stiintei ingineresti de constructii, la care sa se adauge cunostinte fundamentale
privind costurile si cunostinte privind tehnici si instrumente specific ale ingineriei
costurilor.

1.5. Activităţi specifice ingineriei costurilor

Pentru a înţelege corect rolul şi importanţa activităţii practicianului în ingineria


costurilor, în cele ce urmează sunt precizate explicit, principalele responsabilităţi ale
acestuia legate de realizarea unui proiect de construcţie:

 Estimarea costurilor – este principala responsabilitate a practicianului în


ingineria costurilor, aceasta fiind realizată pentru
investitori/proprietari/beneficiari, proiectanţi, manageri de proiect, executanţi;

 Planificarea investiţiilor şi a lucrărilor de construcţii – în responsabilitatea


practicianului în ingineria costurilor fiind planificarea costurilor şi fluxurilor
financiare asociate

 Analiza de risc la realizarea unei investiţii sau lucrări de construcţie –


responsabilitatea practicianului în ingineria costurilor fiind cuntificarea în
costuri a oricăror situaţii de risc ce pot apărea pe parcursul derulării unei
investiţii sau lucrări de construcţii

 Controlul costurilor – este responsabilitatea integrala a practicianului in


ingineria costurilor controlul costurilor pe parcursul realizării lucrărilor de
construcţii. Acest control urmăreşte atît încadrarea în costurile planificate cît şi
structura costurilor efectuate
 Dezvoltarea unor modele de cost – este responsabilitatea practicianului în
ingineria costurilor să dezvolte pentru fiecare investiţie sau lucrare de
construcţie în parte un model de estimare, inregistrare şi control al costurilor

 Colectarea informaţiilor – este responsabilitatea practicianului în ingineria


costurilor dezvoltarea unui sistem de înregistrare a datelor care să furnizeze
informaţiile necesare atit propriei activităţi cît şi celorlaţi participanţi interesaţi
care au atribuţii de decizie

 Validarea informaţiilor legate de cost – este responsabilitatea practicianului în


ingineria costurilor să analizeze şi să valideze toate informaţiile primare legate
de costuri în legătură cu realizarea unei investiţii sau lucrări de construcţii

 Analiza propunerilor financiare ale furnizorilor – este responsabilitatea


practicianului în ingineria costurilor să analizeze, din punct de vedere al
costurilor, toate ofertele furnizorilor

 Activitatea de reducere şi îmbunătăţire a costurilor – este responsabilitatea


practicianului în ingineria costurilor să analizeze şi să propună soluţii de
reducere a costurilor sau de îmbunătăţire a costurilor de realizare a unei
investiţii sau lucrări de construcţie

 Analiza valorii – este responsabilitatea practicianului în ingineria costurilor să


analizeze valoarea investiţiilor sau lucrărilor de construcţie prin raportare la
calitatea lor şi la durata de execuţie

 Proiectarea costurilor – este responsabilitatea practicianului în ingineria


costurilor să stabilească limitele de cost pentru execuţia unor investiţii sau
lucrări de construcţii

 Determinarea cerinţelor de cost - este responsabilitatea practicianului în


ingineria costurilor să definescă în mod clar care sunt cerinţele tehnice şi de
calitate în legătură cu costurile de realizare a unor investiţii şi lucrări de
construcţii

 Pregătirea datelor şi realizarea evaluărilor pentru întocmirea planurilor de


afaceri – este responsabilitatea practicianului în ingineria costurilor să
contribuie prin evaluări şi informaţii legate de cost la elaborarea planurilor de
afaceri şi a studiilor de fezabilitate

 Întocmirea analizelor comparative – este responsabilitatea practicianului în


ingineria costurilor să întocmească şi să puna la dispoziţia tuturor celor
interesaţi analize comparative ale costurilor de realizare a investiţiilor sau
lucrărilor de construcţie
 Suport la negocierea contractelor – este responsabilitatea practicianului în
ingineria costurilor să asigure suportul pentru negocierea costurilor de
realizare a investiţiilor şi lucrarilor de construcţie

 Analiza valorii banilor în timp – este responsabilitatea practicianului in ingineria


costurilor să analizeze şi să întreprindă demersurile necesare păstrării valorii
banilor

1.6. Organisme şi instituţii specific ingineriei costurilor

Importanţa activităţilor specifice ingineriei costurilor a făcut ca practicienii să se


reunească în organisme naţionale şi internaţionale. Scopul acestora este de a fi o
modalitate de schimb de idei şi informaţii între specialiştii în domeniu dar şi de a
dezvolta standarde ale meseriei, sisteme de pregătire profesională care să conducă
la recunoaşterea importanţei ingineriei costurilor ca disciplină distinctă a pregătirii
profesionale a unui inginer.

Dintre organismele internaţionale în domeniu care se bucură de o largă recunoaştere


amintim:

AACE – The Association for Advancement of Cost Engeeniring

EACE – European Association for Cost Engeeniring

ASPE – American Society of Pofessional estimators

ICEC – International Cost Engeenirig Council

SCEA – Society of Cost Estimating and Analysis


2. PROIECTUL DE CONSTRUCTIE

Termenul de proiect are o larga raspindire si este foarte des folosit de multe ori intr-
un context gresit. Deseori un proiect este confundat cu un program. ( de exemplu
autoritatile locale vorbesc despre “proiectul” asigurarea ingrijirii la domiciliu a
persoanelor inaintate in virsta, cind corect este sa se defineasca aceasta actiune ca
un program). Din aceasta cauza, cel putin din punct de vedere formal, este
recomandabil sa fie foarte bine definit ce este un proiect si prin ce se caracterizeaza
acesta. Tehnicile si instrumentele managerial care se aplica in cazul proiectelor sunt
diferite de cele utilizate de exemplu pentru managementul productiei.

2.1. Ce este un proiect ?

Project Management Institute – P.M.I., care este asociatia profesionala a managerilor


de proiect, defineste proiectul ca fiind “ un efort temporal intreprins pentru realizarea
unui produs, serviciu sau rezultat avind un caracter unic “ .

Prin termenul temporal se intelege ca orice proiect are un termen de incepere si de


finalizare bine definit.

Unic inseamna ca produsul, rezultatul sau serviciul sunt diferite de altele care au mai
fost realizate pina atunci.

In realitatea practica caracterul unic se regaseste la orice proiect indiferent de


marimea acestuia sau domeniul de aplicare, in timp ce caracterul temporal este mai
greu de definit si realizat. Este adevarat ca orice proiect are un termen de incepere
corespunzator caruia se fixeaza anumite scopuri si obiective si implicit bugetele
aferente. In timp insa, din motive diverse se produc modificari ale proiectului datorate
schimbarii obiectivelor si scopurilor urmarite, care atrag de la sine modificari ale
bugetelor si chiar a termenelor de finalizare. Din aceasta cauza termenul temporal
trebuie inteles ca definind o activitate temporara - ce se realizeaza o singura data,
deci nu are un caracter repetitiv. Prin urmare o activitate avind un caracter repetitiv
nu este un proiect.

Prin urmare putem afirma ca un proiect este un efort, materializat prin activitati
non-repetitive, care are ca efect un produs, un serviciu sau un rezultat unic.

Principalele caracteristici ale unui proiect, sunt urmatoarele:


- Fiecare proiect are ca scop creearea unei noi entitati care nu a mai fost
realizata pina atunci;

- Fiecare proiect are definit un inceput si un sfirsit precum si un ciclu de viata


foarte bine precizat;

- Realizarea unui proiect presupune executia unui ansamblu de activitati distinct


dar interdependente

- Fiecare proiect este unic nu numai ca rezultat ci si ca mod de executie;

- Activitatile unui proiect consuma resurse variate si in cantitati variabile pe


parcursul realizarii lor.

Executia oricarui proiect este subordonata anumitor cerinte (constringeri) pe care


acesta trebuie sa le indeplineasca. Despre orice proiect spunem ca trebuie executat
bine, ieftin si repede. Sintetic aceste cerinte sunt urmatoarele:

- Performante tehnice si functionale

- Costuri

- Durata de executie

Prin urmare, un proiect mai poate fi definit ca fiind:

Un ansamblu unic de activitati co-ordonate, avind un moment de incepere si unul de


finalizare foarte clar stabilite, a caror realizare trebuie sa indeplineasca obiective
specifice definite in termeni de cost, program de executie si parametrii de
performanta in exploatare.

In mare, obiectivele specifice unui proiect, trebuie sa raspunda la 3 criterii


fundamentale:

- Proiectul trebuie sa fie finalizat la termen

- Proiectul trebuie sa fie insotit de un buget (costuri de executie)

- Proiectul trebuie sa raspunda la cerintele de calitate impuse

Grafic, aceste criteria de realizare a unui proiect se materializeaza in triunghiul


proiectului asa cum este prezentat in figura 3.

TIMP (DURATA DE EXECUTIE)

COST CALITATE
Figura 3. Triunghiul proiectului

De remarcat ca la realizarea unui proiect in mod obisnuit se impun 2 din obiective


(criterii) cel de al treilea fiind rezultatul respectarii acestora. Astfel daca la un proiect
sunt impuse costul si durata de executie atunci calitatea acestuia este un rezultat. La
fel daca la un proiect sunt impuse calitatea si durata, costurile de executie sunt o
rezultanta a acestora doua.

2.2. Contextul in care se realizeaza un proiect

Realizarea unui proiect este influentata de o serie intreaga de factori externi sau
interni organizatiei care realizeaza proiectul. Factorii externi sunt: clientul (investitorul
si/sau beneficiarul), consultanti externi, contractori, furnizori, concurenti, politicieni,
agentii guvernamentale de interes national sau local, serviciile publice, utilizatorii
finali publicul larg. Factorii interni includ: organizarea managementului de proiect,
echipa de management a proiectului, departamentele de specialitate (financiar,
ethnic, etc.) si chiar actionariatul investitorului/clientului. In figura 4 este prezentat
grafic mediul în care se realizeaza un proiect.

legislatie politica

clienti
economie
mediu utilizatori distribuitori
finali

public PROIECT contractori

executant furnizori

concurenti

tehnologie Social-cultural
Figura 4 Mediul în care se realizează un proiect

2.3. Proiectul de construcţie

Proiectul de construcţie este un proiect a cărui rezultat se materializează în:

- o construcţie nouă (casă de locuit, clădire înaltă, baraj de apă, platforma


industrial, pod, apeduct, aeroport, tunel, drum, autostradă, etc)

- o reţea de utilităţi (reţea de gaz, reţea de apă, reţea de canalizare, etc.)

- o reparaţie, refacere, consolidare, a unei construcţii vechi sau afectate de


accidente sau catastrofe naturale.

Proiectul de construcţie poate fi definit în mod foarte variat. Astfel proiectul de


construcţie poate să însemne să construieşti o casă, o clădire înaltă, un baraj de apă,
o platformă industrială, un aeroport sau să refaci un traseu pentru conducte de
utilitaţi. Exista un numar foarte mare de tipuri de proiecte de constructie, însă
indiferent de forma şi utilizarea lor, acestea au o serie de caracteristici care le
diferenţiază de alte tipuri de proiecte.

Proiectele de construcţii sunt foarte complicate şi mari consumatoare de resurse.

Execuţia unei construcţii, chiar şi de mici dimensiuni, presupune folosirea unui mare
număr de unelte, scule, dispozitive şi utilaje, a unui nomenclator de materiale foarte
variat şi aplicarea a sute de procedee de lucru.

Succesiunea operaţiilor trebuie să urmeze o anumită ordine naturală, care atrage de


la sine anumite restricţii de timp şi condiţionare a relaţiilor între activităţi.

Fiecare construcţie este un unicat atît ca produs realizat cît şi ca activităţi executate.

Execuţia unui proiect de construcţie este sub influenţa unui număr mare si variat de
factori de multe ori nepredictibili.

In tabelul 1 sunt prezentaţi intr-o formă organizată, caracteristicile proiectelor de


construcţii.
TABEL 1. PARTICULARITĂŢI ALE PROIECTELOR DE CONSTRUCŢII

NR. PARTICULARITATE PROIECT DE CONSTRUCŢII EFECTE TEHNICO - ECONOMICE MODALITĂŢI DE REZOLVARE


CRT.

1. PROCESUL PRODUCŢIEI DE CONSTRUCŢII Necesitatea asigurării continuităţii activităţii şi a Optimizarea programării lucrărilor, atât în cadrul şantierului
ESTE MOBIL ÎN TIMP CE PRODUSUL ESTE FIX folosirii resurselor umane şi materiale cât şi în corelare cu alte şantiere, astfel încât să se asigure
frontul de lucru necesar

Mobilitatea procesului de producţie se Organizarea distinctă a fiecărui şantier în Proiectarea pentru fiecare şantier în parte, a unui proiect de
manifestă atât în diferite faze de executare a funcţie de condiţiile specifice organizare.
lucrărilor din cadrul unui obiect de
construcţie, cât şi după terminarea lucrărilor Necesitatea asigurării unui caracter mobil al Obligativitatea folosirii unor utilaje care să poate fi deplasate
la un obiect când forţa şi mijloacele de muncă dotării cu utilaje de la un punct de lucru la altul, fie în întregime fie demontate
trebuie să se deplaseze la un alt obiect de şi remontate acolo unde este nevoie. Această caracteristică a
construcţie utilajelor influenţează negativ şi performanţele tehnice ale
acestora.

Necesitatea asigurării unui caracter mobil forţei Necesitatea de a crea condiţii de cazare, asigurarea
de muncă mijloacelor pentru transportul în zona şantierului, acordarea
de indemnizaţii specifice pentru personalul muncitor care se
deplasează

Necesitatea aducerii unui volum mare de Impune folosirea unor mijloace de transport diversificate, de
materiale foarte diverse în zona şantierului capacitate corespunzătoare, cât mai eficiente; amenajarea
unor căi de transport adecvate în interiorul şantierului;
asigurarea posibilităţilor de depozitare a materialelor şi
asigurare a securităţii lor

Structură complexă a cheltuielilor de realizare a Necesită un sistem de formare şi calcul al preţurilor specific
unei investiţii ( cheltuieli cu resursele, cheltuieli activităţii de construcţii.
de organizare, cheltuieli transport, etc.)

2. PROCESUL DE PRODUCŢIE ÎN CONSTRUCŢII Necesitatea unor reglementări tehnico – Obligativitatea elaborării unui număr foarte mare de
ARE UN CARACTER MAI COMPLEX DECÂT economice diferenţiate în funcţie de natura prescripţii şi normative tehnice cuprinzând caracteristicile
CEL DIN ALTE RAMURI ALE INDUSTRIEI lucrărilor lucrărilor de construcţii, consumurile de resurse, tehnologiile
de execuţie, condiţiile de calitate şi conformitate a lucrărilor

În activitatea de construcţii se utilizează peste Fiecare lucrare de construcţie trebuie analizată Necesitatea de a analiza fiecare lucrare de construcţie în
200.000 de sortimente şi tipo dimensiuni de individual pentru adoptarea celei mai bune parte în vederea adoptării soluţiei optime şi implicit
materiale, peste 300 tipuri de utilaje şi variante tehnico – organizatorice şi economice necesitatea de a exista metode şi tehnici de analiză specifice,
dispozitive individuale şi sunt recunoscute de execuţie aplicabile activităţii de construcţie.
circa 100 de meserii

3. PRODUSELE ACTIVITĂŢII DE CONSTRUCŢII Necesitatea de a alege amplasamentele cele Folosirea unor metode de analiza şi comparaţie eficiente
AU CARACTER DE UNICAT mai favorabile din punct de vedere al care să permită luarea celor mai bune decizii
exploatării şi optime din punct de vedere al
execuţiei

Necesitatea proiectării distincte a fiecărui Utilizarea unor metode avansate de proiectare care să
obiect de construcţie permită adoptarea celor mai bune soluţii de execuţie, într-un
timp cât mai scurt şi reducerea costurilor aferente proiectării

Diversitatea obiectelor de construcţii, Necesitatea realizării unui proiect de organizare Realizarea de proiecte cu privire la organizarea execuţie care
diversitatea condiţiilor de execuţie, de şantier pentru fiecare obiect de construcţie să permită optimizarea execuţiei şi reducerea costurilor
varietatea soluţiilor tehnice şi organizatorice aferente
de execuţie, conferă acestora caracterul de
unicat

Costurile şi cheltuielile de execuţie sunt diferite Elaborarea de documentaţii tehnico – economice pentru
de la obiect la obiect chiar dacă acestea au fiecare obiect sau lucrare de construcţie.
forme si dimensiuni identice
4. CEA MAI MARE PARTE A ACTIVITĂŢII DE Influenţează activitatea forţei de muncă, Necesitatea existentei unei programări raţionale a activităţii
CONSTRUCŢII SE DESFĂŞOARĂ ÎN AER LIBER modificând randamentul acesteia de construcţii, care să elimine efectele negative ale
condiţiilor meteorologice asupra randamentului fortei de
muncă

Procesul de producţie din construcţii este Influenţă negativă asupra desfăşurării Necesitatea existentei unei programări raţionale a activităţii
influentat direct de o serie de factori proceselor tehnologice de construcţii, care să elimine efectele negative ale
atmosferici cum ar fi: temperatura, vântul, condiţiilor meteorologice asupra derulării proceselor
acţiunea radiaţiilor solare, etc. tehnologice.

Adoptarea unor măsuri tehnice şi organizatorice care să


elimine efectul negativ al condiţiilor meteorologice

5 DURATA MARE DE REALIZARE A Concentrarea unor cantităţi mari de resurse în Adoptarea unor soluţii organizatorice de execuţie care să
LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE cadrul fiecărui şantier reducă cât mai mult posibil stocurile de resurse din şantier

Aceasta este determinată de dimensiunile Fluctuaţia forţei de muncă în cadrul şantierului Adoptarea unor soluţii organizatorice de execuţie care să
mari ale obiectelor de construcţie, numărul ca urmare a diversităţii proceselor de conducă la alocarea fortei de muncă pentru un timp cât mai
foarte mare şi construcţie îndelungat în cadrul fiecărui şantier

varietatea proceselor de construcţie, Decontarea pe parcurs a lucrărilor de Întocmirea de documentaţii economice privind situaţia
impunerile tehnologice şi organizatorice construcţie lucrărilor executate şi decontarea acestora.
privind execuţia
2.4. Obiectivele unui proiect de construcţie

Ca orice proiect si proiectele de construcţie trebuie să răspundă la cele 3 obiective


generale (triunghiul proiectului), respectiv: timp, cost şi calitate. Dacă o să analizăm cu
atenţie complexitatea şi particularităţile proiectului de construcţie (vezi tabelul 1), vom
observa o serie întreagă de alţi factori a căror rezolvare impune oricărui proiect de
construcţie şi alte obiective ce trebuie luate în considerare. În anul 1996 un grup format
din investitori, arhitecţi, ingineri, consultanţi, manageri de proiect, organizaţi sub
denumirea de Collaborative Process Institute (CPI), au concluzionat că în cazul particular
al proiectelor de construcţie, pentru a avea garanţia realizării cu success a proiectului,
trebuie avute în vedere 6 obiective distincte, respectiv: cost, timp, calitate, siguranţă, scop,
funcţionalitate.

Cost.

În cadrul unui proiect de construcţie, este esenţial să estimezi şi să controlezi cît va costa
realizarea acestuia. Un proiect de construcţie nu poate demara decît în condiţiile unor
estimări ale costurilor şi a proiectării unor bugete de execuţie. Pe parcursul execuţiei este
esenţial ca toate cheltuielile efectuate cu manopera, materialele, utilajele şi
echipamentele, etc, să fie calculate si comparate cu bugetele proiectate în aşa fel încît
acestea să nu fie depaşite.

Timp

Pentru multe proiecte durata în care ele sunt realizate, este mai importanta decît costurile
de execuţie. Execuţia unui proiect este organizată şi planificată iniţial iar pe parcursul
execuţiei se monitorizează modul cum este respectat acest program iniţial.

Calitate

Prin calitate se înţeleg toate aspectele care caracterizează o construcţie şi care nu au fost
luate în considerare prin intermediul celorlalte obiective ale proiectului de construcţie.
Astfel calitate înseamnă aspect estetic, impactul asupra utilizatorilor, caracteristicile
materialelor utilizate. În general calitatea se apreciază printr-o serie de teste şi încercări de
laborator, proceduri de lucru, specificaţii tehnice, dirigenţie de şantier.

Siguranţă

Indiferent de valoarea unui proiect de construcţie, acesta nu trebuie să afecteze în nici un


fel sănătatea şi siguranţa celor care execută construcţia sau care o utilizează. Prin
siguranţă se înţeleg toate măsurile care trebuie luate pentru ca procesul de construire dar
şi construcţia în sine atit în faza de execuţie cît şi în cea de exploatare să fie sigure.

Utilizabilitate

Prin utilizabilitate se înţeleg necesităţile utilizatorilor finali ai constructiilor şi transpunerea


acestora în dimensiunile, forma, gabaritul şi alcătuirea construcţiilor.
Funcţionalitate

Prin funcţionalitate se înţelege modul în care proiectul de construcţie satisface necesităţile


pe termen scurt, mediu şi lung, a utilizatorilor finali ai construcţiilor. Funţionalitatea este
monitorizata şi controlată pe parcursul utilizării construcţiei prin intermediul măsurătorii şi
analizei diagramelor de consumuri. Acestea permit să se aprecieze eficienţa şi
performanţele privind funcţionarea construcţiei.

2.5. Etapele de realizare a unui proiect de construcţie-ciclul de viaţă al


proiectelor de constructie

Orice proiect de construcţie se caracterizează prin anumite etape de realizare/execuţie


cunoscute sub denumirea de ciclu de viaţă, respectiv o succesiune de activităţi specifice
care trebuie realizate între momentul de start şi cel de finalizare a proiectului.

La modul general, ciclul de viaţă al unui produs este caracterizat de următoarele etape
prezentate in figura 4.
lei

resuscitare

eliminare

timp
introducere crestere maturitate saturatie declin

Figura 4. Ciclul de viaţă al produsului

Faza de introducere a produsului, caracterizată prin încercarea de promovare a


respectivului produs şi de căutare a acelor criterii şi cerinţe care trebuie satisfăcute pentru
a răspunde nevoilor clienţilor.

Faza de crestere, caracterizată prin faptul că produsul a ajuns la un stadiu de concepţie şi


realizare care conduce la un număr din ce în ce mai mare de clienţi care îl solicită.(sau
altfel spus produsul răspunde la cerinţele şi exigenţele tuturor celor implicaţi-clienţi,
producători, etc)

Faza de maturitate, caracterizată prin atingerea unui număr maxim şi constant în timp de
clienţi care solicită în mod constant respectivul produs.

Faza de saturaţie, caracterizată printr-o scădere a interesului clienţilor pentru produs


Faza de declin, caracterizată printr-o reducere a numărului de clienţi interesaţi în
achiziţionarea sau utilizarea produsului. Această fază poate fi urmată fie de o resuscitare a
produsului fie de „moartea” sa prin eliminarea de pe piaţă.

Dacă ne referim la un proiect de construcţie, avînd în vedere particularităţile acestuia,


ciclul de viaţă poate fi definit funcţie de:

- complexitatea proiectului;

- momentul de începere şi de finalizare a proiectului;

Proiectele de construcţie de mică complexitate sunt in general proiecte care:

- se realizează într-un timp relativ scurt;

- nu implică cheltuieli foarte mari;

- utilizează tehnici şi tehnologii de execuţie obişnuite;

- nu implică un efort managerial deosebit.

Pentru astfel de proiecte de construcţie, momentul de începere se consideră cel în care s-


a obţinut autorizaţia de construire iar cel de finalizare cînd s-a semnat procesul verbal de
recepţie. În figura 4 este prezentat ciclul de viaţă al proiectelor de mică complexitate.

Beneficiar /
Proprietar / Client

Finalizarea si receptia Definirea proiectului -


lucrarilor stabilirea specificatiilor de
proiectare

Executia lucrarilor de Proiectare – stabilirea


constructie detaliilor de executie

Contractarea lucrarilor si Organizarea si planificarea


achizitionarea materialelor lucrarilor

Figura 4. Ciclul de viaţă al proiectelor de construcţie de mică complexitate.


Această etapizare a realizării unui proiect de construcţie este din păcate simplistă,
deoarece nu are în vedere tot ce se întămplă înainte de obţinerea autorizaţiei de
construire şi după predarea (recepţia) către client.

Pentru proiectele de construcţie complexe, care implică:

- cheltuieli (investiţii) foarte mari

- se realizează intr-un timp îndelungat

- implică tehnici şi tehnologii de execuţie numeroase şi variate

- necesită eforturi manageriale importante

şi în general pentru înţelegerea şi analiza corectă a oricărui proiect de construcţie, trebuie


avută în vedere întreaga istorie a ciclului de viaţă, începînd de la momentul concepţiei şi
terminînd cu momentul demolării sau schimbării destinaţiei construcţiei. În figura 5 este
reprezentat ciclul de viaţă extins al unui proiect de construcţie.

Toate proiectele de construcţie pornesc de la un concept (etapa 1), respectiv se stabilesc


nevoile clientului/beneficiarului/investitorului şi se formează o părere despre posibilităţile
de investiţie, se analizează riscurile, se propune un plan de afaceri şi se evidenţiază
cheltuielile, beneficiile şi se stabilesc momentele de referinţă ale proiectului (etapele 2-4).
In vederea obtinerii autorizaţiei de construire (etapa 6) de cele mai multe ori (avînd în
vedere impactul pe care îl au construcţiile asupra mediului înconjurător) proiectul se
supune discuţiei şi aprobării publice (etapa 5), după care se obţin toate avizele şi
autorizaţiile de construire. În faza premergătoare începerii proiectului (etapa 7) trebuie
stabilită modalitatea în care se va derula realizarea efectivă a proiectului de construcţie,
respectiv: asigurarea managementului, modalitatea de relaţionare cu ceilalţi participanţi la
realizarea proiectului, modalitatea de contractare a lucrărilor, etc. În continuare se
stabilesc soluţii tehnice pentru realizarea proiectului de construcţie (atît ca forma,
dimensiuni, materiale cît şi ca durata de execuţie, calitate solicitată, funcţionalitate, etc.) se
analizează fezabilitatea fiecărei soluţii, se decide asupra specificaţiilor finale privind
proiectarea tehnică.(etapa 8). Urmează proiectarea propriu-zisă a proiectului şi elaborarea
detaliilor de execuţie (etapa 9), contractarea lucrărilor de construcţie (etapa 10), execuţia
efectivă a proiectului (etapa11). La terminarea lucrărilor, după finalizarea tuturor testelor şi
încercărilor şi după punerea în funcţiune la parametrii proiectaţi se realizează finalizarea
efectiva a proiectului, respectiv recepţia (etapa12). Perioada de viaţă economică
corespunde intervalului de timp în care proiectul funcţionează şi produce beneficii cel puţin
în conformitate cu planul de afaceri iniţial. (etapa 13). În fine la momentul în care
construcţia nu mai corespunde cerinţelor iniţiale ale proiectului, aceasta urmează a fi
demolată sau să fie modificată destinaţia şi funcţionalitatea acesteia. (etapa 14).
CONCEPTIE

FEZABILITATE

PLAN DE AFACERI

EVALUAREA RISCURILOR

DEZBATERE PUBLICA A PROIECTULUI

AUTORIZAREA PROIECTULUI

FAZA PREMERGATOARE INCEPERII PROIECTULUI

PLANIFICAREA PROIECTULUI

PROIECTARE

CONTRACTAREA LUCRARILOR

EXECUTIA PROIECTULUI

FINALIZAREA SI RECEPTIA PROIECTULUI

VIATA ECONOMICA A CONSTRUCTIEI

DEMOLARE/SCHIMBARE DESTINATIE
CICLUL DE VIATA AL PROIECTULUI

CICLUL DE VIATA AL CONSTRUCTIEI

CICLUL DE VIATA EXTINS AL PROIECTULUI

Figura 5 Ciclul de viaţă extins al unui proiect de construcţie