ETAPA NR.

PROGRAMAREA
LUCRARILOR DE
CONSTRUCTIE
 Programarea cu analiza parametrului timp determinist prin reţele de tip CPM.
 
În cadrul acestui procedeu al MDC, singurul parametru care face obiectul programării şi, ulterior,
controlului este timpul. Rezultatul programării cu analiza timpului îl constituie ansamblul datelor de
începere şi terminare ale tuturor acţiunilor legate de realizarea unui proiect (lucrare) de construcţie,
denumit programul de termene.
Programarea cu analiza parametrului timp este procedeul fundamental al MDC, deoarece toate celelalte
procedee, care lărgesc aria de cuprindere a parametrilor, pornesc de la rezultatele acestuia, dezvoltându-le.
Particularitatea “timp determinist” constă în aceea că duratele activităţilor se consideră mărimi unice
determinabile, astfel încât durata calculată ( t c ) se consideră că va fi egală cu durata realizată ( t r ), ceea ce
matematic se exprimă prin P( tc = tr ) = 1.

Elaborarea unui asemenea program presupune parcurgerea următoarelor etape:

1.Analiza proiectului şi stabilirea listei activităţilor;
2.Elaborarea graficului reţea;
3. Stabilirea duratelor activităţilor;
4. Calculul elementelor graficului reţea;
5. Analiza încadrării în restricţii temporale;
6. Integrarea şi condensarea graficului reţea;
7. Transpunerea calendaristică a graficului reţea.
Parcurgerea acestor etape se face, în cele mai multe situaţii, în două sensuri (“dute-vino”) datorită
caracterului de nedeterminare al problemelor de organizare, ce rezultă din necunoaşterea, într-o anumită
fază de concepţie-calcul, a tuturor parametrilor ce intră în această fază. În consecinţă, elaborarea
programului de execuţie a unui proiect se face în “paşi” iterativi, în care o parte din aceştia sunt de tipul
“dus-întors” (figura 8.).
 Analiza proiectului şi stabilirea listei
activităţilor

Elaborarea graficului reţea

Stabilirea duratelor activităţilor

Calculul elementelor garficului reţea

Analiza încadrării în restricţii temporale

Integrarea şi condensarea graficului reţea

Transpunerea calendaristică a graficului

reţea

Figura 8. Etapele de rezolvare a programării execuţiei proiectelor de

construcţie cu analiza parametrului timp determinist.
Exemplu:
Pentru un proiect de constructie P, se cunosc:
– tabelul de precedenta;
– duratele activitatilor, in zile (schimburi);
– intensitatea consumului de resursa “s”, rs
Se cere:
– graficul retea (tabelul 1):
– calculul elementelor graficului retea;
– identificarea drumului critic;
– transpunerea calendaristica a graficului retea;
– graficul consumului de resursa “s”.

Nr. Simbol Activitati imediat Durata activitatii rs

Crt. activitate precedente (zile)
1. B A 4 5
2. C A 7 8
3. A - 5 4
4. F B 4 5
5. G C,E,F 5 6
6. H F 7 6
7. I F 8 9
8. D A 12 11
9. E B 6 5
10. J D,G,H 4 5
 I; t=8

F; t=4 H; t=7
3

B; t=4 E; t=6
2

A; t=5 C; t=7 G; t=5 J; t=4

0 1 4 5 6

D; t=12
 4. Calculul elementelor graficului reţea.
 
Scopul elaborării graficului reţea este, în continuare, de a stabili, în funcţie de condiţionările dintre activităţi , pe
care le descrie, termenele posibile şi necesare de începere şi terminare pentru fiecare activitate.
În reţelele de tip CPM, nodurile graficului reţea reprezintă legătura logică, determinată de condiţionările
tehnologice şi/sau organizatorice, dintre activităţi. În consecinţă, un nod arată că începerea fiecărei activităţi, din
cele emergente lui (activităţile care emerg, care încep, în nodul respectiv), este condiţionată de terminarea tuturor
activităţilor imergente nodului respectiv (activităţile care imerg, care se termină, în nodul respectiv). Termenele
nodurilor, în sensul de momente în timp, vor defini legături “rigide” sau “elastice” între activităţile imergente şi cele
emergente, în funcţie de duratele drumurilor, până şi de la nodurile respective.

4.1. Calculul termenelor nodurilor.

 
În reţelele de tip CPM, nodurile graficului reţea reprezintă legătura logică, determinată de raţiuni tehnologice sau
organizatorice, dintre activităţi. În consecinţă, un nod arată că începerea fiecărei activităţi din cele emergente este
condiţionată de terminarea tuturor activităţilor imergente nodului respectiv.

Calculul termenelor minime.

 
Se efectuează pornind de la nodul iniţial (0) către nodul final (n), mergând numai in sens direct arcelor.
1. Termenul minim al nodului iniţial se consideră ca fiind egal cu 0.
 
t0m = 0.

Este o regulă convenţională (putându-se propune orice număr pe scara numerelor naturale), ce a rezultat din
ideea de a da semnificaţia de „start” nodului iniţial.
2. Termenul minim al nodului j, tjm, unde există o singură activitate imergentă (ij) având durata tij, este concretizat in
relaţia: 
tm
sensul de
tm tjm = tim + ti,j.
i calcul j
i j
  tij

Regula are următoarea explicaţie intuitivă: nodul „j” asociat activităţii imergente (ij), reprezintă momentul
posibil de terminare a acestei activităţi, care nu poate fi dat decât de momentul de începere plus durata activităţii.Un
alt moment de terminare este posibil numai dacă se schimbă durata activităţii.
3. Termenul minim al nodului j, tjm, unde există două sau mai multe activităţi (ij), imergente ( ), de durate tij, este
concretizat in relaţia:
  sensul de calcul
g
  tgj
  tij tm m
i j j  max  ( t j  t ij )
  (i, j)U j
  thj
h

Explicaţia este următoare: nodul „j” reprezintă legătura logică (determinată de raţiuni tehnologice şi
organizatorice) între mulţimea de activităţi ( ) imergente nodului „j” şi una sau mai multe activităţi care vor emerge
din nodul „j”. Acestea vor putea începe numai după ce toate activităţile imergente vor fi terminate; toate activităţile
imergente se vor termina când activitatea cu durata cea mai mare până în nodul „j” va fi terminată. Implicit, drumul
parcurs din nodul iniţial şi până în nodul „j” va fi drumul cel mai lung.
În consecinţă, termenul nodului final, calculat ca urmare a regulilor de mai sus, va rezulta ca fiind maximul
dintre toate duratele drumurilor de la nodul iniţial până în nodul final. Deci, termenul minim al nodului final va fi
termenul de terminare al proiectului, corespunzând, astfel, drumului critic definit mai sus (succesiunea de activităţi
între nodul iniţial şi nodul final cu durata cea mai mare).
Calculul termenelor maxime.
 
Se efectuează pornind de la nodul final către nodul iniţial mergând numai in sens contrar arcelor.
4. Termenul maxim al nodului final (tnM) este egal cu termenul minim al acestuia (tnm), calculat anterior:
tnM = tnm.
Explicaţia practică este aceea că proiectul, pe ansamblul său, nu poate avea două termene de terminare, un
termen minim şi un termen maxim.
5. Termenul maxim al nodului i, unde există o singură activitate emergentă (ij), de durată tij, este:

sensul de calcul
ti M tiM = tjM - tij.
tij
i j

6. Termenul maxim al nodului i, unde există mai multe activităţi (ij) emergente (Ui+), de durate tij, este:
sensul de calcul k tkM
tik
Ui+ t iM  min ( t M
tiM i
tij j tjM  j  t ij )
(i, j)U i
til
l
tlM

7. Termenul maxim al nodului iniţial se consideră ca fiind egal cu 0.

 
t0M = 0.
 I; t=8

13
F; t=4 H; t=7
3
9
B; t=4 E; t=6
2
0 5 20 24
A; t=5 C; t=7 G; t=5 J; t=4
0 1 4 5 6
15
D; t=12

t0m  0,
t1m  t0m  t01  0  5  5
t 2m  t1m  t1 2  5  4  9
t3m  t 2m  t 2 3  9  4  13
t 4m  max .(t1m  t1 4  5  7  12; t 2m  t 2 4  9  6  15; t3m  t3 4  13  0  13)  15
t5m  max .(t1m  t15  5  12  17; t3m  t35  13  7  20; t 4m  t 45  15  5  20)  20
t6m  max .(t3m  t36  13  8  21; t5m  t56  20  4  24)  24
 I; t=8

13 13
F; t=4 H; t=7
3
9 9
B; t=4 E; t=6
2
0 0 5 5 20 20 24 24
A; t=5 C; t=7 G; t=5 J; t=4
0 1 4 5 6
15 15
D; t=12

t6M  t6m  24,

t5M  t6M  t 5  6  24  4  20
t 4M  t5M  t 45  20  5  15
t3M  min .(t 4M  t3 4  15  0  15; t5M  t35  20  7  13; t6M  t36  24  8  16)  13
t 2M  min .(t3M  t 23  13  4  9; t 4M  t 2 4  15  6  9)  9
t1M  min .(t 2M  t1 2  9  4  5; t 4M  t1 4  15  7  8; t5M  t15  24  8  1620  12  8)  5
t0M  t1M  t01  5  5  0
 4.2. Calculul rezervelor de timp ale activităţilor.
 
O activitate este marcată de un nod de început şi un nod de sfârşit. Pentru o activitate necritică, gradele de libertate,
de care dispune, privind realizarea începerii şi respectiv terminării, depind de termenele acestor noduri (care la rândul
lor pot fi rezultatul unor multiple drumuri) si de durata activităţii. Măsura libertăţii de "amplasare" a unei activităţi pe
scara timpului, in limitele termenelor nodurilor, se numeste rezervă (sau marjă) de timp a activităţii.
Pentru sistematizarea calculului şi utilizării, s-au propus următoarele patru categorii de rezerve de timp ale
activităţilor: rezerva totală, rezerva liberă, rezerva intermediară, rezerva independentă.
Pentru ilustrarea grafică a rezervelor, in figura de mai jos se detaşează două noduri, i şi j, între care există
activitatea (i,j), cu durata tij.

Figura 1. Rezervele de timp ale activităţilor.

 Rezerva totală RT(i,j) a unei activităţi (i,j) pune in evidenţă durata maximă cu care se poate depăşi
termenul minim de terminare a activităţii (t ij)m, fără a depăşi termenul final al programului (termenul
maxim al nodului n, tnM):
RT(i,j) = tjM - (tim + tij).
 
Rezerva liberă RL(i,j) a unei activităţi (i,j) pune in evidenţă durata maximă cu care se poate depăşi
termenul minim de terminare a activităţii (t ij)m, fără a consuma rezervele activităţilor următoare:

RL(i,j) = tjm - (tim + t ij).

 
Rezerva intermediară, RIT(i,j), a unei activităţi (ij) pune in evidenţă durata maximă, ca rezervă de
timp, de care mai dispune o activitate fără a afecta rezervele activităţilor precedente:

RIT(i,j) = tjM - (tiM + tij).

 
Rezerva independentă, RID(i,j), a unei activităţi (i,j) pune in evidenţă durata maximă, ca rezervă de
timp, de care mai dispune o activitate, fără a afecta rezervele activităţilor precedente şi următoare:

RID(i,j) = tjm - (tiM + tij).

 I; t=8

RT  3
13 13
F; t=4 H; t=7
3
9 9 RT  0 RT  0
B; t=4 E; t=6
2
RT  0 RT  0 20 20
0 0 5 5 24 24
A; t=5 C; t=7 G; t=5 J; t=4
0 1 4 5 6
RT  0 RT  3 RT  0 RT  0
15 15
D; t=12

RT  3

RT01  t1M  (t0m  t01 )  5  (0  5)  0

RT12  t 2M  (t1m  t1 2 )  9  (5  4)  0
RT14  t 4M  (t1m  t1 4 )  15  (5  7)  3
RT15  t5M  (t1m  t15 )  20  (5  12)  3
........................................................
 I; t=8

RT  3
13 13
F; t=4 H; t=7
3
9 9 RT  0 RT  0
B; t=4 E; t=6
2
RT  0 RT  0 20 20
0 0 5 5 24 24
A; t=5 C; t=7 G; t=5 J; t=4
0 1 4 5 6
RT  0 RT  3 RT  0 RT  0
15 15
D; t=12

RT  3
 7. Transpunerea calendaristică a graficului reţea.
 
Termenele nodurilor dintr-un grafic reţea şi, prin ele, termenele activităţilor, sunt atemporale, înţelegând prin
aceasta că nu sunt localizate in timp calendaristic.
Execuţia proiectelor de constructie se face, însă, într-o anumită perioadă calendaristică, marcată prin termenele
calendaristice de începere şi terminare (punere în funcţiune), ce sunt elemente principale ale contractului de
antrepriză ce se încheie cu clientul (beneficiarul construcţiei). Aceasta este o primă necesitate a transpunerii
termenelor numerice atemporale ale graficului reţea în termene calendaristice concrete, rezultată din nevoia de
corelare a programului de execuţie a proiectului cu obligaţiile ce rezultă din contractul de antrepriză.
Transpunerea calendaristică a graficului reţea se face, in modul cel mai sugestiv, prin planul calendaristic, ce
corespunde graficului reţea din figura de mai sus
Transpunerea are ca element primar corelarea termenului minim al nodului iniţial t 0m = t0M = 0 cu termenul
calendaristic de începere a execuţiei, fixat prin contractul de antrepriză. În continuare, întocmirea planului
calendaristic se bazează pe următoarele ipoteze:
 
 La scara perioadelor calendaristice, lunile calendaristice vor cuprinde numai zile lucrătoare, eliminându-se zilele
de duminică şi sărbători legale;
 Activităţile se trec in coloane cu această destinaţie, identificate prin cod şi denumire; codul activităţii reprezintă
numerele nodurilor care o marchează;
Ordinea de înregistrare a activităţilor se bazează pe următoarele reguli:
 In ordinea crescătoare a termenului minim de începere, m(tij);
 Pentru două sau mai multe activităţi cu acelasi termen minim de începere se acordă următoarele priorităţi:
a) activităţile critice;
b) activităţile cu rezerva totală cea mai mică;
c) activităţile cu durata cea mai mică.
 Din punctul de vedere al desfăşurării in timp, activităţile se consideră că încep şi sfârşesc la termenul minim,
reprezentându-le între aceste momente, m(tij) si (tij)m, cu linie plină; in continuare, se figurează rezerva totală,
care are ca moment final termenul maxim al nodului ce marchează sfârşitul activităţii, bineînţeles pentru
activităţile necritice. Acest program de execuţie al activităţilor, considerând că acestea încep şi se termină la
termenul minim, din multitudinea de programe posibile in limitele rezervelor de timp, se numeste program
minorat.
 Activitate de Anul 2021
martie aprilie
constructie
cod simbol denumire tim RT ti  j r z
s
15 16 17 18 19 21 22 23 24 25 26 28 29 30 31 1 2 4 5 6 7 8 9 11 12
0 1 2 3 4 5 6 0 1 2 3 4 5 6 7 8 910 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
0-1 4
A ***** 0 0 5 4
1-2 B ***** 5 0 4 5 5

1-4 8
C ***** 5 3 7 8
1-5 11
D ***** 5 3 12 11
2-3 F ***** 9 0 4 5 5

2-4 5
E ***** 9 0 6 5
3-5 6
H ***** 13 0 7 6
3-6 I ***** 13 3 8 9 9

4-5 6
G ***** 15 0 5 6
5-6 5
J ***** 20 0 4 5 32
RS 31
30 29
27 24
24 21 21
21 Rzs  8,42
18
15 14
12
9
6 4 5
3 t