Ministerul Educaţiei Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

REFERAT

Lucrarea de Laborator nr. 6

Tema: Determinarea coeficientului de frecare interioară

şi a parcursului liber al moleculelor unui gaz

A efectuat Studentul grupei IBM-191

Taban Taban
Marin
semnătura nume, prenume

A verificat Ciobanu Marina

nota data semnătura nume, prenume profesor

Chisinău 2020
 1. Scopul lucrarii: studierea fenomenului frecarii interioare in gaze si
determinarea coeficientului de frecare interioara al aerului si determinarea
parcursului liber al moleculelor

2. Aparate si materiale: retorta din sticla, un vas gradat, manometru, un tub

capilar, cronometru, barometru, termometru

3. Schema instalatiei
Unde :

1 – fixator
2- robinet
AB- capilar
C – retorta
D- vas gradat

4. Formulele de calcul:

unde η-coeficientul de frecare interioară;

h1,h2-înălţimile coloanei de apă în manometru;
g-acceleraţia căderii libere;
ρ-densitatea apei;
R0-raza capilarului;
l-lungimea capilarului;
V-volumul aerului care a trecut prin capilar în timpul „t”;
λ-parcursul liber al moleculelor de aer;
P-presiunea atmosferică;
R- constanta universală a gazelor;
T-temperatura absolută a aerului;
µ-masa molară a aerului;
 5. Tabela masurarilor si determinarilor: _
data / semnătura profesorului

Înălţimea coloanei de lichid în manometru, volumul şi timpul pentru fiecare caz

se măsoară o singură dată, deaceea eroarea măsurărilor se consider egală cu
eroarea aparatului de măsură respectiv.

nr. h2-h1 V t η ∆η λ ∆λ εη ελ
exp. 10-3 m -6
10 m 3 s 10 kg/ms 10 kg/ms
-5 -5
10 m 10-8m
-8
% %
1 17 300 173,01 4,70 1,12 4,14 1,04
2 16 300 177,0 4,52 1,09 3,98 1,01 23 25
3 15 300 189,0 5,53 1,11 3,99 1,03

D = 1,19¿ 10−3 m ∆D = 0,01∗10−3 m

l = 300∗10−3 m∆l = 0,1∗10−3 m
T = 290,15 K ∆T = 0,5 K
g = 9.80665 m/s 2 ∆g = 5∗10−3 kg /m3
ρ = 997,07 kg¿ m 3 ∆ρ = 5∗10−6 m/s 2
R = 8,31 J/(mol*K) ∆R = 0,01 J /(mol∗K )
µ = 29∗10−3 kg /mol ∆ µ = 0,5∗10−3 kg /mol
π = 3,14 ∆ π = 5∗10−3
P = 98154 Pa ∆ P = 133 Pa
∆V = 25∗10−6 m3
∆(h1 – h2 )= 10−3 m
∆t=0,5 s
6. Exemplul de calcul

−3 4
997,07∗9,80665∗17∗10 ∗3,14∗( 0,44∗10 ) ∗173,01
−3
η= −6 −3
−5
≈ 4,70∗10 kg / ms
8∗300∗10 ∗300∗10

√
−5
3∗4,70∗10 3,14∗8,31∗290,15
λ = =4,14∗10−8 m
98154 8∗29∗10−3
 7. Calculul erorilor:

lnη=lnρ+ ln g+ ln ∆ h+ ln π + 4 ln R0 +ln t−ln 8−lnV −ln l

∆ η= ( dρ dg d ( h 2−h1 ) dπ 4∗d R 0 dt dV dl
+ +
ρ g h 2−h 1
+ +
π R0
+ −
t V
− ∗η
l )
∆ η= ( ∆ ρ ∆ g ∆ ( h 2−h 1 ) ∆ π 4∗∆ R 0 ∆ t ∆ V ∆ l
ρ
+
g
+
h 2−h 1
+
π
+
R0
+ +
t V
−
l
∗η )
∆ η= ( 5∗10−3 5∗10−3
+ +
10−3
+
5∗10−3 4∗0,01∗10−3
997,07 9,80665 17∗10−3 3,14
+
0,44∗10 −3
+
0,5
173,01
+
25∗10−6 0,1∗10−3
300∗10−6
−
300∗10−3 ) −6
∗4,70∗10 =1,12∗1

1 1 1 1 1
ln ¿ λ> ¿=(lnη−lnP)+ lnπ + lnR+ lnT − ln 8− lnμ ¿
2 2 2 2 2
d<λ> ¿ ¿
dη dP 1 dπ 1 dR 1 dT 1 dμ
¿ λ >¿= − + + + − ¿
η P 2 π 2 R 2 T 2 μ

∆ < λ≥( ∆ηη − ∆PP + 12 ∆ππ + 12 ∆RR + 12 ∆TT − 12 ∆μμ )∗λ

∆ < λ≥(
P 2 π 2 R 2 T 2 μ )
∆η ∆ P 1 ∆ π 1 ∆ R 1 ∆T 1 ∆μ
+ + + + + ∗λ
η

( )
1 1 1 1
−5 ∗5∗10−3 ∗5∗10−2 ∗0,05 ∗0,0005
1,12∗10 133 2 2 2 2
∆ < λ>¿ + + + + + 4,14∗10−8=1,04∗10−8 m
4,7∗10
−5
98154 3,14 8,31 290,15 29∗10
−3

∆ η ( 1,12∗10 )
−5
ε η= = ∗100=23 %
η 4,7∗10
−5

−8
∆ λ 1,04∗10
ε λ= = ∗100=25 %
λ 4,14∗10−8

8. Rezultatul final

η =( 4,70 ± 1,12 )∗10−5 kg/ms ε η=23 %

λ = ( 4,14 ±1,04 )∗10−8 m ε λ =25 %

9. Concluzii
Aceasta lucrare de laborator ne-a familiarizat cu modul de efectuare a unei
lucrari de laborator Efectuând această lucrare de laborator ne-am făcut
cunoscuţi cu fenomenul frecării interioare în gaze, ne-am familiarizat cu
metodele teoretice şi experimentale de determinare a coeficientului de frecare
interioară al aerului şi determinarea parcursului liber al moleculelor. În
rezultatul experienţei am obţinut = 23% şi =25%. Reieşind din analiza
calculelor erorilor şi valoarea primită observăm că erorile cele mai mari la
calculul coeficientului de frecare se află la măsurarea volumului (V) şi al
lungimii capilarului(l), ceva mai mari la măsurarea diferenţelor lichidelor din
manometru (h2-h1), la rază (R) şi la timpul de scurgere (t). Deci, în rezultatul
acestei analize ajungem la concluzia că pentru a obţine un rezultat mai optim
trebuie să luăm datele mai atent şi mai precis, să facem măsurările cât mai exact
posibil.