Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului al R.

Moldova
Universitatea Tehnică din Moldova
Catedra Arhitectură

LUCRAREA DE AN NR.1
la fizică construcţiilor
Temă: „Calculul termotehnic al unei construcţiei de închidere pe timp de iarnă”

Elaborat de studenta gr. DIN-202 Cernega Gabriela

Controlat Ivanov Ludmila

Chişinău 2022
Denumirea localității (oraș) - Chișinău
Latiduniea localității - 47 o
Destinația clădirii - Casă de locuit
Temperatura aerului interior ti – 20oC pentru perioada de iarnă
(conform CP E.04.05-2006, tab. 1 pag.4)
Umiditatea relativă φi – 55％ - pentru perioada de iarnă
(conform CP E.04.05-2006, tab. 1 pag.4)
Caracteristica construcției - cu mai multe straturi
Caracteristica straturilor construcției de închidere:
Ⅰ strat:
Denumirea materialului de construcție - Mortar din var cu nisip
Densitatea - γ =1600 kg/m3;
Grosimea - δ1 =0,028 m.
ⅠⅠ strat:
Denumirea materialului de construcție - Cărămidă din argilă
Densitatea - γ =1400 kg/m3;
Grosimea - δ2 =0,75 m.
ⅠⅠⅠ strat:
Denumirea materialului de construcție - Termoizolant vată minerală
Densitatea - γ =180 kg/m3;
Grosimea - δ3 =0,10 m.
Ⅳ strat:
Denumirea materialului de construcție - Mortar din ciment cu nisip
Densitatea - γ =1800 kg/m3;
Grosimea - δ4 =0,05 m
 Calcul termotehnic al unei construcţii de închidere pe timp de iarnă
1. Pentru executarea calcului termotehnic reprezentăm o porţiune a secţiunii verticale a
peretelui exterior (fig. 1).

Fig.1 Secţiunea verticală a unei construcţiei de închidere din patru straturi

2. Alegem din NRC (СниП 2.01.01-82„Строительная климатология и геофизика”)

caracteristicile climaterice al regiunii de construcţie:
-temperatura medie a celor mai reci 5 zile, tve cu asigurarea 0,92
Tve = -17 oC
-temperatura medie a celei mai reci zile, tIe cu asigurarea 0,92
TIe = -22 oC
-temperatura medie a celor mai reci 5 zile, tve cu asigurarea 0,98
Tve = -20 oC
-temperatura medie a celei mai reci zile, tIe cu asigurarea 0,98
TIe = -24 oC
 3. Conform B CNME 04.01 2006 ,,Protecția termică a clădirilor,, regimul de exploatare a
construcției de închidere în dependență de regimul de umiditate a încăperilor și zonelor
de umiditate:
-Conform anexei B pag.35, or. Chişinău este situat în zona de umiditate III – uscată.
-Conform tab. 1, pag. 3, φ – 55 %; ti – 20 Co regimul de umiditate din încăpere – normal.
-Conform tab. 1, pag. 4, regimul de exploatare a construcţiei – A.

4. Determinăm, conform NRC (СниП II -3-79 „Строительная теплофизика”), indicii

caracteristicilor termofizice ale materialelor straturilor componente, introducând datele în
tabelul 1

Caracteristicile termofizice ale materialelor

Nr. Denumirea Densitatea Conductibil Permeabilit Impermeab
materialelor de γ, kg/m3 itatea δ, atea s, ilitatea la
o 2o
constructie W/m C W/m C aburi μ,
mg/mhPa
1. Mortar din var cu 1600 0,7 8,69 0,12
nisip
2. Cărămidă din argilă 1400 0,52 7,01 0,16
3. Termoizolant vată 180 0,045 0,74 0,3
minerală
4. Mortar din ciment 1800 0,76 9,60 0,09
cu nisip
Tabelul 1

5. Determinăm rezistenţa termicăe R0e, m2oC/W, la suprafaţa exterioară a peretelui după

formula:
1 1
R0e ¿ ae = 23 =0,043 m2oC/W
Unde:
ae – coeficientul de transfer termic a construcției de închidere pe timp de aer, conform
tabel nr.7 NCM E 04.01.2006, ,,Coeficientul de cedare a căldurii la suprafața interioară a
elementului de construcție” (coeficientul de pierdere de căldură ai=8,7 Wt/ m2oC)

6. Determinăm rezistența termică R0i, m2oC/W, la suprafața interioară a peretelui

construcției de închidere după formula:
1 1
R0i¿ ai = 8 , 7 =0,115 m2oC/W

Unde:
ai –coeficientul de pierderi de căldură de pe suprafața peretelui a construcției de închidere
pe timp de iarnă, conform tabelul nr.8 CP E04.05 2006 ,,Coeficientul de cedare de
căldură în condițiile perioaderei reci” (coeficientul de transfer termic pentru condițiile de
iarnă ae =23Wt/ m2oC)

7. Determinăm rezistenţa la transferul termic total R0tot, m2oC/W, al unei construcţii

de închidere după formula 3.4:
0.02 0.39 δ 0.05 δ δ3
R0tot=0.115 + 0.7 + 0.52 + 0.045 + 0.76 +0.043=0.115+0.028+0.75+ 0.045 +0.06+ 0.043=0.996+ 0.045

Dα =(20-(-0.6))*162=3337.2
Determinat din tabel 4 în funcție de grad de zi, rezistența reglementată
Rreg =a*Dα+b= 0,00035*3337,2+1,4=2,568
R0tot ≥ Rreg
δ
0,996 + 0,045 ≥ 2,568 ⇒δ ≥ 0,07

*Recomandat de folosit un strat de termoizolare minim de 0,05m (5cm)

8. Determinarea rezistenței totale a peretelui:
δ3 0 , 05
R0tot = 0,996 + 0.045 ⇒ 0,996 + 0.045 ≈ 2,1 m2oC/W

9. Determinarea fluxului termic q0 , W/m2 ,al construcției de închidere după formula 3.10:
t i−t e
q0 = R 0tot

20−(−17)
q 0= ≈ 17 , 61
2, 1

10. Determinăm temperaturile Ԏi , Ԏ1 , Ԏ2 , Ԏ3 , Ԏ4, Ԏe , oC între hotarele straturilor:

Ԏi=t1-q*Ri
Ԏ1=t1-q*(Ri + R1)
Ԏ2=t1-q*(Ri + R1+ R2)
Ԏ3=t1-q*(Ri + R1+ R2+ R3)
Ԏ4=t1-q*(Ri + R1+ R2+ R3+ R4)
Ԏe=t1-q(Rotot-Re)

Ԏi= 20-(17.61*0.115)=17.97 oC
Ԏ1= 20-17.61*(0.115+0.028)=17.48 oC
Ԏ2= 20-17.61*(0.115+0.028+0.75)=4.27 oC
Ԏ3= 20-17.61*(0.115+0.028+0.75+1.11)=-15.27 oC
Ԏ 4= Ԏ e
Ԏe= 20-17.61(2.1-0.043)=-16.22 oC
 ti−te 1
Ԏsi= ti R 0tot * αint

20−(−17) 1
Ԏsi= 20- * 8.7 = 20-16.9*0.11=17.96 oC
2.18

Ԏ0= Ԏi=(0.18-0.0414* R0tot)( ti- te)

Ԏ0= 18.14-(0.18+0.0414*2.18)*(20*(-17))=14.33
Construim graficul de repartizare atemperaturilor in secțiunea transversală.

Fig.2 Câmpul staționar de temperaturi al unei construcții de închidere din patru straturi

11. Determinăm regimul de umiditate în interiorul peretelui cu ajutorul relației:

ti−te
Ԏi= ti - R 0tot *Ri¿> ¿Ei
te=-3.5 oC
Ee=456 Pa
φe =81%
20−(−3.5) 1
Ԏi= 20- * 8.7 =18.8
2.1
ti−te
Ԏ1= ti - R 0tot (Ri+ R1)¿> ¿ E1

ti−te
Ԏ2= ti - R 0tot (Ri+ R1+ R2)¿> ¿ E2

ti−te
Ԏ3= ti - R 0tot (Ri+ R1+ R2+ R3)¿> ¿ E3

ti−te
Ԏ3= ti - R 0tot (Ri+ R1+ R2+ R3+ R4)¿> ¿ E4

20−(−3.5) 1
Ԏ1= 20- ∗¿ ( +0.028)¿ 18.44=¿ 2115
8.7
2.1

Ԏ2= 20− (
20−(−3.5 )
2.1
∗
1
8.7 )
+ 0.028+0.75 =10.232=¿1244

Ԏ = 20− 2.1 ∗( 8.7 + 0.028+0.75+1.11)=−2.08=¿520

20−(−3.5 ) 1
3

Ԏ = 20− 2.1 ∗( 8.7 + 0.028+0.75+1.11+ 0.06 )=−2.75=¿ 484

20−(−3.5 ) 1
3

12.Determinăm rezistența permeabilității vaporilor de apă a peretelui, R pvtot

Rpvtot= R1pvtot+ R2pvtot+ R3pvtot+ R4pvtot
1 2 3 4
R1pvtot= M 1 ; R2pvtot= M 2 ; R3pvtot= M 3 ; R4pvtot= M 4 ;

1 2 3 4
Rpvtot= M 1 + M 2 + M 3 + M 4 ;

0 , 02 0 , 39 0 , 05
Rpvtot= 0 , 12 + 0 , 16 + 0 , 3 + 0❑
,09
=0,16+2,43+0,16+0,05=3,45

φi∗Ei 55 %∗2338
ei= 100 = 100
=1285,9
 φe∗Ee 81 %∗456
ee= 100 = 100
=369,36

αj m2∗h∗Pa
Rpx= μj ; mg
ei−ee
ex=ei- Rpx * Rpx

1285 ,9−369 , 36 0 , 02
e1=1285,9- 3 , 45
* 0 , 12 =1243,4Pa

1285 ,9−369 , 36
e2=1285,9- 3 , 45
*¿)=597,9Pa

1285 ,9−369 , 36
e3=1285,9- 3 , 45
*¿)=515,6Pa

1285 ,9−369 , 36
e3=1285,9- 3 , 45
*¿)=369,6Pa

Elaborarea graficului de umiditate în construcția de închidere

 Fig.3 Graficul de umiditate în construcția de închidere

Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului al R. Moldova

Universitatea Tehnică din Moldova
Catedra Arhitectură

LUCRAREA DE AN NR.2
la fizică construcţiilor
Temă: „Determinarea iluminatului natural”
Elaborat de studenta gr. DIN-202 Cernega Gabriela
Controlat Ivanov Ludmila

Chişinău 2022

Determinăm suprața prealabilă a golului de lumină pentru un auditoriu: Lungimea-

3,7m, lățimea- 3,6m, înălțimea-2,6m. Coeficientul mediu de reflexie ջ0=0,5 , vizavi va fi
o clădire ce umbrește la o distanță de 6m cu înălțimea de 7m. Orientarea ferestrelor N-E.
(0,85)
Se dă:
L= 3,7m
B= 3,6m
H=2,6m
ջ0=0,5

1.Sp= L*B
Sp=3,7*3,6=14,06m2

2.enN= enIII*m
enN=0,5*0,85=0,425%
3.Kr- coeficientul de rezervă
Kr=1,2
B 3 ,6 3,6
4.η0¿> H = 2 ,6−0 , 8−0 , 4 = 1, 4 =2,57h1
L 3 ,7
=
B 3 ,6
=1,027

B/h1 2 2.57 3
L/B

1.5 13 15

1.02 22 n=24.4 26
 0.5 31 37

31-13=18/10=1.8
37-15=22/10=2.2

1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 1.0 0.9 0.8 0.7 0.6 0.5

13 14.8 16.6 18.4 20.2 22 23.8 25.6 27.4 29.2 31

15 17.2 19.4 21.6 23.8 26 28.2 30.4 32.6 34.8 37

5.η0¿ 24.4

2.0 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8 2.9 3.0

22 22.4 22.8 23.2 23.6 24 24.4 24.8 25.2 25.6 26

6.Determinăm Ԏ0, unde sticla este armată și cerceveaua dublă armată

Ԏ0= Ԏ1+ Ԏ2+ Ԏ3+ Ԏ4+ Ԏ5
Ԏ0=0.6+0.85+0.8+0.8+1=0.32

7.Determinăm r1:
B 3,6
= =2, 57
h1 1,4
L 3,7
= =1 , 02
B 3,6
lc 4
= =1 , 11
B 3,6

ջmed=0,5
r1=5,4-conform tabelului
8.Determinăm Kcl
P 6 0,5 0,8 1
= =0,8
Hlc 7 1,7 1,52 1,4

1,7-1,4=0,3
0,3/5=0,06
Kcl=1,52

9.Determinăm S0:
So lnN∗kr∗η 0
100 Sp = η 1−Ԏ 0

Sp∗lnN∗kn∗η 0
S0= 100∗η 1∗Ԏ 0 * Kcl

14 , 06∗0,425∗1, 2∗1,027 7 ,36

S0= 100∗5 , 4∗0 , 32
*1,52= 172, 8
*1,52=0,064

10. Determinarea iluminatului natural:

Ԏ0
e1c=(ΣLi=1εli*qi+ ΣMj=1εcli*bfj*Kclj)*ro* Kr

εli-coeficient geometric de iluminare naturală în punctul de calcul diagrama Daneliuc I,II

qi-ceoficient ce ține cont de luminozitatea neuniformă a sectorului bolții cerești
εcli-coeficient geometric de iluminare natural în punct de calcul , fluxul j reflectat de
clădiri opuse
bfj-luminata medie relativă a fațadei clădirilor de vizavi
Kclj-coeficientul care ia în considerare variațiile componentei reflectate interioare a FIN în
încăpere
Σ M j=1 ε cli
Kclj=1+ Kclo* Σ L i=1 ε li+ Σ M j=1 ε cli
*Graficul Deniliuc I,
cI=38; c=32
nI1=3; n1=5
Graficul Daniliuc II
n I2=14; n2=14
εli=0,01*(n1*n2)=0,7
εcli=0,01(nI1* n I2)=0,42
0 ,7 +0 , 42
Q= qi= 2
=0,56

bfj=0,27
Kcl=1,52
0 , 42
Kclj=1+1,52* 0 ,7 +0 , 42 =0,9

0 ,32
e1c=(0,7*0,56+0,42*0,27*0,95)*5,4* 1 ,2 =0,7

CONCLUZIE:
În urma calcului pentru determinarea iluminatului natural pot spune că iluminatul
încăpeii nu este bun, întrât nu corespunde condiției conform căreian normat ar trebui să
fie mai mic decât calculul lateral, dar nNn=0,425¿ e1c=0,7
Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului al R. Moldova
Universitatea Tehnică din Moldova
Catedra Arhitectură
 LUCRAREA DE AN NR.3
la fizică construcţiilor
Temă: „Calculul acustic”

Elaborat de studenta gr. DIN-202 Cernega Gabriela

Controlat Ivanov Ludmila

Chişinău 2022
Aria pardosea 9.62
Volumul camerei 25
Aria fereasta 1.96
Aria usa 1.89
Aria peretilor 29

1. Aflam timpul de reverberație normată

T normat=¿k*lg*V
Hz
Unde:
K- coeficientul ce ține cont de destinția sălii
V- volumul sălii
0,44*0,61=0,268

2. Timpul de reverberație normala pentru 125Hz 500Hz si 2000Hz

T opt = 1,2*0,61=0,73 sec.
125

T opt = 1,0*0,61 =0,61 sec.

500

T opt = 1,0*0,61 =0,61 sec.

2000

Normativul tehnic permite abaterea de ±10% a timpului de reverberație

3. Determinăm abaterea de ±10% a timpului de reverberație normat la frecvențele

125Hz, 500Hz, 2000Hz.
0,73*0,1=0,073
0,61*0,1=0,061
0,61*0,1=0,061

125(−10% )
T opt = 0,73-0,073=0,66 sec,
125(+10 % )
T opt = 0,73+0,073=0,80 sec,
500(−10% )
T opt =0,61-0,061=0,55 sec,
500(+10 % )
T opt =0,61+0,061=0,67 sec,
2000(−10 % )
T opt =0,61-0,061=0,55 sec,
2000(+10 %)
T opt =0,61+0,061=0,67 sec,

4. Elaborarea graficului timpului de reverberație normat.

5. Aflăm Atot, Amed, T Hz
opt normat

Denumirea Suprafața S 125 500 2000

suprafeței α A=Sα α A=Sα α A=Sα
Tavan 9,62 0,02 0,19 0,06 0,57 0,06 0,57
Pereți 29 0,01 0,29 0,02 0,58 0,03 0,87
Pardosea 9,62 0,04 0,38 0,07 0,67 0,06 0,57
Ușa 1,86 0,03 0,06 0,4 0,07 0,4 0,07
Elevi, scaune cu 1,2 0,3 0,36 0,5 0,6 0,6 0,72
mese 100%
Ferestre 1,96 0,3 0,59 0,2 0,40 0,1 0,19
Fono-absorbție 9,62 0,06 0,57 0,04 0,38 0,04 0,38
∑ Atot 2,44 3,27 3,37
Αmed 0,25 0,34 0,35
 Hz
T opt normat 1.47 1.01 0.98

n n

Atot= ∑ α iSi=∑ Ai
i=1 i=1

125 Atot 2 , 44
α = =
med Stot 9 , 62
=0,25

500 Atot 3 ,27

α = =
med Stot 9 , 62
=0,34

2000 Atot 3 ,37

α = =
med Stot 9 , 62
=0,35

Hz V
αmed ¿ 0,2 ¿> ¿ T opt = 0,163 −ln ( 1−α med ) Stot

Hz 25
T opt = 0,163 −ln ( 1−0 , 25 ) 9 , 62 =1,47

Hz 25
T opt = 0,163 −ln ( 1−0 , 34 ) 9 ,62 =1,01

Hz 25
T opt = 0,163 −ln ( 1−0 , 35 ) 9 , 62 =0,98

Concluzie :în urma caalculelor rezultă că nu se încadrează în limitele ±10% a timpului de

reverberație, astfel acustica în cadrul căreia s-a efectuat calculele nu este favorabilă.

6. Articulația
A=96*K1* K2* K3* K4
K1 - coeficientul ce ține cont de timpul de reverberație
K1= 0,95
K2 – coeficientul ce ține cont de tăria sunetului oratorului -70db
K2 = 0,98
K3 – coeficientul ce ține cont de zgomotul de fond în încăpere
K3 = 0,87
K4 – coeficientul ce ține cont de volumul și forma încăperii
K4 = 1,06 ( cameră mică)
A= 96*0,95*0,98*0,87*1,06=82% intră in categoria nr.2(condițiile sunt satisfăcătoare)

7. Coeficient de claritate a vorbirii la 125Hz 500Hz si 2000Hz

αmed∗S 1 1−α 1 1−α 2 1−α n
Kcl= 16 π (1−αmed )2 *[ r 2 + r 2 + r 2 +…. r 2n ]

αmed-coeficient mediu de fonoabsorbtie in incapere la 100% a salii pline

S-suprafata totala
r0-distanta de la sursa sonora pana la spectator
α1-coeficient de fonoabsorbtie a suprafetii de la care sunetul se reflecta la spectator in
50milisecunde
r1-lungimea reflectiilor
Condiția de calcul este de aflat Kcl ; Kcl ≥0,2

0 , 25∗9 , 62 1 1−0 , 02 1−0 ,04 1−0 ,0 3 1−0 , 0 1

La 125Hz Kcl= 16 π (1−0 , 25)2 *[ (1 , 6)2 + (2 , 7)2 + (3 , 4)2 + (3 , 6)2 + (3 , 6)2 ]=0,06

0 , 34∗9 , 62 1 1−0 , 0 6 1−0 , 02 1−0 , 2 1−0 ,0 2

La 500Hz Kcl= 16 π (1−0 , 25)2 *[ (1 , 6)2 + (2, 7)2 + (3 , 4)2 + (3 , 6) 2 + (3 , 6)2 ]=0,11

0 ,3 5∗9 , 62 1 1−0 , 0 6 1−0 , 06 1−0 ,1 1−0 , 0 3

La 2000Hz Kcl= 16 π (1−0 , 25)2 *[ (1 , 6)2 + (2, 7)2 + (3 , 4)2 + (3 ,6) 2 + (3 , 6)2 ]=0,12

În urma calculelor, am obținut 3 rezultate nesatisfăcătoare din cauza că K cl ¿0,2.