Încălzirea și ventilarea a unei case de locuit cu 3 nivele din

orașul Leova
Varianta 126

1. Tab. Leova
2. Cele mai reci zile -19
3. Cele mai reci 5 zile -15
4. Sezonul de încălzire +0.8
5. Cele mai reci luni -3.3
6. Durata sezonului de încălzire 165
Orientarea Fațadei Sud-Vest

Anexa 1 Varianta 9
St. Gr. ARH-181 Rusu Mariana
1.1. Calculul termic al peretelui exterior
Succesiunea calculului termic al peretelui exterior este următoarea:

1. se calculează rezistenţa termică minimă necesară, Rnec nec

min R min , din considerente de
asigurare a condiţiilor sanitaro-igienice şi de confort;
2. se determină valoarea rezistenţa redusă la transfer termic din punct de vedere a
stocării energiei elementelor de închidere, Rreq;
3. se alege valoarea cea mai mare dintre, Rnec min , R req şi se calculează grosimea stratului
termoizolant, δiz, cu precizia +0.005m ± 0,005 m;
4. se recalculează valoarea rezistenţei termice specifice globale a peretelui, Ro, şi se
determină valoarea coeficientului de transfer termic global, k.

Coeficientul de
Grosimea conductibilitate
Densitatea
termică
Nr. Materialul materialului, straturilor
str. stratului constructive, λ , W/(m·oC)
ρ , kg/m3
δ, m W
m×℃
Mortar din
1 1600 0,02 0,70
nisip şi var

Cărămidă din
2 1400 0,38 0,7
argilă cu goluri

Polistiren
3 150 δiz 0,052
expandat

Mortar din
4 1800 0,02 0,76
ciment şi nisip
Rezolvare:

→ t ce =t eIII , k as=0 , 92Pentru or. Leova avem:t ce= -19 o

C; tms=+0,8 o
C; zsî=165 zile.
I V
c t e +t e (−24 ) + (−18 )
t e= = (−21 ) ℃
2 2
nec
Calculăm rezistenţa termică minimă necesară, Rmin , din considerente de asigurare a condiţiilor
sanitaro-igienice şi de confort:
c 2 o
t i −t e 20−(−18 ) m ⋅ ❑C
Rnec
min = ⋅n= ⋅1=1.092 .
αi ⋅ Δ tn 8.7 ⋅ 4 W

Din tabelul 4 [1] sau tabelul 6, anexa nr. 3, pentru case de locuit în localitatea dată determinăm
valoarea normată a rezistenţei la transfer termic a elementelor de închidere, conform indicelui grad·zi:
D d =( t i−t ms ) ⋅ z s î =( 20−0.2 ) ⋅ 172=3405.6, prin interpolare liniară determinăm Rreq =3.12 (m2·oC)/W
m2 ×℃
Rreq =2 , 66 . Ro se adoptă valoarea maximă dintre aceste 2 rezistenţe.
W

1
N −1
δ δ 1 1 0.02 0.38 δ 0.02 1 δ
Ro = + ∑ j +¿ iz + = + + + iz + + R o= iz + 0.744=3.12¿
α i j=1 λ j λiz α e 8.7 0.70 0.7 0.052 0.76 23 0.052
δ iz
=3.12
0.052
δ iz =0.125 ≈ 0.13m.

Grosimea stratului izolant se adoptă cea mai apropiată valoare de cea calculată ce se află în
producţie, deci se adoptă δiz=0,13m.

Recalculăm valoarea rezistenţei termice specifice globale a peretelui, R o , cu valoarea

adoptată a izolaţiei:

1
N
δ j δ iz 1 1 0.02 0.38 0.13 0.02 +1
2 o
m ⋅ ❑C
Ro = + ∑ + +¿ = + + + + +¿ ¿ =3.24,
α i j=1 λ j λ iz α e 8.7 0.70 0.7 0.052 0.76 23 W

Se verifică condiţia (2.5):

nec
Ro ≥ {Rmin , R req }→ 3.24 > 3.12, calculul se consideră corect.

Deci, coeficientul de transfer termic global, k se va determina cu relaţia:

1 1 W
Upe= = =0.308, 2 .
Ro 3,24 m ⋅° C

1.2. Calculul termic al planşeului ultimului nivel

Calculul termic al planşeului ultimului nivel este asemănător cu cel al pardoselii deasupra
subsolurilor neîncălzite, excepţie fiind numai valorile coeficienţilor de schimb de căldură la
suprafeţele planşeului şi coeficientul ce ţine cont de poziţia planşeului faţă de aerul exterior.

Parametrii termici necesari ai materialelor straturilor sunt luaţi din ANEXA D [2] şi prezentaţi în
tabelul 2.3.
 Tabelul 2.3. Parametrii materialelor straturilor

Coeficientul de
Grosimea conductibilitate
Densitatea termică
Nr. materialului, straturilor
Materialul stratului
str. constructive, λ , W/(m·oC)
ρ , kg/m3
δ, m W
m×℃
1 Beton Oțel 2500 0,20 1,92

2 Strat de ruberoid 600 0,0015 0,17

3 Beton de vermiculit 125 δ iz 0,05

Mortar din ciment şi

4 1800 0,04 0,76
nisip

5 Strat de ruberoid 600 0,005 0,17

c
Rezolvare: Pentru or.Leova avem:t e = -15 o
C; tms= +0,8 o
C; zsî=165 zile.
I V
c t +t
e (−24 ) + (−18 )
e
t e= = (−21 ) ℃
2 2
nec
Calculăm rezistenţa termică minimă necesară, Rmin , din considerente de asigurare a
condiţiilor sanitaro-igienice şi de confort, cu presupunerea că valoarea lui m=1:
c
nec t i −t e 20−(−15 ) m2 ⋅ ❑oC
R min = ⋅n= ⋅1=1.340 .
α i ⋅Δ t n 8.7 ⋅3 W

Din tabelul 4 [1] sau tabelul 6, anexa nr. 3, pentru case de locuit în localitatea dată determinăm
valoarea normată a rezistenţei la transfer termic a elementelor de închidere, conform indicelui
2
m ×℃
grad·zi:, prin interpolare liniară determinăm Rreq =5 (m2·oC)/W Rreq =2 , 66 . Ro se adoptă cu
W
valoarea maximă dintre aceste 2 rezistenţe.
N−1 δ
1 j δ iz 1 1 0 .20 0 . 0015 δ iz 0 .04
Ro = +∑ + + = + + + + +
α i j=1 λ j λ iz α e 8 .7 1. 92 0 .17 0 . 052 0 .76
¿ δ iz
2⋅¿⋅o C Ro = +0.384=5
0 . 005 1 m 0.052
+ + =3 .81, ⋅
0 . 17 23 W

δ iz
=5
0.052
δ iz =0.238 ≈ 0.24 m.

Grosimea stratului izolant se adoptă cea mai apropiată valoare de cea calculată ce se află în
producţie, deci se adoptă δiz=0,24m.

Recalcularea valorii rezistenţei termice specifice globale a planşeului nu este necesar să fie
făcută, deoarece grosimea stratului izolant adoptată coincide cu cea calculată.Se determină
valoarea coeficientului de transfer termic global, k:
 1
N −1
δ δ 1 1 0.20 0.0015 δ iz 0.24 0.04 + 0.005 1
2⋅ o
m ⋅ ❑C
Ro = + ∑ j +¿ iz + = + + + + +¿ ¿ + =5 ⋅
α i j=1 λ j λiz α e 8.7 1.92 0.17 0.052 0.76 0.17 23 W

nec
Ro ≥ {Rmin , R req }→ 5.184 > 5, calculul se consideră corect.

Deci, coeficientul de transfer termic global, k se va determina cu relaţia:

1 1 W
Upu= = =0.192, 2 .
Ro 5.184 m ⋅°C

1.2.1. Pardoseli deasupra subsolurilor neîncălzite

Deseori clădirile sunt prevăzute cu subsoluri neîncălzite. Calculul pierderilor de căldură prin
pardoseli deasupra subsolurilor neîncălzite nu diferă de calculul termic al pereţilor şi altor îngrădiri.
În cazul când planşeul deasupra subsolurilor are în componenţa sa plăci cu goluri de aer, mai întâi se
calculează rezistenţa la permeabilitatea termică a plăcii, după care se efectuează calculul termic al
pardoselilor.

Succesiunea calculului termic al pardoselilor deasupra subsolurilor neîncălzite exterior este

următoarea:
nec
1. se calculează rezistenţa termică minimă necesară, Rmin Rmin , din considerente de
nec

asigurare a condiţiilor sanitaro-igienice şi de confort;

2. se determină valoarea rezistenţei redusă la transfer termic din punct de vedere a
stocării energiei elementelor de închidere, Rreq;
nec
3. se alege valoarea cea mai mare dintre Rmin ,R req şi se calculează grosimea stratului
termoizolant, δiz, cu precizia +0.005m± 0,005 m;
4. se recalculează valoarea rezistenţei termice specifice globale a peretelui, Ro, şi se
determină valoarea coeficientului de transfer termic global, k.
5. Tabelul 2.2. Parametrii materialelor straturilor
Coeficientul de
Grosimea conductibilitate
Densitatea termică
Nr. materialului, straturilor
Materialul stratului constructive,
str. λ , W/(m·oC)
ρ , kg/m3
δ ,m W
m×℃
1 Placă din beton-oţel 2500 0,20 1,92

2 Strat de ruberoid 600 0,002 0,17

3 Polistiren expandat 40 δ iz 0,04

4 Mortar din ciment şi nisip 1800 0,04 0,76

Parchet din stejar paralel la

5 500 0,025 0,35
fibre

nec
Rezolvare:Calculăm rezistenţa termică minimă necesară, Rmin , din considerente de asigurare a
condiţiilor sanitaro-igienice şi de confort, cu presupunerea că valoarea lui m=1:
 nec t i−t ce 20−(−17 ) m2⋅o C
Rmin = ⋅n= ⋅0. 4=0. 851
α i⋅Δt n 8 . 7⋅2 W .

Din tabelului 4 [1] sau tabelul 6, anexa nr. 3, pentru case de locuit în localitatea dată determinăm
valoarea normată a rezistenţei la transfer termic al elementelor de închidere, conform indicelui
D d =( t i −t ms )⋅z sî =( 20+0 . 2 )⋅173=3494 .6
grad·zi: , prin interpolare liniară determinăm Rreq =4
m2 ×℃
(m2·oC)/W Rreq =2 , 66 . Ro se adoptă cu valoarea maximă dintre aceste 2 rezistenţe.
W

1
N −1
δ δ 1 1 0.20 0.002 δ iz 0.04
Ro = + ∑ j +¿ iz + = + + + + +¿ ¿
α i j=1 λ j λiz α e 17 1.92 0.17 0.04 0.76
+ 0.025 1
2⋅ o
m ⋅❑C δ
+ =4, R o= iz +0.809=4
0.35 6 W 0.04
δ iz
=3.191
0.04
δ iz =0.127 ≈ 0.13m.

Grosimea stratului izolant se adoptă cea mai apropiată valoare de cea calculată ce se află în
producţie, deci se adoptă δiz=0,13m.

Recalculăm valoarea rezistenţei termice specifice globale a peretelui, R o , cu valoarea

adoptată a izolaţiei:
N −1
1 δ δ 1 1 0.20 0.002 0,13 0.04
Ro = + ∑ j +¿ iz + = + + + + +¿ ¿
α i j=1 λ j λiz α e 17 1.92 0.17 0.04 0.76
2⋅ o
+ 0.025 1 m ⋅❑C 0,13
+ =4, R o= +0.809=4,059
0.35 6 W 0.04

1 1 W
Upd= = =0.246, 2 .
R o 4,059 m ⋅° C

1.3. Calculul termic al îngrădirilor vitrate

2
m ×℃
Rezistenţa normată la transfer termic a ferestrelor şi uşilor de balcon, Rreq , Rreq, se
W
adoptă conform tabelului 4 [1] sau tabelul 6, anexa nr. 3[ 1 ] , în funcţie de destinaţia clădirii şi indicele
grad-zi, Dd, al localităţii. Tipul ferestrelor şi uşilor de balcon se adoptă conform prevederilor Anexei Л
[2], astfel ca rezistenţa termică specifică globală a ferestrei, R o, să nu fie mai mică decât Rreq. Valoarea
coeficientului de transfer termic global, k, se determină cu relaţia:

W
Uf =1,5 2 .
m ⋅° C

Se adoptă fereastră dublă termopan cu învelișul selectiv moale

 Tipul uşilor de acces se adoptă astfel încât valoarea rezistenţei termice globale, R o, să nu fie mai
mică decât Rreq. Valoarea coeficientului de transfer termic global, k, se determină cu relaţia:

W
k =2,2 , . 2
m ⋅° C
Se adoptă varianta ușilor duble cu tambur între ele.

❑ 1❑ R ❑ 1 ❑ W ❑❑ m
❑ ❑
❑ ❑

ANEXA nr. 6
Tabelul A. Calculul pierderilor de căldură
Încăperea Parametrii îngrădirii Adaosuri

Pierderile de căldură cu evidenţa adaosurilor Qb, W

Necesarul de căldură pentru infiltraţie, Qinf , W

Diferenţa de calcul de temperatură,(ti -tec)*n, °C
Destinaţia şi temperatura aerului interior, ti. oC

Pierderile totale de căldură pe încăpere,

Coeficientul de transfer termic global,

Pierderile de bază de căldură, Qb, W

Coeficientul total de adaosuri, 1+Σβ

Degajări de căldură , Qd, W

Pentru 2 şi mai mulţi pereţi, β2
Dimensiunile, axb, m
Numărul încăperii

Uşi exterioare, β3
La orientare, β1
U,W/m²*ºC
Denumirea

Orientarea

Aria, F, m2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

18,
210
18 (22- 75x
Camera de N 6,25x3, 0, x1.1
P01 PE .7 0,308 15)*1 0,3x 0 0 1,1 0
locuit +22ºC E 0 1 =23
5 =37 37=
1
210

9x0,
N 3x3 0,
Pe 3x3,0 9 0,308 37 0 0 1,1 110 0
W 7=1 1
00

N 2, 0,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 1,1 129 0
W 1 1

FD N 1,4x1,5 2, 1,5 37 117 0, 0 0 1,1 129 0

 E 1 1

13,
2x1
(22- 0W 231+110
13 15)*0 / +129+12
PD - 2,4x5,5 0,246 91 0 0 0 1 91 0
,2 .75=2 m²= 9+91-
7,75 132 132=558
W/
m

77x
Camera de N 6, 0,
P02 PE 2,3x3 0,3 37 77 0 0 1,1 1,1 0
locuit +22ºC E 9 1
=85

N 2, 0,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 1,1 129 0
E 1 1

(22-
8,4x 85+129+
2,3x3,6 8, 15)*0
PD - 0,246 56 0 0 0 1 56 0 10= 56-
5 4 .75=2
84 84=186
7,75

Bucatarie N 10 0,
P03 PE 3,4x3 0,3 37 114 0 0 1,1 126 0
+22ºC E ,2 1

N 2, 0,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 1,1 129 0
E 1 1

5,3x 126+129
5,
PD - 2,2x3,4 0,24 27,75 36 0 0 0 1 36 0 10= +36-
3
53 53=238

Bucatarie N 10 0,
P04 PE 3,4x3 0,3 37 114 0 0 1,1 126 0
+22ºC E ,2 1

N 2, 0,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 1,1 129 0
E 1 1

5,3x 126+129
5,
PD - 2,2x3,4 0,24 27,75 36 0 0 0 1 36 0 10= +36-
3
53 53=238

Camera de N 0,
P05 PE 2x3,0 6 0,3 37 67 0 0 1,1 74 0
locuit +22ºC E 1

N 2, 0,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 1,1 129 0
E 1 1

74+129+
PD - 2x5,5 11 0,24 27,75 74 0 0 0 1 74 0 110 74-
110=167

Camera de N 8, 0.
P06 PE 2,7x3 0,3 37 90 0 0 1,1 99 0
locuit +22ºC E 1 1

N 2, 0,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 1,1 129 0
E 1 1

14 99+129+
PD - 2,7x5,5 ,8 0,24 27,74 99 0 0 0 1 99 0 149 99-
5 149=178

P07 Camera de PE N 2,7x3 8, 0,3 37 90 0. 0 0 1,1 99 0

 locuit +22ºC E 1 1

N 2, 0,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 1,1 129 0
E 1 1

14 99+129+
PD - 2,7x5,5 ,8 0,24 27,74 99 0 0 0 1 99 0 149 99-
5 149=178

Camera de N 0,
P08 PE 2x3,0 6 0,3 37 67 0 0 1,1 74 0
locuit +22ºC E 1

N 2, 0,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 1,1 129 0
E 1 1

74+129+
PD - 2x5,5 11 0,24 27,75 74 0 0 0 1 74 0 110 74-
110=167

Camera de N 10 0,
P09 PE 3,4x3 0,3 37 114 0 0 1,1 126 0
locuit +22ºC E ,2 1

N 2, 0,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 1,1 129 0
E 1 1

5,3x 126+129
5,
PD - 2,2x3,4 0,24 27,75 36 0 0 0 1 36 0 10= +36-
3
53 53=238

Bucatarie N 10 0,
P10 PE 3,4x3 0,3 37 114 0 0 1,1 126 0
+22ºC E ,2 1

N 2, 0,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 1,1 129 0
E 1 1

5,3x 126+129
5,
PD - 2,2x3,4 0,24 27,75 36 0 0 0 1 36 0 10= +36-
3
53 53=238

77x
Camera de N 6, 0,
P11 PE 2,3x3 0,3 37 77 0 0 1,1 1,1 0
locuit +22ºC E 9 1
=85

N 2, 0,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 1,1 129 0
E 1 1

(22-
8,4x 85+129+
2,3x3,6 8, 15)*0
PD - 0,246 56 0 0 0 1 56 0 10= 56-
5 4 .75=2
84 84=186
7,75

18,
18 75x
Camera de N 6,25x3, 0,
P12 PE .7 0,308 37 0,3x 0 0 1,1 231 0
locuit +22ºC E 0 1
5 37=
210

9x0,
0,
3x3 1,0
Pe SE 3x3,0 9 0,308 37 00 0 0 101 0
7=1 05
5
00

N 2, 0,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 1,1 129 0
E 1 1
 0,
2, 1,0
FD SE 1,4x1,5 1,5 37 117 00 0 0 118 0
1 05
5

231+101
13 +129+11
PD - 2,4x5,5 0,246 27,75 91 0 0 0 1 91 0 132
,2 8+91-
132=538

18,
18 75x
Camera de 6,25x3, 0, 1,0
P13 PE SE .7 0,308 37 0,3x 0 0 212 0
locuit +22ºC 0 05 05
5 37=
210

S
Pe 3x3,0 9 0,308 37 100 0 0 0 1 100 0
V

0,
2, 1,0
FD SE 1,4x1,5 1,5 37 117 00 0 0 118 0
1 05
5

S 2,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 0 1 117 0
V 1

212+100
13 +118+11
PD - 2,4x5,5 0,246 27,75 91 0 0 0 1 91 0 132
,2 7+91-
132=506

S 10
P14 Bucatarie PE 3,4x3 0,3 37 114 0 0 0 1 114 0
V ,2

S 2,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 0 1 117 0
V 1

114+117
7, 78.
PD - 3,4x2,3 0,24 27,75 52 0 0 0 1 52 0 +52-
82 2
78=205

CS1 Casa S 21
PE 2,4x9 0,3 31 201 0 0 0 1 201 0
(2) scarii+16ºC V ,6

S 2,
FDx2 1x1,4 1,5 31 130 0 0 0 1 130 0
V 8

0,
27
x1 1+3
S 2,
UD 1,2x2,2 2,2 31 185 0 0 2, ,4= 814 0
V 7
5= 4,4
3,
4

5,
PD - 2,7x2 0,24 22 29 0 0 0 1 29 0 0
4

201+130
8, +814+29
P - 2x4,3 1,92 22 363 0 0 0 1 363 0
6 +363=15
37

P15 Bucatarie PE S 3,4x3 10 0,3 37 114 0 0 0 1 114 0

 V ,2

S 2,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 0 1 117 0
V 1

114+117
7, 78.
PD - 3,4x2,3 0,24 27,75 52 0 0 0 1 52 0 +52-
82 2
78=205

Camera de S
P16 PE 2x3,0 6 0,3 37 67 0 0 0 1 67 0
locuit +22ºC V

S 2,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 0 1 117 0
V 1

67+117+
PD - 2x5,5 11 0,24 27,75 74 0 0 0 1 74 0 110 74-
110=148

Camera de S 8,
P17 PE 2,7x3 0,3 37 90 0 0 0 1 90 0
locuit +22ºC V 1

S 2,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 0 1 117 0
V 1

14 90+117+
PD - 2,7x5,5 ,8 0,24 27,74 99 0 0 0 1 99 0 149 99-
5 149=157

Camera de S 8,
P18 PE 2,7x3 0,3 37 90 0 0 0 1 90 0
locuit +22ºC V 1

S 2,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 0 1 117 0
V 1

14 90+117+
PD - 2,7x5,5 ,8 0,24 27,74 99 0 0 0 1 99 0 149 99-
5 149=157

Camera de S
P19 PE 2x3,0 6 0,3 37 67 0 0 0 1 67 0
locuit +22ºC V

S 2,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 0 1 117 0
V 1

67+117+
PD - 2x5,5 11 0,24 27,75 74 0 0 0 1 74 0 110 74-
110=148

S 10
P20 Bucatarie PE 3,4x3 0,3 37 114 0 0 0 1 114 0
V ,2

S 2,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 0 1 117 0
V 1

114+117
7, 78.
PD - 3,4x2,3 0,24 27,75 52 0 0 0 1 52 0 +52-
82 2
78=205

S 10
P21 Bucatarie PE 3,4x3 0,3 37 114 0 0 0 1 114 0
V ,2

S 2,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 0 1 117 0
V 1
 114+117
7, 78.
PD - 3,4x2,3 0,24 27,75 52 0 0 0 1 52 0 +52-
82 2
78=205

18,
210
18 (22- 75x
Camera de N 6,25x3, 0, x1.1
P22 PE .7 0,308 15)*1 0,3x 0 0 1,1 0
locuit +22ºC E 0 1 =23
5 =37 37=
1
210

9x0,
N 3x3 0,
Pe 3x3,0 9 0,308 37 0 0 1,1 110 0
W 7=1 1
00

N 2, 0,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 1,1 129 0
W 1 1

N 2, 0,
FD 1,4x1,5 1,5 37 117 0 0 1,1 129 0
E 1 1

13,
2x1
(22- 0W 231+110
13 15)*0 / +129+12
PD - 2,4x5,5 0,246 91 0 0 0 1 91 0
,2 .75=2 m²= 9+91-
7,75 132 132=558
W/
m

Nr. Pierderi T si diferentele lor Co q q Dimens. Corp Tipul

Inc de cald. efi nor adop inc. Corpurilor
. T.ae Agent Δtn,º Δtc n cie m. tat, Hmm Lmm De încălzire
Q0 r termic C ,ºC nt Real W
W ºC ƒ ,W
Intr Ieș.
t1,º t2,º
C C
1 2 3 4 5 6 7 10 8 911 12 13 14
P01 558/2=2 22ºC 80 60 60 48 1,3 0,
279/ 561 500 300 22PKKPx2
79 1
0,75 75
=37
2
CS1 1537 16ºC 80 60 60 54 1,3 0, 153 204 900 500 33DKEK
CS2 4 84 7/0, 0
84=
183
0
Alegerea și calculul corpurilor de încălzire pentru camerele cu pierderi de căldură

Alegerea și calculul cazanului pentru sistemul de încălzire

Qc=100xF(w)

Qc=100x1152=115200=115,2kw
115,2kw/3=38,4
Cazan de gaze (cea mai apropiata valoare) 40 kw
Model: Cazan pe gaz clasic FONDITAL Antea RBTFS 40kw

Determinarea coeficientului de vitrare

F=(Af/Afaț)x100%
Af-suprafata ferestrelor pu toata cladirea in m²
Afaț- suprafața fațadelor din 4 părți, inclusiv suprafața ferestrelor
Af - 2,1x28=58,8
1,4x4=5,6
58,8+5,6+5,4=69,8
Afaț - ((12,5x2)x11)+((33,3x2)x11)=824,4
F=(69,8/824,4) x100%=9%

Determinarea Coeficientului de compactitare a cladirii

Kdes=Aî/Vî
Aî- suprafata incalzita a cladirii =Apd(supr. Pard. parter)+At (s.ul.n)
Aî=371,45+371.45+788,4=1531,3
Vî=11,5x32,3x9=3343,05
Kdes =1531,3/3343,05=0,4580 =0,46
Kdes =0,46

Calculul Sistemului de ventilare

Amplasarea pe plan

Calculul debitului necesar de aer

Nr.inc. Destinatia Axb(din F,m² N, ind L,m³/n

pierd) (Aria) specif Debit nec
de aer
Spațiu locativ
P01 Camera de 5,5x2,4 13,2 3m² 39,6
locuit
P02 Camera de 2,3x3,6 8,28 3m² 24,84
locuit
Total 39,6+24,84=64,44
Pentru spații auxiliare
P03 Bucătărie - 90
P25 Gr. T.Sanit - 50

Total L=140m³/h

Dimensionarea canalelor de aer

Daca se efectueaza pentru canale din caramida obisnuita din argila
140x140mm 0,0196m²
140x270mm 0,0378m²
270x270mm 0,0729m²
  Bucătărie

F= 90/(3600x1)=0,025
Atunci presupunem canalul 140x270-0,0378m²
Vit. Reala=90/(3600x0,0378)=0,66m/s

 Gr. Tehn. Sanitar

 F= 50/(3600x1)=0,0138
Atunci presupunem canalul 140x140-0,0196m²
Vit. Reala=50/(3600x0,0196)=0,7m/s

Calculul e asemanător pentru etajele 2 și 3

Nr. L,m³/ l,m Vr,m/s Fr,m² Axb,mm De,mm R, ꞵ Rlꞵ ∑ℷ hd, Z,Pa Rlꞵ+z
can h Pa/m Pa
Bucătărie parter ΔPg1=3,83
1 90 7,8 0,66 0,0378 140x270 180 0,05 1,40 0,5 4,5 0.3 1,35 1,89
4
Bucătărie etaj 1 ΔPg2=2,33
2 90 4,7 0,66 0,0378 140x270 180 0,05 1,40 0,3 4,5 0.3 1,35 1,67
3
Bucătărie etaj 2 ΔPg3=0,78
3 90 1,5 0,66 0,0378 140x270 180 0,05 1,40 0,1 4,5 0.3 1,35 1,45
0
Bloc sanitar comun ΔPg4=6,21
4 50 7,8 0,7 0,0196 140x140 140 0,05 1,40 0,5 4,5 0.3 1,35 1.89
4
Bloc sanitar comun ΔPg5=3,73
5 50 4,7 0,7 0,0196 140x140 140 0,05 1,40 0,3 4,5 0.3 1,35 1,67
3
Bloc sanitar comun ΔPg6=1,25
6 50 1,5 0,7 0,0196 140x140 140 0,05 1,40 0,1 4,5 0.3 1,35 1,45
0

Suma rezistentelor locale

Nr. Can. Dimensiunile canalului Denumirea Valoarea si suma
rezistentei rezistentei
Bucătărie 140x270 Grila cu jaluzele 2+1.2+1.3=4,5
1(2,3) fixe, cot,căciulă de
protecție
Bloc sanitar 140x140 Grila cu jaluzele 2+1.2+1.3=4,5
comun 4(5,6) mobile,cot,căciulă
de protecție

Calculul presiunilor gravitaționale :

qext=353/(273+5)=1,26 kg/m³
qintB=353/(273+18)=1,21 kg/m³
qintGTS=353/(273+25)=1,18 kg/m³
Buc.) ∆ ρ= 1,26-1,21=0,05
GTS.) ∆ ρ= 1,26-1,18=0,08
Calcul pentru bucătărie (parter) :
∆Pg1 = ∆ ρ*g*h1 , Pa ,
Unde g = 9,81 m/s2 , h1 = 7,85 m ;
∆ ρ= 0,05 kg/m3
∆Pg = 0,05 x 9,81 x 7,85 = 4,59 Pa

Calcul pentru bucătărie (1 etaj ) :

∆Pg1 = ∆ ρ*g*h1 , Pa ,
Unde g = 9,81 m/s2 , h2 = 6,4 m ;
∆ ρ= 0,05 kg/m3
∆Pg = 0,05 x 9,81 x 6,4 = 3,76 Pa

Calcul pentru bucătărie (2 etaj ) :

∆Pg1 = ∆ ρ*g*h1 , Pa ,
Unde g = 9,81 m/s2 , h1 = 3,4 m ;
∆ ρ= 0,05 kg/m3
∆Pg = 0,05 x 9,81 x 3,4 = 2,00 Pa
Calcul pentru GTS (parter) :
∆Pg1 = ∆ ρ*g*h1 , Pa ,
Unde g = 9,81 m/s2 , h1 = 9,4 m ;
∆ ρ= 0,08 kg/m3
∆Pg = 0,08 x 9,81 x 9,4 = 8,30 Pa
Calcul pentru GTS (etaj 1) :
∆Pg1 = ∆ ρ*g*h1 , Pa ,
Unde g = 9,81 m/s2 , h1 = 6,4 m ;
∆ ρ= 0,08 kg/m3
∆Pg = 0,08 x 9,81 x 6,4 = 5,65 Pa

Calcul pentru GTS (etaj 2) :

∆Pg1 = ∆ ρ*g*h1 , Pa ,

Unde g = 9,81 m/s2 , h1 = 3,4 m ;

∆ ρ=0,08 kg/m3

∆Pg = 0,08 x 9,81 x 3,4 = 3,00 Pa

Concluzie
Am avut de determinat presiune gravitațională, iar in urma calculelor am constatat că:
La etajul 2 atât canalul de ventilare pentru bucătărie cu dimensiunile 140x270, cât și canalul
de ventilare cu dimensiunile 140x140 - ΔPg< Rlꞵ+Z, în concluzie acestea trebuie schimbate in
felul următor: - pentru bucătărie din 140x270 în 270x270
- Iar pentru grupul sanitar comun din 140x140 în 140x270
In cazul in care ΔPg>Rlꞵ+Z canalele nu trebuie schimbate, iar canalele de ventilare de la
bucătărie și de la grupul sanitar comun de la parter și etajul 1, satisfac această cerință, iar
drept urmare, acestea nu trebuie modificate.