Tema 3.

Scheme de instalații de ventilare mecanică și naturală pentru diferite tipuri

de clădiri.
1. Sisteme de ventilare locală
2. Sisteme de ventilare generală

1. Sisteme de ventilare locală

Ventilarea locală este concepută în funcție de utilajele de producție, sistemele fiind

astfel realizate încât cea mai mare parte a nocivităților să fie preluată de dispozitivele de
aspiraţie, numite dispozitive de aspiraţie locală. Ventilarea locală poate fi concepută şi
pentru protecția muncitorilor şi izolarea spațiilor interioare de mediul exterior.
Ventilația locală se realizează :
- prin aspirație: hote, nișe, carcase şi alte dispozitive de captare;
- prin refulare: dușurile de aer şi perdelele de aer;
- prin refulare şi aspirație.

Dispozitive de ventilație locală prin aspirație.

1) Hota - este un dispozitiv de aspirație deschisă care se amplasează deasupra
utilajelor, la care este necesara intervenția operatorilor în timpul procesului de producție.
Amplasarea se face la o înălțime care să nu împiedice activitatea obişnuită. Deoarece
înălțimea de amplasare e relative mare, hota trebuie să depăşească marginile utilajului
astfel ca particulele de nocivități ce se degaja să fie captate de hotă.
a) Hota clasică - cu secțiune de aspirație circulară, pătrată sau dreptunghiulară în funcție
de forma sursei. Distanța de amplasare, y, față de sursa trebuie să fie cât mai mică şi să
depășească perimetral sursă sau (0.3÷0.4)y. Unghiul α trebuie să fie mai mic sau egal cu
60°, la această valoare viteza medie fiind egală cu viteza axială ( se obţine astfel cea mai
bună uniformitate a vitezei în planul de aspirație).
b) Hotă de perete – Peretele limitează spectrul de aspirație şi diminuează influența
curenților de aer din încăpere privind difuzia substanțelor nocive.
c) Hotă multi-compartimentată - hota utilizată pentru utilaje lungi,
multicompartimentarea este concepută pentru a menţine uniformitatea vitezei de aspirație
în planul hotei.
d,e) Hotă cu absorbţie centrală şi periferică - se utilizează pentru bancurile de lucru cu
piese de diferite dimensiuni şi suprafaţa sursei de noxe este variabilă.
f) Hotă rabatabilă - se rabate cu scopul de a alimenta utilajele de producție cu ajutorul
unor poduri rulante pe sus.
g) Hotă telescopică - se foloseşte la utilaje la care intervenția muncitorilor se face la
începutul procesului tehnologic, atunci când hota este ridicată.
h) Hotă cu acumulare - hotă cu volum mare concepută pentru utilajele cu degajări
intermitente şi mari de nocivități. Acestea se acumulează în hotă şi sunt eliminate în timp
cu un debit mai mic de aer.
i) Hotă cu pereţi laterali,
j) Hotă cu fereastra ghilotina;
 k)Hotă cu rulouri – se folosesc atunci când distanţa y dintre planul hotei şi sursa de
nocivităţi este impusă din condiţii de acces sau din necesitatea unei demontări periodice
ca urmare a unor procese în flux continuu.

Fig.1. Tipuri constructive de hote

2) Nişe de ventilare. - Nişele sunt dispozitive semiînchise utilizate pentru evacuarea

degajărilor nocive, periculoase, de regulă în cadrul laboratoarelor experimentale. Are trei
pereți ficşi şi unul mobil prin care se face accesul, acest perete fiind de tip fereastră
ghilotină (figura 2). Orificiile de evacuare (2) sunt amplasate jos şi sus pentru a permite
evacuarea nocivităților mai grele sau mai uşoare decât aerul. Compensarea aerului
evacuat se poate face prin orificiile amplasate special în peretele din fața nişei prin
lăsarea unei fante de aspirație în fereastra ghilotina (3) sau direct în nișa prin canale
special amenajate.

Fig.2. a) Schema unei secțiuni printr-o nișă

b) Exemplu de nișă în laborator

Sisteme de ventilare locală prin refulare

Dușurile de aer – sunt concepute pentru protecția muncitorilor împotriva radiației
termice, protecția realizâmdu-se prin “spălarea” muncitorilor cu un jet de aer ce mărește
schimbul de căldură convectiv. Acestea pot fi individuale sau comune.
Dușurile comune au articulații mobile care să permită dirijarea jetului de aer către
muncitor. Fiecare duş are un sistem de jaluzele reglabile simultan, care să aducă jetul de
aer către muncitor. De regulă, jetul de aer este dirijat dinspre spatele muncitorului pentru
a nu antrena diverse nocivități. Duşurile individuale pot fi realizate cu ventilatoare axiale
fixe sau mobile. Acestea se pot monta cu rezervor de apă introducând o cantitate mică de
apă în aerul refulat.
 Fig.2. Dușuri de aer:a) și b)-individuale( 1-vas de apă)
c) comune (2 –articulații mobile)

Perdele de aer. Perdelele de aer sunt dispozitive de ventilare locală folosite pentru
compartimentarea unor spații şi protejarea acestora împotriva pătrunderii aerului
exterior. Jetul de aer generat este plan de tip pânza de aer. Refularea poate fi unilaterala,
bilaterala sau pe 3-4 laturi la ușile cu deschidere mare. Perdelele de aer creează un jet de
aer care acoperă complet golul şi împiedică pătrunderea aerului exterior. Pot fi realizate
cu fante de tip pană teşită sau cu fantă de contracție

Fig.3. Perdea de aer

 Fig.4. Scheme de montare a perdelelor de aer

Jetul creat de fanta de refulare trebuie pe cât posibil să închidă complet golul pe care îl
protejează.

Instalații de ventilare locală prin aspirație şi refulare.

În cazul băilor industriale de lăţimi mari, tuneluri de vopsire, uscare, cuve de
electroliză a tuturor surselor de nocivităţi cu tendinţa propagare în întreaga incintă, se
utilizează sisteme de ventilare locală, care să asigure o mişcare dirijată a aerului.

Fig.5. Schema unei instalații locală prin aspirație şi refulare

Refulare pe o latură și aspirație pe latura opusă

2. Sisteme de ventilare generală

 Scopul principal al instalatiilor de ventilare este de a asigura in incaperi puritatea
aerului in sensul care aerul introdus trebuie sa preia surplusul de nocivitati astfel incit sa
se asigure in interior o compozitie a aerului acceptabila din punct de vedere fiziologic si a
pericolului de explozie. Sisteme de ventilare generală reprezintă sistemul la care
schimbul de aer al unei încăperi și vehicularea aerului prin canale și elementele instalației
se face cu ajutorul ventilatoarelor. Se pot asigura debite, constante în timp,în încăperile
supuse ventilării, ceea ce permite diluarea permanentă a noxelor. Aerul poate fi filtrat și,
după caz încălzit, răcit umedificat sau uscat. Schema de ventilare mecanica simpla.

AP – aer proaspat; AI – aer introdus (refulat ) ; AE – aer evacuat in exterior; AR – aer recirculat;
CR – clapete de reglare; Aerul se trateaza in centrale de ventilare F – filtru; BÎ – baterie de încalzire;
V1 , V2 – ventilatoare.

Schema de principiu a unei instalații de ventilare mecanică poate fi executată în diverse

variante:
 figura 4. Schema unei instalații de ventilare mecanică generală prevăzută cu:

a – filtrarea și încălzirea aerului; b – filtrarea și încălzirea aerului și atenuarea zgomotului;

c - filtrarea și încălzirea aerului, atenuarea zgomotului și recuperarea căldurii din aerul evacuat;
 În figura 5 sunt redate diferite scheme de alcătuire a sistemului de ventilare mecanică:

ID, Id e

a – reprezintă sistemul de refulare cu filtrarea aerului și încălzirea acestuia iarna;

BI BR se utilizează
F la
încăperi cu viciere redusă a aerului cum ar fi: magazine, săli de expoziții, săli de sport, ateliereAer proas
Aer introdus
mecanice.
w VI
Dventcu viciere puternică a aerului (prin PAP
b - reprezintă un sistem simplu, care aspiră aerul din încăperile
CTA
gaze, vapori, mirosuri puternice sau temperatură mare) pentru a împedica împrăștierea noxelor în
f
rcul
reci

T ,
Aer

încăperile adiacente. Se prevede la bucătării, garderobe, laboratoare, WC-uri, camere obscure,...

at

i i

,c2, f
c1T Qp,cu
- reprezintă un sistem Mpumedificarea aerului, se prevede la încăperile în care se prescrie o
e e Mm
umeditate minimă în tot timpul anului. Iarna aerul exterior are un conținut de umeditate redus,
umeditatea relativă scade conducînd la uscarea aerului interior. De aceea se mărește conținutul de
umeditate
Dinf al aerului exterior de la 1...3 la 7...10 g vapori/kg aer uscat. Umeditatea se poate face pe
VE

Aer extras Aer evacua

Interactiune cladire/climat/sisteme
cale adiabatică (cazul c1) prin pulverizare de apă în circuit închis sau pe cale izotermică (cazul c 2) prin
injectare de abur viu în curentul de aer.

d1,d2 - reprezintă un sistem cu răcirea aerului vara. Răcirea aerului se poate realiza cu o baterie de
răcire (cu apă răcită avînd temperatura 5...8 oC) sau cu o baterie cu detentă directă (cu freon avînd
temperatura de vaporizare 2...7 oC) (cazul d1). Deoarece temperatura inițială a agentului de răcire este
mai mică de cît temperatura punctului de rouă corespunzătoare stării inițiale a aerului supus răcirii, are
loc și o uscare a aerului. Al doilea proces de răcire este prin pulverizare de apă rece în curentul de aer,
utilizînd o cameră de pulverizare (cazul d2). Condiția ca să se obțină același proces de răcire este ca
temperatura apei pulverizate să fie egală cu temperatura superficială exterioară a bateriei de răcire.
e – reprezintă sistemul cu uscarea aerului folosind supstanțe desicante.
Echipamente pentru desfumare

Schema unei instalații de ventilare pentru evacuarea fumului și instalațiile de presurizare

pentru protecția la fum