Ministerul Învăţămîntului a Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

FCIM

Referat
La lucrarea de laborator nr.1
Fizica

Tema: Determinarea coeficientului de frecare interioară şi

al parcursului liber al moleculelor unui gaz.

A efectuat :
Studentul grupei ISBM-131 Moscalu Adrian

A verificat :
Dr.conf.univ E.Burdujan

2014
 1.Scopul lucrării: studierea fenomenului frecării interioare în gaze şi
determinarea coeficientului de frecare interioară al aerului, şi determinarea
parcursului liber al moleculelor.
2.Aparate şi materiale: retortă din sticlă, un vas gradat, manometru,
un tub capilar, cronometru, barometru, termometru.
3.Schema instalaţiei:

unde:
1-fixator
2-robinet
AB-capilar
C-retortă
D-vas gradat
4.Formulele de calcul:
3 RT
η=[ρg(h2-h1)πR04t]/8Vl.   
P 8M
.

η-coeficientul de frecare interioară;

h1,h2-înălţimile coloanei de apă în manometru;
g-acceleraţia căderii libere;
ρ-densitatea apei;
R0-raza capilarului;
l-lungimea capilarului;
V-volumul aerului care a trecut prin capilar în timpul „t”;
λ-parcursul liber al moleculelor de aer;
P-presiunea atmosferică;
R- constanta universală a gazelor;
T-temperatura absolută a aerului;
µ-masa molară a aerului;
5.Tabela măsurărilor şi determinărilor:
Nr. ∆h V t ∆t η ∆η λ ∆λ ξη ξλ
Exp. (10-3m) (10-6m3) (s) (s) 10-6 10-6 (10-8m) (10-8m) % %
1 20 200 62 1 2.8 - 1.56 - - -
3
2 20 200 63 1 2.8 - 1.58 - - -
8
3 20 200 60 1 2.7 - 1.49 - - -
0
Val. - - - 1 2.80 0.9 1.54 0.51 32 33
med.
Diametrul capilar - 1±0,01mm l=314,9±0,1mm
P=753mm/Hg
T=295k
R=8,31 J/mol*k
µ=29*10-3kg/mol
ρ=0,99780*10-3kg/m3
g=9,81m/s2
  0.000005; g  0.005; ( h)  1mm; h  0.005; ( R0 )  0.01; V  25ml ; l  0.1mm; t  1.6s;

6.Prelucrarea datelor experimentale:

g (h2  h1 )R04 t 0.9978  10 3  9.81  20  10 3  3.14  (0.44  10 3 ) 4  62
η= =  2.83  10 6 (kg/m  s )
8Vl 8  200  10 6  314.9  10 3

g (h2  h1 )R04 t 0.9978  10 3  9.81  20  10 3  3.14  (0.44  10 3 ) 4  63

η= = 6 3
 2.88  10 6 (kg/m  s )
8Vl 8  200  10  314.9  10

g (h2  h1 )R04 t 0.9978  10 3  9.81  20  10 3  3.14  (0.44  10 3 ) 4  60

η= =  2.70  10 6 (kg/m  s )
8Vl 8  200  10 6  314.9  10 3

3 RT 3  2.83  10 6 3.14  8.31  295

<λ>=  3
 1.56  10 8 (m)
P 8M 99078 8  29  10

3 RT 3  2.88  10 6 3.14  8.31  295

<λ>=  3
 1.58  10 8 (m)
P 8M 99078 8  29  10

3 RT 3  2.70  10 6 3.14  8.31  295

<λ>=   1.49  10 8 (m)
P 8M 99078 8  29  10 3

7.Calculul erorilor:
1.ln =ln  +lng+ln h +ln  +4lnR 0 +lnt-ln8-lnV-lnl
 d dg d (h1  h2 ) d dR dt dV dl
2.    

g

h1  h2


4 0  
R t V
 ) 
l 3.
 g  (h1  h2 )  R t V l
  (    4 0    )  .
 g h1  h2  R t V l
 5  10 6 5  10
3
1  10
3
5  10
3
0.01  10
3
0.5 25  10
6
0.1  10
3 
.       4      2.8  10  6 
 0.9978  10  3 9 .81 
3 3 .14 
3 61 . 7 
6

3 
 20 10 0. 44 10 200 10 314 . 9 10 
3 3 3 6 6
 (5.01  10  0.5  10  0.1  1.59  10  0.09  0.008  0.125  0.0003)  2.8  10  0.9  10 ( kg / m  s )

1 1
1.ln  =(ln -lnP)+1/2(ln  +lnR+lnT)- 2 ln8- 2 lnM
d d dP 1 d 1 dR 1 dT 1 dM
2. 



P

2 

2 R

2 T

2 M
 P 1  1 R 1 T 1 M
3.   (   P  2   2 R  2 T  2 M )  
 P 1  1 R 1 T 1 M
4.   (   P  2   2 R  2 T  2 M )  

 0.9  10 6 133 0.005 0.005 0.05 0.0005 

5.   
 2 . 8

99078
 0.5
3 .14
 0.5
8. 31
 0.5
295
 0.5
0 . 029
  1.54  10 8 

 (0.32  10  0.0013  0.00079  0.0003  0.00008  0.008)  1.54  10  0.51  10 8 (m)
6 8

 0.9  10 6
    0.32 ;
 2.8  10 6
 0.51  10 8
    0.33;
 1.54  10 8

8.Rezultatul final:
  ( 2.8  0.32)  10 6 ( kg / m  s )
  (1.54  0.33)  10 8 ( m)
ξn=32%
ξλ33%
9. Concluzie:
Aceasta lucrare de laborator ne-a familiarizat cu modul de efectuare a unei lucrari de
laborator Efectuând această lucrare de laborator ne-am făcut cunoscuţi cu fenomenul frecării
interioare în gaze, ne-am familiarizat cu metodele teoretice şi experimentale de determinare
a coeficientului de frecare interioară al aerului şi determinarea parcursului liber al
moleculelor. În rezultatul experienţei am obţinut = 32%şi =33%. Reieşind din analiza
calculelor erorilor şi valoarea primită observăm că erorile cele mai mari la calculul
coeficientului de frecare se află la măsurarea volumului (V) şi al lungimii capilarului(l), ceva
mai mari la măsurarea diferenţelor lichidelor din manometru (h 2-h1), la rază (R) şi la timpul de
scurgere (t). Deci, în rezultatul acestei analize ajungem la concluzia că pentru a obţine un
rezultat mai optim trebuie să luăm datele mai atent şi mai precis, să facem măsurările cât mai
exact posibil.