Sunteți pe pagina 1din 4

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Centrul de Excelență în Economie și Finanțe


Catedra „Matematică și Fizică”

Lucrare de laborator
„STUDIUL PENDULULUI GRAVITAȚIONAL”

Elev: Sîrbu Victoria


Profesor: Rotaru Victoria

Chișinău – 2021
Scop: Studiul pendulului gravitațional, determinarea accelerației gravitaționale pentru
o planetă necunoscută.
Materiale și metode: Model experimental simulat

Fig.1. Modelul experimental simulat


Note teoretice:
Pentru α < 100, perioada de oscilație a pendulului gravitațional este dată de relația:

T =2 π
√ l Δt
=
g N
(1)

Din (1) deducem pentru accelerația gravitațională:


4 π 2 N2 l
g= (2)
Δt 2
Eroarea absolută: Δ g=|gi−g m| (3)
Δg m
Eroarea relativă: ε , %= ∙ 100 % (4)
gm
Modul de lucru:
Partea A:
1. Se pune pendulul în oscilație cu un unghi α < 10 0 și se înscriu în tabel valorile
perioadei, T, în funcție de masa corpului atârnat, m. Lungimea pendulului, l, și accelerația
gravitațională, g, se mențin constante. (3 valori)
Nr. m, kg T, s
1 0,60 1,6800
2 0,80 1,6800
3 1,00 1,6800
2. Se pune pendulul în oscilație cu un unghi α < 10 și se înscriu în tabel valorile T în
0

funcție de l. Se mențin constante: m, g. (3 valori)


Nr. l, m T, s
1 0,60 1,5553
2 0,80 1,7960
3 1,00 2,0079
3. Se pune pendulul în oscilație cu un unghi α < 10 și se înscriu în tabel valorile T în
0

funcție de g. Se mențin constante: m, l. (3 valori: Lună, Pământ, Jupiter)


Nr. g, m/s2 T, s
1 1,62 4,4195
2 9,81 1,7960
3 24,79 1,1298

4. Se construiesc dependențele T(m), T (l), T (g).


2 2

T
T 3
1.90

2
1.70
1.50

1
4

m g
0.60 0.80 1.00
1 10 20 30

5. Se formulează concluzii corespunzătoare.


În urma experimentului efectuat cu ajutorul Modelului experimental simulat, putem observa
că masa corpului atârnat crește, însă perioada rămâne aceeași, de aici rezultă că masa
corpului nu influențează asupra perioadei oscilațiilor. Însă, pe de altă parte, observăm ca
perioada se schimbă în funcție de lungimea pendulului.

Partea B:
1. Se stabilește o lungime a pendulului și se selectează „Planeta X” în simulare.
2. Se pune pendulul în oscilație cu un unghi α < 100 și se măsoară timpul în care
sistemul efectuează N oscilații. ( N – numărul de oscilații, N > 30). Se înscriu datele în tabel.
3. Se repetă pașii 1 – 2 pentru 3 lungimi ale pendulului, pentru fiecare dintre ele fiind
efectuate câte 3 măsurări.
4. Se calculează g pentru fiecare măsurare conform (2), valoarea medie a ei, gm,
precum și erorile absolute, Δgi, și relativă, ε, conform (3) și (4), respectiv. Se completează
tabelul.
gi gm Δgi Δgm
Nr. l (m) t (s) N T(s) ε, %
(m/s2) (m/s2) (m/s2) (m/s2)
1 47,10 1,04 14,41 0,2
0,40 47,07 45 1,04 14,43 0,18
47,11 1,04 14,40 0,21
2 52,67 1,17 14,40 0,21
0,50 52,70 45 1,17 14,39 0,22
0,28 1,91
52,72 1,17 14,38 14,61 0,23
0,44
3 56,45 1,25 15,05
0,42
0,60
56,49 45 1,25 15,03
56,50 1,25 15,02 0,41

5. Se prezintă un exemplu de calcul, dar și rezultatul final sub forma:


Δt 47,10
T= T 1= =1,04
N 45
2 2 2 2
4π N l 4 π 45 0,40
gi = 2
gi= 2 = 14,41
Δt 47,10
Δ g=|gi−g m| Δ g=|14,41−14,61|=0,2
Δg m 0,28
ε , %= ∙ 100 % ε , %= ∙100 % = 1,91%
gm 14,61
g= gm + Δgm g= 14,61 + 0,28 =14,89

6. Se formulează concluzii corespunzătoare.


Erorile de măsurare au apărut din cauza preciziei scăzute a instrumentelor folosite, nu era
posibil de fixat timpul exact în care se vor efectua oscilațiile, de aceea am luat trei valori
pentru a afla media. Pentru experimentele viitoare, corectarea erorilor se poate face prin
măsurarea cu mai mare precizie a intervalelor de timp, în care se vor efectua oscilațiile.

S-ar putea să vă placă și