DETERMINAREA CONSTANTEI ELASTICE.

DEPENDENȚA DE SECȚIUNE ȘI LUNGIME A CONSTANTEI

ELASTICE

I. NOȚIUNI TEORETICE
Deformarea unui corp elastic supus unei forțe de tracțiune este direct proporțională cu mărimea
forței care determină deformrea (greutățile atârnate), cu lungimea inițială a corpului și invers proporțională cu
secțiunea, conform relației:

Fl 0
∆ l≈ , F=G=mg , de unde G=k∙ ∆ l și k=G/∆ l
S0

Pe de altă parte, constanta elastică a unui corp depinde de caracteristicile geometrice ale acestuia și de
ES0
materialul din care este confecționat. Astfel, k= , E fiind modulul de elasticitate longitudinal.
l0

II. MATERIALE NECESARE

-Tijă cu suport pentru atârnarea elasticelor, elastice diferite, cârlig pentru discurile perforate, discuri
perforate, riglă
III. MOD DE LUCRU

Determinarea constantei elastice

 se suspendă firul elastic de suport și se măsoară lungimea acestuia ( l 0)
 se atârnă de el cârligul cu discuri perforate sau corpuri cu mase cunoscute
 se măsoară lungimea l a firului elastic alungit pentru fiecare greutate adăugată
 se calculează alungirile absolute ∆ l =l−l 0 , corespunzătoare pozițiilor de echilibru (în
aceste poziții, forța elastică este egală cu greutatea cârligului cu discuri F e =m∙ g)
 se repetă măsurătorile pentru cel puțin șase mase diferite și se trec datele în tabel
∆k
 se calculează k, k ,
k
 se reprezintă grafic pe hârtie milimetrică, forța deformatoare (F=G) în funcție de alungirea
absolută ∆ l (minimum 5-6 puncte)
 din grafic se determină constanta elastică a firului folosind relația k= tan α și se compară
cu valoarea calculată
IV. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Nr. K=G/
l 0(cm) ∆ l (cm G=mg K ∆k
Det. l(cm) m(g) ∆l ∆ k/k
) (N) (N/m) (N/m)
(N/m)
1 11,5 0,5 20 0,2 40 18,65 0,31
2 12 1 65 0,65 65 6,35 0,10
3 12,5 1,5 85 0,85 56,66 1,99 0,03
11 58,65
4 12,7 1,7 105 1,05 61,76 3,11 0,06
5 13 2 125 1,25 62,5 3,85 0,07
6 13,5 2,5 165 1,65 66 7,35 0,12

1 11,7 0,5 40 0,4 80 1,09 0,01

2 11,2 12 0,8 70 0,7 87,5 78,91 8,59 0,10
3 12,5 1,3 90 0,9 69,23 9,68 0,12

DEPENDENȚA DE l 0

 Se suspendă elasticul mai lung de un capăt și se măsoară lungimea l 0

 Se atârnă diferite greutăți la capătul opus și se măsoară lungimea l
 Se determină alungirea ∆ l=l−l 0
 Se repetă măsurătorile pentru minim 3 greutăți și se trec datele în următorul tabel

Nr det. l 0(cm) G(N) l (cm) ∆ l (cm) K(N/m) K

(N/m)
1 0,3 25,5 3,3 9,09
2 22,2 0,45 26,2 4 11,25 11,70
3 0,65 26,6 4,4 14,77

DEPENDENȚA DE SECȚIUNE

 se leagă capetele elasticului mai lung împreună și se suspendă de un suport (secțiunea

va fi 2 S0), măsurându-se lungimea l 0
  se suspendă de el cârligul cu discuri perforate sau corpuri cu mase cunoscute și se
măsoară lungimea pentru fiecare greutate adăugată
 se determină alungirea ∆ l=l−l 0
 se repetă măsurătorile pentru minim trei greutăți și se trec datele în tabel

Nr det l 0(cm) G(N) l(cm) ∆ l (cm) K(N/m) K(N/m)

1 0,1 11,5 0,5 20
2 11 1,1 12 1 1110 78,88
3 1,6 12,5 1,5 106,66

V. CONCLUZII
 La gruparea in serie, k echivalent serie => k es=k 1+k 2+k 3
1 1 1 1
 La gruparea in paralel, = + +
k echivalent paralel k 1 k 2 k 3

VI. SURSE DE ERORI

 Erorile de citire reprezinta de asemenea cauze ale erorilor, care apar din modul în care citim
datele. Privirea trebuie sa fie perpendiculara pe instrumentul de masura.
  Alte cauze ale erorilor reprezinta imprecizia instrumentelor, dar și lipsa de îndemânare și
dexteritate în utilizarea instrumentului.
 Erorile de calcul pot apărea din neatenție în timpul calculului sau din folosirea greșită a
formulelor de calcul.

ÎNTOCMIT: TALOȘ MIRIAM-ALICE