Determinarea capacității unui condesator improvizat

Scopul lucrării: Să se determine direct și indirect capacitatea unui

condesator improvizat și să se verifice veridicitatea formulei capacității
condesatorului plan.
Utilaj:
 Folie de aluminiu
 Foi A4
 Șubler de precizie înaltă
 Multimetru folosit pe post de capacitometru
 riglă
Note teoretice:
Un condesator plan este format din 2 plăci conductoare separate de un
dielectric. Atunci când între plăci este creată o diferență de potențial electric
(tensiune), în dielectric se formează un câmp electric, iar suprafețele plăcilor se
încarcă cu sarcini de semn opus datorită fenomenului de inducție. Capacitatea
q
condensatorului este definită ca raportul dintre sarcină și tensiune C= U (1), iar
S
folosind legea lui Gauss putem scrie capacitatea și ca C=ε 0 ε r d (2) (formulă
dedusă mai jos). În continuare vom verifica experimental veridicitatea acestei
expresii.
Modul de lucru:
 Vom măsura grosimea unui teanc de 500 de foi A4 și vom afla grosimea
unei singure foi, pe care o vom folosi în continuare ca dielectric.
 Vom plasa două foi de aluminiu despărțite de hârtie și vom măsura
suprafața de suprapunere a foilor de alumiu. Acestea nu trebuie să se
atingă
 Vom presa cu putere cele 3 straturi pentru a minimiza distanța dintre ele.
 Vom măsura capacitatea sistemului, plasând fiecare electrod al
multimetrului pe una dintre cele 2 foi metalice.
 Vom introduce datele în tabel și vom calcula C teoretic după formula (2).
 Vom calcula coeficientul η , care ne va indica în ce proporție măsurările
corespund cu datele prezise teoretic.
 Vom construi graficul dependenței C de S și vom calcula permitivitatea
∆ Cd ∆C
relativă a hârtiei : ε r= ∆ S ε ( 3 ) ,unde ∆ S =tgϕ , ϕ - unghiul intre dreaptă și
0

Ox.
 e 2∆d 4∆l 2 ∆C
 Vom calcula erorile accidentale și cele sistemice ε η= C + d + l
e

∆ C e =0,005 nF , ∆ d=6∗10−8 m , ∆ l=10−3 m

Date:
C experimental , nF d , mm S,cm
2
εr C teoretic , nF η,% ∆ η, % ∆ η2 , %
13,5500 0,0970 484,5000 3,5310 15,6156 86,7721 13,2279 1,9052
11,7000 0,0970 382,8000 3,5310 12,3378 94,8306 5,1694 6,1533
8,6500 0,0970 280,7800 3,5310 9,0496 95,5838 4,4162 6,9065
6,4500 0,0970 216,0000 3,5310 6,9618 92,6489 7,3511 3,9716
3,8100 0,0970 160,7200 3,5310 5,1801 73,5512 26,4488 15,1262
Valori medii: 88,6773 11,3227 6,8126

600.0000

500.0000

400.0000
S, cm^2

300.0000

200.0000

100.0000

0.0000
2.0000 4.0000 6.0000 8.0000 10.0000 12.0000 14.0000 16.0000

C, nF

Din grafic și (3), ε r=3,531

Rezultatul final:
η=( 88,6 ±6,8 ) %
ε η=11 ,32 %

Concluzii:
Am reușit cu succes măsurarea capacității unui condensator improvizat. Am
verificat formula (2). Erorile obținute sunt acceptabile. Observând că toate
măsurătorile sunt mai mici decât valorile prezise, putem concluziona că
măsurarea grosimii dielectricului a fost una destul de eronată, cel mai probabil
din cauza elasticității teancului de foi sau a imperfecțiunilor de pe foaie de
aluminiu. Cu toate acestea rezultatele sunt direct proporționale cu S. În procesul
lucrării, am mai reușit aflarea ε r a hârtiei, rezultatul fiind aproape de valoarea
tabelară. În scopul micșorării erorilor putem folosi mijloace mai precise de
măsurare, dar și folosi o tehnică mai precisă de tăiere a foii de aluminiu.
Demonstrări:
q
ConformGauss ,Φ el=∮ E ∙ dS= (5)
ε

Ignorând câmpul electric neomogen care se formează la marginea plăcilor,

putem scrie (5) ca
q
ES=
ε
U q
S=
d ε
q S S
=ε =ε 0 ε r =C (2)
U d d

Celelalte formule folosite sunt triviale, iar demonstrarea lor se lasa ca exercitiu
cititorului.