Problema lant, ului care atârnă

Se va considera următoarea problemă: Un lant, omogen atârnă ı̂ntre două puncte definite pe doi peret, i: A(−a, 0),
B(a, 0). Să se găsească funct, ia f (x) care descrie forma luată de acest lant, , dacă asupra lui act, ionează doar fort, a
de gravitat, ie.

Vom ı̂ncepe rezolvarea acestei probleme prin deducerea formulei energiei potent, iale pe care o posedă acest
lant, .
Ep = mgh
Vom diviza acest lant, ı̂n părt, i infinit de mici, pe care le vom considera segmente de drepte. Vom nota masa fiecărui
segment dm. Energia potent, ială posedată de un astfel de segment va fi exprimată:

dEp = dm g y

unde y este ı̂nălt, imea segmentului respectiv s, i dEp este energia sa potent, ială.
Vom folosi operat, ia de integrare pentru a afla energia potent, ială a ı̂ntregului lant, .
Z
Ep = dm g y

Masa segmentului dm poate fi exprimată prin produsul dintre un coeficient care indica numarul de unitati de masă
pe unităt, i de lungime p s, i lungimea segmentului, pe care o vom nota prin dl. As, adar,
Z
Ep = p dl g y

RBp
l poate fi exprimat prin formula lungimii arcului: l = A 1 + y 02 dx.
Z p
Ep = p ( 1 + y 02 dx) g y ⇒

Z p
⇒ Ep = pg ( 1 + y 02 dx) y

unde y’ este functia y derivată după x, iar dx este proiect, ia segmentului dl pe axa Ox.

În forma actuală, această problemă ar putea fi rezolvată prin simpla egalare a derivatei energiei potent, iale cu 0
pentru a obt, ine valoarea sa minimă, ı̂nsă pentru o rezolvare corectă este necesară introducerea unei constrângeri,
care stipulează că lungimea lant, ului va rămâne constantă, s, i anume,
Z p
l= 1 + y 02 dx

Această problemă de minimizare a funct, iei Ep(y, y 0 ) ı̂n setul l(y 0 ) poate fi rezolvată prin metoda multiplicatorilor
Lagrange: Z p p
K = Ep + λl = (pgy( 1 + y 02 ) + λ( 1 + y 02 )dx

Unde λ s, i c1 sunt constante.

În continuare fom defini p p

F (y, y 0 , x) = (pgy( 1 + y 02 ) + λ( 1 + y 02 )

1
Folosind identitatea lui Beltrami,
∂F
F − y0 = c1
∂y 0
Pentru a us, ura calculele, vom calcula mai ı̂ntâi derivata part, ială

∂ p y0
0
1 + y 02 = p
∂y 1 + y 02
În urma altor calcule, putem simplifica până la forma

pgy + λ
p = c1
1 + y 02

Vom ridica toată expresia la pătrat, vom separa variabilele si vom ridica la puterea 1/2 obt, inându-se relat, ia:
s
0 dy (pgy + λ)2
y = = −1
dx c21

Vom substitui
(pgy + λ)
= cosh(u)
c1
c1 sinh(u)
dy = du
pg
Unde cosh reprezinta functia hiperbolica cosinus s, i sinh funct, ia hiperbolică sinus. În continuare vom integra
ambele părt, i ale expresiei anterioare, t, inând cont de substitut, ii s, i vom face simplificările de rigoare, ajungând la
expresia:
c1
u = x + c2
pg
Unde c2 este constanta obtinuta in urma integrarii funct, iei.
Din expresia (pgy+λ)
c1 = cosh(u) putem exprima u ca

pgy + λ
u = cosh− 1( )
c1

În urma ı̂nlocuirilor de rigoare, putem exprima y:

c1 pg λ
y= cosh( (x + c2 )) −
pg c1 pg
Poate fi observat faptul că ı̂n această ecuat, ie 3 constante sunt nedeterminate. Acestea poat fi aflate din cele
două punte cunoscute ale funct, iei, anume A(−a, 0) s, i B(a, 0). În urma ı̂nlocuirilor, poate fi observat că c2 = 0 s, i
λ = c1 cosh( pga
c1 ) În urma ı̂nlocuirilor, vom determina ecuat, ia finală
c1 pgx pga
y= [cosh( ) − cosh( )]
pg c1 c1
Constanta c1 poate fi determinată din ecuat, ia lungimii firului, ı̂nsă rezolvarea analitică a acestei probleme este
una voluminoasă s, i nu se numără printre scopurile acestei explicat, ii.

Această relat, ie demonstrează legătura adâncă dintre fenomenele naturii s, i legile matematicii descoperite de-a
lungul secolelor.