Galileo 2022

Seniori

1 Subiectul 1. Mecanica

Acest subiect este compus din 3 probleme independente. Rezolvarea oricarei probleme este posibila
fara rezolvarea celorlalte.

1.1 Miscarea pe parabola

O piatra a fost aruncata sub un unghi fata de orizont. În punctul superior al traiectoriei piatra era
vizibilă de la locul de aruncare la un unghi β fat, ă de orizontală.

A1 1 puncte
La ce unghi α fat, ă de orizontală a fost aruncată piatra?

1.2 Miscarea relativa

Pe coasta unui râu există un port; când o barjă trece prin port, o barcă cu motor pleacă din port
spre un sat aflat la distant, a s1 = 15km ı̂n aval. A ajuns la destinat, ie după t = 45min, s-a ı̂ntors s, i
a ı̂nceput imediat să se deplaseze ı̂napoi spre punctul de plecare. La distant, a s2 = 9km de la sat,
a ı̂ntâlnit barja.

B1 2 puncte
Care este viteza apei râului s, i care este viteza bărcii ı̂n raport cu apa? Ret, inet, i că barja nu se
deplaseaza ı̂n raport cu apa.

1.3 Timp de impact *

Un corp este aruncat vertical in sus cu o viteza v1 . Peste un anumit interval de timp, este aruncat
al doilea corp vertical in sus cu viteza v2 < v1 .

C1 3 puncte
Gasiti acest interval de timp astfel incat timpul pana la impactul acestor doua corpuri sa fie minim.
(timpul pana la impact se masoara de la momentul aruncarii primului corp)

Pagina 1 din 12
1.4 Miscarea pe hiperbola **

Un corp punctiform se misca cu viteza constanta in modul v pe o hiperbola echilaterala data de

ecuatia xy = k 2 .

C1 4 puncte
Determinati modulul acceleratiei corpului in functie de x, y, k si v.

2 Subiectul 2. Termodinamica si fizica moleculara

Acest subiect este compus din 4 probleme independente. Rezolvarea oricarei probleme este posibila
fara rezolvarea celorlalte.

2.1 Ciclu cu incalzitor

Un vas cilindric plasat orizontal cu volumul 2V0 este ı̂mpărt, it ı̂n două părt, i egale de un piston
mobil s, i umplut cu un gaz ideal monoatomic. Pistonul se deplasează fără frecare. Peretele stâng,
suprafat, a laterală a ı̂ntregului vas s, i pistonul nu conduc căldura. Temperatura peretelui din dreapta
este ment, inută constantă s, i egală cu temperatura init, ială a gazului T0 ı̂n ambele părt, i ale vasului.
Presiunea init, ială a gazului ı̂n ambele părt, i este P0 . După pornirea ı̂ncălzitorului din partea stângă
a vasului, pistonul ı̂ncepe să se mis, te ı̂ncet.

A1 1 punct
Gasiti dependenta presiunii gazului P de temperatura T in partea stanga a vasului.

Pagina 2 din 12
A2 2 puncte
Pentru acest proces, gasiti dependenta capacitatii termice C de volumul V a gazului din partea
stanga a vasului

2.2 Pompa de caldura

Randamentul unei pompe de caldura se numeste raportul dintre caldura primita de cladire catre
lucrul efectuat asupra pompei de un agent extern.

O clădire este ment, inută la o temperatură T cu ajutorul unei pompe de căldură ideale care uti-
lizează un râu la temperatura T0 ca sursă de căldură. Pompa de căldură consumă puterea W , iar
clădirea pierde căldură ı̂n mediul ı̂nconjurător cu o rată α(T − T0 ), unde α este o constantă pozitivă
cunoscuta.

B1 2 puncte
Determinati expresia pentru temperatura cladirii T

Pentru rezolvarea urmatoarelor probleme ale acestui subiect, este necesara cunoasterea notiunii de
entropie.

In termodinamică, entropia este o măsură a echilibrului termodinamic; este o proprietate

R extensivă
a unui sistem termodinamic. Este o funct, ie de stare caracterizată prin relat, ia dS = dQ
T . Intr-un
sistem inchis, entropia nu scade. Astfel, variatia entropiei unui sistem inchis

Z T2
dQ
∆S = ≥0
T1 T

Indiciu: Intr-un ciclu termodinamic, variatia entropiei este ∆S = 0

2.3 Trei corpuri *

C1 2 puncte

Trei corpuri identice de capacitate termică constantă se află la temperaturile de 300K, 300K s, i
100K. Dacă din exterior nu se furnizează lucru sau căldură, care este cea mai mare temperatură
la care poate fi ridicat oricare dintre aceste corpuri prin act, ionarea motoarelor termice? Dacă at, i
configurat corect această problemă, s-ar putea să trebuiască să rezolvat, i o ecuat, ie cubică. Aceasta
pare greu de rezolvat, dar, de fapt, putet, i deduce una dintre rădăcini [Indiciu: care este cea mai
mare temperatură a corpurilor dacă nu facet, i nimic pentru a le conecta?].

Pagina 3 din 12
2.4 Het-trick politropic **

Lordul Kelvin a făcut odată să funct, ioneze in ciclu termodinamic cu un mol de gaz ideal cu exponent
adiabatic γ.. Ciclul este format din trei procese politropice, dintre care unul este izobar, iar produsul
indicilor celorlalte două politropi 13 si 23 este n13 n23 = −1, unde 1 si 2 sunt punctele pe izobara cu
temperatura minima si maxima, iar 3 este punctul de intersectie a politropilor 13 si 23. Temperatura
in punctul 3 satisface relatia T32 = T1 T2 . T1 = 100K, T2 = 400K, γ = 1.5

Indiciu: Un proces politropic cu indicele politropic n este numit procesul in care cantitatea

P V n = const

Pentru procesul izoterm, n = 1. Pentru procesul izobar, n = 0. Pentru procesul adiabatic, n = γ.

D1 1.5 puncte
Gasiti lucrul util A facut de gaz in decursul unui ciclu.

D2 1.5 puncte
Gasiti randementul ciclului η

3 Subiectul 3. Electromagnetizm

3.1 Condensator cu dielectric

√
Un condensator plat cu o suprafat, ă a placilor S s, i distant, a dintre ele d ≪ S este umplut cu
un dielectric cu constanta dielectrică ε s, i rezistivitatea ρ.. Fie diferent, a de potent, ial dintre placile
condensatorului V .

Pagina 4 din 12
B1 0.3 puncte
Exprimati sarcinile pe placile condensatorului q prin V , S, d, ε si constante fizice.

B2 0.3 puncte
Exprimati curentul electric I ce curge prin condensator prin V , S, d, ρ si constante fizice.

Din cele două puncte anterioare rezultă ca un astfel de condensator ı̂ntr-un circuit electric este
echivalent cu o anumită conexiune a unui rezistor cu rezistent, a R s, i un condensator cu capacitatea
C.

B3 0.4 puncte
Găsit, i R s, i C s, i indicat, i tipul de conexiune (ı̂n serie sau ı̂n paralel).

Acest condensator complex este acum conectat la o sursă de tensiune constantă E care are o
rezistent, ă internă r. La momentul init, ial, condensatorul nu este ı̂ncărcat.

B4 2 puncte
Găsit, i dependent, a de timp a curentului I(t), care curge prin sursă. Exprimat, i răspunsul prin E,
R, r, C si t.

3.2 Condensator cu doi dielectrici

Un condensator plat cu o distant, ă ı̂ntre placi d este umplut cu două dielectrice. Unul cu constanta
dielectrică ε1 , rezistivitate ρ1 s, i suprafat, a de contact S1 , iar cealaltă cu constanta dielectrică ρ2 ,
rezistivitate ρ2 s, i suprafat, a de contact S2 .

C1 0.4 puncte
Gasiti capacitatea echivalenta C0 a acestui condensator complex. Exprimati raspunsul prin ε1 , ε2 ,
S1 , S2 , d si constante fizice.

C2 0.4 puncte
Gasiti rezistenta echivalenta R0 a acestui condensator complex. Exprimati raspunsul prin ρ1 , ρ2 ,
S1 , S2 , d si constante fizice.

Acest condensator, conectat ı̂n serie cu condensatorul de capacitate C, este conectat la o sursă de
tensiune continuă E care are o rezistent, ă internă zero. În timp ce cheia era deschisă, condensatorii
nu erau ı̂ncărcat, i. Tensiunea pe condensatorul complex se măsoară cu un voltmetru perfect V .

Pagina 5 din 12
C3 0.4 puncte
Găsit, i sarcina qC (0) pe condensatorul de capacitate C imediat după ce cheia K este ı̂nchisă.
Exprimat, i răspunsul prin E, C si C0 .

C3 1.3 puncte
Găsit, i dependenta indicatiilor voltmetrului de timp V (t). Exprimati raspunsul prin E, C, C0 , R0
si t

C3 0.5 puncte
Ce cantitate totala de caldura Q se va degaja pe rezistorul R0 ? Exprimati raspunsul prin E, C, C0

Pagina 6 din 12
3.3 Placa incarcata in condensator *

În mijlocul dintre placile√metalice identice, neı̂ncărcate, ale unui condensator plat cu suprafat, a S s, i
distant, a dintre ele d ≪ S există o placă dielectrică de formă asemănătoare, cu masa m, ı̂ncărcată
uniform pe toată suprafat, a cu sarcină q > 0. Placile condensatorului sunt conectate la o sursă
de tensiune constantă E cu rezistent, ă internă zero. Placa din interiorul condensatirului este apoi
eliberată. În timp ce placa se mis, că, condensatorul ramane stationar. Se notează cu x deplasarea
plăcii fat, ă de pozit, ia sa init, ială, q1 - este sarcina placii stangi, iar q2 - este sarcina placii din dreapta.

A1 0.5 puncte
Exprimati sarcinile placilor condensatorului q1 (x) si q2 (x) prin E, q, S, d, x si constante fizice.

A2 0.5 puncte
Exprimati forta de interactiune a placii din mijloc cu placile condensatorului F (x) prin E, q, S, d,
x si constante fizice.

Se poate demonstra ca dependenta x(t) are forma

x(t) = Aeat + Be−at + C

A3 1 punct
Exprimati A, B C si a prin E, q, S, d, m si constante fizice.

A4 1 punct
Exprimati viteza placii din mijloc v ′ in momentul ciocnirii cu una din placile condensatorului.

Pagina 7 din 12
4 Subiectul 4. Optica

Acest subiect este compusa din 5 probleme independente. Rezolvarea oricarei probleme este posibila
fara rezolvarea celorlalte.

In cazul fenomenului difractiei, intensitatea luminii intr-un punct este caracterizata de diferenta de
drum optic a razelor ce ajung in acest punct. In cazul in care dimensiunile caracteristica a unui
obstacol sunt mult mai mari ca lungimea de unda, unghiul caracteristic de difractie este foarte mic
λ
sin θ ≈ θ ≈ D , unde D este dimensiunea caracteristica a obstacolului. Unghiul de difractie este
numit unghiul sub care deviaza razele in urma intalnirii unui obstacol.

4.1 O gaura

Pe o gaură circulară de rază R0 ı̂ntr-un plan opac o undă plană monocromatică cu lungimea de
undă λ si intensitate I0 paralel cu axa de simetrie√ a gaurii circulare. În spatele planului se află un
λL
ecran la distant, ă L. Luat, i ı̂n considerare că R0 > 1.

A1 0.2 puncte
Estimat, i raza petei R de pe ecran.

A2 0.2 puncte
Estimat, i intensitatea I ı̂n centrul petei.

A3 0.3 puncte
Estimati raza minima realizabila a petei Rmin atunci când se variază raza găurii.

4.2 Lentila

O undă plană monocromatică cu lungimea de undă λ s, i intensitatea I0 este incidentă pe o lentilă

cu diametrul D s, i distant, a focală F , paralelă cu axa lentilei.

B1 0.2 puncte
Estimat, i diametrul DF al punctului focalizat de lentilă.

B2 0.3 puncte
Estimat, i intensitatea IF la focarul lentilei din considerente energetice.

Pagina 8 din 12
B3 1 punct
Calculat, i acum răspunsul exact pentru intensitatea IF la focarul lentilei. Comparat, i cu punctul
anterior.

4.3 Oglinda parabolica

O undă plană monocromatică cu lungimea de undă λ s, i intensitatea I0 este incidentă pe o oglindă

parabolică concava perfectă cu parametrul de parabolă p s, i diametrul D paralel cu axa oglinzii.

Indiciu: Ecuatia suprafetei oglinzii parabolice cu parametrul de parabola p este data de expresia
y 2 = 2px

C1 0.3 puncte
Găsit, i distant, a focală F a oglinzii.

C2 0.3 puncte
Estimat, i intensitatea I in focarul oglinzii.

C3 0.2 puncte
De câte ori se va schimba această valoare atunci când lungimea de undă este ı̂njumătăt, ită?

4.4 Oglinda sferica *

O oglindă sferică concava perfectă cu raza R = 1m s, i diametrul D este luminată cu un fascicul de

λ = 800nm cu intensitatea I0 paralel cu axa oglinzii.

D1 0.2 puncte
Găsit, i distant, a focală F a oglinzii.

D2 1.3 puncte
Estimat, i dimensiunea petei d ı̂n planul focal al oglinzii, pentru două diametre ale oglinzii: D1 =
1cm, D2 = 15cm.

D3 0.8 puncte
Pentru aceste două diametre ale oglinzii (D1 = 1cm, D2 = 15cm), estimat, i intensitatea la focar.

Pagina 9 din 12
D4 0.7 puncte
Cum depind intensităt, ile ı̂n focar găsite ı̂n paragraful anterior de lungimea de undă λ?

4.5 Retea de difractie **

Pe o retea de difractie cu perioada d si lăt, imea fantei a este lluminata cu o undă plană care cade
ı̂n normal pe suprafata retelei de difractie. Lungimea de undă λ = d/100, intensitatea undei plane
IS .

În continuare, intensitatea maximului trebuie ı̂nt, eleasă ca fiind intensitatea undei plane care se
propagă ı̂n direct, ia maximului cu numărul h.

E1 2 puncte
Determinat, i intensitatea maximului zero I0 . Exprimat, i răspunsul prin IS , d s, i a. Dat, i răspunsul
pentru d = 3a.

E2 2 puncte
Determinat, i intensitatea Ih a maximului cu numărul h. Exprimat, i răspunsul prin IS , d s, i a. Dat, i
răspunsul pentru d = 3a.

5 Subiectul 5. Fizica moderna

Acest subiect este compusa din 5 probleme independente. Rezolvarea oricarei probleme este posibila
fara rezolvarea celorlalte.

5.1 Atomul lui Bohr

Modelul atomic Bohr este primul model de natură cuantică al atomului . Acest model aplică teoria
cuantelor. Des, i ipotezele introduse de către Bohr sunt de natură cuantică, calculele efective ale
mărimilor specifice atomului sunt pur clasice, modelul fiind, de fapt, semi-cuantic.

Primul postulat al lui Bohr: electronul se rotes, te ı̂n jurul nucleului numai pe anumite orbite
circulare permise, fără a emite sau a absorbi energie radiantă. Aceste stări se numesc stat, ionare s, i
au un timp de viat, ă infinit s, i energie constantă.

Al doilea postulat al lui Bohr: un atom emite sau absoarbe radiat, ie electromagnetică doar la
trecerea dintr-o stare stat, ionară ı̂n alta. Energia pe care o primes, te sau o cedează este egală cu
diferent, a dintre energiile celor două nivele ı̂ntre care are loc tranzit, ia. Radiat, ia emisă sau absorbită
are frecvent, a dată de relat, ia obt, inută ı̂n cadrul teoriei lui Max Planck

Pagina 10 din 12
 hν = Em − En

unde h = 6.62 · 10−34 J · s este constanta lui Planck, ν este frecventa radiatiei emise sau absorbite.
Em si En sunt energiile electronului pe orbitele m si n

Al treilea postulat al lui Bohr: momentul cinetic L al electronului aflat ı̂n mis, care circulară pe
o orbită ı̂n interiorul atomului se cunatifica:

h
L=n = nℏ, unde n = 1, 2, 3...
2π

A1 2 puncte
Energia electronului in atomul de hidrogen poate fi scrisa ca En = E0
n2
unde E0 este energia elec-
tronului in stare fundamentala. Exprimati E0 prin constante fizice. Gasiti valoarea numerice
masurata in eV .

A2 1 punct
Gasiti frecventa fotonului care exciteaza electronul atomului de hidrogen din stare fundamentala
(n = 1) in starea excitata n = 2.

5.2 Efectul Compton

Important, a efectului constă ı̂n faptul că demonstrează că lumina nu poate fi explicată doar ca
fenomen ondulatoriu. Pentru a explica ı̂mprăs, tierea Compton, lumina trebuie să se comporte ca s, i
cum ar fi compusă din particule.

Un foton produs din tranzitia electronului de pe nivelul energetic n = 3 in stare fundamentala este
incident pe un electron stationar. Dupa ciocnire, fotonul si-a schimbat directia de deplasare cu
unghiul θ = π/3.

B1 1 punct
Aflati frecventa fotonului dupa ciocnire.

5.3 Efectul Doppler

Efectul Doppler este o schimbare de frecvent, ă (s, i respectiv lungime de undă ) a luminii cauzate de
mis, carea relativă a unei surse s, i un observator,

Un detector de radiatie electromagnetica de pe Pamant inregistreaza fotoni cu energia E = 6.8eV

dintr-un nor de gaz foarte fierbinte si indepartat. Puteti considera ca distributia vitezei gazului in
nor corespunde distributiei Maxwell.

Pagina 11 din 12
C1 1 punct
Daca se cunoaste ca gazul este compus din hidrogen, iar electronii acestuia sunt complet ionizati
in starea excitata, estimati temperatura norului de gaz T .

5.4 Efectul fotoelectric extern

Efectul fotoelectric extern este emiterea de electroni din materie ı̂n urma absorbt, iei de radiat, ie
electromagnetică. Important, a acestui fenomen ı̂n dezvoltarea domeniului fizicii constă ı̂n a sprijini
formarea conceptului de dualitate undă-corpuscul a radiat, iei electromagnetice. Explicat, ia matem-
atică a fenomenului a fost dată de Albert Einstein, pe baza unor ipoteze cuantice formulate de Max
Planck.

O bilă de zinc cu raza R = 1cm este plasată ı̂n vid, departe de alte corpuri s, i ı̂ncărcată la potent, ialul
φ0 = −0.5V (presupunând că φ = 0 la infinit). Bila a fost iluminată cu lumină ultravioletă
monocromatică cu lungimea de undă λ = 290nm. Lucrul de extractie pentru zinc este L = 3.73eV .

D1 1 punct
Cu ce viteza v1 fotoelectronii ies din bila?

D2 1 punct
Care este viteza maximă v2 atinsa de fotoelectroni la o distanta mare de bila?

D3 1 punct
Găsit, i potent, ialul bilei φ1 după o iradiere prelungită.

D4 1 punct
Ce număr N total de fotoelectroni vor părăsi balonul ı̂n timpul expunerii prelungite la lumina
ultravioleta?

5.5 Radioactivitate

O probă de izotop de cobalt cu masa atomică A = 61 este plasată ı̂ntr-un microcalorimetru cu o

capacitate termică C = 100 ◦JC . Masa probei este m = 10mg. În timpul dezintegrării nucleului de
cobalt se eliberează energia W = 2 · 10−19 J. După un timp τ = 50 min, temperatura calorimetrului
a crescut cu ∆t = 0.06◦ C.

E1 1 punct
Estimat, i timpul de ı̂njumătăt, ire al acestui izotop de cobalt.

Pagina 12 din 12