O cantitate m=7,5 g CO2 aflată inițial la presiunea p1=2 bar și temperatura T1=310 K este supusă

unui proces ciclic reversibil format din: a) o încălzire izocoră 1-2 până la p2=7,75 bar; b) o destindere
politropică 2-3 până la T3=765 K; c) o răcire izobara care închide ciclul. Se cere

1) Reprezentarea ciclului în coordonate p-V și T-S (pentru reprezentarea procesului 2-3

considerați că exponentul politropic al procesului 2-3 este n > k);

iu
2) Mărimile p, V, T în punctele caracteristice ale ciclului; valoarea exponentului politropic
corespunzător procesului 2-3;

nc
3) Variația de entropie pe fiecare transformare în parte și pe întreg ciclul;
4) Căldura schimbată de ciclu cu sursele de căldură , lucrul mecanic și randamentul termic al
ciclului;
Sta
5) Generarea de entropie a ciclului, dacă schimbul de căldură se face cu două termostate de
temperatură TSC = 1210 K si TSR = 290 K. Să se calculeze lucrul mecanic pierdut datorită
ireversibilităților termice.
rin

Se dau

iu
Do

• Exponentul adiabatic al bioxidului de carbon, k = 1,33;

• Masa molară a bioxidului de carbon, M = 44 kg/kmol;
nc
• Constanta universală a gazului perfect, RM = 8314,3 J/kmol ∙ K;
• Se acceptă că pe parcursul ciclului, bioxidul de carbon se comportă ca un gaz ideal.
Sta

Soluție

1) Reprezentarea ciclului în coordonate p-V și T-S

rin

Reprezentarea ciclului în coordonate p-V și T-S este ilustrată în figurile de mai jos. Procesul 2-
3 este politropic, având exponentul n > k. Pentru a identifica corect poziția relativă a procesului față
Do

de transformările particulare ale gazului perfect care își au originea în starea 2 (și anume izobara,
izoterma și izentropa), acestea din urmă au fost de asemenea trasate în diagramele prezentate.
Deoarece n > k și T2 > T3, rezultă că în procesul politropic 2-3, sistemul cedează căldură către
ciu

termostatul de temperatură TSR.

p T n=0
tan

2
n=0 n=1
n=1
nS

n=k
n=k
V = const.

3
ri
Do

1
p = const.

V S
Fig. ##. Reprezentarea ciclului considerat în diagramele p-V și T-S.
 Pentru calculul mărimilor de stare în punctele caracteristice ale ciclului și al schimbului de
căldură realizat în urma parcurgerii ciclului, sunt necesare valorile unor proprietăți specifice masice ale
bioxidului de carbon. Astfel, constanta specifică a acestuia este:
𝑅𝑅𝑀𝑀 8314,3
𝑅𝑅 = = = 188,96 J/kgK
𝑀𝑀 44

iu
Admițând că bioxidul de carbon se comportă după modelul gazului ideal, rezultă că:

nc
𝑅𝑅 188,96
𝑐𝑐𝑣𝑣 = = = 562,6 J/kgK
𝑘𝑘 − 1 0,33

Sta𝑐𝑐𝑝𝑝 = 𝑘𝑘𝑐𝑐𝑣𝑣 = 1,33 ∙ 562,6 = 761,57 J/kgK

2) Mărimile p, V, T în punctele caracteristice ale ciclului.

rin

Mărimile de stare în punctele caracteristice ale ciclului se calculează astfel:

iu
Do

Starea 1

Din datele problemei se cunosc:

nc
𝑇𝑇1 = 310 K
Sta

𝑝𝑝1 = 2 bar = 2 ∙ 105 Pa

Volumul V1 rezultă din ecuația termică de stare a gazului perfect:
rin

𝑚𝑚𝑚𝑚𝑇𝑇1 7,5 ∙ 10−3 ∙ 188,96

𝑉𝑉1 = = = 2,2 ∙ 10−3 m3
𝑝𝑝1 2 ∙ 105
Do

Starea 2

Procesul 1-2 este izocor, astfel că:

iu

𝑉𝑉2 = 𝑉𝑉1 = 2,2 ∙ 10−3 m3

Conform datelor problemei, presiunea p2 are valoarea:
nc

𝑝𝑝2 = 7,75 bar = 7,75 ∙ 105 Pa

Sta

Temperatura T2 poate fi calculată cu ajutorul ecuației izocorei sau prin aplicarea ecuației de stare a
gazului perfect. În acest ultim caz,

𝑝𝑝2 𝑉𝑉2 7,75 ∙ 105 ∙ 2,2 ∙ 10−3

rin

𝑇𝑇2 = = = 1203,08 K
𝑚𝑚𝑚𝑚 7,5 ∙ 10−3 ∙ 188,96
Starea 3
Do

Starea 3 se află la intersecția politropei de exponent n care începe din starea 2 cu izobara p1
care închide ciclul. În consecință:

𝑝𝑝3 = 𝑝𝑝1 = 2 ∙ 105 Pa

Exponentul politropic al procesului 2-3 nu este dat, însă se cunoaște temperatura gazului la sfârșitul
procesului,

𝑇𝑇3 = 765 K
Volumul V3 se obține din ecuația termică de stare a gazului perfect:

𝑚𝑚𝑚𝑚𝑇𝑇3 7,5 ∙ 10−3 ∙ 188,96 ∙ 765

𝑉𝑉3 = = = 5,42 ∙ 10−3 m3
𝑉𝑉3 2 ∙ 105

Pentru calculul exponentului politropic al procesului se logaritmează ecuația

iu
𝑝𝑝3 𝑉𝑉3𝑛𝑛 = 𝑝𝑝2 𝑉𝑉2𝑛𝑛

nc
de unde rezultă:
ln(𝑝𝑝2 ⁄𝑝𝑝3 ) ln(7,75⁄2)
Sta𝑛𝑛 = =
ln(𝑉𝑉3 ⁄𝑉𝑉2 ) ln(5,42⁄2,2)
= 1,502

În tabelul următor sunt prezentate mărimile de stare în punctele caracteristice ale ciclului.
rin
Tab. ##. Tabel cu mărimile de stare în punctele caracteristice ale ciclului
Starea / 1 2 3

iu
Mărime de stare
Do

p [bar] 2,0 nc 7,75 2,0

T [K] 310 1203,08 765,0
Sta
V [m3] 2,2∙10-3 2,2∙10-3 5,42∙10-3

3) Variația de entropie pe fiecare transformare în parte și pe întreg ciclul.

rin

Variația entropiei pe fiecare proces în parte se calculează folosind cele două forme ale
ecuației calorice de stare a entropiei, de unde se obține succesiv:
Do

𝑇𝑇2 1203,8
𝑆𝑆2 − 𝑆𝑆1 = 𝑚𝑚𝑐𝑐𝑣𝑣 ln � � = 7,5 ∙ 10−3 ∙ 572,6 ∙ ln � � = 5,824 J/K
𝑇𝑇1 310
𝑇𝑇3 𝑝𝑝3 765 2
iu

𝑆𝑆3 − 𝑆𝑆2 = 𝑚𝑚𝑐𝑐𝑝𝑝 ln � � − 𝑚𝑚𝑚𝑚 ln � � = 7,5 ∙ 10−3 �761,57 ∙ ln � � − 188,96 ∙ ln � ��

𝑇𝑇2 𝑝𝑝2 1203,8 7,75
nc

𝑆𝑆3 − 𝑆𝑆2 = −0,666 J/K

𝑇𝑇1 310
Sta

𝑆𝑆1 − 𝑆𝑆3 = 𝑚𝑚𝑐𝑐𝑝𝑝 ln � � = 7,5 ∙ 10−3 ∙ 761,57 ∙ ln � � = −5,159 J/K

𝑇𝑇3 765
În relațiile anterioare s-a ținut cont că dV=0 pe procesul 1-2 și că dp=0 pe procesul 3-1.
Variația entropiei pe ciclu este:
rin

∆𝑆𝑆𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 = ∆𝑆𝑆12 + ∆𝑆𝑆23 + ∆𝑆𝑆31 = 5,824 − 0,666 − 5,159 = −0,001 ≅ 0

Do

abaterea față de valoarea zero provenind din eroarea numerică a calculului.

 4) Căldurile schimbate, lucrul mecanic produs și randamentul termic al ciclului.

Căldurile schimbate de agentul termodinamic pe fiecare evoluție în parte se calculează

ținând cont de tipul procesului. Astfel:

Procesul izocor 1-2

iu
𝑄𝑄12 = 𝑚𝑚𝑐𝑐𝑣𝑣 (𝑇𝑇2 − 𝑇𝑇1 ) = 7,5 ∙ 10−3 ∙ 572,6 ∙ (1203,08 − 310) = 3835,33 J/ciclu

nc
Procesul politropic 2-3
Sta 𝑄𝑄23 = 𝑚𝑚𝑐𝑐𝑛𝑛 (𝑇𝑇3 − 𝑇𝑇2 )
Căldura specifică a procesului are valoarea:
rin

𝑛𝑛 − 𝑘𝑘 1,502 − 1,33
𝑐𝑐𝑛𝑛 = 𝑐𝑐𝑣𝑣 = ∙ 572,6 = 196,19 J/kgK
𝑛𝑛 − 1 1,502 − 1

iu
Do

de unde rezultă:
nc
𝑄𝑄23 = 7,5 ∙ 10−3 ∙ 196,19 ∙ (765 − 1203,8) = −644,66 J/ciclu
Sta
Procesul izobar 3-1

𝑄𝑄31 = 𝑚𝑚𝑐𝑐𝑝𝑝 (𝑇𝑇1 − 𝑇𝑇3 ) = 7,5 ∙ 10−3 ∙ 761,57 ∙ (310 − 765) = −2598,86 J/ciclu

Căldurile schimbate de ciclu cu sursele de căldură au valorile:

rin

𝑄𝑄1 = 𝑄𝑄12 = 3835,33 J/ciclu

Do

𝑄𝑄2 = 𝑄𝑄23 + 𝑄𝑄31 = −644,6 − 2598,86 = −3243,52 J/ciclu

Lucrul mecanic produs de ciclu este:

𝐿𝐿𝐶𝐶 = 𝑄𝑄1 + 𝑄𝑄2 = 3835,33 − 3243,52 = 591,81 J/ciclu

iu

iar randamentul termic are valoarea:

nc

𝐿𝐿𝐶𝐶 591,81
𝜂𝜂𝑡𝑡 = = = 0,154
𝑄𝑄1 3835,33
Sta

5) Generarea de entropie a ciclului; lucrul mecanic pierdut datorită ireversibilităților termice.

rin

Expresia matematică a principiului al doilea pentru un proces generic 1-2 realizat de un

sistem închis este:
Do

𝑄𝑄12
𝑆𝑆𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔,12 = ∆𝑆𝑆 −
𝑇𝑇
unde T reprezintă temperatura termostatului cu care sistemul schimbă căldură. În continuare, se aplică
această relație pentru fiecare din procesele care alcătuiesc ciclul, ținând cont de termostatul cu care
procesul considerat schimbă căldură (vezi figura de mai jos)
 T TSC
2

iu
nc
Q12

Sta 3
Q23
rin
Q31
1

iu
TSR
Do

nc S

Fig. ##. Schimbul de căldură dintre termostatele de temperatură TSC și TSR și agentul termodinamic care
Sta
parcurge ciclul

În cazul procesului izocor 1-2 sistemul primește căldură de la termostatul de temperatura TSC,
rin

astfel că:
𝑄𝑄12 3835,33
Do

𝑆𝑆𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔,12 = (𝑆𝑆2 − 𝑆𝑆1 ) − = 5,824 − = 2,654 J⁄K /ciclu

𝑇𝑇𝑆𝑆𝑆𝑆 1210
În cursul proceselor 2-3 și 3-1 sistemul cedează căldură termostatului de temperatură TSR. Ca urmare:
𝑄𝑄23 −644,66
iu

𝑆𝑆𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔,23 = (𝑆𝑆3 − 𝑆𝑆2 ) − = −0,666 − = 1,557 J⁄K /ciclu

𝑇𝑇𝑆𝑆𝑆𝑆 290
nc

𝑄𝑄31 −2598,86 J
𝑆𝑆𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔,31 = (𝑆𝑆1 − 𝑆𝑆3 ) − = −5,159 − = 3,802 /ciclu
𝑇𝑇𝑆𝑆𝑆𝑆 290 K
Sta

Se poate observa că, pentru ciclul considerat, ireversibilitățile proceselor de transfer de

căldură către sursa rece (5,359 J/K) sunt considerabil mai mari decât ireversibilitatea generată de
transferul de căldură de la sursa caldă (2,654 J/K).
rin

Ireversibilitatea generată pe întreg ciclul este:

Do

𝑆𝑆𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔 = 𝑆𝑆𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔,12 + 𝑆𝑆𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔,23 + 𝑆𝑆𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔,31 = 2,654 + 1,557 + 3,802 = 8,013 J/K/ciclu

 Singurul ciclu care se poate schimba pe cale reversibilă căldură cu cele două termostate de
temperatura TSC și respectiv TSR este ciclu Carnot. În acest caz, randamentul ciclului are valoarea:

(𝐶𝐶) 𝑇𝑇𝑆𝑆𝑆𝑆
𝜂𝜂𝑡𝑡 =1−
𝑇𝑇𝑆𝑆𝑆𝑆

iu
Pentru aceeași căldură Q1 primită de la sursa caldă, ciclul Carnot reversibil ar produce lucrul mecanic:

nc
(𝐶𝐶) (𝐶𝐶)
𝐿𝐿𝐶𝐶 = 𝜂𝜂𝑡𝑡 𝑄𝑄1

Sta
În cazul ciclului considerat, singura sursa de ireversibilitate este dată de diferențele finite de
temperatură la care se desfășoară schimbul de căldură dintre agentul termodinamic și cele două
termostate. Generarea de entropie a ciclului poate fi alternativ exprimată prin relația
rin

𝑄𝑄1 𝑄𝑄2
𝑆𝑆𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔 = − � + �>0
𝑇𝑇𝑆𝑆𝑆𝑆 𝑇𝑇𝑆𝑆𝑆𝑆

iu
Do

Înmulțind relația anterioară cu TSR se obține succesiv că

𝑇𝑇𝑆𝑆𝑆𝑆
nc 𝑇𝑇𝑆𝑆𝑆𝑆
𝑇𝑇𝑆𝑆𝑆𝑆 𝑆𝑆𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔 = −𝑄𝑄1 � � − 𝑄𝑄2 = 𝑄𝑄1 �1 − − 1� − 𝑄𝑄2
𝑇𝑇𝑆𝑆𝑆𝑆 𝑇𝑇𝑆𝑆𝑆𝑆
Sta

𝑇𝑇𝑆𝑆𝑆𝑆
𝑇𝑇𝑆𝑆𝑆𝑆 𝑆𝑆𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔 = 𝑄𝑄1 �1 − � − (𝑄𝑄1 + 𝑄𝑄2 )
𝑇𝑇𝑆𝑆𝑆𝑆
Ținând acum cont că lucrul mecanic al ciclului considerat este dat de relația
rin

𝐿𝐿𝐶𝐶 = 𝑄𝑄1 + 𝑄𝑄2

Do

rezultă că
(𝐶𝐶)
𝑇𝑇𝑆𝑆𝑆𝑆 𝑆𝑆𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔 = 𝐿𝐿𝐶𝐶 − 𝐿𝐿𝐶𝐶

Notând acum cu 𝐿𝐿𝜋𝜋 lucrul mecanic pierdut datorită ireversibilităților, din relația anterioară se deduce
iu

că
nc

(𝐶𝐶)
𝐿𝐿𝜋𝜋 = 𝐿𝐿𝐶𝐶 − 𝐿𝐿𝐶𝐶 = 𝑇𝑇𝑆𝑆𝑆𝑆 𝑆𝑆𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔 = 290 ∙ 8,013 = 2323,77 J/ciclu
Sta

Se poate observa că ciclul considerat produce un lucru mecanic de doar 591,81 J/ciclu, iar
pierderea datorată ireversibilităților este de 2323,77 J/ciclu. Aceasta este explicația valorii mici a
randamentului termic cu care ciclul considerat realizează conversia căldurii în lucru mecanic.
rin
Do