Curs - Energia şi entropia sistemelor reale

Capitolul 2

PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII

2.8 Aplicaţii

1. O cantitate de 140 g azot ocupă iniţial un volum de 30,6 litri la 5 atm. Primind
din exterior o cantitate de căldură de 2,495·10 4 J azotul se destinde izoterm.
Considerând azotul un gaz perfect, să se calculeze variaţia de volum ce se
produce.

Rezolvare:
Pentru o transformare izotermă a unui sistem termodinamic, conform principiului
I al termodinamicii cantitatea de căldură implicată în proces se calculează conform
relaţiei:
V
QT = nRT ln 2
V1
unde n este numărul de moli de azot (Mazot = 28 g/mol) egal cu:
m 140
n= = = 5 moli N2
M 28
Ţinând cont de faptul că azotul se comportă ca un gaz perfect, este valabilă
ecuaţia de stare a gazului perfect, conform căreia:
PV = nRT
de unde se poate afla valoarea temperaturii la care are loc transformarea izotermă:
PV 5  30,6
T = T = = 373 K .
nR 5  0,082
Aplicând apoi ecuaţia ce descrie forma particulară a principiului I al
termodinamicii pentru o transformare izotermă, se poate calcula volumul final al
azotului:
V2 V 2,495  10 4
2,495  10 4 = 5  8,31 373  ln  ln 2 = = 1,609
V1 V1 5  8,31 373
Raportul V2/V1 va fi în acest caz egal cu:
V2 V
= e1,609  2 = 4,998
V1 V1
de unde volumul final va fi:
V2 = 4,998 V1  5 V1
În final, variaţia de volum înregistrată pe parcursul transformării izoterme se
calculează astfel:
V = V2 − V1 = 5 V1 − V1 = 4V1 = 4  30,6 = 122,4 litri

1
 Laura Monica Gorghiu

2. Un mol de gaz perfect biatomic (  = 1,4) este destins adiabatic de la 10 atm

la 1 atm. Temperatura iniţială fiind de 400 K, să se calculeze: a) volumul final
ocupat de gaz în urma destinderii adiabatice; b) temperatura finală a gazului.

Rezolvare:
Pentru rezolvarea acestei aplicaţii se au în vedere formele particulare ale
principiului I al termodinamicii pentru o transformare adiabatică:
1

P V  V  P 
PV  = ct  P1V1 = P2V2  1 =  2   2 =  1 
P2  V1  V1  P2 
Din această ultimă formă, volumul final al gazului după destinderea adiabatică
este egal cu:
1
 P 
V2 = V1   1 
 P2 
Volumul iniţial al gazului, înainte de destinderea adiabatică se calculează cu
ajutorul ecuaţiei de stare a gazului perfect:
nRT1 1 0,082  400
P1V1 = nRT1  V1 = = = 3,28 litri gaz
P1 10
În acest caz, valoarea volumului final al gazului biatomic ideal va fi:
1
 10  1,4
V2 = 3,28    = 3,28  100,71 = 3,28  5,179 = 16,988  17 litri gaz
 1
Pentru calculul valorii temperaturii finale a gazului, se are în vedere o altă
formulare matematică a principiului I al termodinamicii pentru transformarea
adiabatică:
 −1  −1
 −1  −1 T −1 V  V 
TV = ct  T1V1 = T2V2  1 =  2   T2 = T1   1 
T2  V1   V2 
În acest caz, valoarea numerică a temperaturii finale a gazului va fi:
1,4 −1
 3,28 
T2 = 400    = 400  0,517 = 207,12 K
 17 

3. 100 g azot se găsesc în condiţii normale (00C, 1 atm). Să se calculeze variaţia

de căldură, lucrul mecanic, energia internă şi entalpia la:
a) destinderea izotermă până la un volum de 200 litri;
b) creşterea izocoră a presiunii până la 1,5 atm;
c) dilatarea izobară până la un volum dublu;
d) destinderea adiabatică până la un volum dublu.

Rezolvare:

2
 Curs - Energia şi entropia sistemelor reale

a) destinderea izotermă până la un volum de 200 litri

Parametrii caracteristici sistemului gazos pe parcursul transformării izoterme
sunt:
 P1 = 1 atm  P2 = ?
 T = ct 
T
 1 = 273 K ⎯⎯ ⎯ 1
→ T1 = 273 K
 V =? V = 200 l
 1  2
Numărul de moli de azot implicat în transformarea izotermă se calculează
conform formulei:
m 100
n= = = 3,57 moli N2
M 28
Volumul iniţial al azotului se calculează cu ajutorul ecuaţiei de stare a gazului
perfect:
nRT1 3,57  0,082  273
P1 V1 = nRT1  V1 = = = 80 l N2
P1 1
În acest caz, pentru transformarea izotermă a azotului, conform principiului I al
termodinamicii, valoarea lucrului mecanic implicat în proces este dată de relaţia:
V 200
LT = −nRT ln 2 = −3,57  8,31 273  ln  LT = −7421,04 J = −1779,62 cal
V1 80
Valoarea căldurii puse în joc pe parcursul aceleiaşi transformări este:
V
QT = −LT = nRT ln 2 = QT = 7421,04 J = 1779,62 cal
V1
În cursul unei transformări izoterme variaţia de energie internă şi entalpie este:
U = H = 0
b) creşterea izocoră a presiunii până la 1,5 atm
 P1 = 1 atm P2 = 1,5 atm
 V = ct 
T
 1 = 273 K ⎯⎯ 1
⎯ →  T1 = ?
 V = 80 l  V = 80 l
 1  2
În cazul unei transformări izocore, V=ct şi variaţia de volum ΔV=0. În acest caz,
lucrul mecanic implicat în proces va fi:
LV = P  V = 0
Variaţia de căldură ce însoţeşte procesul este, conform principiului I al
termodinamicii, egală cu:
Q = dU + PdV  QV = (dU )V = n  CV  T
Pentru aflarea variaţiei de temperatură înregistrate în timpul creşterii izocore a
presiunii până la 1,5 atm, se utilizează legea lui Charles:
P1 T1 T P 1,5  273
=  T2 = 1 2 = = 409,5 K
P2 T2 P1 1
Variaţia de temperatură înregistrată pe parcursul transformării izocore este egală
cu:
T = T2 − T1 = 136,5 K

3
 Laura Monica Gorghiu

Cantitatea de căldură implicată în proces este dată de relaţia:

5
QV = U = n  CV  T = 3,57   8,31 136,5 = 10123,76 J = 2427,76 cal
2
Variaţia de entalpie ce însoţeşte procesul este:
7
H = n  CP  T = 3,57 
 8,31 136,5 = 14173,26 J = 3398,80 cal
2
c) dilatarea izobară până la un volum dublu
 P1 = 1 atm P1 = 1 atm
 T1 = ct 
T1 = 273 K ⎯⎯⎯→  T2 = ?
 V = 80 l V = 160 l
 1  2
Valoarea temperaturii finale a azotului se calculează aplicând legile gazului ideal:
V1 T1 T V
=  T2 = 1 2 = 2  T1 = 546 K
V2 T2 V1
Conform principiului I al termodinamicii, variaţia de căldură ce însoţeşte un
proces izobar (dP=0) este egală cu:
Q = dH − VdP  QP = (dH )P = n  CP  T
de unde:
7
QP = H = n  CP  T = 3,57   8,31 273 = 28346,53 J = 6797,70 cal
2
Variaţia de energie liberă ce se înregistrează pe parcursul procesului de dublare
izobară a volumului de gas este:
2
U = n  CV  T = 3,57   8,31 273 = 20247,50 J = 4855,50 cal
2
Lucrul mecanic implicat în proces este egal cu:
L = −nPV = −3,57  80 = −285,6 l  atm = −285,6  101,34 = −28943,12 J = −6940,79 cal
d) destinderea adiabatică până la un volum dublu.
 P1 = 1 atm  P2
 Q = 0 
T1 = 273 K ⎯⎯⎯→  T2
 V = 80 l V = 160 l
 1  2
În cazul transformării adiabatice schimbul de căldură între sistem şi mediul
exterior este nul (Q=0) de unde rezultă că:
dU = −PdV  U = −PV = −L
de unde se observă că sistemul efectuează lucru mecanic pe seama scăderii
energiei sale interne.
Pe de altă parte, pentru determinarea temperaturii finale a sisatemului se
utilizează forma matematică a principiului I al termodinamicii pentru o transformare
adiabatică:
 −1 1,4 −1
 −1  −1 V   1
T1V1 = T2V2  T2 = T1   1  = 273     207 K
 V2  2

4
 Curs - Energia şi entropia sistemelor reale

Folosind cealaltă formă matematică a principiului I al termodinamicii se poate

calcula presiunea finală din sistem:
 1,4 −1
  V   1
P1V1 = P2V2  P2 = P1   1  =    0,37 atm
 V2  2
Lucrul mecanic implicat în proces este egal cu:
L = −U = −n  CV  T = −3,57  2,5  8,31 (273 − 207) = −4875 J = −1173 cal
Variaţia de energie internă are valoarea:
U = −L = 4875 J = 1173 cal
Variaţia de entalpie ce însoţeşte procesul este egală cu:
H = −n  CP  T = −3,57  3,5  8,31 (273 − 207) = −6853 J = −1643,4 cal