Elemente de chimie fizică. Teorie şi aplicaţii.

1. 3 Aplicaţii

Aplicaţii rezolvate

1. Într-un amestec de apă şi etanol, fracţia molară a apei este egală cu 0,4, iar
densitatea amestecului este de 0,8494 g/cm3. Ştiind că volumul molar parţial
al etanolului este de 57,5 cm3/mol, să se calculeze volumul molar parţial al
apei din amestec.

Rezolvare:
Având în vedere faptul că suma fracţiilor molare ale componenţilor unui
amestec este egală cu unitatea, fracţia molară a etanolului din amestec este: x 2 =
1-x1 = 0,6.
Pe baza valorilor fracţiilor molare ale componenţilor şi ale maselor lor molare
(Mapă = 18 g/mol, Metanol = 46 g/mol) se calculează masa molară medie a
amestecului:
M = x1  M1 + x2M2 = 0,40  18 + 0,60  46 = 34,80 g / mol
Cunoscând valoarea densităţii soluţiei, se calculează volumul molar al acesteia:
M sol M sol 34,80
sol =  Vm sol = = = 40,97 cm 3 / mol .
Vm sol sol 0,8494
Aplicând apoi ecuaţia lui Gibbs pentru un amestec de două componente:
Vm sol = x1 V1 + x 2V2
şi cunoscând valoarea volumului molar parţial al etanolului, se poate determina
volumul molar al apei din soluţie:
Vm sol − x 2 V2 40,97 − 0,60  57,5
V1 = = = 16,175 cm 3 / mol .
x1 0,40

2. O soluţie de metanol în apă având concentraţia 60% (în procente de masă)

are densitatea de 0,8946 g/cm3. Ştiind că volumul molar parţial al metanolului
este de 39,8 cm3/mol, să se calculeze volumul molar parţial al apei din
soluţie.

Rezolvare:
Având în vedere faptul că soluţia are o concentraţie de 60% CH 3OH în apă,
rezultă că 100 g soluţie conţine 60 g CH3OH şi 40 g H2O.
Masele moleculare ale componentelor soluţiei sunt:
M1 = Mapă = 18 g/mol; M2 = Mmetanol = 32 g/mol.
Numărul de moli de metanol din 100 g soluţie va fi egal cu:

1
 Laura Monica Gorghiu

m2 60
n2 = = = 1,875 moli CH3OH
M 2 32
iar numărul de moli de apă din aceeaşi cantitate de soluţie va fi:
m1 40
n1 = = = 2,222 moli H 2O
M1 18
Numărul total de moli din sistem este n = n1 + n2 = 4,097 moli amestec.
Fracţiile molare ale componentelor au valorile:
n1 2,222
x1 = x H O = = = 0,54
2
n 4,097

n2 1,875
x 2 = xCH OH = = = 0,46
3
n 4,097
Masa molară medie a amestecului celor două componente se calculează cu
ajutorul relaţiei:
M = x1  M1 + x2  M2 = 0,54  18 + 0,46  32 = 24,44 g / mol
Cunoscând valoarea densităţii soluţiei, se poate calcula volumul molar al acesteia:
M sol M sol 24,44
sol =  Vm sol = = = 27,32 cm 3 / mol .
Vm sol sol 0,8946
Aplicând apoi ecuaţia lui Gibbs pentru un amestec de două componente:
Vm sol = x1 V1 + x 2 V2
şi ştiind valoarea volumului molar parţial al metanolului, se poate determina
volumul molar al apei din soluţie:
Vm sol − x 2 V2 27,32 − 0,46  39,8
V1 = = = 16,68 cm 3 / mol .
x1 0,54

3. Ştiind că volumul molar al unei soluţii ce conţine dizolvate 20 g azotat de

amoniu în 100 g soluţie este de 92,35 cm3 iar volumul molar parţial al apei are
valoarea de 17,14 cm3/mol, să se calculeze volumul molar parţial al azotatului
de amoniu din soluţie.

Rezolvare:
Masele molare ale componenţilor soluţiei sunt:
M1 = M H O = 18 g / mol ; M2 = MNH4NO3 = 80 g / mol .
2

Cum soluţia conţine 20 g NH4NO3 în 100 g soluţie, atunci masa de apă din
soluţie este 80 g. Numărul de moli din fiecare component are valoarea:
m 80
n1 = 1 = = 4,44 moli H2O
M1 18

2
 Elemente de chimie fizică. Teorie şi aplicaţii.

m2 20
n2 =
= = 0,25 moli NH 4 NO3 .
M 2 80
Numărul total de moli din sistem fiind suma numărului de moli din fiecare
component al sistemului (n = 4,69 moli), fracţiile molare ale componenţilor sunt:
n1 4,44
x1 = x H O = =  0,95
2
n 4,69

n2 0,25
x 2 = x NH NO = =  0,05
4 3
n 4,69

În acest caz, masa molară medie a soluţiei are valoarea:

M = x1  M1 + x2  M2 = 0,95  18 + 0,05  80 = 21,10 g / mol
Cunoscând masa soluţiei şi volumul acesteia, valoarea densităţii soluţiei este
egală cu:
m 100
 sol = sol = = 1,0828 g / cm 3
V sol 92,35
Din valoarea densităţii soluţiei şi a masei molare medii a soluţiei, se poate
calcula volumul molar al soluţiei:
M sol M sol 21,10
 sol =  Vm sol = = = 19,4858 cm 3 / mol
Vm sol  sol 1,0828
Aplicând apoi ecuaţia lui Gibbs pentru sistemele bicomponente:
Vm sol = x1 V1 + x 2 V2
valoarea volumului molar parţial al azotatului de amoniu este:
Vm sol − x1 V1 19,4858 − 0,95  17,14
V2 = = = 64,056 cm 3 / mol .
x2 0,05
4. Să se calculeze cantitatea de apă necesară pentru a obţine o soluţie
apoasă de etanol 56% prin diluarea a 1000 litri de soluţie apoasă de etanol
96%, ştiind că la 150C densitatea apei este de 0,999 g/cm3, iar volumele
molare parţiale ale apei şi etanolului în cele două soluţii sunt:
Soluţie C2H5OH în H2O 96% Soluţie C2H5OH în H2O 56%
V1 = 14,61 cm / mol
3
V1 = 17,11 cm3 / mol
V2 = 58,01 cm3 / mol V2 = 56,58 cm3 / mol

Rezolvare:
Pentru aflarea fracţiilor molare ale componenţilor din cele două soluţii de etanol
în apă, presupunem că avem câte 100 g din fiecare soluţie.
Pentru soluţia de C2H5OH în H2O 96%, 100 g soluţie vor conţine 96 g C2H5OH
şi 4 g H2O.
Numărul de moli din fiecare component este:

3
 Laura Monica Gorghiu

m1 4
n1 = = = 0,222 moli H2O
M1 18
m2 96
n2 = = = 2,087 moli C2H5OH .
M2 46
Numărul total de moli fiind n = n1 + n2 = 2,309 moli, fracţiile molare ale
componenţilor în această soluţie sunt următoarele:
n1 0,222
x1 = x H O = = = 0,096  0,1
2
n 2,309

n2 2,087
x 2 = xC H OH = = = 0,904  0,9
2 5
n 2,309

Volumul molar al soluţiei de etanol 96%, calculat pe baza ecuaţiei lui Gibbs,
este egal cu:
Vm sol = x1 V1 + x2 V2 = 0,1 14,61 + 0,9  58,01 = 53,67 cm3 / mol
Pentru soluţia de C2H5OH în H2O 56%, 100 g soluţie vor conţine 56 g C2H5OH
şi 44 g H2O.
Numărul de moli din fiecare component este în acest caz:
m' 44
n1' = 1 = = 2,444 moli H 2O
M1 18
m2' 56
n2' = = = 1,217 moli C2H 5OH .
M 2 46
Numărul total de moli fiind n' = n1' + n2' = 3,661 moli , fracţiile molare ale
componenţilor în această soluţie sunt următoarele:
n1' 2,444
x1' = xH2O = = = 0,6675  0,66
n' 3,661

n2' 1,217
x 2' = xC2H5OH = = = 0,3225  0,33
n ' 3,661
Volumul molar al soluţiei de etanol în apă de concentraţie 56%, calculat pe
baza ecuaţiei lui Gibbs, este egal cu:

V ' m sol = x1' V1' + x2' V2' = 0,66  17,11+ 0,33  56,58 = 29,964 cm3 / mol
Dacă un mol de soluţie de etanol 96% ocupă un volum de 53,67 cm 3/mol,
atunci în 1000 litri de soluţie se vor găsi:
1000000
a= = 18632,383 moli soluţol C2H 5OH 96% .
53,67
Din aceştia:
n1 = x1  a = 0,1 18632,383 = 1863,2383 moli H2O
;

4
 Elemente de chimie fizică. Teorie şi aplicaţii.

n2 = x2  a = 0,9  18632,383 = 16769,1447 moli C2H5OH

Numărul de moli de etanol este însă egal pentru cele două soluţii, cea de-a
doua soluţie obţinându-se prin diluarea primei soluţii. În acest caz, numărul de moli
de etanol din soluţie de concentraţie 56% este şi el:
n2' = 16769,1447 moli C2H5OH
Cum fracţia molară a etanolului din cea de-a doua soluţie este x2' = 0,33 , atunci
numărul total de moli din soluţie se calculează conform relaţiilor:
n2' n' 16769,1447
x 2' = '
 n ' = 2' = = 50815,59 moli soluţol C2H 5OH 56%
n x2 0,33
Scăzând din numărul total de moli al soluţiei de etanol 56% numărul de moli de
etanol se obţine numărul de moli de apă:
n1' = n ' − n2'  n1' = 50815,59 − 16769,1447 = 33538,29 moli H2O
Prin scăderea din această cantitate de apă a numărului de moli de apă existent
în soluţie iniţială de etanol 96%, se obţine cantitatea de apă adăugată pentru
diluarea soluţiei iniţiale de etanol:
n = n1' − n1  n = 33538,29 − 1863,24 = 31675,65 moli H2O
Masa de apă adăugată pentru diluarea soluţiei de etanol 96% este:
m = n  M1 = 31675,65  18 = 570161,7 g H2O
Cum la 150C densitatea apei este de 0,999 g/cm3, volumul de apă utilizat pentru
diluarea soluţiei de etanol 96% este de:
mH O 570161,7
VH O = 2
= = 570732,4 cm3 H2O = 570,7324 litri H2O
2
H O
2
0,999

5. Volumul unei soluţii apoase de NaCl la 250C variază cu molalitatea soluţiei

după ecuaţia:
V = 1002,94 + 19,4  m + 2,5  m 2 − 1,2  m 3
Pentru o molalitate mai mare de 0,25. Volumul molar al apei pure la
aceeaşi temperatură este V10 = 18,069 cm3 / mol . Să se calculeze volumul
molar parţial şi volumul molar aparent al NaCl într-o soluţie de molalitate
m=1.

Rezolvare:
În conformitate cu metodele analitice de calcul al mărimilor molare parţiale,
volumul molar parţial al NaCl se calculează conform relaţiei:
dV
V NaCl = = 16,4 + 5  m − 3,6  m 2
dm

5
 Laura Monica Gorghiu

Pentru o soluţie de molaritate egală cu unitatea, valoarea numerică a volumului

parţial al NaCl este:
V NaCl = 16,4 + 5 − 3,6 = 17,8 cm3 / mol
Dacă se consideră soluţia un amestec ideal, atunci volumul aparent al NaCl se
calculează conform relaţiei:
V − n1  V10
ap
VNaCl =
n2
unde n2 = m (molalitatea soluţiei).
Pentru o comportare reală a soluţiei de NaCl în apă, volumul aparent al NaCl se
calculează conform relaţiei:
V − n1 V 1
ap
VNaCl =
n2
n2 fiind şi în acest caz egal cu molalitatea „m” a soluţiei.
Conform ecuaţiei Gibbs, volumul molar parţial al apei este:
V − n2  V 2
VH O =
2
n1
Dar, volumul real al solventului se obţine pentru o soluţie de molalitate m = 0:
VHreal
2O
= 1002,94 cm 3
de unde rezultă că:
1002,94 + 16,4  m + 2,5  m 2 − 1,2  m 3 − 1002,94
ap
VNaCl =
m
mai precis:
ap
VNaCl = 16,4 + 2,5  m − 1,2  m2
Cum m = 1, valoarea numerică a volumului aparent al NaCl este:
ap
VNaCl = 17,7 cm3 / mol