Ecuatia de stare a gazului ideal: P·V=ν·R·T P = presiunea gazului, în atm (1 atm = 760 mm/Hg = 760 torri = 1,013 ·105

Pa) V = volumul gazului, în L 1 Pa=1 N/m2 , ν = numarul de moli de gaz, în moli R = constanta universala a gazelor perfecte = 0,082 dm3 · atm / K · mol T = temperatura, în K ( T = t + 273 ) 1 J = 1 N*m Relatia dintre numarul de moli si masa: m n= M m=n·M (2) (1) n = numarul de moli m = masa M = masa moleculara

Relatia se utilizeaza pentru transformarea masei în moli (1) sau a molilor în masa (2) Unitatile de masura: mol grame sau kmol kg grame mol sau kg kmol Relatia dintre numarul de moli si volum: V = n · V0 V0 = volumul molar (volumul ocupat de un mol de gaz) =22,4 L

V = n · 22,4 (1) V n= relatiile se utilizeaza pentru transformarea molilor în volum (2) (1) sau a volumului în moli (2)

22,4 Unitatile de masura: mol L L sau kmol mol sau m3 m3 kmol

52. în g/cm3 m = masa gazului. N.9 Malcan = 44 g/mol Formula generala a alcanilor este CnH2n+2 Malcan = 12n + 2n + 2 = 14n +2 14n + 2 = 44 n=3 Alcanul are formula moleculara C3H8 si este propanul Densitatea gazelor m ρ= V ρ = densitatea gazului. M d= Mgaz de referinţă M = masa moleculara Mgaz de referinţă = masa moleculara a gazului de referinta (exemplu: O2.9 g/mol MN2 = 2·14 = 28 g/mol Exemplu de exercitiu: Sa se identifice alcanul care are densitatea în raport cu aerul egala cu 1. Malcan = d · Maer Malcan = 1. care trebuie în cm3 daca densitatea are unitatea de masura g/cm3 . N2.52 · 28.4 Densitatea relativa a unui gaz în raport cu un gaz de referinta (d) Gazul de referinta poate fi: aerul.. în g V = volumul gazului. CO2.. CO2 etc) Maer = 28.Relatia dintre masa si volum: m V = M 22. H2. etc.

în g sau Kg ms = masa de solutie . Concentratia procentuala masica Cp (%c) substanţă dizolvată în 100 grame de soluţie md C% = · 100 ms = md + msolvent ms În general solventul este apa. Concentratia molara (cm. cM sau M ) (În variantele de bacalaureat se foloseste de obicei simbolul M) Concentratia molara reprezinta numarul de moli de substanta dizolvata in 100g de solutie n CM = VS CM = concentratia molara (mol/L) n = numarul de moli de substana dizolvata VS = volumul solutiei. în grame sau Kg Atenţie! În ecuatiile reactiilor chimice se trec sau se calculeaza numai cantitati de substana dizolvata md = cantitatea de 2. în L md n= M .Alte relatii între unitatile de masura: 1 kmol = 1000 moli 1 mol = 1000 mmol (milimoli) 1 kg = 1000 g 1 m3 = 1000 dm3 = 1000 L 1 L = 1000 cm3 Solutii O solutie este un amestec omogen de doua sau mai multe substante Concentratiile solutiilor: 1. md = masa de substanta dizolvata .

2 V= V= = 0. Volumul solutiei de NaOH de concentratie molara 1M se calculeaza din relatia de calcul a concentratiei molare n CM = VS Pentru a afla volumul de NaOH nu stim numarul lui de moli (n). b) Calculaţi volumul soluţiei de hidroxid de sodiu de concentraţie 1M necesar stoechiometric pentru a neutraliza 17.2 moli NaOH Ultima etapa : calculam volumul de NaOH din concentratia molara n 0.md CM = M · VS Un exemplu de problemă: Acidul butanoic este acidul gras care se găseşte în unt.6g) 88g 1 mol CH3 – CH2 – CH2 – COOH + NaOH = CH3 – CH2 – CH2 – COONa +H2O 17. Acesta îl calculam de pe ecuatie . în functie de masa de acid butanoic (17.6g acid butanoic. a) Scrieţi ecuaţia reacţiei acidului butanoic cu soluţie de hidroxid de sodiu.2 L soluţie NaOH CM 1 .6g x moli x = 0.

pentru obtinerea de randamente maxime. diizopropilbenzen şi benzen nereacţionat. ct i η Într-un proces industrial de obtinere a unei anumite substante apar si reactii secundare. în vasul de alchilare se obţine un amestec format din izopropilbenzen. se adauga materie prima în exces. De asemenea. nu toata cantitatea de materie prima introdusa se transforma. Exemplu de problema : La obţinerea izopropilbenzenului. C6H6 + 2 C3H6 2x 4x C6H4(C3H7)2 2x (2) C6H6 x C6H6 x (3) Astfel: 4x = numărul de moli de materie prima (benzen)consumat în reacţia (1) 2x = numărul de moli de materie prima (benzen)consumat în reacţia (2) x = numărul de moli de materie prima (benzen) rămasă netransformată Numărul total de moli de materie primă (benzen) introdusă = 4x + 2x + x = 7x Numărul de moli de propenă introdusă = 4x + 4x = 8x a) raportul molar benzen: propenă la introducerea în proces = 7x : 8x = 7 : 8 . Se scriu ecuatiile reactiilor chimice: C6H6 + 4x C3H6 4x C6H5(C3H7) 4x (1) 4:2:1 / · x Se alchileaza benzenul cu propena. c) Calculaţi volumul de benzen (ρ=0. necesar obţinerii a 36 g izopropilbenzen. Uneori. (conditii optime de lucru). în raport molar de 4:2:1.Notiuni de tehnologie chimica : cu .88 g/cm3 ). conversia totală şi randamentul faţă de materia primă transformată. b) calculează conversia utilă. Substanta pentru care se face reactia poarta denumirea de produs util. a) Calculaţi raportul molar benzen : propenă la introducerea în proces.

075 moli benzen introduşi = 7x = 7 · 0.66 % c) Calculaţi volumul de benzen (ρ=0.14 % Cu = · 100 Ct = · 100 Randamentul . produsul util este izopropilbenzenul .71 % · 100 = 57.b) Reacţia principală este prima reacţie. în cazul când au loc mai multe reactii: Cu η= Ct · 100 = 85. necesar obţinerii a 36 g izopropilbenzen.95 grame m ρ= V= m V= 40.88 g/cm3 ).53 cm3 .14 · 100 = 66. mizopropilbenzen = 4x · 120 = 480x grame 480x = 36 x = 0.525 moli benzen masa de benzen = 0. se formează în cantitatea cea mai mare.525 · 78 = 40.075 = 0. De obicei se spune din problemă cine este produsul util Conversia utila se calculeaza cu relatia: Moli materie prima (benzen) transformati în produs util Moli materie prima (benzen) introdusa 4x Cu = 4x + 2x + x Conversia totala se calculeaza cu relatia: Moli materie prima (benzen) transformati în diferiti produsi Moli materie prima (benzen) introdusa 4x + 2x Ct = 4x + 2x + x · 100 = 85.95 = 46.71 57.

Atenţie! În ecuatiile reactiilor chimice se trec sau se calculeaza numai cantitati pure ! Randamentul fata de cantitatea de produs rezultat: Cp η = Ct Cp = cantitatea de produs obtinută practic (efectiv) Ct = cantitatea de produs ce ar trebui să se obtină şi care se calculează teoretic pe baza ecuatiei reactiei chimice Atenţie! În ecuatiile reactiilor chimice se trec sau se calculeaza numai cantitatile teoretice ! · 100 Un exemplu de problem 1. în calcule intervine şi puritatea. Cantitatea de propanol de 4.8 · 100 Aplic randamentul şi calculez Ct Ct = = 6 Kg propanol 80 Scriu ecuatia reactiei chimice si calculez volumul de propenă (c.8 Kg este cantitatea de produs obtinută practic (Cp ) 4.V Puritatea (p) ρ 0. nici substantle rezultate nu sunt pure 100 % . volume sau moli. 2. Scrieţi ecuaţia reacţiei propenei cu H2O ( H2SO4). notată cu p Cantitatea pura p= · 100 Cantitatea impura Cantităţile pure şi impure se pot exprima în mase.88 Pentru că nici materiile prime. la un randament de 80%. ştiind că s-au obţinut 4.n) : . Calculaţi volumul de propenă (măsurat în condiţii normale) necesar reacţiei.8 kg propanol.

atunci V1 = V2 ) . fiecare masa se împarte la masa moleculară a substantei respective.procentele molare sunt egale întotdeauna cu procentele volumetrice .24 m3 propenă Alte observatii: 6 Kg . (dacă n1 = n2 . fiecare număr se înmulteste cu masa moleculară a substantei respective.amestec echimolecular = număr egal de moli Dacă numărul de moli este egal. atunci i volumele sunt egale.un raport de moli se poate transforma într-un raport masic. apoi se înmulteste cu un număr astfel încât sa dea valori întregi Alte exercitii: a) Să se calculeze raportul masic de combinare a elementelor în butan: Butanul are formula molecular C4H10 Masa de carbon = 4 · 12 = 48 g Masa de hidrogen = 10 · 1 = 10 g Se raportează masele celor 2 elemente : 48 : 10 = 24 : 5 b) Sa se calculeze raportul atomic de combinare a elementelor în butan: atomi carbon = 4 atomi hidrogen = 10 . apoi se înmuteste cu un număr astfel încât sa dea valori întregi .un raport de mase se poate transforma într-un raport molar.4 m3 CH2=CH-CH3 + H2O 60 Kg CH3 – CH – CH3 OH X m3 X = 2.22.

se raporteaza atomii celor 2 elemente 4: 10 = 2 : 5 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful