NOU-NASCUTUL LA TERMEN

AUTORI:
Prof.Univ.Dr. Stoicescu Silvia-Maria, Asist.Univ.Drd.Dr. Mohora Ramona
Asist.Univ.Drd.Dr. Nastase Leonard

Afiliere:

Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila”, Bucuresti Clinica

Neonatologie ”Polizu”

1. Particularitatile morfologice ale nou-nascutului la termen

Nou-nascutul normal este cel normoponderal , cu greutatea la nastere cuprinsa intre 2800g
– 4000g si la termen, cu varsta de gestatie de 37 0/7 – 41 6/7 saptamani.
Talia nou-nascutului la termen este de 48 - 52 cm , perimetrul cranian 34 – 36 cm , cel
toracic 32 – 34 cm , cu mici diferente intre baieti si fete, baietii avand dimensiuni mai mari
decat fetitele.
Nou-nascutul nu este o miniatura a copilului mare sau a adultului, el are caracteristici
specifice .
Punctul mediu al taliei este situat putin deasupra ombilicului.
Capul reprezinta un sfert din talie.
Membrele superioare si cele inferioare sunt scurte si egale intre ele , lungimea
fiecaruia fiind o treime din talie.
Gatul este scurt , toracele bombat , abdomenul usor escavat la nastere , se destinde prin
patrunderea aerului in tubul digestiv odata cu prima respiratie .
Pielea nou-nascutului este eritrodermica, acoperita de un strat alb-galbui , cremos,
”venix caseosa”, situat predominant la nivelul incheieturilor. Are rol:

1
 - antiinfectios
- antihemolitic
- antitraumatic
- de protectie impotriva pierderilor de caldura .
Dupa primele ore de viata , tegumentele nou-nascutului sunt rozate , catifelate , elastice ,
palmele si plantele au culoarea rosie – violacee , acrocianoza . Acrocianoza este fiziologica in
primele 48 ore de viata.
Uneori in regiunea cefei , pe pleoape sau la nivelul glabelei , se observa pete eritrodermice cu
forma neregulata . Sunt “nevii materni”, dilatatii capilare care dispar total in jurul varstei de 1
an .
Copiii bruneti pot prezenta in regiunea presacrata o zona pigmentata , albastruie , acumulare
de pigment melanic, numita “pata mongoliana”.
Tegumentele spatelui pot fi acoperite de fire de par fine , subtiri , fara substanta
medulara , care poarta deumirea de “lanugo”. Cad spontan in primele saptamani de viata .
Parul de pe cap este , in general , de culoare inchisa , uneori lung si lucios , alteori aproape
absent .
Nasul este mic , turtit , cu puncte alb-galbui , “milium sebaceum”.
Bontul ombilical este vestigiul anatomic al cordonului ombilical, legatura dintre fat si
placenta materna , din viata intrauterina . Cordonul ombilical este format dintr-o vena si doua
artere , inconjurate de un tesut conjunctivo-mucos “gelatina Wharton”. In viata intrauterina
prin vena circula sange incarcat cu substante nutritive si oxigen dela mama la fat, in timp ce
prin artere circula sange cu produsii catabolismului fetal, de la fat la placenta. Dupa
clampare/pensare si sectionare, bontul ombilical se mumifica si se detaseaza intre a 5 a si a 10
a zi de la nastere , plaga ombilicala cicatrizandu-se in jurul varstei de trei saptamani .
Testul adipos subcutanat este slab dezvoltat , fiind mai bine reprezentat pe obraji ,
membre si torace .
Oasele craniului sunt separate intre ele prin suturi membranoase la intretaierea carora
se afla fontanelele , spatii neosificate , unde tegumentul si aponevroza epicraniana acopera
direct meningele . Fontanela anterioara , mare , este situata intre osul frontal si cele doua oase
parietale , fiind romboidala , cu dimensiunile de 3 – 4cm/ 2 – 3cm. Se osifica progresiv si se
inchide la varsta de aproximativ 1an si 6 luni . Fontanela posterioara , mica , dintre oasele
parietale si occipital este triunghiulara ( latura = 0,5 cm ). Se osifica in intregime catre varsta
de 3 saptamani .
La nou-nascut curburile coloanei vertebrale nu sunt formate.

2
 Toracele are forma de trunchi de con inainte de prima respiratie , dupa care devine
cilindric . Poate fi evazat la baze din cauza abdomenului usor destins . Diafragmul are pozitie
inalta , ceea ce face ca inima nou-nascutului sa fie situata mai sus decat la copilul mare . Axa
mare a cordului este aproape orizontala din cauza diametrului transversal mare al toracelui .
Cavitatea bucala este adaptata pentru supt – buzele sunt groase , musculoase , obrajii
bine dezvoltati pentru realizarea presiunii negative necesare alaptarii . Fixarea mamelonului
se face cu ajutorul unor plici ale mucoasei gingivale care dispar cand apar dintii . Limba
scurta si groasa, lata , cu musculatura bine dezvoltata, extragere laptele din sinusurile lactifere
.
Stomacul are capacitate de 10, maximum 30 ml in prima zi de viata , creste progresiv
pana in cea de a zecea zi de viata la 100-150 ml .
Ficatul este relativ mare in perioada neonatala , reprezinta cca.5% din greutatea
corpului. Functiile particulare perioadei neonatale sunt mentinerea echilibrului glucidic ,
epurarea bilirubinei din sange ( conjugare si excretie ).
Primul scaun al nou-nascutului este meconiul, eliminat din intestin in primele 24 ore
dupa nastere, continand lichid amniotic inghitit, lanugo, celule intestinale, saruri si pigmenti
biliari si enzime pancreatice.
Rinichii contin aprox. 1 milion de nefroni. Totusi functiile de filtrare glomerulara si
rezorbtie tubulara sunt imature. Prima urina se elimina in primele 12-48 ore dupa nastere .
Diureza normala trebuie sa depaseasca 1 ml/kgc/zi in perioada neonatala.
Testiculii sunt prezenti in scrot si punga scrotala este plicaturata de la nastere . Fimoza
este fiziologica . Frecvent , se intalneste hidrocelul , care se rezoarbe spontan .
Fetitele au labiile mici acoperite de cele mari .
Sistemul nervos este incomplet dezvoltat la nastere , caile nervoase fiind partial
mielinizate . Activitatea sa este predominent mezencefalica , necontrolata de scoarta
cerebrala. Lipsa inhibitiei corticale face posibila existenta reflexelor arhaice:

- reflexul de supt
- reflexul Moro(de imbratisare)
- reflexul “capului de papusa”
- reflexul tonic-cervical
- reflexul de apucare
- reflexul de pedalare
- reflexul de mers automat

3
 - reflexul de ajambare(incrucisarea gambelor)
- reflex palmo-mental
- reflex Babinski

Starea de hiperreflectivitate a nou-nascutului face ca cloniile mandibulei si membrelor

sa fie frecvent intalnite . Imaturitatea histologica si biochimica a creierului , explica labilitatea
mare a masei cerebrale pentru aparitia edemului , hemoragiei , clinic a convulsiilor .

2. Incidentele fiziologice neonatale

2.1. Scaderea fiziologica in greutate este manifestarea efortului nou-nascutului de adaptare la

viata extrauterina . Se datoreaza aportului nutritiv redus din primele zile de viata (secretie
redusa de colostru ) , eliminarea meconiului si a urinii . Toate conduc la o scadere in
greutate de 3 – 10 % din greutatea initiala in primele 3 – 4 zile . Curba ponderala incepe
sa se redreseze din ziua a 4 – 5 a postnatal , incat in a 8 – 10 a zi de la nastere devine
egala cu cea initiala . Dupa recuperarea ponderala , nou-nascutul creste cu 30g/zi , la
sfarsitul primei luni de viata acumuland cca. 750g.

2.2. Icterul fiziologic apare in ziua a 3 a de viata. Consta in colorarea in galben deschis a
tegumentelor si mucoaselor ( conjunctivelor ). Se accentueaza in ziua a 4 – 5 a si dispare
in 6 – 7 zile , maximum trei saptamani . Scaunele si urinile sunt normal colorate , iar
ficatul si splina nu sunt marite .
Icterul apare prin cresterea concentratiei sanghine a bilirubinei , fenomen explicat prin:
- producerea exagerata de pigment biliar consecinta hemolizei fiziologice
- captarea deficitara a bilirubinei la nivelul celulei hepatice ( deficit de proteine y si z )
- conjugarea hepatica si excretia deficitare prin insuficienta enzimatica complexa , in
special de glicuronil – transferaza , enzima care catalizeaza conjugarea bilirubinei libere
in prezenta O2 si a glucozei
- circuit entero-hepatic accentuat , favorizat de colonizarea redusa a intestinului cu
bacterii saprofite .
Icterul fiziologic nu necesita tratament sau ingrijiri speciale .

4
 2.3 Criza genitala a nou-nascutului consta in aparitia unor mici modificari tranzitorii ale
glandelor mamare si ale organelor genitale . Apare la 3 – 6 zile de la nastere si dureaza 2
– 3 saptamani . Atat la fetite cat si la baieti , in aprox. 40% din cazuri glandele mamare se
maresc , devin proeminente , se indureaza si la presiune usoara se exprima un lichid
laptos , asemanator colostrului . Uterul fetitelor creste si cateva zile pot apare mici
pierderi de sange sau o simpla secretie vaginala ( celule epiteliale , mucus , hematii )
“vulvo – vaginita descuamativa”. La baieti se pot mari testicolele si se semnaleaza chiar
un inceput de spermatogeneza .
2.4 Eritemul alergic al nou-nascutului se recunoaste dupa caracteristici proprii : apare in
primele 2 -–3 zile de viata sub forma de eruptii maculopapuloase sau chiar veziculoase ,
eritematoase ; se insoteste de edem palpebral , secretie conjuctivala, dispare spontan , in
cateva ore sau zile , nefiind necesar nici un tratament decat igiena riguroasa. Prin
continutul eozinofil se dovedeste ca este o manifestare cutanata a unei reactii de tip
alergic.

2.5 Descuamarea fiziologica a nou-nascului incepe din viata intrauterina si se continua in

primele zile dupa nastere. Consta in desprinderea de scuame din stratul cornos al
tegumentului , poate fi discreta , furfuracee sau in lambouri . Nu necesita tratament .

2.6. Febra tranzitorie a nou-nascutului “febra de sete” apare in ziua a 3 – 4 a postnatal ( Tc =

38 – 39oC ) dureaza 1 – 2 zile si coincide cu punctul maxim al scaderii fiziologice in
greutate . Se poate insoti de manifestari tip deshidratare , ca uscarea buzelor , limbii ,
agitatie si plans ragusit , in stadiu avansat de somnolenta si oligurie. Cauza febrei
tranzitorii este pierderea exagerata de lichide survenita dupa nastere si lipsa inlocuirii lor.
Prevenirea si combaterea febrei de sete se face eficient prin alaptare “la cerere”.

3.Adaptarea nou-nascutului la termen la viata extrauterina

Unitatea mama-fat din timpul sarcinii se intrerupe la nastere si nou-nascutul incepe

adaptarea la viata extrauterina . Separarea nou-nascutului de placenta este un proces critic ,
brusc, in timp ce adaptarea la viata terestra este un proces de durata.

3.1. Adaptarea respiratorie

5
 Instalarea respiratiei se realizeaza datorita maturarii aparatului respirator si a centrilor
nervosi responsabili de coordonarea respiratiei .
La nastere , in arborele respirator se gaseste lichid pulmonar . Acesta este eliminat
odata cu trecerea fatului prin canalul pelvi –genital in cursul nasterii vaginale , prin
comprimarea toracelui ( 1/3 ), restul rezorbindu-se prin circulatia sanghina si limfatica (2/3) .
Caile respiratorii devin cai aeriene , iar alveolele pulmonare se deschid pentru schimburile
gazoase , rolul primordial in realizarea acestui fapt avandu-l surfactantul.
Surfactantul este o substanta lipo-proteica bogata in fosfolipide , sintetizata de celulele
alveolare tipII din care este eliberat pentru a forma interfata aer- lichid . Cea mai importanta
functie a sa este scaderea tensiunii de suprafata care faciliteaza destinderea alveolara , previne
colabarea si micsoreaza efortul respirator la primele miscari respiratorii .
Prima respiratie este initiata de modificarile biochimice sanghine aparute in timpul nasterii
(scaderea concentratiei de oxigen , cresterea celei de bioxid de carbon , aparitia acidozei
metabolice). Temperatura ambianta si stimulii tactili se adauga modificarilor biochimice si
contribuie la declansarea primei respiratii . Dupa primele cca. 4 ore de la nastere frecventa
respiratorie este de 40 – 60 resp/min, neregulata, cu amplitudine variabila.

3.2. Adaptarea cardio-circulatorie

In viata intrauterina , placenta este organul care asigura schimburile gazoase necesare
fatului . Sangele cel mai bogat in oxigen iriga creierul si cordul , in jumatatea inferioara a
organismului fiind ejectat sange mai putin oxigenat . Sangele oxigenat trece de la mama la fat
prin vena ombilicala . Aprox. 50% din sangele venei ombilicale ( pO2~28mmHg ) traverseaza
ficatul si intra in vena cava inferioara prin ductul venos . Din vena cava inferioara fluxul de
sange se divide in doi curenti , 60% trecand in atriul stang prin foramen ovale si 40% in atriul
drept , unde se amesteca cu sange mai putin saturat in oxigen ( pO2~ 19mmHg ) venit din
partea superioara a corpului prin vena cava superioara . Din atriul stang sangele trece in
ventriculul stang , apoi in aorta ascendenta , arterele coronare si vasele cerebrale . Din
ventriculul drept , 1/3 din sange ajunge la plamani prin arterele pulmonare , iar 2/3 in aorta
descendenta ( SpO2 ~ 58%) prin canalul arterial si de aici in partea inferioara a organismului .
Pensarea cordonului ombilical la nastere exclude circulatia placentara , in consecinta ,
tensiunea arteriala si rezistenta vasculara periferica cresc brusc . Prin excluderea din circulatie
a vaseor ombilicale , se inchide canalul venos al lui Arantius , transformandu-se in ligamentul
venos . Odata cu intreruperea circulatiei fetoplacentare se produce o involutie hepatica. Pe de

6
alta parte , aerarea plamanilor are ca urmare scaderea rezistentei si cresterea fluxului sanghin
pulmonar. Cresterea presiunii sanghine in atriul stang conduce la inchiderea foramen ovale.
Canalul arterial se inchide prin actiunea concentratiei crescute de oxigen asupra peretilor
vasului ( spasm vascular ), cresterea concentratiei de oxigen si scaderea concentratiilor
plasmatice de prostanglandine E si F.
Adaptarea circulatiei nu este un proces imediat , ci de durata , de ore sau zile .
Imaturitatea centrilor nervosi poate determina o labilitate crescuta a functiei cardiace si
circulatorii , mai ales in caz de suprasolicitare a organismului .
Frecventa cardiaca este de 110 – 170bat/min , in viata intrauterina . Dupa nastere este de 120
– 160bat/min.

3.3. Adaptarea sangvina

Numarul destul de mare de hematii, 5 – 6 milioane/mmc si concentratia crescuta a
hemoglobinei ( 17 – 18g% ) care caracterizeaza hematologic primele zile de viata , sunt
consecinta hipoxemiei din perioada fetala . Concomitent , numarul leucocitelor este crescut (
14 000 – 16 000 chiar 20 000 elem/mmc ) iar cel al trombocitelor este 100 000 – 200
000/mmc .

3.4. Adaptarea termica

Temperatura corpului fatului este cu 1oC mai ridicata decat cea materna si una dintre functiile
placentei este si cea de eliminare a caldurii produse de fat . Dupa nastere , nou-nascutul se
comporta ca un homeoterm , isi mentine temperatura corpului constanta ( 37oC rectal , 36,5oC
cutanat ) daca este plasat intr-o incapere cu temperatura de 25oC.
Termogeneza se realizeaza pe cale metabolica . Ea are loc la nivelul grasimii ”brune”, tesut
bogat in vase sanghine si foarte bine inervat , dispus la baza gatului , interscapulovertebral , in
mediastin , in jurul rinichilor si in jurul glandelor suprarenale .
Termoliza la nivelul pielii se produce prin mecanismele fizice cunoscute :

- conductie
- convectie
- evaporare
- iradiere .

Daca temperatura mediului in care este plasat nou-nascutul este mult sub nivelul punctului de
neutralitate termica se instaleaza hipotermia .

7
3.5. Adaptarea metabolica
In primele zile dupa nastere , efortul de adaptare la viata extrauterina determina o serie
de modificari metabolice . Astfel , la nou-nascutul normal , pH-ul sanghin din cordonul
ombilical este de 7,25 -–7,35 . Aceasta stare de acidoza are o componenta respiratorie si una
metabolica . Acidoza metabolica retrocedeaza dupa cca. 48 ore de la nastere , cea respiratorie
in aprox. 15 minute.
Tulburarile metabolismului apei se datoreza hidrolabilitatii excesive a nou-nascutului.
Cantitatea de apa din organism este invers proportionala cu greutatea . La nou-nascut , spatiul
extracelular este proportional mai mare decat la adult. Deshidratarile sau edemele sunt
urmarea imperfectiunii functiei renale si a reglarii neurohormonale , precum si a
permeabilitatii excesive a membranelor biologice.
Tulburarile electrolitice pot implica principalii electroliti .
Hipernatremia este consecinta deshidratarii postnatale , valorile sodiului sanghin putand sa
depaseasca 146 mEq/l.
Hiperpotasemia poate atinge valori de peste 7mEq/l. Ea se datoreaza unei treceri a potasiului
din celule in spatiul interstitial , determinata de acidoza si deshidratare . Cresterea cantitatii de
potasiu in sange poate conduce la accidente cardiace grave , desi nou-nascutul are o
sensibilitate mai mica la hiperpotasemie decat adultul .
Hipocalcemia . La nastere , concentratia sanghina a calciului la nou-nascut este cu 1 mg mai
mare decat cea a mamei . In ziua a2a de viata insa , valoarea calcemiei scade la 7,5mg%.
Factorii favorizanti ai hipocalcemiei neonatale sunt traumatismul la nastere , hipoxia
perinatala, insuficienta respiratorie idiopatica, hipotiroidismul congenital,
hiperparatiroidismul matern.
Hipomagneziemia se defineste ca o concentratie sanghina a magneziului < 1mg%. Se asociaza
de obicei cu hipocalcemia .
Hipoglicemia apare ca urmare a deficitelor enzimatice in mobilizarea glicogenului hepatic (
insuficienta de glucozo 6 fosfataza ) . Glicemia la nastere este de 60 – 80 mg% ( 50 – 60% din
glicemia materna ). In timpul nasterii si imediat dupa expulzie , depozitele de glicogen hepatic
si cardiac sunt principalele surse de energie pentru supravietuirea nou-nascutului . In primele
2 – 3 zile de viata , ca sursa de energie se folosesc si lipidele . Este cosiderata hipoglicemie o
valoare a glicemiei sanghine de 40 mg% pentru nou-nascutul la termen .

8
Tulburarile metabolismului proteic sunt generate de insuficienta hepatica . Foarte important
este deficitul in sinteza substantelor necesare procesului coagularii precum si a
imunoglobulinelor cu rol in apararea antiinfectioasa .
Tulburarile functiilor de detoxifiere se datoresc imperfectiunii functiei aparatului renal , a
potentialului enzimatic scazut . Astfel, insuficienta glicuronoconjugarii conduce la aparitia
icterului.

3.6.Adaptarea digestiva

La 28 saptamani de gestatie , tractul gastrointestinal este suficient de matur pentru a

permite absorbtia substantelor nutritive . Din a 18a – a 20 a saptamana de viata intrauterina
fatul inghite lichid amniotic , regland astfel cantitatea acestuia . Totusi , la nastere , actul
deglutitiei si peristaltismul esofagian nu sunt perfect coordonate . Acidul clorhidric din
stomac si enzimele necesare digestiei sunt secretate in cantitate suficienta pentru a permite
absorbtia glucidelor , proteilor , lipidelor , vitaminelor , fierului , imunoglobulinelor .
Stomacul isi goleste complet continutul in cca. 2 ore de la supt . Din luna a 4 a intrauterina , in
intestin se acumuleaza o cantitate tot mai mare de continut solid ( celule epiteliale
descuamate, bila , mucus , material inghitit odata cu lichidul amniotic ). Steril pana la nastere ,
acest continut constituie primul scaun al nou-nascutului , meconiul. Urmeaza scaunele de
tranzitie , dupa care la 4 – 5 zile apar scaunele nou-nascutilor sanatosi , alimentati exclusiv
natural , galben – aurii cu miros acid . Colonizarea bacteriana a intestinului incepe dupa
nastere si dureaza aproximativ 7 zile . Germenii microbieni care invadeaza fiziologic tubul
digestiv in timpul alimentatiei la san sunt bifidobacteriile si lactobacilii.

3.7. Adaptarea renala

In timpul vietii intrauterine , homeostazia apei si electrolitilor este mentinuta de

placenta . Fatul este capabil sa produca urina din luna a 3 a de gestatie . La nou-nascut prima
mictiune apare in primele 24 ore , cantitatea de urina eliminata fiind de aprox. 30 ml , la o
saptamana de viata diureza este de 150 – 200ml/24ore. Functia renala este imatura si se
caracterizeaza prin filtrare glomerulara diminuata , mecanismele active de rezorbtie si secretie
de la nivelul tubilor renali sunt deficitare . Nou-nascutul secreta in urina o cantitate mare de
aminoacizi , fosfati , bicarbonati si chiar glucoza . Excretia de ioni de hidrogen este
insuficienta , acest lucru contribuind la aparitia acidozei metabolica . Deci , rinichiul nou-

9
nascutului este suficient de matur pentru asi regla functia in conditii fiziologice , dar este
extrem de vulnerabil in conditii de stress
NOU NASCUTUL PREMATUR

Varsta de gestatie se exprima in saptamani de la ultima menstruatie.

Durata medie a unei sarcini normale este de 40 saptamani.

Prematurul este nou-nascutul cu varsta de gestatie mai mica de 37 saptamani .

In cazul fertilizarii in vitro, la data cunoscuta a conceptiei se adauga inca 2 saptamani
pentru a extrapola data teoretica a ultimei menstruatii.

10
Clasificarea prematurilor in functie de greutate la nastere :
- Greutatea < 2500g = nou-nascut cu greutate mica la nastere
- Greutatea<1500g = greutate foarte mica la nastere
- Greutatea<1000g = greutate extrem de mica la nastere
- Greutate< 750g=greutate inredibil de mica la nastere

Clasificarea prematurilor in functie de dezvoltarea intrauterina:

- Mic pentru varsta de gestatie (SGA=small for gestational age), cu greutate la nastere
sub percentilul 10 pentru varsta
- Corespunzator varstei de gestatie (AGA=apropriate for gestational age), cu greutate la
nastere cuprinsa intre percentilul 10 si 90 pentru varsta
- Mare pentru varsta de gestatie (LGA=large for gestational age), cu greutate la nastere
peste percentilul 90 pentru varsta

Clasificarea prematurilor in functie de varsta de gestatie:

- prematur extrem, VG<28 saptamani
- prematur sever, VG=29-31 saptamani
- prematur moderat, VG=32-33 saptamani
- prematur tarziu , VG = 347/7 - 36 6/7 saptamani

Etiologia prematuritatii

Cauzele aparitiei nasterii premature sunt fultifactoriale.

Cei mai frecventi factori etiologici ai prematuritatii sunt:

1.Factori familiali si socio-economici

- familii dezorganizate/nelegimitate
- varsta mamei<16ani/>35ani
- munca fizica grea
- stress psihic
- noxe profesionale

2.Factori medicali

11
2.1.Obstetricali (anteriori si concomitenti sarcinii)
- uter infantil
- bazin rahitic
- sechele metroanexite
- malformatii uterine
- tumori uterine ( fibroame )/ ovariene
- incompetenta cervicala
- sarcina multipla
- sarcini survenite la un interval scurt de timp
- nasteri premature in antecedente
- rupere precoce de membrane
- placenta praevia
- decolare de placenta

2.2. Boli acute si cronice materne

- cardiopatii decompesate
- hipertensiune arteriala preexistenta sarcinii/indusa de sarcina(eclampsie)
- hepatopatii
- nefropatii
- boli de sistem
- diabet
- pneumopatii
- interventii chirurgicale
- traumatisme
- anomalii cromozomiale
- incompatibilitate feto-materna in sistem Rh .
Evaluarea varstei gestationale
Evaluarea varstei gestationale a unui prematur dupa criterii morfofunctionale este o
necesitate pentru predictia patologiei pe care acesta o poate dezvolta in perioada neonatala.
Instrumentul universal acceptat in momentul de fata pentru stabilirea varstei de gestatie pe
baza examenului clinic este SCORUL BALLARD. Scorul estimeaza varsta gestationala a
nou-nascutilor intre 20 si 44 saptamani, se bazeaza pe sase criterii neuromusculare si sase
fizice. Evaluarea se efectueaza in primele 12 ore de viata sub 26 saptamani si primele 72 ore
pentru

12
nou –
nascutii
cu varsta
de
gestatie
peste 26
saptamani
, si are o
acuratete
de +/-
doua saptamani.

Particularitati morfologice

13
Postura corpului si activitatea motorie variaza functie de varsta gestationala . Caracteristice
sunt hipotonia musculara ( membre neflectate/partial flectate ), miscarile spontane nesigure si
dezordonate .
Tegumentele, sub 28 saptamani au culoare eritrodermica/pletorica , sunt translucide ,
gelatinoase , cu vascularizatie vizibila .
Tesutul subcutanat este extrem de slab reprezentat , pliurile cutanate au grosime mica .
Vernixul , sub 36 saptamani acopera tot corpul . Lanugo este lung si fin mai ales la varsta
mica de gestatie , dispare de pe fata si in jumatatea inferioara a spatelui la 32 – 37saptamani,
fanerele sub 32 saptamani nu depasesc marginea libera a varfului degetelor .
Capul este mare , reprezentand 1/3 din lungimea corpului . Oasele craniene sunt moi ,
incomplet mineralizate , suturile larg deschise , cu fontanelele anterioara si posterioara mari ;
fata este triunghiulara , mica cu bula Bichat slab reprezentata . La 24 – 27 saptamani nu exista
gene si sprancene . Cartilajul auricular este insuficient maturat ”urechi plastice”, orbita este
putin adancita , prematurul prezentand o falsa exoftalmie .
Organele genitale externe la fetite , intre 28 – 36 saptamani se caracterizeaza prin clitoris si
labii mici proeminente , labiile mari nu acopera labiile mici . La baietei , testiculii sunt situati
in canalul inghinal , flotanti sau sus situati in punga scrotala , mica si neplicaturata

Particularitati functionale

Din punct de vedere respirator , plamanul prematurului se caracterizeaza prin imaturitatea

tesutului elastic , insuficienta secretie de surfactant , capilare pulmonare incapabile sa asigure
schimbul gazos , hipotonie musculara , osificare incompleta a custii toracice, toate
determinand aparitia sindromului de detresa respiratorie. Imaturitatea centrilor respiratori este
cauza crizelor de apnee .
Frecventa cardiaca mare , are valori cuprinse intre 140 – 160 , chiar 180 bat/min . Predomina
tendinta la hipovolemie si hipotensiune . Caracteristic prematurului cu varsta mica de gestatie
este persistenta canalului arterial si fragilitatea capilara crescuta , cea pulmonara
complicandu-se frecvent cu ruptura si hemoragie , cu prognostic infaust .
Din punct de vedere sanghin prematurul prezinta poliglobulie reactiva , macrocitoza ,
frecventa crescuta de normoblasti in sangele periferic , hemoglobina fetala reprezinta 90 – 98
% din intreaga cantitate de hemoglobina , anemia se instaleaza precoce datorita hemolizei
accentuate , timpul Quick este prelungit prin valorile scazute ale factorilor II si VII la peste
50% dintre prematuri .

14
Digestiv , prematurul prezinta deficit de amilaza si lipaza . Reflexul de supt nu exista inainte
de 32 saptamani . Imaturitatea hepatica consta in activitate redusa a glicuroniltransferazei
cauza icterului intens si de lunga durata , cu risc crescut de icter nuclear .Hipoproteinemia are
consecinta aparitia frecventa a edemelor iar hipoprotrombinemia conduce frecvent la
hemoragii .
Metabolic , sunt prezente hipoglicemia , hipocalcemia cu risc de aparitie a convulsiilor ,
acidoza metabolica si hiperazotemia tranzitorie .
Filtrarea glomerulara este redusa , capacitatea de concentrare a urinii este de asemenea redusa
, reglarea echilibrului acido-bazic este deficitara , cu aparitia frecventa a acidozei metabolice .
Pierderile insensibile de apa sunt de pana la 4 ori mai mari decat la nou-nascutul la termen .
Cele mai mari pierderi cutanate de apa se produc in prima zi de viata si sunt cu atat mai mari
cu cat varsta de gestatie este mai mica , scazand cu cresterea varstei postnatale .
Din punct de vedere al termoreglarii prematurul se caracterizeaza prin poikilotermie .
Imunitar , deficitul apararii specifice si nespecifice este identic .

Complicatiile prematuritatii
Morbiditatea prematurului este explicata in primul rand prin imaturitatea structurala si
functionala a tuturor organelor si sistemelor. In aceasta ordine de idei, exista complicatii
specifice varstei gestationale mici, prezente la toate categoriile de prematuri.

Cele mai intalnite sunt:

- Sindromul de detresa respiratorie idiopatica neonatala ( boala membranelor hialine )
- Hemoragia pulmonara
- Persistenta canalului arterial
- Hemoragia cerebrala
- Retinopatia prematurului ( fibroplazia retrolentala )
- Icterul hiperbilirubinemic
- Anemia prematurului
- Infectii / Sepsis
- Enterocolita ulcero-necrotica
- Retard psihic si motor .

Bibliografie

15
1. Oxford Handbook of neonatology, Grenville Fox, Nicholas Hoque, Timothy
Watts, Cap.3 “Assessment of gestational age of the newborn”, pg.54-55,
Ed.Oxford University Press, 2010
2. Fetal and neonatal secrets, Richard A.Polin MD, Alan R. Spitzer MD, Cap.9
“Gastroenterology and Nutrition”, pg194, Cap.4 “General
Neonatology”,pg.60-62, Ed. Mosby, Second Edition, 2007
3. Manual of Neonatal Care, John P.Cloherty MD, Eric C.Eichenwald MD, Anne
R. Hansen MD MPH, Ann R. Stark MD, Cap.7 “The high risk newborn:
anticipation, evaluation, management and outcome”, pg. 86, Ed. Wolters
Kluwer/Lippnicott Williams and Wilkins, seventh edition, 2012
4. British Medical Journal, Best Practice, available from:
http://bestpractice.bmj.com/best-
practice/monograph/671/basics/classification.html
5. Taeusch, Ballard, Gleason, Avery’s Diseases of the Newborn, Cap.25 “Initial
Evaluation: History and Physical Examination of the Newborn””, pg.317-319,
Ed.Elsevier,2005
6. “Patologie cardio – circulatorie neonatala”, capitolul II”Adaptarea cardio-
circulatorie”, Silvia – Maria Stoicescu, pag. 11 – 18, editura University press
1999, Targu – Mures, 2016.
7. Perlman JM, Wyllie J, Kattwinkel J, et all. on behalf of the Neonatal
Resuscitation Chapter Collaborators. Part 7: neonatal resuscitation: 2015
International Consensus on Cardiopulmonary Resuscitation and Emergency
Cardiovascular Care Science With Treatment
Recommendations. Circulation. 2015;132(suppl1):S204–S241. doi:
10.1161/CIR.0000000000000276
8. 2015 American Heart Association Guidelines Update for Cardiopulmonary
Resuscitation and Emergency Cardiovascular Care Myra H. Wyckoff, Chair;
Khalid Aziz; Marilyn B. Escobedo; Vishal S. Kapadia; John Kattwinkel;
Jeffrey M. Perlman; Wendy M. Simon; Gary M. Weiner; Jeanette G. Zaichkin.
(Circulation. 2015;132[suppl 2]:S543–S560. DOI:
10.1161/CIR.0000000000000267

9. European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation 2015Section 7.

Resuscitation and support of transition of babies at birthJonathan Wylliea,∗ ,

16
 Jos Bruinenbergb, Charles Christoph Roehrd,e, Mario Rüdigerf,Daniele
Trevisanutoc, Berndt Urlesberger . Resuscitation 95 (2015) 249–263
10. Committee Opinion No.543: Timing of umbilical cord clamping after
birth. Obstet Gynecol. 2012;120:1522–1526
11. March MI, Hacker MR, Parson AW, Modest AM, de Veciana M. The effects
of umbilical cord milking in extremely preterm infants: a randomized
controlled trial. J Perinatol. 2013;33:763–767. doi: 10.1038/jp.2013.70
12. Ghidul de Reanimare Neonatala. COLECTIA GHIDURI CLINICE PENTRU
NEONATOLOGIE /Revizia 15.03.2010
13. Gungor S, Kurt E, Teksoz E, et all. Oronasopharyngeal suction versus no
suction in normal and term infants delivered by elective cesarean section: a
prospective randomized controlled trial. Gynecol Obstet Invest. 2006;61:9–
14. doi: 10.1159/000087604.
14. Dawson JA, Saraswat A, Simionato L, et all. Comparison of heart rate and
oxygen saturation measurements from Masimo and Nellcor pulse oximeters in
newly born term infants. Acta Paediatr. 2013;102:955–960. doi:
10.1111/apa.12329
15. Mariani G, Dik PB, Ezquer A, et all. Pre-ductal and post-ductal O2 saturation
in healthy term neonates after birth. J Pediatr. 2007;150:418–421. doi:
10.1016/j.jpeds.2006.12.015
16. Mariani G, Dik PB, Ezquer A, et all. Pre-ductal and post-ductal O2 saturation
in healthy term neonates after birth. J Pediatr. 2007;150:418–421. doi:
10.1016/j.jpeds.2006.12.015
17. Meyer A, Nadkarni V, Pollock A, et all. Evaluation of the Neonatal
Resuscitation Program’s recommended chest compression depth using
computerized tomography imaging.Resuscitation. 2010
18. Kattwinkel J, Perlman JM, et all. Part 15: neonatal resuscitation: 2010
American Heart Association Guidelines for Cardiopulmonary Resuscitation
and Emergency Cardiovascular Care. Circulation. 2010;122(suppl3):S909–
S919. doi: 10.1161/CIRCULATIONAHA.110.971119.

17
18