Maşini Termice – Temă de casă

TEMĂ

Aplicaţia 1

Intr-un ajutaj se destind adiabatic gaze de ardere având proprietăţile aerului ( k  1.4 ,
R  287 J kgK ). Debitul de gaz este m  0.1n kg s  , având parametrii frânaţi
p *  12  0.1n  bar  şi T *  1000  10n  K  , iar destinderea are loc până la
presiunea p 2  0.75  0.02n  p * .
a) Să se precizeze tipul de ajutaj necesar;
b) Să se calculeze parametrii curgerii (T, p, ρ, w) în secţiunile caracteristice şi
mărimea acestor secţiuni, în ipoteza destinderii adiabatice reversibile;
c) Să se calculeze parametrii curgerii în secţiunea de ieşire şi mărimea acestei
secţiuni, în ipoteza destinderii adiabatice ireversibile, considerând coeficientul de
pierderi:   0.9  0.1  n .

Aplicaţia 2

Se consideră o rachetă spaţială, compusă din două părţi: 0-1 camera de ardere, 1-2
ajutaj. În camera de ardere intră hidrogen şi oxigen. În urma procesului de ardere a
hidrogenului în oxigen, se formează vapori de apă la temperatura t*  (3513  N ) o C . Cu
această temperatură şi o presiune p*  (42  0.05 N )bar , vaporii de apă intră în ajutajul
convergent-divergent (1-cr-2), unde se destind adiabatic ( k  1.3 ; M  18 kg kmol ,
R M  8315 J kmolK ) până la presiunea p 2  1bar . Cunoscând diametrul secţiunii de ieşire
din ajutaj, d 2  (3.5  0.01N )m , să se calculeze:
a) Presiunea critică, p cr .
b) Parametrii în secţiunea critică, Tcr , vcr .
c) Viteza vaporilor în secţiunea critică, wcr şi în secţiunea de ieşire w2 .
d) Debitul de gaz m .
e) Diametrul secţiunii critice, d cr .

Aplicaţia 3

Intr-o instalaţie cu turbină cu gaze se arde un combustibil lichid având analiza

elementară: g c  85  0.2n % ; g h  12  0.1n % şi g o  3  0.1n % .
Combustibilul este introdus în camera de ardere cu temperatura t C  20 o C iar aerul,
considerat uscat, cu temperatura t a  180  n  C . Pierderea de căldură către exterior, prin
o

pereţii camerei de ardere este 20% din puterea calorică inferioară a combustibilului
Qi  4.2  10 4 kJ kg , ( F  0.8 ).
Se cer să se calculeze:
a) Aerul minim necesar, respectiv cantitatea minimă de gaze rezultate (ardere
cu   1 ) ;

Şl. dr. ing. Cătălina DOBRE

Maşini Termice – Temă de casă

b) Temperatura de ardere, pentru factorul de exces de aer   1.3 ;

c) Valoarea totală a factorului de exces de aer dacă, prin amestecare cu aer secundar,
temperatura gazelor la ieşire din camera de ardere este t g 1000  10n o C .

Se cunosc căldurile specifice (constante în raport cu temperatura):

C MpCO2  50 kJ kmolK , C MpH 2O  40 kJ kmolK , C MpN 2  30 kJ kmolK ,
C Mpaer (t g )  36.5 kJ kmolK , C Mpaer (t a )  35 kJ kmolK , cc  2.4 kJ kglK
Obs. Entalpia combustibilului este neglijabilă în raport cu ceilalţi termeni care intervin în
bilanţul termic al camerei de ardere.

Aplicaţia 4

Se considera un motor cu ardere interna care functioneaza dupa ciclul Otto. Fluidul de lucru
J
este un gaz perfect pentru care se cunosc R  280 si k  1.36 . La inceputul procesului
kgK
de comprimare, fluidul are urmatorii parametri : p1  0.98bar si t1  28o C .

Motorul are o putere de 18 kW si un numar de 4 cilindri. Cunoscand :   10 ,   3 si

nr  2900 rot min , sa se determine :

a) Randamentul termic teoretic si consumul specific de combustibil, daca puterea

calorica inferioara a combustibilului este Qi  40 MJ kg .
b) Presiunea medie teoretica a ciclului
c) Cursa pistonului, daca aceasta este egala cu diametrul cilindrului.

Aplicaţia 5

Un motor cu aprindere prin comprimare în 4 timpi, funcţionează după ciclul teoretic cu

ardere mixtă şi are următorii parametri: cilindreea VS  1  0.1n l , raportul de compresie
  15  0.1n  , raportul de creştere al presiunii la volum constant 1,8 0,01n, factorul
de injecţie   1.5  0.01n  , turaţia de funcţionare nr  3500 rot min . Motorul aspiră la
temperatura T1  300  n  K  şi presiunea p1  1  0.01n  bar  . Se cer:
a) Să se reprezinte ciclul în diagramele P-V şi T-S;
b) Să se calculeze mărimile de stare p,V,T în punctele caracteristice;
c) Să se calculeze schimburile de căldură efectuate cu sursa caldă şi sursa rece, precum
şi lucrul mecanic al ciclului;
d) Să se calculeze randamentul termodinamic al ciclului, consumul orar şi consumul
specific de combustibil dacă puterea calorifică inferioară a lui este Qi  43500 kJ kg .
Agentul de lucru are proprietăţile aerului: R  287 J kgK , k  1.4 .

Şl. dr. ing. Cătălina DOBRE

Maşini Termice – Temă de casă

Aplicaţia 6

Intr-un cilindru al unui motor cu aprindere prin comprimare lent au loc procesele :
- Comprimare adiabata de la p1  1bar si t1  27 o C , pana la p 2  61.7bar
- Arderea pana la T3  2000 K

Daca se cunoaste presiunea medie indicata pmi  2.7bar , cilindreea totala VSt  4l si
n r  1500 rot min sa se determine :

a) Coeficientul de comprimare si gradul de crestere a volumului pe parcursul arderii ;

b) puterea teoretica si randamentul real al motorului, cunoscand randamentul mecanic

m  0.9

c) puterea efectiva a motorului

Aplicaţia 7

Un MAS avand i=4 cilindri functioneaza dupa ciclul Otto teoretic. Si dezvolta puterea de
25kW la turatia n r  5500 rot min . Raportul de compresie al motorului este   9.25 , iar
temperatura maxima a ciclului are valoarea Tmax  2600 K . Motorul este astfel construit incat
alezajul cilindrului D este egal cu valoarea cursei pistonului S. Temperatura aerului ambiant
este T0  290 K , insa datorita incalzirii aerului in galeria de admisie a motorului, temperatura
aerului in cilindru creste cu T  30OC .

Sa se determine :

a) Alezajul cilindrului D, precum si masa de aer m ce parcurge un ciclu

b) Motorul este supraalimentat cu un grup turbocompresor fara racire intermediara.

Tratati ciclul de functionare al motorului in coordonate p-V si calculati masa de aer
care parcurge ciclul in acest caz si puterea dezvoltata de motor, daca raportul de
comprimare al compresorului grupului de supraalimentare este   1.425 .
Determinati temperatura maxima a ciclului si comentati aceasta valoare.

J
Se dau : p0  101325Pa ; R  287 si k  1.4 .
kgK

Aplicaţia 7

Sa se determine randamentul termic al ciclurilor ideale pentru urmatoarele tipuri de motoare :

a) Motor cu aport de caldura la volum constant
b) Motor cu aport de caldura la presiune constanta

Şl. dr. ing. Cătălina DOBRE

Maşini Termice – Temă de casă

c) Motor cu aport de caldura la volum constant- se arde 0.3  0.01n q1 , si la presiune
constanta (se arde 0.7  0.01n q1 )
d) Motor supraalimentat cu grup turbocompresor cu   1.8

Pentru toate ciclurile analizate se va asimila fluidul de lucru cu aerul, se va considera

caldura specifica constanta (k=1.4), se va lua raportul volumelor pe evolutia de
V
comprimare   1  6 , caldura primita de evolutia de ardere q1=1300kJ/kg si se va
V2
considera ca starea initiala are T1=270K si p1=1bar.

Aplicatia 8

Sa se calculeze marimile de stare in punctele caracteristice ale unui turbomotor cu

comprimare izentropica si incalzire izobara, fara recuperare de caldura cunoscand
V1
 4.5  0.1n  , p1=0.394bar, T1=255K, q1=455kJ/kg de fluid.
V2

Se va considera caldura specifica constanta, se va asimila fluidul pe toate evolutiile cu aerul

cu k=1.4. Sa se calculeze si randamentul termic.

Notă!
 n- număr atribuit fiecărui student în condica de prezenţă.
 Termen limită de predare a temei 17 ianuarie 2019.

Şl. dr. ing. Cătălina DOBRE