Integrale triple

M¼asura Jordan în spaţiu. Mulţimi m¼ asurabile Jordan

Pe R3 ; raportat la un reper cartezian ortogonal Oxyz; numim paralelipiped
dreptunghic cu feţele paralele cu planele de coordonate o mulţime de puncte de
coordonate (x; y; z) astfel încât a1 x b 1 ; a2 y b 2 ; a3 z b3 , adic¼ a
P = [a1 ; b1 ] [a2 ; b2 ] [a3 ; b3 ]. O asemenea mulţime poate … considerat¼ a şi ca
un analog al unui interval unidimensional, din acest motiv mai …ind denumit¼ a
interval tridimensional (în R3 ).
Numim mulţime elementar¼ a orice mulţime E R3 care poate … reprezentat¼ a
ca reuniune …nit¼ a de paralelipipede dreptunghice cu laturile paralele cu axele
de coordonate, cu interioare disjuncte dou¼ a câte dou¼ a
p
[
E= Pi ; intPi \ Pj = ;; 8i 6= j:
i=1

Volumul mulţimii E se de…neşte natural prin:

p
X
(E) = (Pi ) unde (Pi ) reprezint¼
a volumul paralelipipedului dreptunghic Pi :
i=1

Pentru o mulţime m¼ a M R3 de…nim volumul interior şi volumul exterior

arginit¼
prin:
(M ) = supf (E); E M ; E elementar¼ ag
(M ) = inff (F ); F M ; F elementar¼ag
Mulţimea m¼arginit¼a M R3 se numeşte m¼asurabil¼a Jordan dac¼ a cele dou¼
a vol-
ume extreme ale sale sunt egale (M ) = (M ): Valoarea comun¼ a se numeşte
volumul lui M şi se va nota cu (M ).
Clasa mulţimilor m¼
asurabile Jordan în spaţiu are propriet¼aţi similare cu clasa
corespunz¼atoare din plan iar funcţia volum are propriet¼ aţi similare cu funcţia
arie.

O mulţime A R3 se numeşte J-neglijabil¼a ca volum (de m¼ asur¼a Jordan

nul¼ a 8 > 0; 9fPi gpi=1 , Pi -paralelipipede dreptunghice deschise astfel încât
a) dac¼
S
p
1) A Pi ;
i=1
P
p
2) (Pi ) < :
i=1

1
 Teorem¼ a(de caracterizare) O mulţime m¼ arginit¼
aM R2 este m¼asura-
bil¼
a Jordan dac¼ a şi numai dac¼ a frontiera sa este J-neglijabil¼
a ca volum.
Un exemplu simplu de curb¼ a J-neglijabil¼
a ca volum este gra…cul unei funcţii
integrabile pe un domeniu D m¼ asurabil Jordan în planul xOy: Adic¼ a, dac¼a
f (x; y) este o funcţie integrabil¼ a pe un domeniu D m¼ asurabil Jordan în planul
xOy, atunci gra…cul acestei funcţii (adic¼ a mulţimea punctelor (x; y; z) cu z =
f (x; y) şi (x; y) 2 D) este o mulţime neglijabil¼ a ca volum. A…rmaţii analoage
sunt valabile şi în raport cu celelalte axe de coordonate.
De…niţia general¼ a a integralei triple
Fie f : V ! R o funcţie de…nit¼ a pe un "domeniu V " m¼ asurabil Jordan,
= (Pi )ni=1 o diviziune a mulţimii V în submulţimi ("celule") m¼ asurabile Jor-
S
n
dan (adic¼ aV = Pi şi mulţimile Pi au interioare disjuncte dou¼ a câte dou¼a).
i=1
am de asemenea un sistem de puncte "intermediare" = ( i )ni=1 , câte
Consider¼
a a diviziunii i 2 Pi ; i = 1; n. Ataş¼
unul în …ecare celul¼ am acestor elemente
suma integral¼
a
n
X
s(f ; ; ) = f ( i ) (Pi ):
i=1

Numim norma diviziunii , num¼

arul

k k = max (Pi )
i=1;n

adic¼
a diametrul maximal al celulelor diviziunii .
De…nim integrala funcţiei f (în raport cu m¼
asura volum ) pe V ca …ind

lim s(f ; ; ):
k k!0

Pentru calculul integralei triple se disting urm¼ atoarele cazuri:

1) Domeniul V este cuprins între planele z = c şi z = d: Secţiunea cu planul
z = z0 , c z0 d se proiecteaz¼ a în planul xOy dup¼ a domeniul Dz . Atunci,
dac¼
a f este continu¼
a în V , avem:
ZZZ Z d ZZ
f (x; y; z)dv = ( f (x; y; z)dx dy)dz:
V c Dz

2) Domeniul V este limitat de o suprafaţ¼ a cilindric¼a cu generatoarele paralele

cu axa Oz (a c¼ arui intersecţie cu planul xOy închide domeniul D R2 ), de
suprafaţa inferioar¼a z = '1 (x; y); (x; y) 2 D şi de suprafaţa superioar¼ a z =
'2 (x; y), (x; y) 2 D:
Dac¼a f este continu¼ a în V , atunci
ZZZ Z Z Z '2 (x;y)
f (x; y; z)dv = ( f (x; y; z)dz)dx dy
V D '1 (x;y)

A…rmaţii analoage sunt valabile şi în raport cu celelalte axe de coordonate.

2
 Schimbarea de variabil¼ a în integrala tripl¼ a
Fie transformarea T : x = '(u; v; w); y = (u; v; w), z = (u; v; w) pentru
care funcţiile '; ; satisfac condiţiile:
I1) sunt funcţii continue împreun¼ a cu derivatele lor parţiale;
I2) stabilesc o corespondenţ¼ a biunivoc¼ a şi bicontinu¼a între punctele domeni-
ului V din spaţiul Oxyz şi punctele domeniului V 0 din spaţiul O0 uvw;
D(x; y; z)
I3) determinatul funcţional J = 6= 0 în orice punct (u; v; w) 2 V .
D(u; v; w)
Atunci integrala tripl¼ a se transform¼ a dup¼ a formula
ZZZ ZZZ
f (x; y; z)dv = f ['(u; v; w); (u; v; w); (u; v; w)]jJjdv 0
V V0

Exemple de schimb¼ ari de coordonate

1) În cazul coordonatelor cilindrice ; ; z cu x = cos , y = sin , z = z,
formula schimb¼arii de variabile devine
ZZZ ZZZ
f (x; y; z)dv = f ( cos ; sin ; z) d d dz
V V0

2) În cazul coordonatelor sferice ; ; ' cu x = sin cos ', y = sin sin ',
z = cos formula schimb¼ arii de variabile devine
ZZZ ZZZ
f (x; y; z)dv = f ( sin cos '; sin sin '; cos ) 2 sin d d d'
V V0

Aplicaţii ale integralelor triple:

1) Volumul corpului V este
ZZZ
vol(V ) = dv:
V

2) Masa unui corp V pentru densitatea de mas¼ a (x; y; z) este:

ZZZ
M= (x; y; z)dv:
V

3)Coordonatele centrului de greutate G al corpului V , pentru densitatea de

mas¼
a (x; y; z) sunt
ZZZ
1
xG = x (x; y; z)dv
M
Z Z ZV
1
yG = y (x; y; z)dv
M V
ZZZ
1
zG = z (x; y; z)dv:
M V

3
 4) Momentele de inerţie în raport cu planele şi axele de coordonate au ex-
presiile
ZZZ
IxOy = z 2 (x; y; z)dv;
V
ZZZ
IyOz = x2 (x; y; z)dv;
Z Z ZV
IzOx = y 2 (x; y; z)dv;
V
ZZZ
IOx = (y 2 + z 2 ) (x; y; z)dv;
V
ZZZ
IOy = (x2 + z 2 ) (x; y; z)dv;
Z Z ZV
Ioz = (x2 + y 2 ) (x; y; z)dv:
V

Exemplu
1) Pentru calculul volumul m¼ arginit de suprafaţa (x2 + yp
2
+ z 2 )2 = a3 x,
3
trecând la coordonate sferice, ecuaţia suprafeţei se scrie = a sin cos '.
Din ecuaţia suprafeţei rezult¼
a c¼a dac¼a a > 0; trebuie ca xh 0; deci
i suprafaţa
este situat¼
a, în semispaţiul din faţa planului yOz, aşa c¼
a'2 ; , 2 [0; ].
2 2
Obţinem
Z Z Z p
3 Z Z
a sin cos '
2 a3 2 a3
vol = 2
sin d ; d' d = sin2 d cos ' d' = :
0 2 0 3 0 2
3
RRR
2) Pentru a calcula I = xy dx dy dz, unde V este marginit de cilindrul
V p
x2 + y 2 = R2 si planele z = 0; z = 1, y = x; y = 3x, trecem la coordonate
cilindrice x = cos ; y = sin ; z = z; 0 R; 0 z 1;
p p p 4 3
(deoarece x y x 3 ) cos sin 3 cos ) 1 3)
4
).
3

4
 Atunci
Z R Z 1 Z 3
3
I=2 cos sin d dz d =
0 0 4
Z R Z 1 Z 3
3
=2 d dz cos sin d
0 0 4
Z
R4 1 3
= sin 2 d =
4 2 4

R4 cos 2 3
= =
8 2
4

R4 1 2 R4
= cos cos = :
8 2 3 3 32
RRR p
3) Pentru a calcula I = V
x2 + y 2 + z 2 dx dy dz unde V este de…nit de
inegalitatile:
a2 x62 + y 2 + z 2 2a2 ; z 0;
0
trecem
p la coordonate sferice si obtinem domeniul transformat V : a r
a 2; 0 2 ;0 ' =2. Integrala se transforma dupa cum urmeaza:
ZZZ p ZZZ
x2 + y 2 + z 2 dx dy dz = r r2 sin 'drd d' = ::: = 3 a4 =2
G V0

Formula Gauss-Ostrogradski

O nou¼ a extensiune a formulei Leibniz-Newton este aceea care leag¼ a integrala

tripl¼
a pe un domeniu de integrala de suprafaţ¼ a de tipul II pe faţa exterioar¼
aa
frontierei domeniului.
Fie V R3 un domeniu simplu în raport cu cele trei axe de coordonate cu
bord orientat ( orientat dup¼ a normala exterioar¼
a). Atunci, pentru orice 2-form¼ a
diferenţial¼
a
= P dydz + Qdzdx + Rdxdy
a C 1 pe o vecin¼
de clas¼ atate a lui V , are loc egalitatea:
ZZ ZZZ
@P @Q @R
P dydz + Qdzdx + Rdxdy = ( + + )dx dy dz
@x @y @z
F rV V

Drept exemplele de domenii pe care putem aplica teorema anterioar¼ a: sfera,

elipsoidul, paralelipipedul dreptunghic cu muchiile paralele cu axele etc.
Formula Gauss-Ostrogradski r¼ amâne valabil¼
a şi pentru domenii care sunt
reuniuni …nite de domenii simple în raport cu cele 3 axe de coordonate, dou¼ a
câte dou¼a, dintre acestea având în comun cel mult suprafeţe netede pe porţiuni.

5
 Fie V3 spaţiul liniar al vectorilor liberi din R3 . Un element din V3 va …
! ! !
reprezentat prin a i + b j + c k .
Pentru D R3 , o funcţie v : D ! V3 se numeşte câmp vectorial.
Observaţie: Un câmp vectorial se poate introduce şi prin v(x; y; z) =
! ! !
P (x; y; z) i + Q(x; y; z) j + R(x; y; z) k unde P; Q; R sunt funcţii de la R3 la
R. Daca P; Q; R sunt de clas¼ a C p , atunci câmpul se numeşte de clas¼
a C p.
Un rol important în exprimarea legilor …zicii îl au operatorii diferenţali:
gradient, divergenţ¼a şi rotor. Aceştia se mai numesc operatorii diferenţiali de
ordinul I în teoria câmpurilor. Pentru exprimarea acestor operatori vom folosi
operatorul diferenţial notat ” r” numit ”nabla”.
În coordonate carteziene, operatorul ”nabla” are expresia:
@ ! @ ! @ !
r= i + j + k:
@x @y @z
Operatorul
@ ! @ ! @ ! @ ! @ ! @ !
r r = r2 = i + j + k i + j + k =
@x @y @z @x @y @z
@2 @2 @2
= + +
@x2 @y 2 @z 2
se numeşte operatorul Laplace.
În funcţie de modul prin care acest operator ”se aplic¼ a” unei m¼ arimi …zice
scalare sau vectoriale se obţin trei situaţii distincte:
gradient - dac¼a se aplic¼a unei funcţii scalare
divergenţa - dac¼a se aplic¼a prin produs scalar unei funcţii vectoriale
rotor - dac¼a se aplic¼
a prin produs vectorial unei funcţii vectoriale

De…niţie: Pentru o funcţie scalar¼ a ' de clas¼ a C 1 pe un deschis D R3

de…nim:
@' ! @' ! @' !
grad ' = i + j + k = r':
@x @y @z
Operatorul gradient se aplic¼a unor funcţii scalare, transformându-le în m¼arimi
vectoriale.
! ! !
De…niţie: Dac¼ a v(x; y; z) = P (x; y; z) i + Q(x; y; z) j + R(x; y; z) k este
un câmp vectorial de clas¼a C 1 pe D R3 ; pentru orice punct a 2 D de…nim:
@P @Q @R
diva v = (a) + (a) + (a) = r v(a) divergenţa lui v în punctul
@x @y @z
a;
@R @Q ! @P @R ! @Q @P !
rota v = (a) (a) i + (a) (a) j + (a) (a) k =
@y @z @z @x @x @y
r v(a) rotorul lui v în punctul a:
! ! !
i j k
@ @ @
rota v poate … scris sugestiv astfel rota v = ("dezvoltând"
@x @y @z
P Q R
acest determinant simbolic dup¼ a linia întâi).

6
 Exemplu:
a c este un vector constant, atunci în …ecare punct din a 2 R3
1) Dac¼

diva (c) = 0; rota (c) = 0:

! ! !
2) Dac¼
a r = x i + y j + z k (vectorul de poziţie), atunci

div r = 3; rotr = 0; rot(c r) = 2c:

! ! !
a v = x2 y i + yz j
3) Dac¼ 2xyz k ; atunci

@ 2 @ @
div v = (x y) + (yz) (2xyz) = z;
@x @y @z
! ! !
i j k
@ @ @ ! ! !
rotv = = (2xz + y) i + 2yz j + x2 k :
@x @y @z
x2 y yz 2xyz

Un câmp v se numeşte câmp de gradienţi în D dac¼ a exist¼

a o funcţie
a ' 2 C 1 (D) numit potenţial scalar al lui v astfel încât v = grad ', adic¼
scalar¼ a
@' @' @'
P = ;Q= ;R= în …ecare punct din D. Câmpurile de gradienţi se
@x @y @z
mai numesc câmpuri derivate dintr-un potenţial.

Cele de mai sus pot … reluate şi pentru cazul spaţiului R2 , raportat la un
! !
reper ortogonal Oxy de versori i ; j .
! !
De…niţie: Dac¼ a v(x; y) = P (x; y) i + Q(x; y) j este un câmp vectorial de
a C 1 pe D R2 ; pentru orice punct a 2 D de…nim:
clas¼
@P @Q
diva v = (a) + (a) divergenţa lui v în punctul a;
@x @y
@Q @P ! !
rota v = (a) (a) ( i j ) rotorul lui v în punctul a:
@x @y

Exemplu:
! !
1) Câmpul constant v(x; y) = a = a1 i + a2 j este un câmp de gradienţi,
deoarece exist¼a '(x; y) = a1 x + a2 y astfel încât v = grad '.
2) Dac¼ a exist¼ a ' 2 C 2 (D) astfel încât v = grad ', adic¼
a o funcţie scalar¼ a
@' @'
P = ;Q= în …ecare punct din D, atunci
@x @y
@ @' @ @'
rot(grad ') = (i j) = 0 şi
@x @y @y @x
@ @' @ @' @2' @2'
div(grad ') = + = + = '.
@x @x @y @y @x2 @y 2
r
3) Pentru câmpul newtonian v = k 3 (k > 0 constant) avem v = 'r, unde
r
k
'= , deci
r3

7
 div v = div ('r) = ' div r + r grad ': Cum grad ' = k grad(r 3 ) =
r 3k k 3k
3kr 4 = 5 r, rezult¼ a div v = 3 + 5 (r r) = 0 (deoarece r r = r2 ).
r r r3 r
3k
rotv = rot('r) = 'rotr r grad ' = r grad ' = r r =
r5
3k
(r r) = 0:
r5
Propriet¼ aţi de calcul
1) Dac¼a c este o constant¼a scalar¼
a atunci rc = 0;
2) Dac¼a c este un vector constant atunci r c = 0; r c = 0;
3) Fie v şi w dou¼a câmpuri vectoriale de clas¼a C 1 pe un deschis D R3 .
Atunci pentru orice punct a 2 U;

diva (v + w) = diva (v) + diva (w);

rota (v + w) = rota (v) + rota (w)

iar dac¼
a 2 R, atunci

diva ( v) = diva (v);

rota ( v) = rota (v);

4) Fie ' o funcţie scalar¼ a C 1 pe un

a şi v un câmp vectorial, ambele de clas¼
3
deschis D R . Atunci pentru orice a 2 D au loc relaţiile:

diva ('v) = '(a) diva (v) + v(a) grada ';

rota ('v) = '(a)rota (v) v(a) grada ';

5) Fie v şi w dou¼ a C 1 pe un deschis D

a câmpuri vectoriale de clas¼ R3 .
Atunci pentru orice punct a 2 U;

div(v w) = w rot v v rot w;

a c este un vector constant iar r este vectorul de poziţie atunci

6) Dac¼

div(c r) = r rot c c rot r = 0:

Cu notaţiile de mai sus formula Gauss-Ostrogradski devine:

Fie V R3 un domeniu simplu în raport cu cele trei axe de coordonate şi
v = P i + Qj + Rk un câmp vectorial de clas¼ a C 1 pe un deschis care conţine V .
Presupunem c¼ a S = V nV (frontiera lui V ) este o suprafaţ¼
a neted¼
a pe porţiuni.
Atunci: ZZZ ZZ
(div v)dx dy dz = (v n)d
V Se

unde Se este faţa exterioar¼

a a suprafeţei S:

8
 Exemplu:
1) Folosind notaţiile din teorema anterioar¼a, dac¼a ' : V ! R este un câmp
a C 1 pe un deschis care conţine V şi dac¼
scalar de clas¼ a c este un vector constant
arbitrar, atunci pentru v = 'c avem div v = c grad ' şi formula devine
ZZ ZZZ
c 'N d = c (grad ')dx dy dz:
Se V

Cum c este arbitrar, rezult¼

a formula gradientului :
ZZ ZZZ
'N d = (grad ')dx dy dz:
Se V

2) Dac¼ a C 1 pe un deschis care conţine V şi

a v este un câmp vectorial de clas¼
dac¼
a c este un vector constant arbitrar, atunci div(v c) = c rotv: Din teorema
anterioar¼
a ZZ ZZZ
(v c) N d = (c rotv)dx dy dz;
Se V

adic¼
a ZZ ZZZ
c (N v)d = c rotvdx dy dz:
Se V

Cum c este arbitrar, rezult¼

a formula rotorului :
ZZ ZZZ
(N v)d = rotvdx dy dz:
Se V

3) Fie V un compact elementar având ca frontier¼ a o suprafaţ¼

a închis¼a care
r
nu conţine originea şi v = 3 câmpul newtonian.
r
Dac¼a 0 nu aparţine lui int V , atunci div v = 0 în …ecare punct din V şi
rezult¼
a c¼
a ‡uxul lui v prin F rV este nul.
Dac¼a 0 2 int V , atunci exist¼ a o bil¼ a B = fx2 + y 2 + z 2 < 2 g V:
a deschis¼
Pentru compactul elementar V nB având ca frontier¼ a F r V [ F rB , deoarece
div v = 0 în V nB , rezult¼ a c¼a ‡uxul lui v prin şi prin S este acelaşi (în ambele
r
cazuri dup¼a normala exterioar¼ a). Dar normala exterioar¼ a la B este şi ‡uxul
r
RR r r RR 2
1
lui v prin F rB este F rB 3 d = F rB 4 d = 2 ariaF rB = 4 :
r r

4) Presupunem c¼a un lichid, având densitatea de volum constant¼a c, se a‡a¼

într-un recipient V asimilat cu un compact elementar conţinut în semispaţiul
z < 0 din R3 . Presupunem de asemenea c¼ a "presiunea creşte proporţional cu

9
adâncimea", deci câmpul presiunilor lichidului este v(x; y; z) = czk, c …ind den-
sitatea de volum. Fluxul lui v prin frontiera lui V se numeşte forţa
RR ascensional¼a
RRRa lichidului. Aşadar, deoarece div v = c; rezult¼
a c¼
a = F rV
v N d =
V
(div v)dx dy dz = c V ol(V ) = masa lichidului, obţinându-se astfel legea
lui Arhimede.

Exerciţii
RRR
şi probleme
xyz
1. I = V
dx dy dz, unde V : 0
x 1; 0 y 1;
(1 + x2 + y 2 + z 2 )n
0 z 1, n > 3.
RRR 1
2. I = V (a + x + y + z)
dx dy dz, a > 0, unde V : x 0; y 0; z 0;
x + y + z RRRa:
3. I = V
z dx dy dz, unde V : x2 + y 2 + z 2 a2 , x2 + y 2 z 2 , z 0:
Solutie. Intersectia conului x2 + y 2 = z 2 si a sferei x2 + y 2 + z 2 = a2 este un
a a a
cerc situat in planul z = p , cu centrul in punctul C 0; 0; p si raza p .
2 2 2
Avem:
ZZ Z pa2 x2 y2 ! ZZ
1
I= p 2 2 z dz dx dy = (a2 2x2 2y 2 );
D x +y 2 D

a2
unde D este discul x2 + y 2 . Atunci
2
Z Z pa !
2
1 2 a4
I= (a2 2 3 )d d = :
2 0 0 8

RRR 1
4. I = V 3 dx dy dz , unde V : x2 + y 2 az; x2 + y 2
(a2 + x2 + y2 z) 2
a2 , z 0:
RRR y2 z2
3
2
5. 1 x2 9 4 dx dy dz; = f(x; y; z) 2 R3 ; y 0; z 0; x2 +
y2 2

9 + z4RRR 1g:
6. z dx dy dz; = f(x; y; z) 2 R3 ; x2 + y 2 + (z 1)2 1g.
7. Sa se calculeze volumele multimilor marginite de suprafetele de ecuatii:
a. 2x2 + y 2 + z 2 = 1; 2x2 + y 2 z 2 = 0; z 0.
b. z = x2 + y 2 1; z = 2 x2 y 2 .
c. z = 4 x2 y 2 , 2z = 5 + x2 + y 2 .
d. x2 + y 2 1; z 2 = x2 + y 2 ; z 0:
e. x2 + y 2 = 4a2 ; x2 + y 2 2ay = 0; x + y + z = 3; x 3, x 0; z 0;
a 2 (0; 1).
f. x2 + y 2 + z 2 = 1; y 2 + z 2 = x2 ; x 0.
8. Sa se calculeze masa corpului V de densitate (x; y; z) = z marginit de
suprafetele x2 + y 2 + z 2 = 24; x2 + y 2 = 2z:

10
 9. Sa se determine coordonatele centrului de greutate al unui corp omogen
de…nit de x2RRR + y 2 2z; x + y z 0:
10. I = V r
xyz dx dy dz, unde V : 0 x a; 0 y b; 0 z c.
RRR x2 y2 z2
11. I = V
1 2 2
dx dy dz, unde V este interiorul elipsoidu-
a b c2
2 2 2
x y z
lui 2 = 1.
a b2 c2
2
x2 y2 z2
12. Sa se calculeze volumul corpului limitat de suprafata + 2 + 2 =
a2 b c
2 2
x y
2
+ 2.
a b
13. Sa se calculeze coordonatele centrului de greutate al corpului omogen de
y2 z2
densitate (x; y; z) = 1 marginit de suprafetele x2 + = , z = 0; z = 3:
4 9
14. Calculati urmatoarele integrale triple
RRR xyz
a. V 1+x2 +y 2 +z 2
dxdydz unde V = f0 x 1; 0 y 1; 0 z 1g :
RRR 1
b. V (a+x+y+z)4
dxdydz unde V = fx 0; y 0; z 0; x + y + z ag :
RRR p n p o
c. x2 + y 2 dxdydz unde V = z x 2 + y2 ; z a :
V
RRR
d. V
zdxdydz unde V = x2 + y 2 + z 2 a2 ; x2 + y 2 z2; z 0 :
RRR
e. V
(x + y + z)2 dxdydz unde V = x2 + y 2 + z 2 3a2 ; x2 + y 2 2az :

CalculatiRRcu ajutorul formulei lui Gauss-Ostrogradski

11. I = 2x2 yz dy dz + z 2 dz dx + xyz 2 dx dy, unde este fata exterioara
x2 y2 z2
a semielipsoidului 2 + 2 + 2 = 1 limitat de planul z = 0:
RR 3 a b c
12. I = x dy dz +x2 y dz dx+x2 z dx dy, unde este suprafata cilindrului
x2 + y 2 = r2 cuprinsa intre planele z = 0; z = a:
13. Calculati ‡uxul câmpului vectorial v = xi + z 2 j + y 2 k prin suprafata
laterala a conului z 2 = x2 + y 2 marginit de planul z = n 1; pentru z 0. o
RR 2
14. 2x2 yzdydz+z 2 dzdx+xyz 2 dxdy unde = x2 + y 2 + z 2 = 1; 0 z 1 .
RR 3
15. x dydz + x2 ydzdx + x2 zdxdy unde = x2 + y 2 = a2 ; 0 z a .
16. Deduceti folosind forumla Gauss-Ostrogradski
Fie ~u; ~v 2 C 1 (V ), unde V R3 este un corp marginit cu frontiera neteda.
AtunciRRR RR @~
u @~u
a. V
~udxdydz = F rV @~ n d , unde @~n este derivata normala a campu-
lui vectorial
RRR ~u. RRR RR @~
v
b. V
~u ~v dxdydz + V
r~ur~v dxdydz = F rV ~u @~ nd

11