Listă probleme de algebră liniară şi geometrie analitică

1 Elemente de geometrie analitică

1.1 Spaţiul vectorial V3
1) Fie ~v = ~i + ~j − ~k şi punctele A(1, 2, −1), B(0, 1, 2), C(1, −1, −1) şi D(−1, λ, 2 + µ).
~ Cât este cos(∠(~v , BC))?
a) Calculaţi ~v · BC. ~
b) Să se determine λ, µ ∈ R pentru care punctele A, B, D sunt coliniare.
c) Să se determine aria triunghiului ∆ABC şi lungimea ı̂nălţimii din A.
2) Fie A(1, 1, 1), B(2, −2, 3), C(1, 0, 2) şi D(1, 0, −1).
a) Determinati AC ~ × AD.~
c) Să se calzuleze volumul tetraedrului ABCD.
d) Să se determine ı̂nălţimea din B a tetraedrului ABCD.
3) Fie ~u = ~a + 2~b şi ~v = 2~a − ~b, unde ||~a|| = 2, ||~b|| = 1 şi ∠(~a, ~b) = π3 .
a) Să se calculeze ~u · ~v .
b) Care este aria paralelogramului determinat de vectorii ~u şi ~v .
c) Calculaţi lungimile diagonalelor paralelogramului determinat de ~u şi ~v .
4) Fie ~u = 2~i + ~j + 3~k, ~v = λ~i − ~j − ~k şi A(1, 1, 2), B(2, 2, 1).
~ şi cos(∠(~u, AB)).
a) Determinaţi ||~u||, ||AB|| ~
b) Să se determine λ ∈ R astfel ı̂ncât ~u⊥~v .
c) Pentru λ = 2, calculaţi AB ~ · (~u × ~v ).
5) Fie O(0, 0, 0), A(0, 1, 2), B(1, 2, 0) şi C(1, 0, 2).
a) Calculaţi ~v = OA ~ × OB ~ şi apoi ~v × OC. ~
b) Arătaţi că (OA~ × OB) ~ × OC ~ = (OA ~ · OC)
~ OB ~ − (OB ~ · OC)
~ OA.~
~ ∈ V3 , arătaţi că (~u × ~v ) × w
c) Dacă ~u, ~v , w ~ × ~u = ~0.
~ × ~u) × ~v + (~v × w)
~ + (w
6) Fie ~u = 2~a + ~b, ~v = ~a + ~b, w ~ = ~a − ~b + ~c, unde ~a, ~b, ~c sunt trei vectori cu ||~a|| = 1, ||~b|| = 2,
||~c|| = 3, ∠(~a, ~b) = 3 şi ∠(~c, ~a × ~b) = π4 .
π

a) Determinaţi ~u · ~v şi cosinusul unghiului dintre ~u şi ~v .

b) Care este aria paralelogramului determinat de ~u şi ~v ?
c) Care este volumul paralelipipedului determinat de w, ~ ~u şi ~v ?
7) Fie A(1, 0, 1), B(2, −1, 3) şi C(0, 1, 2).
a) Calculaţi AB ~ × AC ~ şi determinaţi unghiului dintre AB ~ şi AC.
~
~ ~ ~
b) Arătaţi că AB · (AC × BC) = 0. Care este interpretarea geometrică?
~ verifică relaţia ~u ×~v +~v × w
c) Arătaţi că dacă ~u, ~v , w ~ ×~u = ~0, atunci ~u, ~v , w
~ +w ~ sunt coplanari.
8) Fie punctele A(2, 1, 1), B(1, 2, 1), C(1, 1, 2), D(2, 2, 2).
~ · AC.
a) Calculaţi AB ~ Arătaţi că AB⊥
~ CD ~ şi AC⊥
~ BD. ~
b) Determinaţi volumul tetraedrului ABCD.
c) Care este aria totală a tetraedrului ABCD?
9) Fie O(0, 0, 0), A(0, −1, 2), B(2, −1, 0) şi C(2, 0, −1).
a) Calculaţi ~v = OA ~ × OB ~ şi apoi ~v × OC.
~
b) Arătaţi că (OA~ × OB)~ × OC ~ = (OA ~ · OC)~ OB ~ − (OB ~ · OC)
~ OA.
~
~ sunt vectori liberi, arătaţi că (~u × ~v ) × w
c) Dacă ~u, ~v , w ~ × ~u = ~0.
~ × ~u) × ~v + (~v × w)
~ + (w
10) Fie ~u = ~a − 2~b, ~v = ~a + ~b, w ~ = ~a − ~b + ~c, unde ~a, ~b, ~c sunt trei vectori cu ||~a|| = 1, ||~b|| = 2,
||~c|| = 3, ∠(~a, ~b) = 3 şi ∠(~c, ~a × ~b) = π4 .
π

a) Determinaţi ~u · ~v şi cosinusul unghiului dintre ~u şi ~v .

b) Care este aria paralelogramului determinat de ~u şi ~v ?
c) Care este volumul paralelipipedului determinat de w, ~ ~u şi ~v ?

1
11) Fie A(2, 0, 1), B(3, −1, 3) şi C(1, 1, 2).
a) Calculaţi AB ~ × AC ~ şi determinaţi unghiului dintre AB ~ şi AC.
~
~ ~ ~
b) Arătaţi că AB · (AC × CB) = 0. Care este interpretarea geometrică?
~ verifică relaţia ~u × ~v = ~u × w,
c) Arătaţi că dacă ~u, ~v , w ~ atunci ~u, ~v , w
~ sunt coplanari.
12) Fie A(1, 2, 3), B(2, 0, 4), C(0, 1, 5) şi O(0, 0, 0).
a) Calculaţi cos(α), unde α = ∠(AB, ~ AC).~
b) Calculaţi volumul tetraedrului ABCO.
c) Determinaţi centrul de greutate al triunghiului ∆ABC.

1.2 Dreapta ı̂n plan şi planul ı̂n spaţiu

(
2x − y + z − 1 = 0
1) Fie dreapta d : şi punctul A(1, 0, 1).
x + y + 2z − 2 = 0
a) Să se determine vectorul de direcţie al dreptei d. Arătaţi că B(1, 1, 0) ∈ d.
b) Să se scrie ecuaţia dreptei paralele cu d care trece prin punctul A.
c) Să se calculeze distanţa dintre punctul A şi dreapta d.
2) Fie A(1, 2, 3) şi planul (P ) : 3x − 2y + z − 6 = 0.
a) Scrieţi ecuaţia dreptei OA, unde O(0, 0, 0). Stabiliţi dacă OA||(P ).
b) Scrieţi ecuaţia planului care trece prin A şi este paralel cu (P ).
c) Care este distanţa de la punctul A la planul (P ).
(
x + y − 2z = 1
3) Fie punctele A(1, 1, 1), B(1, 2, 3), C(1, −1, 2) şi dreapta d : .
2x − y − z = 2
a) Să se determine vectorul de direcţie al dreptei d.
b) Să se scrie ecuaţia planului determinat de punctele A, B, C.
c) Să se determine punctul de intersecţie dintre dreapta d şi planul ABC.
4) Fie (P1 ) planul de ecuaţie 2x + 2z + 1 = 0 şi (P2 ) planul de ecuaţie x − y + 2z − 1 = 0.
a) Care este unghiului dintre cele două plane.
b) Determinati vectorul de direcţie el dreptei d = (P1 ) ∩ (P2 ).
c) Să se scrie ecuaţia planului perpendicular pe d care trece prin (0, 0, 0).
5) Fie planul (P ) : 2x + y − z − 2 = 0, A(2, 2, 1), B(0, 1, 2) şi C(1, 1, 1)
a) Scrieţi ecuaţia dreptei AB şi demonstraţi că AB⊥(P )
a) Determinaţi punctul de intersecţie dintre planul (P ) şi dreapta AB.
b) Calculaţi distanţa de la C la AB.
y−1
6) Fie planul (P ) : 3x + 2y + z + 8 = 0 şi dreapta d : x−1 3 = 2 = 1 .
z−1

a) Arătaţi că d⊥(P ) şi găsiţi punctul de intersecţie dintre d şi (P ).

b) Scrieţi ecuaţia dreptei d0 , paralelă cu d şi care trece prin punctul (0, 0, −2).
c) Calculaţi distanţa dintre d şi d0 .
7) Fie punctele A(1, 2, 0), B(2, 0, 1), C(1, 1, 0) şi D(−1, −1, −2).
a) Demonstraţi că dreptele AB şi CD sunt perpendiculare.
b) Scrieţi ecuaţia planului ABC.
c) Determinaţi distanţa de la B la CD.
(
2x − y − z + 1 = 0
8) Fie dreapta d :
x + 2z − 1 = 0
a) Care este direcţia dreptei d.
b) Scrieţi ecuaţia planului (P ) care trece prin d şi este paralel cu axa 0Z.
c) Care este distanţa de la (P ) la origine O(0, 0, 0).
9) Fie punctul A(1, 1, 1) şi planele (P1 ) : 2x + y − 1 = 0 şi (P2 ) : x − 2z + 2 = 0.
a) Scrieţi ecuaţia fasciculului de plane determinat de (P1 ) şi (P2 ).

2
 b) Care ecuaţia planului din fascicul care trece prin A.
c) Care e ecuaţia dreptei care trece prin origine O(0, 0, 0) şi e paralelă cu (P1 ) şi (P2 ).
y−1 y+1
10) Fie dreptele d1 : x−2 z+1 x+1
2 = 1 = −3 şi d2 : 2 = −1 = 1 .
z−1

a) Determinaţi unghiul dintre dreptele d1 şi d2 .

b) Care este punctul de intersecţie dintre d1 şi planul (P ) : z = 2.
c) Scrieţi ecuaţia planului determinat de d1 şi origine O(0, 0, 0).
11) Fie A(1, 2, 3) şi planul (P ) : x − 2y + z − 6 = 0.
a) Scrieţi ecuaţia dreptei OA, unde O(0, 0, 0). Arătaţi că OA||(P ).
b) Scrieţi ecuaţia planului care trece prin A şi este paralel cu (P ).
c) Care este distanţa de la punctul A la planul (P ).
12) Fie planul (P1 ) : 2x − 2z + 1 = 0, planul (P2 ) : x − y − 2z − 1 = 0 şi A(2, 2, 2).
a) Care este unghiului dintre cele două plane.
b) Care este ecuaţia dreptei d care trece prin A şi este perpendiculară pe (P1 ).
c) Determinaţi punctul de intersecţie dintre dreapta d şi planul (P1 ) şi deduceţi de aici distanţa
de la A la (P1 ).

2 Spaţii vectoriale. Subspaţii. Aplicaţii liniare

2.1 Spaţii vectoriale. Baze
1) Fie v1 = (1, 1, 0, 0), v2 = (1, 0, 1, 0), v3 = (1, 0, 0, 1) şi v4 = (0, 0, 1, 1).
a) Arătaţi că B = {v1 , v2 , v3 , v4 } formează o bază ı̂n R4 .
b) Care este matricea de trecere de la baza canonică din R4 la baza B.
c) Scrieţi coordonatele vectorului v = (3, 2, 1, −1) ı̂n baza B.
2) Fie B = {(1, 0, 0), (0, 1, 0), (0, 0, 1)} ci B 0 = {(3, 2, 1), (1, 0, 1), (0, 1, 0)}.
a) Arătaţi că B 0 este o bază ı̂n R3 .
b) Care este matricea de trecere C de la baza B la baza B 0 .
c) Dacă v = (x1 , x2 , x3 ) ∈ R3 , care sunt coordonatele lui v ı̂n baza B 0 ?
3) În spaţiul vectorial V = R3 , considerăm B = {(1, 1, 0), (1, 0, −1), (0, −1, 1)}, v = (1, 2, 3) şi
B 0 = {v, (1, 1, 0), (1, 0, 0)}.
a) Arătaţi că B şi B 0 sunt baze ı̂n R3 .
b) Scrieţi coordonatele vectorului v ı̂n baza B.
c) Calculaţi matricea de trecere de la baza B la baza B 0 .
4) Fie v1 = (1, 1, 0), v2 = (1, 0, 1) şi v3 = (0, 1, 1).
a) Să se arate că {v1 , v2 , v3 } formează o bază ı̂n R3 .
b) Să se scrie vectorul v = (1, 0, 0) ı̂n baza {v1 , v2 , v3 }.
c) Care este matricea de trecere de la baza {v1 , v2 , v3 } la baza canonică din R3 .
5) Fie B = {(1, 0, 0), (0, 1, 0), (0, 0, 1)} ci B 0 = {(1, 2, 3), (3, 1, 2), (2, 3, 1)}.
a) Arătaţi că B 0 este o bază ı̂n R3 .
b) Care este matricea de trecere C de la baza B la baza B 0 .
c) Dacă v = (x1 , x2 , x3 ) ∈ R3 , care sunt coordonatele lui v ı̂n baza B 0 ?
6) Fie B = {(1, 1, 1), (0, 1, 1), (0, 0, 1)} şi B 0 = {(1, 2, 3), (0, 1, 2), (1, 0, 0)}.
a) Arătaţi că B şi B 0 sunt baze ı̂n R3 .
b) Calculaţi matricea de trecere de la baza B la baza B 0 .
c) Dacă (x1 , x2 , x3 ) sunt coordonatele unui vector v ı̂n baza B, care vor fi coordonatele lui v
ı̂n baza B 0 ?
7) Fie V = (0, ∞). Să se arate că V are structură de spaţiu vectorial real, cu operaţiile: x⊕y = x·y,
(∀)x, y ∈ V şi λ  x = xλ , (∀)xV şi λ ∈ R.

3
8) Fie V = R şi a ∈ R. Să se arate că V are structură de spaţiu vectorial cu operaţiile: x ⊕ y =
x + y − a, (∀)x, y ∈ V şi λ  x = λx − (1 − λ)a, (∀)xV şi λ ∈ R.
9) Fie a ∈ R. Să se arate că {(X − a)n : n ≥ 0} este o bază ı̂n spaţiul vectorial R[X]. Cum se
scrie polinomul f = 2x3 − 3x2 + 2x + 1 ı̂n baza {(X − 1)n : n ≥ 0}?
10) a) Fie fk : R → R, fk (x) = eλk x , 1 ≤ k ≤ n astfel ı̂ncât |{λ1 , . . . , λn }| = n. Să se arate că
{f1 , . . . , fn } este o mulţime liniar independentă ı̂n spaţiul vectorial de funcţii C(R).
b) Acelaşi lucru pentru fk (x) = xk−1 ex , unde 1 ≤ k ≤ n.
11) Fie V un spaţiu vectorial şi u, v, w ∈ V . Arătaţi că dacă {u, v, w} este liniar independenţi,
atunci şi {u, u + v, u + v + w} este liniar independentă.
12) Fie u1 = (1, 2, −1, 1), u2 = (1, 1, 0, 2). Arătaţi că {u1 , u2 } sunt liniar independenţi, şi completaţi
la o bază a lui R4 .

2.2 Subspaţii vectoriale

1) Fie v1 = (2, 3, 0), v2 = (−1, 1, 1), v3 = (0, 5, 2) şi v4 = (a, −2, 1).
a) Arătaţi că v1 , v2 sunt liniar independenţi.
b) Arătaţi că v1 , v2 , v3 sunt liniar dependenţi.
c) Care este dimensiunea subspaţiului U = Sp{v1 , v2 , v3 , v4 } ⊂ R3 ? Discuţie după a ∈ R.
  
a+b−c a+b
2) Fie U = | a, b, c ∈ R ⊂ M2 (R).
b+c c+a
a) Arătaţi că U este un subspaţiu
 vectorial
 ı̂n M2 (R).
0 3
b) Arătaţi că matricea A = ∈ U.
4 5
c) Determinaţi o bază ı̂n U . Care este dim(U )?
  
a + b 2a + b
3) Fie U = | a, b ∈ R ⊂ M2 (R).
−b −a
a) Arătaţi că U este un subspaţiu
 vectorial
 ı̂n M2 (R).
−1 0
b) Arătaţi că matricea A = ∈ U , dar At ∈/ U.
2 −1
c) Determinaţi o bază ı̂n U . Care este dim(U )?
4) Fie v1 = (1, 0, 2), v2 = (−1, 2, 0), v3 = (3, −2, 4) şi v4 = (1, 4, a).
a) Arătaţi că v1 , v2 sunt liniar independenţi.
b) Care este dimensiunea subspaţiului U = Sp{v1 , v2 , v3 } ⊂ R3 ?
c) Determinaţi a ∈ R pentru care v1 , v2 , v4 sunt liniar dependenţi.
  
a + 2b −a
5) Fie V = | a, b ∈ R .
a+b b
a) Arătaţi că V este un subspaţiu vectorial ı̂n M2 (R).
b) Să se găsească o bază ı̂n B ⊂ V . Care
 este dim(V )?
1 1
c) Arătaţi că matricea A = ∈V.
0 1
d) Să se completeze baza B din V la o bază a lui M2 (R).
6) Fie subspaţiul vectorial U = Sp{(1, 1, 0), (2, 0, 1), (−1, 1, −1)} ⊂ R3 .
a) Să se determine o bază ı̂n U . Care este dim(U )?
b) Fie v = (λ, 1, 1) ∈ R3 . Să se determine λ ∈ R pentru care v ∈ U .
c) Arătaţi că vectorul v = (1, 1, 1) ∈
/ U.
7) Fie U = {A ∈ M3 (R) | A + At = 03 }.
a) Să se arate că U este un subspaţiu ı̂n M3 (R).
b) Să se găsească o bază ı̂n U .
c) Să se găsească un subpaţiu complementar al lui U (adică U 0 cu U ⊕ U 0 = M3 (R).

4
8) Fie U = {A ∈ M2 (R) | A = At }.
a) Să se arate că U este un subspaţiu ı̂n M2 (R).
b) Să se găsească o bază ı̂n U .
c) Să se găsească un subpaţiu complementar al lui U .
9) Fie U = {(x, y, z) ∈ R | x − 2y + z = 0}.
a) Să se arate că U este subspaţiu ı̂n R3 .
b) Să se determine o bază ı̂n U .
c) Să se găsească un subpaţiu complementar al lui U .
10) Fie U1 = {(x, y, z, t) ∈ R4 | x+y −z −t = 0, x−y +z −t = 0} şi U2 = Sp{(1, 1, 1, 1), (1, 0, 1, 0)}.
a) Găsiţi o bază ı̂n U1 .
b) Găsiţi o bază ı̂n U1 ∩ U2 .
c) Găsiţi o bază ı̂n U1 + U2 .
11) Fie V un spaţiu vectorial real cu dim(V ) = n şi B = {e1 , . . . , en } o bază.
a) Arătaţi că V ∗ = {f : V → R | f liniară }, are structură de spaţiu vectorial ı̂mpreună cu
adunarea şi ı̂nmulţirea cu scalari uzuale pentru funţii. (de verificat că dacă f, g sunt liniare, atunci
f + g, αf sunt liniare) (
1, i = j
b) Fie dei : V → R, definite prin dei (ej ) = δij = . Arătaţi că B ∗ = {de1 , . . . , den }
0, i 6= j
este o bază ı̂n V ∗ .
c) Arătaţi că Φ : V → V ∗∗ , definit prin Φ(v)(f ) := f (v), (∀)v ∈ V, f ∈ V ∗ , este un izomorfism
de spaţii vectoriale.
d) Dacă {e1 , e2 , e3 } e baza canonică din R3 şi f (x, y, z) = 2x − 3y + z, cum se descompune f
ı̂n baza {de1 , de2 , de3 }?
12) a) Să se arate că C are structură de spaţiu vectorial peste R. Găsiţi o bază. Care e dimR C?
b) Dacă F este un corp finit comutativ (se ştie că orice corp finit e comutativ) de caracteristică
p > 0. Să se arate că F are structură de Zp -spaţiu vectorial. Dacă n = dimZp (F ), câte elemente
poate avea F ?

2.3 Aplicaţii liniare. Nucleu şi Imagine

1) Fie f : R2 → R3 , f (x, y) = (x + y, x − y, x + 3y).
a) Care e matricea lui f ı̂n bazele {(1, 1), (1, 0)} ⊂ R2 şi {(1, 0, 0), (0, 1, 0), (0, 0, 1)} ⊂ R3 .
b) Să se arate că f este injectivă, dar nu este surjectivă.
c) Determinaţi o bază ı̂n Im(f ).
2) Fie aplicaţia liniară f : R3 → R3 , definită prin f (x, y, z) = (x + y, x + 2y − z, y − z).
a) Să se determine matricea lui f ı̂n baza canonică {(1, 0, 0), (0, 1, 0), (0, 0, 1)} din R3 .
b) Să se determine dim(Ker(f )) şi dim(Im(f )).
c) Să se determine baze ı̂n Ker(f ) şi Im(f ).
3) Fie aplicaţia liniară f : R3 → R3 , definită prin f (x, y, z) = (x + y + z, 2y − z, 2x + 3z).
a) Să se determine matricea lui f ı̂n baza canonică {(1, 0, 0), (0, 1, 0), (0, 0, 1)} din R3 .
b) Să se determine rang(f ) şi să se găsească o bază ı̂n Im(f ).
c) Să se determine dim(Ker(f )) şi o bază ı̂n Ker(f ).
4) Fie aplicaţia liniară f : R3 → R2 , f (x, y, z) = (x + y + 2z, x − 2y + z)
a) Scrieţi matricea lui f ı̂n bazele {(1, 1, 1), (1, 1, 0), (1, 0, 0)} ⊂ R3 , {(1, 0), (2, −1)}.
b) Să se arate că f este o aplicaţie liniară surjectivă, dar nu este injectivă.
c) Să se determine dim(Ker(f )) şi o bază ı̂n Ker(f ).
5) Fie aplicaţia liniară f : R2 → R3 , f (x, y) = (x + y, x − y, 3x + y).
a) Scrieţi matricea lui f ı̂n bazele {(1, 1), (1, 0)} ⊂ R2 , {(2, 0, 2), (0, 0, 1), (1, 1, 2)} ⊂ R3
b) Arătaţi că f este injectivă dar nu este surjectivă.
c) Determinaţi o bază ı̂n Im(f ).

5
6) Fie aplicaţia liniară f : R3 → R3 , definită prin f (x, y, z) = (x − y, y − z, −x + z).
a) Să se determine matricea lui f ı̂n baza canonică {(1, 0, 0), (0, 1, 0), (0, 0, 1)} din R3 .
b) Să se determine rang(f ) şi să se găsească o bază ı̂n Im(f ).
c) Să se determine dim(Ker(f )) şi o bază ı̂n Ker(f ).
7) Fie aplicaţia liniară f : R3 → R2 , f (x, y, z) = (x + y + 2z, −2x − 2y + 4z)
a) Scrieţi matricea lui f ı̂n bazele {(1, 1, 1), (1, 1, 0), (1, 0, 0)} ⊂ R3 , {(1, 0), (−1, 2)}.
b) Să se determine rang(f ) şi dim(Ker(f )). Deduceţi că f este surjectivă.
c) Să se determine o bază ı̂n Ker(f ).
8) Fie f : R2 → R2 , f (x, y) = (x + y, 2x − y).
a) Să se scrie matricea lui f ı̂n baza canonică.
b) Să se scrie matricea lui f ı̂n baza B = {(1, 1), (2, 1)} ⊂ R2 .
c) Să se calculeze (f ◦ f ◦ · · · ◦ f )(1, 1).
| {z }
2014

9) Fie aplicaţia liniară f : R3 → R3 , definită prin f (x, y, z) = (x + y, y + z, x + 2y + z).

a) Să se determine matricea lui f ı̂n baza canonică {(1, 0, 0), (0, 1, 0), (0, 0, 1)} din R3 .
b) Să se determine dim(Ker(f )) şi dim(Im(f )).
c) Să se determine baze ı̂n Ker(f ) şi Im(f ).
10) Fie aplicaţia liniară f : R3 → R2 , f (x, y, z) = (x + y − z, x − y + 2z).
a) Să se determine matricea lui f ı̂n bazele canonice din R3 şi R2 .
b) Să se determine matricea lui f ı̂n bazele B = {(1, 1, 1), (1, 1, 0), (1, 0, 0)} ⊂ R3 şi B 0 =
{(1, 1), (0, 1)} ⊂ R2 .
c) Determinaţi Ker(f ) şi Im(f ).
11) Fie aplicaţia liniară f : R3 → R3 , f (x, y, z) = (2x − y + z, −x − z, x − y).
a) Scrieţi matricea lui f ı̂n baza canonică din R3 .
b) Să se determine o bază ı̂n Ker(f ). Care este dim(Ker(f ))?
c) Să se determine o bază ı̂n Im(f ). Care este dim(Im(f ))?
12) Fie f : R2 → R2 , f (x, y) = (−x + 2y, x + y).
a) Să se scrie matricea lui f ı̂n baza canonică din R2 .
b) Să se scrie matricea lui f ı̂n baza B = {(1, 1), (1, 2)} ⊂ R2 .
c) Să se calculeze (f ◦ f ◦ · · · ◦ f )(1, 1).
| {z }
2014

13) Fie Φ : R2 [X] → R2 [X], i) Φ(f ) = 2f − X · f 0 sau ii) Φ(f ) = 2f − X 2 · f 00 .

a) Arătaţi că Φ este aplicaţie liniară.
b) Matricea lui Φ ı̂n baza {1, X, X 2 }.
c) Ker(Φ) =? Im(Φ) =?
14) Fie V un spaţiu vectorial real cu dim(V ) = n. Fie p : V → V o aplicaţie liniară cu p ◦ p = p.
a) Arătaţi că Ker(p) ⊕ Im(p) = V . Dacă U = Im(p) şi U 0 = Ker(p), p se numeşte proiecţia
pe U , ı̂n direcţia lui U 0 .
b) Reciproc, dacă f : V → V cu Ker(f ) ⊕ Im(f ) = V , arătaţi că f ◦ f = f .
c) Fie s : V → V , definită prin s(v) = 2p(v) − v. Arătaţi că s ◦ s = 1V , s(u) = u, (∀)u ∈ U şi
s(u0 ) = −u0 , (∀)u0 ∈ U 0 . s se numeşte simetria faţă de U , ı̂n direţia lui U 0 .
d) Fie p : V → V şi s : V → V . Atunci p proiecţie dacă şi numai dacă s = 2p − 1V simetrie.

3 Valori şi vectori proprii

   
0 1 0 −1 3 −1
1) i) Fie A =  −3 4 0 , ii) Fie A =  −3 5 −1 .
−2 1 2 −3 3 1
a) Valorile proprii şi subspaţiile proprii corespunzătoare.

6
 b) Să se arate că A e diagonalizabilă, găsind o bază de vectori proprii.
c) Să se calculeze A2014 .
 
6 −5 −3
2) Fie A =  3 −2 −2  matricea lui f : R3 → R3 ı̂n baza canonică.
2 −2 0
a) Valorile proprii si subspaţiile proprii corespunzătoare.
b) Este matricea A diagonalizabilă? (nu)
c) Construiţi o bază ı̂n R3 care să conţină numărul maxim posibil de vectori proprii. Determinaţi
matricea lui f ı̂n această bază.
 
0 1 −2
3) Fie A =  1 1 1 . Determinaţi valorile proprii şi subspaţiile proprii.
1 −1 −1
4) Dacă Φ : R2 [X] → R2 [X], Φ(f ) = 2f 0 . Să se arate că Φ este aplicaţie liniară şi să se determine
valorile proprii şi subspaţiile proprii ale lui Φ.
5) Fie f : R4 → R4 , f (x, y, z, t) = (x + y + z + t, x + y − z − t, x − y + z − t, x − y − z + t. Să se
diagonalizeze f .
6) Fie u = a~i + b~j + c~k ∈ V3 f ixat. Fie f : V3 → V3 , definită prin f (v) = u × v. Care e matricea lui
f ı̂n baza canonică {~i, ~j, ~k}? Adjunctul lui f ? Pentru u = ~i + 2~j − ~k, determinaţi valorile proprii
şi subspaţiile proprii ale lui f .

4 Spaţii vectoriale euclidiene

1) Fie U = {(x, y, z) ∈ R3 | x − 2y − z = 0} ⊂ R3 .
a) Determinaţi o bază ortonormată ı̂n U .
b) Determinaţi U ⊥ .
c) Dacă v = (x, y, z) ∈ R3 , calculaţi prU (v) şi prU ⊥ (v).
d) Dacă v = (x, y, z) ∈ R3 , calculaţi s(v) = simetricul lui v faţă de U .
e) Fie s : R3 → R3 , definită prin s(v)=simetricul lui v faţă de U . Care e matricea lui s ı̂n baza
canonică. Care sunt valorile proprii şi subspaţiile proprii corespunzătoare?
f) Dacă p : R3 → R3 , p(v) = proiecţia lui v pe U . Care e matricea lui p ı̂n baza canonică. Care
sunt valorile proprii şi subspaţiile proprii corespunzătoare?
2) Fie forma biliniară g : R3 xR3 → R, g(x, y) = 2x1 y1 + x1 y2 + x2 y1 + 2x2 y2 + 3x3 y3 .
a) Matricea lui g ı̂n baza canonică din R3 . Matricea lui g ı̂n baza {(1, 1, 1), (0, 1, 1), (0, 0, 1)}.
Ce legătură există ı̂ntre ele?
b) Să se arate că g este un produs scalar.
c) Să se ortonormeze baza canonică din R3 , ı̂n raport cu g, folosind procedeul Gramm-Schmidt.
3) Să se ortonormeze baza {(1, 2, 1), (0, 1, 2), (0, 0, 1)} ı̂n raport cu produsul scalar standard.
4) Fie I = [a, b] ⊂ R un interval compact (a < b). Fie C(I, R) = {f : I → R | f continuă } cu
structura uzuală de spaţiu vectorial real. Să se arate că
Z b
< f, g >:= f (x)g(x)dx
a

este un produs scalar pe C(I, R). Pentru I = [0, 1], f, g ∈ C(I, R), f (x) = x2 şi g(x) = e2x , să se
calculeze < f, g >.
5) Pe spaţiu vectorial R2 [X] = {f ∈ R[X] | grad(f ) ≤ 2}, considerăm produsul scalar < f, g >:=
R1
−1
f (x)g(x)dx.
a) Care e matricea lui <, > ı̂n baza {1, X, X 2 }?
b) Să se ortonormeze baza {1, X, X 2 } ı̂n raport cu <, >.

7
 c) Dacă f = X 2 + X − 1 şi U = Sp{f }, determinaţi U ⊥ .
6) Fie U = Sp{(1, 1, 0)} ⊂ R3 .
a) Determinaţi U ⊥ . Găsiţi o bază ortonormată {w1 , w2 , w3 } a lui R3 , astfel ı̂ncât U ⊥ =
Sp{w1 , w2 }, U = Sp{w3 } şi det[w1 , w2 , w3 ] = 1.
b) Fie f : R3 → R3 , rotaţia de unghi α = π/4 ı̂n jurul lui U . Care e matricea lui f ı̂n baza
{w1 , w2 , w3 }? Care e matricea lui f ı̂n baza canonică din R3 ?
7) Fie f : R3 → R3 , f (x, y, z) = (−z, x, −y).
a) Determinaţi matricea lui f ı̂n baza canonică.
b) Arătaţi că f are singura valoare proprie reală λ1 = 1 şi determinaţi U = V1 subspaţiul
propriu corespunzător.
c) Găsiţi o bază ortonormată ı̂n B ⊂ R3 , determinând baze ortonormate ı̂n U şi ı̂n U ⊥ .
d) Arătaţi că f este o rotaţie după axa U şi determinaţi unghiul de rotaţie.
8) Fie s : R2 → R2 , s(x, y) = (− 35 x + 45 y, 45 x + 35 y).
a) Arătaţi că s este o simetrie ortogonală (adică s ◦ s = IdR2 şi s izometrie).
b) Valorile proprii si subspaţiile proprii corespunză toare ale lui s. Care e dreapta de simetrie
(adică subspaţiul propriu corespunzător valorii proprii 1)?
9) Dacă U = {ax + by = 0} este o dreaptă ı̂n plan, descrieţi proiecţie pe U şi simetria faţă de U .
10) Fie f : R3 → R3 , f (x, y, z) = (y + 2z, x + z, 2x + y).
a) Să se arate că f este autoadjunct.
b) Să se determine valorile proprii si subspaţiile proprii ale lui f .
c) Să se determine o bază ortonormată ı̂n R3 formată din vectori proprii ai lui f . Care e
matricea lui f ı̂n baza respectivă?

5 Forme pătratice
1) Fie q : R3 → R, q(x) = x21 + 2x22 − x23 + 2x1 x2 + 4x1 x3 .
a) Care e polarizata lui q?
b) Matricea lui q ı̂n baza canonică din R3 .
c) Să se diagonalizeze q prin cele 3 metode: Gauss, Jacobi şi metoda transformărilor ortogonale,
precizând bazele ı̂n care q are forma diagonală.
d) Este q pozitiv definită?
2) Să se aducă la forma canonică prin metoda Gauss, forma pătratică i) q(x) = 2x1 x2 + 2x1 x3 +
2x2 x3 , ii) q(x) = 2x1 x2 − 6x1 x3 − 6x2 x3 .
3) Să se aducă la forma canonică forma pătratică q(x) = x21 + 2x22 + 3x23 + 2x1 x2 + 2x2 x3 prin
toate metodele cunoscute şi să se arate că este pozitiv definită. Fie g forma polară a lui q (care e
un produs scalar). Să se ortonormeze baza canonică din R3 ı̂n raport cu g.
4) Să se aducă la forma canonică: i) q(x) = 3x21 + 5x22 + x23 + 4x1 x2 + 2x1 x3 , ii) q(x) = x21 +
2x1 x2 − 2x1 x3 + 4x3 x4 + 2x2 x3 , iii) q(x) = −5x21 − 2x22 − 2x23 − 2x1 x2 + 4x1 x3 + 2x2 x1 , iv)
q(x) = 3x21 + 6x22 + 3x23 − 4x1 x2 − 8x1 x3 − 4x2 x3

6 Conice
1) Se consideră conica C : 5x2 + 8xy + 5y 2 − 18x − 18y + 9 = 0.
a) Să se aducă la forma canonică, precizând natura ei (elipsă).
b) Centrul lui C. Să se determine semiaxele a, b. Axele de simetrie. Focarele lui C. Reprezentare
grafică.
c) Dacă (x0 , y0 ) ∈ C, care e ecuaţia tangentei la C ı̂n (x0 , y0 ). Care e ecuaţia normalei la C ı̂n
(x0 , y0 )?
d) Ecuaţiile tangentelor la C care trec prin punctul (−4, 0). (mai greu)

8
 e) Dacă y = y(x) este o parametrizare locală pentru C, calculaţi y 0 (x) şi y 00 (x).
f) Distanţa minimă şi maximă de la (0, 0) la C.
2) Fie conica C : x2 − xy + y 2 − 5x + y − 2 = 0.
a) Să se aducă la forma canonică, precizând natura ei (elipsă). Reprezentare grafică.
b) Centrul lui C. Să se determine semiaxele a, b. Axele de simetrie. Focarele lui C.
c) Care e ecuaţia tangentei la C ı̂n (6, 1). Care e ecuaţia normalei la C ı̂n (6, 1)?
d) Fie y = y(x) o parametrizare pentru C ı̂n jurul lui (6, 1). Calculaţi y 0 (x), y 00 (x), y 0 (6) şi
0
y (1).
e) Distanţa minimă şi maximă de la (0, 0) la C.
3) Ce reprezintă conica C : 2x2 − 2xy + 2y 2 − x − y + 1 = 0?
4) Să se determine natura conicei Ca : x2 + 4xy + 4y 2 − 2x − 4y + a = 0, ı̂n funçtie de parametrul
real a. (a = 1 dreaptă dublă, a < 1 drepte paralele, a > 1, C = ∅)
5) Fie i) C : 3x2 + 10xy + 3y 2 − 2x − 14y − 13 = 0 sau ii) C : 3xy + 6x − y − 8 = 0.
a) Să se aducă C la forma canonică, precizând natura ei. (C hiperbolă).
b) Centrul lui C, axele de simetrie, asimptotele. Focarele. Reprezentare grafică.
c) Ecuaţia tangentei la (x0 , y0 ) ∈ C. La fel pentru normală.
d) Ecuaţiile tangentelor la C care trec prin (0, 0).
e) Dacă y = y(x) e o parametrizare locală, determinaţi y 0 (x) şi y 00 (x).
5) Fie i) C : x2 − 2xy + y 2 − 10x − 6y + 25 = 0 sau ii) C : x2 − 2xy + y 2 + 8x = 0.
a) Să se aducă C la forma canonică, precizând natura ei. (C parabolă).
b) Axa de simetrie. Vârful. Focarul. Reprezentare grafică.
c) Ecuaţia tangentei la (x0 , y0 ) ∈ C. La fel pentru normală.
d) Ecuaţiile tangentelor la C care trec prin (0, 0).
e) Dacă y = y(x) e o parametrizare locală, determinaţi y 0 (x) şi y 00 (x).
6) i)Natura conicei C : 4x2 + 2xy + y 2 + 4x − 2y + 4 = 0 (punct dublu). ii)Natura conicei
C : 2x2 − 5xy + 2y 2 + 7x − 8y + 6 = 0.
7) Fie e > 0. Dacă d e o dreptă ı̂n plan şi F ∈ / d, să se arate că C = {M ∈ R2 | dist(M, d) =
e · dist(M, F )} este o elipsă (pentru e ∈ (0, 1)), o parabolă (pentru e = 1) şi o hiperbolă (pentru
e > 1).
√
8) Ecuaţia elipsei care are focarele F (3, 2), F 0 (1, 0) şi semiaxa superioară a = 3. Reprezentare
grafică.
9) Ecuaţia hiperbolei care are focarele F (3, 2), F 0 (1, 0) şi semiaxa a = 1 pe direcţia dreptei F F 0 .
Reprezentare grafică.
10) Ecuaţia parabolei care are vârful V (1, 1) şi focarul F (2, 2). Reprezentare grafică.
11) Centrul si lungimea razei cercului x+ y 2 − 6x + 3y − 5 = 0 şi ecuaţia tangentei ı̂n A(−1, −2).
Care e poziţia lui B(0, −4) faţă de cerc. (BAC 1998)
12) Ecuaţia cercului care trece prin A(−1, 5), B(−2, −2), C(5, 5). Coordonatele centrului şi lungimea
razei. (BAC 1998)
13) Determinaţi punctele de intersecţie dintre cercul x2 +y 2 = 16 şi parabola y 2 = 6x. Reprezentaţi
grafic. Care e aria regiunii determinată de parabolă ı̂n interiorul cercului. (BAC 1998)
14) Cercul care trec prin punctele A(1, 2), B(2, 0) şi are centrul pe dreapta y = x − 3. (BAC 1998)

7 Cuadrice. Suprafeţe
2 2 2
1) Ce reprezintă cuadrica S : x9 + y4 − z16 = 1 (hiperboloid cu o pânză)? Ecuaţiile generatoarelor
rectilinii prin A(6, 2, 8) şi unghiul dintre ele. Ecuaţiile normalei la S ı̂n A. Ecuaţia planului tangent
la S ı̂n A.

9
 2
2) Ce reprezintă cuadrica S : x4 −y 2 = z (paraboloid hiperbolic). Ecuaţiile generatoarelor rectilinii
prin A(2, −1, 0) şi unghiul dintre ele. Ecuaţiile normalei la S ı̂n A. Ecuaţia planului tangent la S
ı̂n A.
2
3) Ce reprezintă cuadrica S : x4 + 3y 2 = z 2 (con). Ecuaţiile generatoarelor rectilinii prin A(2, 1, 2)
şi unghiul dintre ele. Ecuaţiile normalei la S ı̂n A. Ecuaţia planului tangent la S ı̂n A.
4) Ce reprezintă cuadrica S : x2 + 2y 2 + 3z 2 − 6 = 0 (elipsoid)? Ecuaţiile normalei la S ı̂n (1, 1, 1).
Ecuaţia planului tangent la S ı̂n (1, 1, 1). Dacă z = z(x, y) e o parametrizare locală ı̂n jurul lui
∂z ∂z
(1, 1, 1), calculaţi ∂x (1, 1) şi ∂y (1, 1). Elementul de arie al lui S, ı̂n jurul lui (1, 1, 1)?
5) Să se aducă la forma canonică, următoarele cuadrice, precizând natura lor:
a) x2 + y 2 + 5z 2 − 6xy + 2xz − 2yz − 4x + 8y − 12z + 14 = 0 (hiperboloid cu 2 pânze).
b) 3x2 + 6y 2 + 3z 2 − 4xy − 8zx − 4yz + a = 0 (a = 0 con, a < 0 hiperboloid cu o pânză, a > 0
hiperboloid cu 2 pânze)
c) 2y 2 + 4xy − 8xz − 4yz + 6x − 5 = 0.
d) 4x2 + y 2 + 4z 2 − 4xy + 8xz − 4yz − 12x − 12y + 6z = 0.
e) 5x2 + 6y 2 + 7z 2 − 4xy + 4yz − 10x + 8y + 14z − 6 = 0.
x+1 y−1 z+4
6) Ecuaţia sferei de centru (2, 1, −3), tangentă la dreapta 2 = 0 = 7 .

7.1 Suprafeţe cilindrice, conice şi de rotaţie

7) Suprafaţa conică cu vârful V (2, 3, 4) şi curba C := {x + y + z = 0, x2 + y 2 + z 2 = 1}.
8) Suprafaţa cilindrică dată de vectorul v = (1, 1, 1) şi curba C := {x + y = 0, x2 + 2y 2 + z 2 = 1}.
9) Suprafaţa de rotaţie dată de curba C := {(x − 2)2 + y 2 + z 2 = 1, y = 0}, ı̂n jurul axei OZ.
10) Fie curba C = {x2 + y 2 + z 2 = 9, x2 − y 2 = 3} şi M (2, 1, 2). Arătaţi că M ∈ C. Fie y =
y(x), z = z(x) o parametrizare locală pentru C, ı̂n jurul lui M . Calculaţi y 0 (x), z 0 (x), y 0 (2), z 0 (2).
Reperul Frenet a lui C ı̂n M ?

8 Aplicaţii ı̂n teoria codurilor şi criptografie

1) Fie F = Z3 . Considerăm codul liniar C = {x ∈ F 7 | x1 + x4 + x6 + x7 = 0̂, x2 + x4 + x5 + x7 =
0̂, x3 + x5 + x6 + x7 = 0̂}.
a) dimF (C) şi diametrul lui C. Rata de informaţie I(C) =? Este codul perfect? Dar ideal?
b) Câte erori recunoaşte şi câte erori corectează C?
c) Să se corecteze mesajul (1̂, 1̂, 1̂, 1̂, 2̂, 1̂, 2̂).
2) Fie F = Z11 . Considerăm aplicaţia liniară E : F 3 → F 3 , E(x, y, z) = (x + y, x + z, y + z).
a) Să se arate că E este izomorfism liniar şi să se cifreze mesajul (7̂, 5̂, 4̂).
b) Să se determine D = E −1 şi să se descifreze mesajul (2̂, 0̂, 9̂).
3) Fie n = p · q, unde p = 11 şi q = 23. Fie e = 3 (cheia publică) şi d = 147 (cheia privată).
Folosind sistemul RSA, să se cripteze mesajul m = 26, i.e. c = me mod n. Să se descifreze apoi
mesajul c = 119, i.e. m = cd mod n.

10