196 Capitolul 4

N~ = p~i q~j + ~k u versorul ~n, ^n azul ^n are  este data prin e uatia arteziana
z z
expli ita z = z (x; y ), unde p = , q = .
x y
O suprafata neteda si regulata  se numeste u doua fete da a pentru ori e pun t M
interior lui , ~n(M ) depinde ontinuu de M . Da a exista el putin un pun t A0 interior
lui  a.^. ~n(A0 ) nu depinde ontinuu de A0 atun i suprafata se numeste u o singura fata.
O suprafata u doua fete se numeste orientabila, iar pro esul de alegere a unei fete pe
are o numim pozitiva ( ealalta se numeste negativa) se numeste orientarea suprafetei. Se
onsidera fata pozitiva a suprafetei ea pentru are os > 0, unde ~n = os ~i + os ~j +
+ os ~k.
Pentru e uatiile arteziene si/sau parametri e ale prin ipalelor urbe si suprafete are
vor aparea pe par ursul ulegerii vezi Anexa.
Integrale urbilinii de primul tip (sau de prima spe ie)
_
Fie =AB o urba re ti abila, data prin e uatiile:
( ) : x = '(t); y = (t); z = (t); t 2 [a; b℄,
_
iar F : D  IR3 ! IR o fun tie denita pe un domeniu D are ontine urba AB .
Fun tia F este integrabila pe da a 9 si este nita limita sumelor integrale:
nX1 nX1
 = F (Pi )i = F ('(i ); (i ); (i ))
i ,
i=0 i=0
^and norma  a diviziunii  : A0 = A; A1 ; : : : ; An = B a urbei tinde la 0 si a easta
_
limita este independenta de diviziunea  si de alegerea pun telor intermediare Pi 2Ai Ai+1 ;
_
Pi ('(i ); (i ); (i )), i = 0; n 1, unde  = max i si i = L(Ai Ai+1 ), i = 0; n 1.
i=0;n 1
Da a F este integrabila pe atun i I = lim !0 
 se numeste integrala urbilinie ^n
raport u lungimea ar ului sauZ integrala urbilinie de primul tip (sau de prima spe ie) a
fun tiei F pe si se noteaza F (x; y; z ) ds.
Proprietati. a) Da  a F; G : D  IR3 !ZIR sunt integrabile pe ( urba re ti abila,
Z

ontinuta ^n D), de i 9 F (x; y; z ) ds si 9 G(x; y; z ) ds, iar ;  2 IR atun i si F + G
este integrabil
Z
a pe si: Z Z

(F (x; y; z ) + G(x; y; z )) ds =  F (x; y; z ) ds +  G(x; y; z ) ds.

b) Fie = 1 [ 2 ; 1 ; 2 urbe re ti abile, iar F : D  IR3 ! IR este integrabila
pe ( ont Z
inuta ^n D). Atun i
Z
F este integrabil
Z
a pe 1 si pe 2 si ^n plus:
F (x; y; z ) ds = F (x; y; z ) ds + F (x; y; z ) ds.
1 2

Teorema 4.1.2. Da a este o urba re ti abila, iarZ F : D  IR3 ! IR este o

fun tie ontinua pe domeniul D are ontine pe atun i 9 F (x; y; z ) ds.
Integrale urbilinii de primul tip 197

Teorema 4.1.3. Da a este o urba neteda de e uatii x = '(t); y = (t); z = (t);

t 2 [a; b℄, iar F : D  IR3 ! IR este o fun tie ontinua pe domeniul D are ontine pe ,
atun i F este integrabila pe Z si:
Z b q
F (x; y; z ) ds = F ('(t); (t); (t))
('0 (t))2 + ( 0 (t))2 + (0 (t))2 dt:
a
Teorema de mai sus este adevarata si pentru neteda pe portiuni.
_ _
Da a parametrul t pe urba =AB este parametrul natural s, adi a AB are e uatiile
parametri e Zx = x(s); y = y (s);Z z = z (s); s 2 [0; S ℄, iar A(s = 0), B (s = S ) atun i:
S
_ F (x; y; z ) ds = F (x(s); y (s); z (s)) ds.
AB 0 _
Valoarea integralei nu depinde de orientarea urbei =AB .
Apli atiile integralei urbilinii de primul tip ^n me ani a
1. Da a % = %(Zx; y; z ) este densitatea liniara ^n pun tul (x; y; z ) al urbei , masa
urbei este M = %(x; y; z ) ds.
2. Coordonatele entrului de greutate G(x0 ; y0 ; z0 ) ale a estei urbe se exprima prin
formulele: Z
1 1 Z 1 Z
x0 = x
%(x; y; z ) ds; y0 = y
%(x; y; z ) ds; z0 = z
%(x; y; z ) ds.
M M M
3. Momentele de inert Z
ie ale urbei ^n raport u un plan , o dreapta d sau un pun t
P este integrala I = r2 dm; unde dm = %(x; y; z ) ds, iar r este distanta pun tului
urent (x; y; z ) al urbei la planul , dreapta d, respe tiv pun tul P .
Momentele
Z
de inertie planare ^n raport u planele
Z b q
de oordonate sunt:
Ixy = z 2 dm = 2 (t)
%('(t); (t); (t))
('0 (t))2 + ( 0 (t))2 + (0 (t))2 dt,
Z a Z

Iyz = x2 dm; Ixz = y 2 dm.

Momentele de inertie ^n raport u axele de oordonate, numite momente de inertie
axiale sunt:
Z Z

Ix = (y 2 + z 2 ) dm = Ixz + Ixy ; Iy = (x2 + z 2 ) dm = Iyz + Ixy ,

Z

Iz = (x2 + y 2) dm = Iyz + Ixz .

Momentul de inertie ^n raport u originea sistemului de axe, numit moment de inertie
entral este:
Z

I0 = (x2 + y 2 + z 2 ) dm = Ixy + Iyz + Ixz .

PROBLEME REZOLVATE

1. Sa se al uleze lungimile urmatoarele ar e de urba plane:

Integrale urbilinii de al doilea tip 211

x > 0; y > 0; z > 0, de densitate %  %0 .

x2. INTEGRALE CURBILINII DE AL DOILEA

TIP

_
Fie =AB o urba data prin e uatiile:

x = '(t); y = (t); z = (t); t 2 [a; b℄ (4:2:1)

si orientata de la A(t = a) la B (t = b) ^n sensul de restere a parametrului t de la a la b,

_
iar P : D  IR3 ! IR o fun tie denita pe domeniul D are ontine urba AB .
Spunem a fun tia P este integrabila pe ^n raport u x da a exista si este nita
limita sumelor integrale:
nX1 nX1
x = P (Mi )(xi+1 xi ) = P ('(i ); (i ); (i ))
(xi+1 xi )
i=0 i=0
^and norma  a diviziunii  : A0 = A; A1 ; : : : ; An = B tinde la 0 si a easta limita
_
este independenta de diviziunea  si de alegerea pun telor intermediare Mi 2Ai Ai+1 ;
Mi ('(i ); (i ); (i )), unde: q
 = max kAi Ai+1 k = (xi+1 xi )2 + (yi+1 yi )2 + (zi+1 zi )2 ;
i=0;n 1
u xi = '(ti ), yi = (ti ); zi = (ti ) oordonatele pun tului Ai , i = 0; n.
_
Da a P este integrabila pe AB ^n raport u x atun i I = lim
!0 
 x se numeste integrala
_
urbilinie deZ al doilea tip sau de a doua spe ie ^n raport u x a fun tiei P pe AB si se
noteaza u P (x; y; z ) dx.
Analog se denes integrala urbinie de al doilea tip ^n raport u y a fun tiei Q : D 
_ Z
 IR ! IR pe =AB : Q(x; y; z) dy si integrala urbilinie de al doilea tip ^n raport
3
Z
_
u z a fun tiei R : D  IR3 ! IR pe =AB : R(x; y; z ) dz .
Proprietati a) ZDa a P1 ; P2 ; Q1 ; Q2 ; R1 ; R2 : ZD  IR3 ! IR, este o urba ontinuta
^n domeniul D, 9 P1 dx + Q1 dy + R1 dz si 9 P2 dx + Q2 dy + R2 dz , iar ;  2 IR
Z

atun i 9 (P1 + P2 ) dx + (Q1 + Q2 ) dy + (R1 + R2 ) dz si are lo relatia:
Z Z

(P1 + P2 ) dx + (Q1 + Q2 ) dy + (R1 + R2 ) dz =  P1 dx + Q1 dy + R1 dz +

Z

+ P2 dx + Q2 dy + R2 dz .
212 Capitolul 4
Z

b) Da a P; Q; R : D  IR3 ! IR, = 1 [ 2 , 1 ; 2  D si 9 P dx + Q dy + R dz,

Z Z

atun i 9 P dx + Q dy + R dz si 9 P dx + Q dy + R dz si ^n plus:

Z 1 Z 2 Z

P dx + Q dy + R dz = P dx + Q dy + R dz + P dx + Q dy + R dz .
a, iar P; Q; R : D  IR3 ! IR
1 2
Teorema 4.2.1. Da a este o urba re ti abil Z

(  D) sunt fun tii ontinue pe domeniul D atun i 9 P dx + Q dy + R dz .

Teorema 4.2.2. Da a este o urba neteda de e uatii (4.2.1), iar P; Q; R : D 
 IR3 ! IR (  D) sunt ontinue pe domeniul D, atun i P; Q si R sunt integrabile pe
^n Zraport u x, u y , respe tiv u z si are lo relatZia:
b
P (x; y; z ) dx + Q(x; y; z ) dy + R(x; y; z ) dz = [P ('(t); (t); (t))
'0 (t)+
a
+Q('(t); (t); (t))
0 (t) + R('(t); (t); (t))
0 (t)℄ dt.
Teorema ram^ane adevarata si pentru neteda pe portiuni.
Fie ^ampul ve torial F~ (~r) = P~i + Q~j + R~k , ~r = x~i + y~j + z~k . Se numeste lu rul
me ani al ^ampului
Z
F~ de-a Zlungul unei urbe :
F~ (~r)
d~r = P dx + Q dy + R dz .
Da a masa pun tului material este m atun i forta are a tioneaza asupra pun tului este
mF~ . Da a onturul este ^n his, lu rul me ani se mai numeste si ir ulatia ^ampului F~
de-a lungul onturului .
Independenta de drum a integralei urbilinii de al doilea tip
Fie D  IRZ3 un domeniu, iar P; Q; R : D ! IR fun tii ontinue pe D.
Integrala P dx + Q dy + R dz este independenta de drum pe domeniul D da a
8 A; B 2ZD si 8 1 ; 2 doua urbeZsimple, re ti abile din D are unes A si B , are lo
relatia P dx + Q dy + R dz = P dx + Q dy + R dz .
1 Z 2

Integrala P dx + Q dy + R dz este independenta de drum pe domeniul D da a

pentru ori e urbZa simpla, ^n hisa si re ti abila ontinuta ^n D are lo relatia:
P dx + Q dy + R dz = 0.
Teorema Z4.2.3. Fie D  IR3 un domeniu, iar P; Q; R : D ! IR fun tii ontinue
pe D. Atun i P dx + Q dy + R dz este independenta de drum pe domeniul D da a si
numai da a 9 F : D ! IR diferentiabila pe D astfel ^n ^at:
dF (x; y; z ) = P (x; y; z ) dx + Q(x; y; z ) dy + R(x; y; z ) dz; 8 (x; y; z ) 2 D:
F F F
De i P = ; Q = ; R = .
x y z
Un domeniu D  IR se numeste simplu onex da a ori e urba simpla, ^n hisa si
3

re ti abila in lusa ^n D poate  deformata ontinuu la un pun t P 2 D. Un domeniu

Integrale urbilinii de al doilea tip 213

plan D  IR2 este simplu onex da a o data u ori e urba simpla, ^n hisa si re ti abila
ontinuta ^n D si domeniul interior determinat de urba este ontinut ^n D (din pun t
de vedere intuitiv nu are "gauri").
Teorema 4.2.4. Fie D un domeniu simplu onex din IR3 , P; Q; R : D ! IR fun tii
P Q Q R R P
ontinue are admit derivate partiale ; , ; , ; ontinue pe D. Atun i
y x z y x z
P dx + Q dy + R dz este diferentiala unei fun tii F da a si numai da a:
P Q Q R R P
= ; = ; = ; 8 (x; y; z ) 2 D: (4:2:2)
y x z y x z
Cal ulul integralei urbilinii de al doilea tip
^In azul Teoremei 4.2.3 da a P (x; y; z ) dx + Q(x; y; z ) dy + R(x; y; z ) dz = dF (x; y; z )
_
atun iZ
pentru = AB  D, A(x1 ; y1; z1 ); B (x2 ; y2; z2) are lo relatia:
P (x; y; z ) dx + Q(x; y; z ) dy + R(x; y; z ) dz = F (x2 ; y2 ; z2 ) F (x1 ; y1 ; z1 ).
^In azul Teoremei 4.2.4 fun tia F (primitiva) poate  determinata din formula:
Z x Z y Z z

F (x; y; z ) = P (t; y; z ) dt + Q(x0 ; t; z ) dt + R(x0 ; y0 ; t) dt sau

x
Z 0 yZ0 zZ0
x y z
F (x; y; z ) = P (t; y0 ; z0 ) dt + Q(x; t; z0 ) dt + R(x; y; t) dt,
x
0 y 0 z 0
unde (x0 ; y0 ; z0 ) este un pun t oare are xat al domeniului D.
Din pun t de vedere me ani azul diferentialei totale orespunde lu rului me ani
al unei forte are deriva de la un potential.
Tot ^n azul Teoremei 4.2.4, da a se demonstreaza relatiile (4.2.2), integrala urbilinie
de al doilea tip se poate al ula aleg^and drumuri simple: paralele u Ox sau Oy sau Oz ,
drepte, er uri, elipse, hiperbole in luse ^n D.

PROBLEME REZOLVATE

1. ZSa se al uleze urmatoarele integrale urbilinii de al doilea tip:

x2 dy y 2 dx
a) ; unde este ar ul x2=3 + y 2=3 = a2=3 uprins ^n primul adran si
x +y
5 = 3 5 = 3
par urs ^n sens dire t trigonometri . 8
Z < x = a(t sin t)
b) (2a y ) dx + x dy; unde ( ) : :
y = a(1 os t); t 2 [0; 2 ℄;
( i loida) par ursa ^n sensul resterii parametrului t.
Z
dx p
) 2x dy; unde este semi er ul x2 + y 2 2x = 0; y  0, par urs ^n sens
y
dire t trigonometri .