Gurgu Narcis Bogdan

Grupa 3302

4. STABILIREA ÎNCĂRCĂRILOR TOTALE UTILE CE ACȚIONEAZĂ LA NIVELUL

TUTUROR PLANȘEELOR
În același mod în care s-a procedat pentru determinarea încărcărilor totale din planșee pe nivel și
pentru această etapă se va considera planșeu, porțiunile din placă care sprijină pe elemente de
rezistență consecutive. Calculul se va conduce tabelar în tabelul 25, valorile caracteristice ale
sarcinilor unitare utile pe fiecare tip de planșeu fiind preluate din tab. 4 sau tab. 19 (etapa
precedentă).
Evaluarea încărcării din sarcini utile aferente casei scării se va efectua în același mod în care s-a
evaluat încărcarea din greutate proprie a planșeului pentru acest spațiu, utilizând una dintre cele
două metode prezentate în etapa precedentă. În tabelul 25 s-a utilizat cea de a doua metodă și
anume suprafața obținută prin însumarea suprafețelor podestelor și a proiecției rampelor în
orizontal s-a înmulțit cu valoarea caracteristică a încărcării utile de pe casa scării.

1
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

5. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRII TOTALE DIN ACȚIUNEA ZĂPEZII

Determinarea valorii caracteristice a încărcării din acțiunea zăpezii la nivelul acoperișului

𝑆𝑘 = 𝜇𝑖 ∙ 𝐶𝑒 ∙ 𝐶𝑡 ∙ 𝑠0,𝑘 = 0,8 ∙ 0,8 ∙ 1 ∙ 2 = 1,28 𝑘𝑁/𝑚2
 μi – coeficient de formă;
Se consideră coeficientul de formă μi = 0,8 corespunzător acoperișurilor cu o singură pantă,
pentru un unghi de înclinare a acoperișului α ≤ 30º. Se ține cont de faptul că înălțimea aticului
este redusă astfel încât să nu conducă la aglomerarea zăpezii. Nu se ia în considerare posibilele
aglomerări din zăpadă cauzate de acțiunea vântului;
 Ce – coeficient de expunere;
Se consideră coeficientul de expunere Ce = 0,8 corespunzător expunerii totale a acoperișului.
ținând cont de regimul de înălțime al clădirii P +4E, probabilitatea de a întâlni clădiri cu regim de
înălțime mai mare sau chiar de arbori înalți este redusă, ceea ce conduce la o expunere totală la
acțiunea vântului a acoperișului. În funcție de clasa de expunere a acoperișului, vântul poate
spulbera zăpada depusă pe acoperiș, ceea ce conduce la o diminuare a încărcării din zăpadă
evaluată la nivelul acoperișului.
 Ct – coeficientul termic;
Se consideră coeficientul termic Ct = 1, deoarece izolația termică este dispusă pe planșeul
superior, acoperișul fiind un acoperiș rece, iar datorită acestei măsuri temperatura la nivelul
învelitorii fiind aproximativ egală cu temperatura exterioară. În acest fel nu se poate crea un strat
de zăpadă topită care să faciliteze alunecarea acesteia de pe acoperiș.

 s0,k – valoarea caracteristică (numită şi greutate de referinţă) a încărcării din zăpadă pe

sol;
Conform hărţii de zonare din Cod CR 1-1-3 – 2005 , pentru localitatea Buzau :
s0,k = 2 kN/m2.

15
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

6. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRII TOTALE DIN ACŢIUNEA VÂNTULUI

Datorită regimului de înălțime redus al clădirii (S + P + 4E), cota superioară a clădirii se situează
în jurul valorii de +14 m. Astfel, acțiunea vântului ca încărcare orizontală pe peretele vertical, se
neglijează.
La nivelul acoperișului, datorită pantei reduse a acestuia, efectul vântului este preponderent de
sucțiune, ceea ce conduce la o ușurare a acoperișului, efect ce nu poate fi defavorabil. Așadar, se
neglijează acțiunea vântului la nivelul acoperișului.

7. CALCULUL GREUTĂȚII TOTALE A CLĂDIRII „Gt”

Greutatea clădirii se va calcula ca sumă de greutăți de nivel, în care vor fi cuprinse totalitatea
încărcărilor gravitaționale.
Gt = G1 + G2 + G3 + G4 + G5[kN]
G1 = G2 = G3 = G4
Încărcări totale din pereți/ Încărcări totale din planșee/
G1 = 1 ∙ ( nivel + nivel) + 0,4

Încărcări totale utile/

nivel [kN]
∙

G1 = G2 = G3 = G4 = 3674,06 + 2202,04 + 0,4 ∙ 690,12 = 6152,148 [kN]

1
G5 = 1 ∙ ( ∙ Încărcări totale din pereți
/
2 nivel + Spl .sup . ∙ gpl .sup . + Gatic + Gcs .sc .) + 0,4

∙ ⁡Spl .sup . ∙ max (g zăpadă + upl .sup . )[kN]

unde:
- Spl.sup.- suprafața construită a planșeului superior;
- gpl.sup. – valoarea caracteristică a încărcării unitare din greutate proprie a planșeului
superior;
- Gatic – greutatea aticului;
Gatic = hatic · Latic · gatic = 1,2 · 101 · 3,145= 381,174 kN
Unde:

 hatic - înălțimea aticului (figura 31) se consideră că aticul depășește

cota ultimului strat al acoperișului cu 35 cm în cazul teraselor
necirculabile respectiv 90 cm în cazul teraselor circ;
16
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

 Latic – lungimea aticului care se consideră egală cu perimetrul

acoperișului

17
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

 gatic = valoarea caracteristică a încărcării unitare din greutate

proprie a aticului.

Fig. 5.1 Detaliu de atic din beton armat

18
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

- Gcs.sc. - valoarea caracteristică a încărcării provenită din greutatea proprie a prelungirii

casei scării cu încă un nivel.
Gcs.sc. = Sp.ext.zid.cs.sc. · gp.ext.zid + Sp.ext.b.a..cs.sc. · gp.ext.b.a. + Stâmp.ext.. · gtâmp.+
+ Spl.curent. cs.sc. · gpl.pard.rece.cs.sc.= 4,8· 496,5 + 35,35 · 564,5 + 1,08· 55 + 14,58 · 597,2 = 311,05 kN
- gzăpadă – valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă la nivelul acoperișului;
- upl.sup. – sarcină utilă la nivelul planșeului superior.

1
𝐆𝟓 = ∙ 3674,06 + 453,87 ∙ 8,44 + 381,174 + 311,05 + 0,4 ∙ 453,87 ∙ 1,28 = 6592,30 [kN]
2

Gt = G1 + G2 + G3 + G4 + G5 = 6152,148 ·4 + 6592,30 = 31203,66 kN

8. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRII PROVENITĂ DIN ACȚIUNEA SEISMICĂ CE

ACȚIONEAZĂ ÎN DREPTUL COTEI DE ÎNCASTRARE

a. Conform metodei simplificate

𝐅𝐛 = 𝑐𝑠 · 𝐺𝑡 = 1,05 ∙ 0,32 ∙ 31203,66 = 10484,43 [kN]

 cs – coeficient seismic, este egal cu 1,05 · a g/g, pentru clădiri cu structură semirigidă
(diafragme conlucrând cu cadre) cu o dispoziție ordonată a structurii în plan și pe
verticală până la parter + 4 E și cu înălțime supraterană până la 15 m;

Accelerația de proiectare a terenului se extrage din harta de zonare seismică (etapa

precedentă/P100 - 2006), pentru localitatea Buzau unde va fi amplasată clădirea fiind ag = 0,32g.

b. Conform P100 – 2006 (actualizat în 2011):

β0∙ ag 2,75∙ 0,32 ∙9,81

F b=ϒ l ∙ ∙ m∙ λ=1∙ ∙3180,80 ∙ 0,85=11046,062 kN
q 2,113

 γℓ – factorul de importanţă-expunere al construcţiei (vezi Etapa nr. 1, tab.1.2);

Pentru clasa de importanță II factorul de importanță expunere al clădirii se consideră
1.
 β0 este ordonata maximă a spectrului elastic;

β0 = 2,75 pentru cutremurele intermediare din Vrancea

19
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

β0 = 3,00 pentru cutremurele intermediare din Banat

20
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

 q – factor de comportare (vezi tab. 10, etapa precedentă);

q = 4 · kw · αu/α1 = 4 · 0,4226· 1,25 = 2,113
pentru determinarea factorului care ia în considerare efectul proporției pereților „kw” este
necesară determinarea factorului α0.

Σhwi 5 ∙ 2,80 1+α 0

α 0= = =0,2677<2 → k w = =0,4226
Σl wi 4 ∙ 11,6+5,9 3

 m – masa totală a clădirii, calculată ca sumă a maselor de nivel mi (mi = Gi / g, g = 9,81

m/s2);

m = Gt / 9,81= 31203,66 / 9,81 = 3180,80 kN

 λ – factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin
masa modală efectivă asociată acestuia:
 λ = 0,85 pentru clădirile ≥ P + 2E;
 λ = 1,0 în celelalte cazuri.

8. DISTRIBUȚIA FORȚEI SEISMICE DE BAZĂ PE NIVEL

Încărcarea seismică orizontală la nivelul i se determină cu următoarea relație:
Gi ∙ z i
F i=Fb n
Σ i=1 G i ∙ z i

 Încărcarea seismică orizontală la nivelul 1;

𝑭𝟏 = 𝑭𝒃 ∙ 𝑮𝟏 ∙ 𝒛𝟏
𝑮𝟏 ∙ 𝒛𝟏 + 𝑮𝟐 ∙ 𝒛𝟐 + 𝑮𝟑 ∙ 𝒛𝟑 + 𝑮𝟒 ∙ 𝒛𝟒 + 𝑮𝟓 ∙ 𝒛𝟓 =
= 11046,062
6152,148 ∙ 𝟐, 𝟖𝟎
∙ 6152,148 ∙ 𝟐, 𝟖𝟎 + 6152,148 ∙ 𝟓, 𝟔𝟎 + 6152,148 ∙ 𝟖, 𝟒𝟎 + 6152,148 ∙ 𝟏𝟏, 𝟐𝟎 + 6152,148 ∙ 𝟏𝟒
𝑭𝟏 = 736,40 𝒌𝑵

 Încărcarea seismică orizontală la nivelul 2;

G2 ∙ z 2 6152,148∙ 5,60
F 2=Fb ∙ =11046,062∙
G 1 ∙ z 1 +G 2 ∙ z 2+G 3 ∙ z3 +G 4 ∙ z 4 +G 5 ∙ z 5 258390,216

=1472,81 kN

21
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

 Încărcarea seismică orizontală la nivelul 3;

G3 ∙ z 3 6152,148∙ 8,40
F 3=F b ∙ =11046,062∙
G 1 ∙ z 1 +G 2 ∙ z 2+ G 3 ∙ z3 +G 4 ∙ z 4 +G 5 ∙ z 5 258390,216

=2209,21 kN

 Încărcarea seismică orizontală la nivelul 4;

G 4 ∙ z4 6152,148 ∙11,20
F 4=F b ∙ =11046,062 ∙
G 1 ∙ z 1+G 2 ∙ z 2 +G 3 ∙ z 3 +G 4 ∙ z 4+ G 5 ∙ z 5 258390,216

=2945,62 kN

 Încărcarea seismică orizontală la nivelul 5;

G5 ∙ z 5 6152,148∙ 14,00
F 5=F b ∙ =11046,062∙
G 1 ∙ z 1 +G 2 ∙ z 2+ G 3 ∙ z3 +G 4 ∙ z 4 +G 5 ∙ z 5 258390,216

=3682,02 kN

Fig. 5.2 Concentrarea maselor în dreptul

planșeelor

22
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

23
Gurgu Narcis Bogdan
Grupa 3302

Fig. 5.3 Distanțele dintre cota de încastrare și cotele de concentrare a maselor

24