Evaluarea încărcărilor - continuare

ETAPA 2 – Exemplu de calcul (partea a doua)

Etapele care trebuie parcurse pentru evaluarea tuturor încărcărilor ce acționează asupra clădirii
sunt următoarele:

1. Determinarea încărcărilor unitare din greutate proprie ale elementelor de

construcție
2. Stabilirea valorilor caracteristice ale încărcărilor din sarcini utile
3. Determinarea încărcărilor totale permanente pe un nivel
4. Stabilirea încărcărilor totale utile ce acționează la nivelul tuturor planșeelor
5. Evaluarea încărcării totale din acțiunea zăpezii
6. Evaluarea încărcării din acțiunea vântului
7. Calculul greutății totale a clădirii „Gt”
8. Evaluarea încărcării provenită din acțiunea seismică ce acționează în dreptul cotei
de încastrare
9. Distribuția forței seismice de bază pe nivel

4. STABILIREA ÎNCĂRCĂRILOR TOTALE UTILE CE ACȚIONEAZĂ LA NIVELUL

TUTUROR PLANȘEELOR
În același mod în care s-a procedat pentru determinarea încărcărilor totale din planșee pe nivel și
pentru această etapă se va considera planșeu, porțiunile din placă care sprijină pe elemente de
rezistență consecutive. Calculul se va conduce tabelar în tabelul 25, valorile caracteristice ale
sarcinilor unitare utile pe fiecare tip de planșeu fiind preluate din tab. 4 sau tab. 19 (etapa
precedentă).
Evaluarea încărcării din sarcini utile aferente casei scării se va efectua în același mod în care s-a
evaluat încărcarea din greutate proprie a planșeului pentru acest spațiu, utilizând una dintre cele
două metode prezentate în etapa precedentă. În tabelul 25 s-a utilizat cea de a doua metodă și
anume suprafața obținută prin însumarea suprafețelor podestelor și a proiecției rampelor în
orizontal s-a înmulțit cu valoarea caracteristică a încărcării utile de pe casa scării.
CONSTRUCȚII CIVILE II 2014

Tab.25 Valoarea caracteristică a încărcării totale din sarcini utile pe nivel

Total pentru Nr. de Total pentru un
Tip de Suprafață totală upl.curent
un planșeu planșee tip de planșeu
planșeu de planșeu [m2] [daN/m2]
[daN] asemenea [daN]
0 1 4 8=7+6 9 10=9·8
P1 20,52 150 3078 4 12312
P2 18,81 150 2821,5 4 11286
P3 17,1 150 2565 4 10260
P4 7,2 200 1440 1 1440
P5 5,28 200 1056 1 1056
P6 16,53 200 3306 1 3306
P7 14,535 150 2180,25 2 4360,5
P8 4,29 200 858 2 1716
P9 9,1 200 1820 2 3640
TOTAL [daN] 49376,5

5. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRII TOTALE DIN ACȚIUNEA ZĂPEZII

Determinarea valorii caracteristice a încărcării din acțiunea zăpezii la nivelul acoperișului

𝑆𝑘 = 𝜇𝑖 ∙ 𝐶𝑒 ∙ 𝐶𝑡 ∙ 𝑠0,𝑘 = 0,8 ∙ 0,8 ∙ 1 ∙ 2,5 = 1,6 𝑘𝑁/𝑚2
 μi – coeficient de formă;
Se consideră coeficientul de formă μi = 0,8 corespunzător acoperișurilor cu o singură pantă,
pentru un unghi de înclinare a acoperișului α ≤ 30º. Se ține cont de faptul că înălțimea aticului
este redusă astfel încât să nu conducă la aglomerarea zăpezii. Nu se ia în considerare posibilele
aglomerări din zăpadă cauzate de acțiunea vântului;
 Ce – coeficient de expunere;
Se consideră coeficientul de expunere Ce = 0,8 corespunzător expunerii totale a acoperișului.
ținând cont de regimul de înălțime al clădirii P +4E, probabilitatea de a întâlni clădiri cu regim de
înălțime mai mare sau chiar de arbori înalți este redusă, ceea ce conduce la o expunere totală la
acțiunea vântului a acoperișului. În funcție de clasa de expunere a acoperișului, vântul poate
spulbera zăpada depusă pe acoperiș, ceea ce conduce la o diminuare a încărcării din zăpadă
evaluată la nivelul acoperișului.
 Ct – coeficientul termic;
Se consideră coeficientul termic Ct = 1, deoarece izolația termică este dispusă pe planșeul
superior, acoperișul fiind un acoperiș rece, iar datorită acestei măsuri temperatura la nivelul
învelitorii fiind aproximativ egală cu temperatura exterioară. În acest fel nu se poate crea un strat
de zăpadă topită care să faciliteze alunecarea acesteia de pe acoperiș.

Asist.univ.dr.ing. Marian PRUTEANU 2

CONSTRUCȚII CIVILE II 2014

 s0,k – valoarea caracteristică (numită şi greutate de referinţă) a încărcării din zăpadă pe

sol;
Conform hărţii de zonare din Cod CR 1-1-3 – 2005 prezentată în Fig. 1, pentru localitatea Iași,
s0,k = 2,5 kN/m2.

6. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRII TOTALE DIN ACŢIUNEA VÂNTULUI

Datorită regimului de înălțime redus al clădirii (S + P + 4E), cota superioară a clădirii se situează
în jurul valorii de +14 m. Astfel, acțiunea vântului ca încărcare orizontală pe peretele vertical, se
neglijează.
La nivelul acoperișului, datorită pantei reduse a acestuia, efectul vântului este preponderent de
sucțiune, ceea ce conduce la o ușurare a acoperișului, efect ce nu poate fi defavorabil. Așadar, se
neglijează acțiunea vântului la nivelul acoperișului.

7. CALCULUL GREUTĂȚII TOTALE A CLĂDIRII „Gt”

Greutatea clădirii se va calcula ca sumă de greutăți de nivel, în care vor fi cuprinse totalitatea
încărcărilor gravitaționale.
Gt = G1 + G2 + G3 + G4 + G5 kN
G1 = G2 = G3 = G4
Încărcări totale din pereți Încărcări totale din planșee
G1 = 1 ∙ nivel + nivel + 0,4

∙ Încărcări totale utile nivel [kN]

G1 = G2 = G3 = G4 = 𝟐𝟔𝟑𝟎, 𝟔𝟖 + 𝟏𝟑𝟓𝟕, 𝟗𝟏 + 𝟎, 𝟒 ∙ 𝟒𝟗𝟑, 𝟕𝟔𝟓 = 𝟒𝟏𝟖𝟔, 𝟎𝟗𝟔 kN

1 Încărcări totale din pereți
G5 = 1 ∙ ∙ nivel + Spl .sup . ∙ g pl .sup . + Gatic + Gcs .sc . + 0,4
2
∙⁡Spl .sup . ∙ max (g zăpadă + upl .sup . ) kN
unde:
- Spl.sup.- suprafața construită a planșeului superior;
- gpl.sup. – valoarea caracteristică a încărcării unitare din greutate proprie a planșeului
superior;
- Gatic – greutatea aticului;
Gatic = hatic · Latic · gatic = 1,2 · 73,60 · 310,5 = 274,23 kN
Unde:

Asist.univ.dr.ing. Marian PRUTEANU 3

CONSTRUCȚII CIVILE II 2014

 hatic - înălțimea aticului (figura 31) se consideră că aticul depășește

cota ultimului strat al acoperișului cu 35 cm în cazul teraselor
necirculabile respectiv 90 cm în cazul teraselor circ;
 Latic – lungimea aticului care se consideră egală cu perimetrul
acoperișului superior;
 gatic = valoarea caracteristică a încărcării unitare din greutate
proprie a aticului.

Fig. 5.1 Detaliu de atic din beton armat

Tab. 26 Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie pentru aticul
din beton armat
Greutatea
Nr. Grosime d· γ
Denumire strat de material tehnică
crt. d [m] [kg/m2]
γ [kg/m3]
0. 1 2 3 4=3·2
1. Hidorizolație și strat de difuzie racordate pe atic - - 15
Izolație termică racordare pe atic (vată minerală
2. 0,10 80 8
rigidă)
3. 2 Straturi de difuzie și barieră de vapori racordate - - 15

Asist.univ.dr.ing. Marian PRUTEANU 4

CONSTRUCȚII CIVILE II 2014

pe atic
4. Atic din beton armat 0,1 2500 250
5. Izolație termică exterioară (vată minerală rigidă) 0,15 80 12
6. Tencuială minerală armată 0,005 2100 10,5
Total 310,5

- Gcs.sc. - valoarea caracteristică a încărcării provenită din greutatea proprie a prelungirii

casei scării cu încă un nivel.
Gcs.sc. = Sp.ext.zid.cs.sc. · gp.ext.zid + Sp.ext.b.a..cs.sc. · gp.ext.b.a. + Stâmp.ext.. · gtâmp.+
+ Spl.curent. cs.sc. · gpl.pard.rece.cs.sc.= 8,68· 481 + 37,77 · 560,5 + 1,71· 55 + 16,53 · 600,1 = 353,59 kN
- gzăpadă – valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă la nivelul acoperișului;
- upl.sup. – sarcină utilă la nivelul planșeului superior.

1
𝐆𝟓 = ∙ 2630,68 + 293,168 ∙ 8,51 + 274,23 + 353,59 + 0,4 ∙ 293,168 ∙ 1,6 = 𝟒𝟔𝟐𝟓, 𝟔𝟓 kN
2

Gt = G1 + G2 + G3 + G4 + G5 = 4186,096·4 + 4625,65 = 21370,034 kN

8. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRII PROVENITĂ DIN ACȚIUNEA SEISMICĂ CE

ACȚIONEAZĂ ÎN DREPTUL COTEI DE ÎNCASTRARE

a. Conform metodei simplificate

𝐅𝐛 = 𝑐𝑠 · 𝐺𝑡 = 1,05 ∙ 0,2 ∙ 21370,034 = 𝟒𝟒𝟖𝟕, 𝟕𝟎𝟕 [kN]

 cs – coeficient seismic, este egal cu 1,05 · ag/g, pentru clădiri cu structură semirigidă
(diafragme conlucrând cu cadre) cu o dispoziție ordonată a structurii în plan și pe
verticală până la parter + 4 E și cu înălțime supraterană până la 15 m;

Accelerația de proiectare a terenului se extrage din harta de zonare seismică (etapa

precedentă/P100 - 2006), pentru localitatea Iași unde va fi amplasată clădirea fiind ag = 0,2g.

b. Conform P100 – 2006 (actualizat în 2011):

𝜷𝟎 ∙ 𝒂𝒈 𝟐, 𝟕𝟓 ∙ 𝟎, 𝟐𝟎 ∙ 𝟗, 𝟖𝟏
𝑭𝒃 = 𝜸𝒍 ∙ ∙𝒎∙𝝀=𝟏∙ ∙ 𝟐𝟏𝟕𝟖, 𝟑𝟗 ∙ 𝟎, 𝟖𝟓 = 𝟒𝟔𝟒𝟐, 𝟏𝟒𝒌𝑵
𝒒 𝟐, 𝟏𝟏𝟑
unde:
 γℓ – factorul de importanţă-expunere al construcţiei (vezi Etapa nr. 1, tab.1.2);
Pentru clasa de importanță II factorul de importanță expunere al clădirii se consideră 1.
 β0 este ordonata maximă a spectrului elastic;

Asist.univ.dr.ing. Marian PRUTEANU 5

CONSTRUCȚII CIVILE II 2014

β0 = 2,75 pentru cutremurele intermediare din Vrancea

β0 = 3,00 pentru cutremurele intermediare din Banat
 q – factor de comportare (vezi tab. 10, etapa precedentă);
q = 4 · kw · αu/α1 = 4 · 0,4226· 1,25 = 2,113
pentru determinarea factorului care ia în considerare efectul proporției pereților „k w” este
necesară determinarea factorului α0.
ℎ𝑤𝑖 5 ∙ 2,80 1 + 𝛼0 1 + 0,2677
∝0 = = = 0,2677 < 2 → 𝑘𝑤 = = = 0,4226
𝑙𝑤𝑖 4 ∙ 11,60 + 5,9 3 3

 m – masa totală a clădirii, calculată ca sumă a maselor de nivel mi (mi = Gi / g, g = 9,81

m/s2);

m = Gt / 9,81= 21370,034 / 9,81 = 2178,39 kN

 λ – factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin
masa modală efectivă asociată acestuia:
 λ = 0,85 pentru clădirile ≥ P + 2E;
 λ = 1,0 în celelalte cazuri.

8. DISTRIBUȚIA FORȚEI SEISMICE DE BAZĂ PE NIVEL

Încărcarea seismică orizontală la nivelul i se determină cu următoarea relație:
𝑮𝒊 ∙ 𝒛𝒊
𝑭𝒊 = 𝑭𝒃 ∙ 𝒏
𝒊=𝟏 𝑮𝒊 ∙ 𝒛𝒊

 Încărcarea seismică orizontală la nivelul 1;

𝑮𝟏 ∙ 𝒛 𝟏
𝑭𝟏 = 𝑭𝒃 ∙ =
𝑮𝟏 ∙ 𝒛 𝟏 + 𝑮𝟐 ∙ 𝒛 𝟐 + 𝑮𝟑 ∙ 𝒛 𝟑 + 𝑮𝟒 ∙ 𝒛 𝟒 + 𝑮𝟓 ∙ 𝒛 𝟓
= 𝟒𝟔𝟒𝟐, 𝟏𝟒
𝟒𝟏𝟖𝟔, 𝟎𝟗𝟔 ∙ 𝟐, 𝟖𝟎
∙
𝟒𝟏𝟖𝟔, 𝟎𝟗𝟔 ∙ 𝟐, 𝟖𝟎 + 𝟒𝟏𝟖𝟔, 𝟎𝟗𝟔 ∙ 𝟓, 𝟔𝟎 + 𝟒𝟏𝟖𝟔, 𝟎𝟗𝟔 ∙ 𝟖, 𝟒𝟎 + 𝟒𝟏𝟖𝟔, 𝟎𝟗𝟔 ∙ 𝟏𝟏, 𝟐𝟎 + 𝟒𝟔𝟐𝟓, 𝟔𝟓 ∙ 𝟏𝟒
𝑭𝟏 = 𝟐𝟗𝟗, 𝟎𝟏 𝒌𝑵

 Încărcarea seismică orizontală la nivelul 2;

𝑮𝟐 ∙ 𝒛𝟐 𝟒𝟏𝟖𝟔, 𝟎𝟗𝟔 ∙ 𝟓, 𝟔𝟎
𝑭𝟐 = 𝑭𝒃 ∙ = 𝟒𝟔𝟒𝟐, 𝟏𝟒 ∙
𝑮𝟏 ∙ 𝒛𝟏 + 𝑮𝟐 ∙ 𝒛𝟐 + 𝑮𝟑 ∙ 𝒛𝟑 + 𝑮𝟒 ∙ 𝒛𝟒 + 𝑮𝟓 ∙ 𝒛𝟓 𝟏𝟖𝟏𝟗𝟔𝟗, 𝟕𝟖𝟖
= 𝟓𝟗𝟖, 𝟎𝟐𝒌𝑵

 Încărcarea seismică orizontală la nivelul 3;

Asist.univ.dr.ing. Marian PRUTEANU 6

CONSTRUCȚII CIVILE II 2014

𝑮𝟑 ∙ 𝒛𝟑 𝟒𝟏𝟖𝟔, 𝟎𝟗𝟔 ∙ 𝟖, 𝟒𝟎
𝑭𝟑 = 𝑭𝒃 ∙ = 𝟒𝟔𝟒𝟐, 𝟏𝟒 ∙
𝑮𝟏 ∙ 𝒛𝟏 + 𝑮𝟐 ∙ 𝒛𝟐 + 𝑮𝟑 ∙ 𝒛𝟑 + 𝑮𝟒 ∙ 𝒛𝟒 + 𝑮𝟓 ∙ 𝒛𝟓 𝟏𝟖𝟏𝟗𝟔𝟗, 𝟕𝟖𝟖
= 𝟖𝟗𝟕, 𝟎𝟑𝒌𝑵

 Încărcarea seismică orizontală la nivelul 4;

𝑮𝟒 ∙ 𝒛𝟒 𝟒𝟏𝟖𝟔, 𝟎𝟗𝟔 ∙ 𝟏𝟏, 𝟐𝟎
𝑭𝟒 = 𝑭𝒃 ∙ = 𝟒𝟔𝟒𝟐, 𝟏𝟒 ∙
𝑮𝟏 ∙ 𝒛𝟏 + 𝑮𝟐 ∙ 𝒛𝟐 + 𝑮𝟑 ∙ 𝒛𝟑 + 𝑮𝟒 ∙ 𝒛𝟒 + 𝑮𝟓 ∙ 𝒛𝟓 𝟏𝟖𝟏𝟗𝟔𝟗, 𝟕𝟖𝟖
= 𝟏𝟏𝟗𝟔, 𝟎𝟒𝒌𝑵

 Încărcarea seismică orizontală la nivelul 5;

𝑮𝟓 ∙ 𝒛𝟓 𝟒𝟔𝟐𝟓, 𝟔𝟓 ∙ 𝟏𝟒, 𝟎𝟎
𝑭𝟑 = 𝑭𝒃 ∙ = 𝟒𝟔𝟒𝟐, 𝟏𝟒 ∙
𝑮𝟏 ∙ 𝒛𝟏 + 𝑮𝟐 ∙ 𝒛𝟐 + 𝑮𝟑 ∙ 𝒛𝟑 + 𝑮𝟒 ∙ 𝒛𝟒 + 𝑮𝟓 ∙ 𝒛𝟓 𝟏𝟖𝟏𝟗𝟔𝟗, 𝟕𝟖𝟖
= 𝟏𝟔𝟓𝟐, 𝟎𝟒𝒌𝑵

Fig. 5.2 Concentrarea maselor în dreptul planșeelor

Asist.univ.dr.ing. Marian PRUTEANU 7

CONSTRUCȚII CIVILE II 2014

Fig. 5.3 Distanțele dintre cota de încastrare și cotele de concentrare a maselor

Asist.univ.dr.ing. Marian PRUTEANU 8