Introducere

Conform regulilor în vigoare (СНиП2.0201-83) proiectarea fundaţiilor de suprafaţă

se face la două grupe de stare limită. La prima grupă de stare limită se stabileşte
rezistenţa care ia în consideraţie gruparea sarcinilor, care exercită cele mai importante
eforturi. La grupa a doua limită se determină dimensiunile tălpilor de fundaţie şi
tasărilor.
Se cunosc următoarele etape de proiectare:
Determinarea adâncimii de fundare. Prin adâncimea de fundare se înţelege distanţa
de la suprafaţa nivelată a terenului până la talpa fundaţiei.
Scopul si obiectul de studiu al disciplinei
Disciplina se constituie din 2 compartimente:
1 Geotehnica
2 Terenuri de fundare si fundatii

Ea este strins legata cu alte discipline:

 Hidraulica
 Rezistenta materialelor
 Teoria elasticitatii si plasticitatii
 Geologia inginereasca
 Constructii din beton armat
 Tehnologia de productie

Obiectul de studiu al geotehnicii este:

 Rocile mari
 Rocile coezive
 Rocile necoezive

Geotehnica are ca scop:

 Studierea proprietatilor fizice si mecanice ale pamintului
 Studierea tensiunilor si deformatiilor in masivul de pamint
 Studierea stabilitatii taluzurilor si versantilor
 Determinarea impingerii pamintului asupra paretilor de sprigin

Principii moderne de proiectare a terenurilor de fundare si fundatiilor

Conform regulilor în vigoare (СНиП2.0201-83) proiectarea fundaţiilor de
suprafaţă se face la două grupe de stare limită. La prima grupă de stare limită se
stabileşte rezistenţa care ia în consideraţie gruparea sarcinilor, care exercită cele mai
importante eforturi. La grupa a doua limită se determină dimensiunile tălpilor de
fundaţie şi tasărilor.
Se cunosc următoarele etape de proiectare:

2
 Determinarea adâncimii de fundare. Prin adâncimea de fundare se înţelege
distanţa de la suprafaţa nivelată a terenului până la talpa fundaţiei.

Adâncimea de fundare se notează prin „d” şi depinde de următorii factori:

- condiţiile geologice inginereşti ale şantierului;
- condiţiile climaterice
- particularităţile constructive ale construcţiei;
- mărimea şi modul de acţiune ale sarcinilor.

Tipurile fundatiilor
In practica de constructii se intilnesc in mod obisnuit mai multe tipuri de fundatii
care pot fi grupate:
- Fundatii de suprafata (directe)
- Fundatii pe piloti
- Fundatii de mare adincime

Fundatiiile reprezinta partea subterana a constructiei, care preiau sarcinile si le

transmit masivului de pamint. Zona de pamint actionata de o fundatie oarecare
reprezinta terenul de fundare, cel din urma poate fi alcatuit din unul sau mai multe
tipuri de pamint.

Se deosebesc terenuri de fundare:

o In stare naturala
o Paminturi slabe, de aceea ele trebuie sa fie in prealabil ameliorate,
imbunatatite (artificiale)
Fundatiile de suprafata
Fundatiile de suprafata se folosesc in primul rind cind pamiturile bune de fundare
se afla in apropierea scoartei terestre. Aceste fundatii se alcatuiesc din gropi deschise
pina la o adincime de 4-5m.
Se deosebesc urmatoarele tipuri de fundatii de suprafata:
- Fundatii izolate sub stilpi
- Fundatii izolate sub pereti portanti
- Fundatii continue sub pereti portanti
- Fundatii continue sub siruri de stilpi
- Fundatii continue pe retele de grinzi
- Fundatii masive
- Fundatii pe radier general

Etapele principale de proiectare a fundatiilor de suprafata:

 Evaluarea conditiilor geologice ingineresti si hidrologice ala
santierului
 Determinarea tipului de fundatii si adincimi de fundare

3
 Sarcină de proiect:
De proiectat fundaţiile construcţiei în două variante
a)Fundaţii de suprafaţă
b)Fundaţii pe piloţi
1.Constructia este prezentata prin planul sau la cota ±0.000
2.Caracteristica constructiva a constructiei :
 Rigida
 Grosimea peretilor 0.5m;
 Sectiunea stilpilor 0.5x0.4m;
 Raportul dintre lungimea si inaltimea constructiei L/H=2.44;
3.Sarcinile pentru proiectare fundatiilor sunt date la cota ±0.000(varianta nr.1)in
gruparea lor principala cu valorile normate:
 Pe axele A,C N=1200kN
 Pe axa B N=1700kN
 Pe axa D N=340kN/m
4.Constructia urmeaza sa fie realizata in orasul Balti pe santierul nr.24
5.Tipul constructiei: casa Sectia uzinei masinilor de constructie
6.Planul in axe a constructie este prezentat mai jos:

4
 Capitolul I
Date initiale pentru proiectare, prelucrare, si sistematizarea lor

1.1Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale paminturilor

si calsificarea lor

Umplutura de pamint
La acest strat nu se face nimic ,nu e bun de fundare deoarece cotine continut
organic.

Argila nisipoasa
Date iniţiale:
h=3.8 m
γ =16.9 kN/m3 -densitatea pămîntului
γs =27.0kN/m3 -densitatea granulelor minerale
ω =0.15-umiditatea pămîntului
WL =0.32 - limita superioară de plasticitate
WP =0.16 -limita inferioară de plasticitate
o
n
ϕ =20 -unghiul de frecare interioară a pămîntului în grade
Cn =40 kPa -coeziunea pămîntului

1) Calculul greutatii volumice a scheletului pamintului

g d = g (1 + w ) = 16.9 / (1 + 0.15) = 14.69kN / m3
2) Calculul indicilor porilor
(g s - g d ) 27 - 14.69
e= = = 0.837
gd 14.69
3) Calculul gradului de umiditate
w�g s 0.15 �
27
Sr = = = 0.483
g w 0.837 �
e� 10
unde: w
g = 10 kN / m3
- greutatea volumică a apei
4) Calculul greutatii volumice a pamintului in stare submersata (pamintul se afla sub
nivelul apei)

g sb =
(gs -gw) =
27 - 10
= 9.25kN / m3
1+ e 1 + 0.837
5) Calculul greutatii volumice a pămîntului în stare saturată
 g s + (e �
g w ) 27 + (0.837 �10)
g sat = = = 19.25kN / m3
1+ e 1 + 0.837
6) Calculul indicelui de plasticitate
I p = wL - w p = 0.32 - 0.16 = 0.16

7) Calculul indicelui de lichiditate

IL =
( w - w ) ( 0.15 - 0.16 )
=
p
= 0.0625
IP 0.16

Nisip argilos
Date initiale:
h=4.6 m
g = 18.8kN / m3 - greutatea volumica a pămîntului
g s = 26.7 kN / m3 - greutatea volumica a granulelor minerale
w = 0.23 -umiditatea pămîntului
j o = 24 -unghiul de frecare interioară a pămîntului în grade
Cn = 8 -coeziunea pămîntului

1) Calculul greutatii volumice a scheletului pamintului

g d = g (1 + w ) = 18.8 / (1 + 0.23) = 15.28kN / m3
2) Calculul indicilor porilor
(g s - g d ) ( 26.7 - 15.28 )
e= = = 0.747
gd 15.28
3) Calculul gradului de umiditate
w�g s 0.23 �
26.7
Sr = = = 0.822
g w 0.747 �
e� 10
unde:
g w = 10 kN / m 3
- greutatea volumică a apei
4) Calculul greutatii volumice a pamintului in stare submersata (pamintul se afla sub
nivelul apei)

g sb =
(gs -gw) =
26.7 - 10
= 9.55kN / m3
1+ e 1 + 0.747
5) Calculul greutatii volumice a pămîntului în stare saturată
g s + (e �
g w ) 26.7 + (0.747 �
10)
g sat = = = 19.55kN / m3
1+ e 1 + 0.747

Argila bruna
Date iniţiale:
h=5.7 m
g = 19.7 kN/m3 - greutatea volumica a pămîntului
g s = 27.1 kN/m3 - greutatea volumica a granulelor minerale
w = 0.26 - umiditatea pămîntului
j o = 18 -unghiul de frecare interioară a pămîntului în grade
Cn = 45 -coeziunea pămîntului

1) Calculul greutatii volumice a scheletului pamintului

g d = g (1 + w ) = 19.7 / (1 + 0.26) = 15.63kN / m3
2) Calculul indicilor porilor
(g s - g d ) 27.1 - 15.63
e= = = 0.733
gd 15.63
3) Calculul gradului de umiditate
w�g s 0.26 �
27.1
Sr = = = 0.961
g w 0.733 �
e� 10
unde:
g w = 10 kN / m 3
- greutatea volumică a apei

4) Calculul greutatii volumice a pamintului in stare submersata (pamintul se afla sub

nivelul apei)

g sb =
(gs -gw) =
27.1 - 10
= 9.86kN / m3
1+ e 1 + 0.733
5) Calculul greutatii volumice a pămîntului în stare saturată
g s + (e �
g w ) 27.1 + (0.733 �
10)
g sat = = = 19.86kN / m3
1+ e 1 + 0.733
 1.2.Evaluarea conditiilor geologice ingineresti si hidrogeologice ale
amplasamentului

Pentru a uşura procesul de proectare rezultatele determinării caracteristicilor

fizico-mecanice ale pămîntului se trec în următorul tabel:

φ , grade
γs , kN/m3
γ , kN/m3

γd , kN/m3

γsb, kN/m3
γsat ,kN/m3
medie h, mGrosimea

Denumirea
completă a

C , kPa

E , kPa
WL
WP
W

Sr

IL
Ip
pămînturilor
e

1. Umplutura de
- -
16.5
0.9

-
-

-
-
-

-
-

-
pamint
14.69

0.483

7596.45
0.0625
2.Argila nisipoasa
0.837

19.25
27.0
16.9

0.15

9.25

0.66

0.32

0.16
3.8

20

40
0.822

10000
15.28
0.747

19.55

3.Nisip argilos
26.7
18.8

0.23

9.55

0.21

0.27

0.06
0.33
4.6

24

8
0.961

21000
15.63
0.733

19.86
27.1
19.7

0.26

9.86

0.23

0.41

0.18
0.16
5.7

18

4.Argila bruna 45

Plecînd de la datele din acest tabel se precedează la evaluarea condiţiilor

geologice inginereşti ale amplasamentului care se face pentru pămînturile:
Stratul 1 - Umplutura de pamint –acest strat nu e bun pentru fundatii deoarece contine
continut organic.
Stratul 2 - Argila nisipoasa in stare plastica virtoasa, cu grad de umeditate umed(
S r = 0.483 ),cu grosimea stratului h=3.8m cu modulul de deformatie
E=7596.45Mpa,coeziunea c=40kPa ,cu un unghi de frecare interioara j = 20 0
si e un
pamint bun de fundare .
Stratul 3 - Nisip argilos in stare indesare medie , cu gradul de umiditate umed(
Sr = 0.822 ) cu grosimea stratului 4.6m, unghiul de frecare interioară j = 240
,modulul de deformatie liniara E = 10000 kPa; coeziunea C = 8 kPa, deci este un
teren bun de fundare.
Stratul 4 - Argila bruna in stare de indesare medie cu gradul de umiditate saturat (
S r = 0.961 ) cu grosimea h=5.7m, unghiul de frecare interioara j = 180 ,modulul de
deformatie liniara E = 21000 kPa; coeziunea C = 45 kPa, deci este un teren bun de
fundare.
Apa subterană a fost depistată la adîncimea de la 6.2 m ceea ce înseamnă că apa
subterană nu va avea influentă directă asupra fundaţiilor cît şi asupra condiţiilor de
executare.
După analizele chimice apele subterane nu posedă agresivitate asupra betonului.

Calculul modulului de deformaţie

Z=2.0 m
A=10000cm²
N(kN) S(mm)
100 10.6
200 21.0
250 26.2
275 29.2
300 32.8
325 40.5

Pentru calculul modulului de deformaţie avem nevoie de rezultatele

încercărilor cu placa reprezentate în tabelele din variantă.Sunt date 3 tabele cu
diferite adîncimi (Z) de extragere a pămîntului supus încercărilor.
Pentru calculul modulului de deformaţie avem nevoie ca aceste tabele sa fie

reprezentate grafic.Incarcarile se aplica sub forma de trepte,fiecare treapta N i

verticala provoaca la talpa placii presiuni normale de contact p i ,prin urmare pamintul
pi = Ni / A, kPa .In urma
se comprima atit pe verticala cit si pe orizontala,
comprimariipamintului vor aparea deformatii pe verticala “S i ”.Dupa stabilizarea

tasarilor se aplica urmatoarea treapta N i+1 ,care provoaca tasari S i+1 ,astfel se obtine:P 1

……S 1 ,P 2 ……S 2 ,P n …….S n .

Aceste rezultate se prezinta grafic sub forma de diagrama:
Prima parte a diagramei reprezinta o relatie liniara S=f(p) ceea ce se datoreaza
deformatiilor de comprimare a pamintului,care tot mai mult apar deformatii plastice
si acestea cresc mai repede decit majoritatea presiunilor”P”,din acest motiv relatia
devine curba in partea a doua.Modulul de deformatie “E” se determina in limitele
relatiei liniare a diagramei pe care se adopta oricare 2 valori p 1 si p 2 .Modulul de
deformatie se determina cu formula:

DP
E = (1 -n 2 )w d ; kPa
DS

Cu ajutorul lui E se calculeaza tasarile fundatiilor tuturor constructiilor.

n -coeficientul lui Poisson(n=0.35)
w -coeficient care tine cont de forma si rigiditatea placii ( w =0.79)
d-diametrul placii ,m
DP = P2 - P1 , kPa
DS = S 2 - S1 , m
d-diametrul placii,m

Astfel,calculam modulul de deformatii pentru incercarile noastre:

 10-3 m
DS = 5.2 �

DP = 50kPa

4� A 4�1
2
d= p = 3.14 =112.87m.
DP
E = (1 -n 2 )w d ; kPa
DS
50
E=(1-0.352 ) �
0.79 �
0.13 � = 7596.45kPa
5.2*10 -3 ;

1.3.Amplasarea topografica a constructiei si construirea sectiunilor geologice

51.28 - 51.1
i= = 0.0048 <0.005
33
51.9 - 51.85
i= = 0.0049 <0.005
33
 Capitolul II
Fundaţii de suprafaţă

2.1. Determinarea tipului de fundatii si a adincimii de fundare

Această problemă poate fi rezolvată cunoscînd destinaţia construcţiei,

particularităţile ei structurale şi constructive. Modul de acţiune a sarcinilor şi valorile
lor, condiţiilor geologice şi hidrogeologice ale amplasamentului , localităţii
geografice.In proiectare vom calcula fundatii continue sub pereti portanti si fundatii
izolate sub stilpi.
Determinarea adîncimii de fundare depinde de mai mulţi factori:
 condiţiile geologice
 condiţiile hidrogeologice ale şantierului
 condiţiile climaterice
 particularităţile constructive ale construcţiei
 mărimea sarcinilor
 modul de acţiune a sarcinilor
La determinarea lor trebuie de atras atenţia în primul rând la grosimea şi caracterul
de aşezare a straturilor (panta straturilor de pământ) precum şi la proprietăţilor fizico
mecanice.
Pornind de la aceasta se construieşte profilul geologic. Astfel trebuie de calculat
adâncimea de îngheţ conform formulei:
d f =k f⋅d fn
unde: kf - coeficientul care depinde de regimul termic de încălzire a construcţiei
kf=0,6÷0,8

dfn - adâncimea normată de îngheţ

d fn =d 0 √ M t m.

d = 1 m; kh = 0.8 m; d0 = 0.23; Mt = 7;
dfn = 0.23· √7 = 0.61 m;
df = 0.8·0.61 = 0.59 m;
d > df - condiţia se respectă.
 2.2. Dimensionarea tălpii de fundaţie

Dimensionarea tălpii de fundaţie se face la a doua stare limită (la deplasări),

ţinând cont de gruparea principală a sarcinii.
În cazul de faţă există mai multe metode de calcul printre care cea mai frecvent
utilizată se bazează pe rezistenţa convenţională de calcul R 0 la care calculul se face
prin mai multe încercări succesive (metode de aproximaţie succesivă). Valorile lui R 0
se extrag din tabel.

Determinarea dimensiunii tălpii de fundare pe axa D:

Această fundaţie o vom calcula ca o fundaţie solicitată excentric:

Determinăm sarcina normată provenită din greutatea proprie a pămîntului situat
deasupra fundaţiei.
N sII = g f � (b1 - bp ) �
0,5 � g II' ,
db � ( kN / m)
Determinăm greutatea peretelui subsolului:
N pII = g f �
bp � 1 gp
hsub �� (kN / m)
Determinăm greutatea proprie a fundaţiei:
N fII = g f �
b1 �
0,5 � gb,
d1 � (kN / m)
Pentru a calcula aceste sarcini trebue de calculat lăţimea tălpii.
N oII
b1 =
R0 - g 0 * d
g 0 - greutatea volumică a pămîntului şi a fundaţiei: 16…19 kN /m3
d-adîncimea de fundare: d=1.0 m;
R0 - rezistenţa convenţională a pămîntului a stratului II pe care este amplasată talpa
fundaţiei noastre.
În proiectarea de curs condiţiile geologice conţin şi un strat de pămînt loessoid in
cazul dat stratul II, pentru aceste pămînturi se poate de utilizat R 0 din urmatorul tabel
cu normele în vigoare:

Denumirea Valorile Ro,kPa ale pamintului

pămîntului
loessoid ρ
În stare naturală cu d
ρ
În stare compactată cu d
13.5 15.5 13.5 17.0
Nisipuri 300/150 350/180 300/150 250
argiloase
 Argile 350/180 400/200 350/180 300
nisipoase

Calculăm lăţimea tălpii fundaţiei:

340
b1 = = 0.942m
379.75 - 19 �
1 adoptăm talpa fundaţiei de 1 m

Aşa dar obţinînd b1 această valoare se rotungeşte la multiplu 10 cm în caz de

fundaţie monolită sau dacă-i fundaţie prefabricată valoarea de calcul b1 se îlocuieşte
cu valoarea fundaţiei prefabricate respectiv asemănătoare cu cele obţinute din
formulă.
N ; N sII ; N fII
Avînd b1 se poate de calculat sarcinile: pII
pentru a calcula aceste
sarcini avem nevoie de a cunoaşte urmatorele date:
e 1 -excentricitaea sarcinii N SII faţă de axa peretelui.
Pa - împingerea activă laterală a pămîntului asupra peretelui subsolului.
q
he =
g1
-grosimea stratului fictiv prin care se înlocueşte acţiunea q.
q-sarcina temporară uniform distribuită la suprafaţa adiacentă a construcţiei.
q=10 kPa;
d=1 m - adîncimea de fundare.
b1 - lăţimea tălpii de fundare de care avem nevoie.
h p -grosimea pardoselei subsolului din beton(15cm).
d s -distanţa de la talpa pardoselei pînă la talpa fundaţiei.
γ b -greutatea volumică a betonului, γ b =22….24 kN/ m3 .

Schema de calcul:
Trecem la calcul:

N pII = g f �
bp � g b = 1�
Hs � 1 22 = 6.6 kN / m
0.3 ��
N fII = g f �
b1 �
0.5 � g b = 1 ��
d1 � 1 0.5 � 0.699 = 7.689 kN / m
22 �
N sII = g f � (b - bp ) �
0.5 � g II' = 1 �
db � (1 - 0.3) �
0.5 � 16.54 = 0.746 kN / m
0.301 �
db = d - d1 = 1 - 0.699 = 0.301m;

g II' =
g1 � ( d - h1 ) = 16.5 �0.9 + 16.9 ( 1 - 0.9 ) = 16.54kN / m3
h1 + g 2 �
unde d 1 -
greutatea volumică medie (pătratică) a pămîntului mai sus de talpa fundaţiei.

Calculăm suma tuturor sarcinilor care actoneaza asupra pamintului de fundare:

�N II = N 0 II + N pII +N fII + N sII = 340 + 6.6 + 7.689 + 0.746 = 355.03 kN / m

Calculăm presiunea pe talpa fundaţiei:

N II M II
Pmax II = � , kPa
min II
b� 1 W
Pentru a calcula presiunea pe talpa fundaţiei avem nevoie de calculul momentului ce
acţionează asupra tălpii de fundare:
L2 N oII �
Pa � e0
M II = - - N sII �
e1
15 2
Pentru a calcula momentul ne trebue:
e0 = 0;
e1 = 0.775;
j = 200 ;
q 10
he = ' = = 0.604m
g II 16.54
L = he + d = 0.604 + 1 = 1.604m;
b12 � 1 12 � 1
W= = = 0.166m3 ;
6 6
� j� � 20 �
Pa = g III ( d + he ) �tg 2 � ( 1 + 0.604 ) �
45 - �= 16.54 � 45 - �=
tg 2 �
� 2� � 2 �
= 12.99kPa;

Calculul momentului:

1.6042
12.99 �
M II = - 0.746 �
0.775 = 1.65kNm
15
Calculăm presiunea pe talpa fundaţiei:
N II M II 355.03 1.65
Pmax II 1 = + = + = 364.96 kPa;
b� 1 W 1 0.166
N M 355.03 1.65
Pmin II 1 = II - II = - = 345.09kPa;
b� 1 W 1 0.166
P +P 345.09 + 364.96
Pmed = min II 1 max II 1 = = 355.02kPa;
2 2
Determinarea rezistenţei de calcul a terenului de fundare:

g c2 ( M g �
g c1 � kz � g II + M q �
b1 � CII )
g III + M c �
d1 �
R1 =
k
unde: g c1 şi g c 2 - coeficienţi ce ţin cont de tipul şi starea pămîntului de bază
γ c1 =1.25; şi γ c2 =1; ultimul se ia în raport de L/H = 2.44
k - coeficient care ţine cont de determinarea caracteristicilor ϕ şi C; dacă acestea
sunt determinate experimental se adoptă k=1, iar dacă se extrag din tabel în funcţie
de e si I L se adoptă k=1.1; la proiectul de curs adoptăm k=1.1;
 M γ ; M q ; M c -coeficienţi în funcţie de ϕ II a pămîntului de sub talpa de fundaţie:
j II = 200 ; M g = 0.51; M q = 3.06; M c = 5.66;
k z - în funcţie de b, pentru b≤10 m k z =1 ; b-lăţimea tălpii fundaţiei.
g II = 17.2 - greutatea volumică a pămîntului de sub talpa fundţiei;
d 1 - adîncimea de fundare;
hs = 0,5m - grosimea pamintului cuprins intre pardoseaua subsolului;
hcf = 0.15m
- grosimea pardoselei subsolului;
g cf = 22kN / m3
- greutatea volumică a materialului pardoselei;
g III = 16.54 - greutatea volumică a pămîntului mai sus de talpa fundaţiei (în limitele
lui d);
g cf 22
d1 = hs + hcf � I = 0.5 + 0.15 � = 0.699;
g II 16.54
g cf > g III ;22 > 16.54

Acum putem calcula rezistenta:

1[ 0.51 ��
1.25 � 17.2 + 3.06 �
1 1� 40]
16.54 + 5.66 �
0.699 �
R1 = = 307.443 kPa
1.1

Verificam conditia:

PII 1 �R1 ; PII 1 =

�N IIi
= 305.03kPa;
b1 �
1
355.03kPa �307.443kPa
Pmax II 1 ‫�ף‬
1.2 R1 ;364.96kPa 368.931kPa;
Pmin II 1 �0;345.09 �0 - condiţiile se respectă

Totodată o verificăm din punct de vedere economic:

P
0.85 � II 1 �1; 0.85 �1.154 �1;
R1 - condiţia nu se respectă.
Rezultatele obţinute nu ne satisfac. În continuare facem calculul la a II aproximaţie
succesivă:

Calculăm lăţimea tălpii fundaţiei:

 340
b1 = = 1.178m
307.443 - 19 �
1 adoptăm talpa fundaţiei de 1.2 m

Determinam sarcinile normate asupa fundatiilor:

N pII = 6.6 kN / m
N fII = g f �
b1 �
0,5 � g b = 1�
d1 � 1.2 �
0.5 � 22 = 9.226 kN / m
0.699 �
N sII = g f � (b1 - bp ) �
0.5 � g II' = 1 �
db � (1.2 - 0.3) �
0.5 � 16.54 = 0.896 kN / m
0.301 �

unde II g ' = 16.54kN / m3 - greutatea volumică medie (pătratică) a pămîntului

mai sus de talpa fundaţiei

Calculăm suma tuturor sarcinilor care actoneaza asupra pamintului de fundare:

�N II = N 0 II + N pII +N fII + N sII = 340 + 6.6 + 9.226 + 0.896 = 356.722 kN / m

Calculăm presiunea pe talpa fundaţiei:

N II M II
Pmax II = � , kPa
min II
b� 1 W
Pentru a calcula presiunea pe talpa fundaţiei avem nevoie de calculul momentului ce
acţionează asupra tălpii de fundare:
L2
Pa �
M II = - N sII �
e1
15
Pentru a calcula momentul ne trebue:
e1 = 0.775;
j = 200 ;
q 10
he = ' = = 0.604m
g II 16.54
L = he + d = 0.604 + 1 = 1.604m;
b12 �
1 1.22 � 1
W= = = 0.24m3 ;
6 6
Pa = 12.99kPa ( ca si in cazul anterior ) ;

Calculul momentului:
L2
Pa � 1.604 2
12.99 �
M II = - N sII �
e1 = - 0.896 �
0.775 = 1.534kNm
15 15
Calculăm presiunea pe talpa fundaţiei:
N II M II 356.722 1.534
Pmax II 1 = + = + = 303.659kPa;
b� 1 W 1.2 0.24
N M 356.722 1.534
Pmin II 1 = II - II = - = 290.877 kPa;
b� 1 W 1.2 0.24
P +P 290.877 + 303.659
Pmed = min II 1 max II 1 = = 297.268kPa;
2 2
Determinarea rezistenţei de calcul a terenului de fundare:
1[ 0.51 ��
1.25 � 17.2 + 3.06 �
1 1.2 � 40 ]
16.54 + 5.66 �
0.699 �
R1 = = 309.436 kPa
1.1
Verificam conditia:
PII �R2 ; 297.268kPa �309.436kPa - condiţia se respectă

Totodată o verificăm din punct de vedere economic:

P
0.85 � II 1 �1; 0.85 �0.96 �1;
R2 - condiţia se respectă.
Rezultatele obţinute ne satisfac.

Determinarea dimensiunii tălpii fundaţiei pe axele A-C:

Această fundaţie o vom calcula ca o fundaţie solicitată centric:

Date iniţiale:
N oII = 1200kN
Calculăm aria tălpii fundaţiei:
N 0 II 1200
A= = = 3.326m 2
R0 - g m �d 379.75 - 19 �
1

unde m
g = 19...23kN / m3
Determinăm dimensiunile tălpii fundaţiei:
b = l = A1 = 1.823m A1 = 1.823m 2
Determinăm greutatea proprie a pămîntului şi a fundaţiei:
N II' = (G fII + N pII ) = g m ���b l d = 1�22 �1.823 � 1 = 73.113kN
1.823 �
Calculam presiunea medie pe talpa fundatiei:
( N 0 II + N II' ) (1200 + 73.113)
PII = = = 382.89 kPa
A 3.325
Determinarea rezistentei de calcul a terenului de fundare:
1[ 0.51 �
1.25 � 1� 17.2 + 3.06 �
1.823 � 1� 40 ]
16.54 + 5.66 �
R1 = = 332.95 kPa
1.1
Verificam conditia:
PII 1 �R1 ;
382.89kPa < 332.95kPa - condiţia nu se respectă
Totodată o verificăm din punct de vedere economic:
P
0.85 � II 1 �1; 0.85 �1.149 �1;
R2 - condiţia nu ne satisface.
Rezultatele obţinute nu ne satisfac. În continuare facem calculul la a II aproximaţie
succesivă:

Determinarea dimensiunii talpii fundatiei

Date iniţiale:
N oII = 1200kN
Calculăm aria tălpii fundaţiei:
N 0 II 1200
A= = = 4.41m2
R0 - g m �d 332.95 - 19 �
1
unde
g m = 19...23kN / m 3

Determinăm dimensiunile tălpii fundaţiei:

b = l = A1 = 1.954m A1 = 2m2
Determinăm greutatea proprie a pămîntului şi a fundaţiei:
N II' = (G fII + N pII ) = g m ���
b l d = 1� 2 2 1 = 88kN
22 ���
Calculam presiunea medie pe talpa fundatiei:
( N 0 II + N II' ) (1200 + 88)
PII = = = 292.06kPa
A 4.41
Determinarea rezistentei de calcul a terenului de fundare:
1[ 0.51 �
1.25 � 2 17.2 + 3.06 �
1 �� 1� 40]
16.54 + 5.66 �
R1 = = 334.7 kPa
1.1
Verificam conditia:
PII 1 �R1 ;
292.06kPa < 334.7 kPa - condiţia se respectă
Totodată o verificăm din punct de vedere economic:
P
0.85 � II 1 �1; 0.85 �0.87 �1;
R2 - condiţia ne satisface.

Determinarea dimensiunii tălpii fundaţiei pe axele B:

Această fundaţie o vom calcula ca o fundaţie solicitată centric:

Date iniţiale:
N oII = 1700kN
Calculăm aria tălpii fundaţiei:
N 0 II 1700
A= = = 4.712m 2
R0 - g m �d 379.75 - 19 �
1

unde
g m = 19...23kN / m 3

Determinăm dimensiunile tălpii fundaţiei:

b = l = A1 = 2.17m A1 = 2.17m 2
Determinăm greutatea proprie a pămîntului şi a fundaţiei:
N II' = (G fII + N pII ) = g m ���b l d = 1�22 �
2.17 �2.17 �1 = 103.5kN
Calculam presiunea medie pe talpa fundatiei:
( N 0 II + N II' ) (1700 + 103.5)
PII = = = 382.7 kPa
A 4.712
Determinarea rezistentei de calcul a terenului de fundare:
 1[ 0.51 �
1.25 � 1� 17.2 + 3.06 �
2.17 � 1� 40]
16.54 + 5.66 �
R1 = = 336.4 kPa
1.1
Verificam conditia:
PII 1 �R1 ;
382.7kPa < 336.4kPa - condiţia nu se respectă
Totodată o verificăm din punct de vedere economic:
P
0.85 � II 1 �1; 0.85 �1.13 �1;
R2 - condiţia nu ne satisface.
Rezultatele obţinute nu ne satisfac. În continuare facem calculul la a II aproximaţie
succesivă:

Determinarea dimensiunii talpii fundatiei

Date iniţiale:
N oII = 1700kN
Calculăm aria tălpii fundaţiei:
N 0 II 1700
A= = = 5.35m 2
R0 - g m �d 336.4 - 19 �
1

unde
g m = 19...23kN / m 3

Determinăm dimensiunile tălpii fundaţiei:

b = l = A1 = 2.31m A1 = 2.31m 2
Determinăm greutatea proprie a pămîntului şi a fundaţiei:
N II' = (G fII + N pII ) = g m ���b l d = 1�20 �
2.31 � 1 = 106.7 kN
2.31 �
Calculam presiunea medie pe talpa fundatiei:
( N 0 II + N II' ) (1700 + 106.7)
PII = = = 337.7 kPa
A 5.35
Determinarea rezistentei de calcul a terenului de fundare:
1[ 0.51 �
1.25 � 1� 17.2 + 3.06 �
2.31 � 1� 40 ]
16.54 + 5.66 �
R1 = = 337.8 kPa
1.1
Verificam conditia:
PII 1 �R1 ;
337.7kPa < 337.8kPa - condiţia se respectă
Totodată o verificăm din punct de vedere economic:
P
0.85 � II 1 �1; 0.85 �0.99 �1;
R2 - condiţia ne satisface.
 2.3.Calculul tasării fundaţiei continue

Prin tasarea absolută a fundaţiei se înţelege deplasarea ei pe verticală sub

acţiunea forţelor exterioare. Tasarea absolută S trebuie să fie mai mică sau egală cu
cea admesibilă Su dată în norme. O deosebită importanţă o are tasarea neuniformă
relativă dintre două fundaţii învecinate. Condiţia este de a calcula tasarile a 2 fundatii
invecinate si sa satisfaca conditiile
S ¿ Su,adm
Su,adm – tasarea absolută (pentru construcţia data = 8cm)
ΔS ΔS
L ( )
≤
L u , adm
=0 .002

admitem că tasarea S1>S2 deci diferenţa dintre tasări este ΔS .

Calculul deformaţiilor terenurilor de fundare, tasărilor, se face la grupa a 2 de
stare limită luînd în considerare gruparea fundamentală de încărcări. Pentru acesta se
utilizează diferite metode de calcul care totodată depind şi de condiţiile de proiect.
Conform normelor în vigoare calculul tasărilor se face după două scheme: schema
semispaţiului liniar deformabil si schema semispaţiului finit. Prima schemă
presupune că comportatrea terenurilor de fundare corespunde unui corp elastic şi prin
urmare relaţia dintre tensiuni si deformaţii este liniară. La această schemă se adoptă
metoda însumării elementare a tensiunilor şi a deformaţiilor care constă în
următoarele:
1. Este aplicabilă pentru fundaţia cu lăţimea de b<10m şi modulul de
deformaţie E ¿ 100 Mpa
2. Terenul de fundare se consideră omogen izotrop pe cînd el în realitate
poate să fie stratificat şi eterogen, în această vedere se determină tensiunile provocate
de fundaţie
3. Tensiunile se calculează în punctele situate pe dreapta care trece prin
centrul de greutate a fundaţiei şi se consideră uniform distribuite pe talpa fundaţiei. În
realitate tensiunile variază în ordine crescîndă de la centru spre marginile acesteia
4. Tensiunile normate se limitează convenţional în raport cu presiunea
geologică la o adîncime respectivă, pe cînd ele se desfăşoară şi la o adîncime mai
mare.
5. Deformaţiile se desfaşoară atît pe verticală cît şi pe orizontală însă
schema de calcul dată prevede numai pe verticală deformaţii.
Astfel de particularităţi se consideră prin coeficientul de corecţie β=0.8
Pornind de la aceste date iniţiale se aplică urmatoarele scheme de calcul:
b- laţimea tălpii de fundare
d- adîncimea de fundare
σzg, σzp – epurile se prezintă pe verticală la o scară concretă 1:100 iar pe lingă
aceasta se mai prezintă şi pe orizontală la o oarecare scară fiind aceaşi pentru ambele
presiuni (σzg, σzp).
La calculul tasării absolute S a fundaţiei se aplică urmatoarea succesiune
1. Calculul presiunii geologice σzg
 n
σ zg =∑ γ i hi
i =1
n – numărul de straturi geologice
γ i - greutatea volumică a stratului geologic
hi - grosimea stratului geologic i.
Primul σzg se calculeaza la nivelul tălpii de fundaţie
σzg0 = g 1 �
d
(kPa)
şi în continuare la hotarele tuturor straturilor geologice şi la nivelul apei subterane se
σ zgwl =γ 1 h1 +γ 2 h2 + γ 3 h3 + γ 4 h
calculează în felul următor: 4I
s =s +g h II
�
la baza coloanei geologice zg zgwl sb 4 4

Rezultatele obţinute se exprimă sub formă de epurăbla o scară dată.

2. Pămîntul de sub fundaţie se împarte convenţional în straturi elementare avînd
fiecare grosimea: h=0.4·b
3. Calculul presiunii suplimentare provenite din încărcările fundaţiei, care se
execută cu formula
s zp = a i P0
(kPa)
P0 =PII −σ zg 0

Presiunea
σ zp are valoarea maximă la talpa fundalului ∑i
apoi descreşte treptat
cu adîncimea. Acest caracter de micşorare a P0 se evaluează cu coeficientul a i
� 2 zi l�
ai = f �
x= ;h = �
� b b�
zi – distanţa de la talpa fundaţiei pînă la hotarul stratului elementar pentru care se
determină
σ zp .
α i - din tabel , manualul Veselov pag.178

Rezulatatele obţinute se prezintă grafic sub formă de epură la aceeaşi scara

σ zg
Calculul zonei active Ha se execută la intersecţia curbelor acestor 2 presiuni
σ zg si
σ zp
σ σ
Presiunile zg si zp se limiteazaă în adîncime cu condiţia zg
σ
¿ 0 .2 zp σ
şi unde se intersectează aceste curbe pînă la talpa de fundare va fi Ha.
Terenul în limitele lui Ha se constituie terenul de fundare. Celălalte tasări ce au loc
σ
mai jos de Ha se neglijează zg > 0.2
σ zp
4. Calculul tasării absolute S a fundaţiei
n
σ zpi hi 0
S=β ∑
i=1 Ei m
β = 0.8 – coeficient de corecţie
σ zpi - presiunea la mijlocul stratului elementar i.
hi – grosimea stratului elementar
Ei – modulul de deformaţie a stratului elementar, în ce strat geologic se află acesta.
Daca stratul elementar i apare intre 2 straturi geologice 1 si 2 modulul de deformaţie
Ei se calculează astfel:
E 1 h1 + E2 h2
Ei =
h1 +h 2
Tasarea absolută nu trebuie sa depăşească tasarea admisibilă.

Calculul tasării fundaţiei continuie pe axa D

Date iniţiale:
b = 1.2 m < 10 m ; E = 7597.45 kPa >10000 kPa
β = 0.8 ; d = 1 m - adîncimea de fundare
PII = 297.268kPa - presiunea totală pe talpa fundaţiei
Calculul tasării fundaţiei se efectuiază după următoarea schemă:

Calculul presiunii geologice

σ zg :
 Calculăm presiunea geologică la talpa fundaţiei:
s zg ,0 = g 1 �
h1 �g 2 ( d - h1 ) = 16.5 �
0.9 + 16.9 ( 1 - 0.9 ) = 16.54 kPa
Calculăm presiunea geologică la nivelul fiecărui start de pămînt:
h2 - ( d - h1 ) �
s zg ,1 = s zg ,0 + g 2 �
� �= 16.54 �16.9 �
�3.8 - ( 1 - 0.9 ) �
�= 79.07 kPa
s zg ,2 wl = s zg ,1 + g 3 �
h I 3 = 79.07 + 18.8 �
1.5 = 107.27 kPa
h3I = 46.5 - 45.0 = 1.5
s zg , = s zg ,2 wl + g sb 3 �
h3II = 107.27 + 9.55 �
3.1 = 136.875 kPa
3

h = 45 - 41.9 = 3.1
II
3

s zg , = s zg , + g w �
h3II = 136.875 + 10 �
3.1 = 167.875 kPa
4 wl 3

s zg ,5 = s zg ,4 + g 4 �
h4 = 167.875 + 19.7 �
5.7 = 280.165 kPa
unde:
g sb = 9.55 kN / m3 - greutatea volumică submersată a stratului 3 de pămînt;

Calculul tasării suplimentare provocate de fundaţie:

Calculăm tasarea la talpa fundaţiei:

P0 = PII - s zg ,0 = 297.268 - 16.54 = 280.728 kPa
Înălţimea straturilor elementare de sub talpa fundaţiei:
hi = zi = 0.4 � b1 = 0.4 �
1.2 = 0.48m
Calculăm presiunile la limita fiecărui strat elementar:

s zp ,0 = a 0 �
P = 1�
280.728 = 280.728
s zp ,1 = a1 �
P0 = 0.881 �
280.728 = 247.321 kPa
s zp ,2 = a 2 �
P0 = 0.642 �
280.728 = 180.227 kPa
s zp ,3 = a 3 �
P0 = 0.477 �
280.728 = 133.907 kPa
s zp ,4 = a 4 �
P0 = 0.374 �
280.728 = 104.992 kPa
s zp ,5 = a 5 �
P0 = 0.306 �
280.728 = 85.902 kPa
s zp ,6 = a 6 �
P0 = 0.258 �
280.728 = 72.427 kPa
s zp ,7 = a 7 �
P0 = 0.223 �
280.728 = 62.602 kPa
s zp ,8 = a8 �
P0 = 0.196 �
280.728 = 55.022 kPa
s zp ,9 = a 9 �
P0 = 0.175 �
280.728 = 49.127 kPa
s zp ,10 = a10 �
P0 = 0.158 �
280.728 = 44.355 kPa
s zp ,11 = a11 �
P0 = 0.143 �
280.728 = 40.144 kPa
s zp ,12 = a12 �
P0 = 0.129 �
280.728 = 36.213 kPa

Calculul tasării absolute a fundaţiei în limitele lui

 În această zonă vom avea 13 straturi cu înălţimea hi = 0.48 m pentru care vom
calcula tasările absolute S1.
E2 =7597.45
E3 =10000
E4 =21000
n s �
h �247.321 180.227 133.907 104.992 85.902 �
S1 = 0.8� zp ,i i = 0.8 � 0.8 �
� + + + + �+
i =1 Ei �7597.45 7597.45 7597.45 7597.45 7597.45 �
�72.427 62.602 55.022 49.127 44.355 40.144 �
� + + + + + �= 0.051m
�7597.45 7597.45 10000 10000 10000 10000 �

S1 = 0.051cm < Su = 8cm

Condiţia este satisfacută trecem mai departe la calcul.

Pe lîngă tasarea absolută a fundaţiei trebuie să se determine tasările neuniforme

relative ale fundaţiilor învecinate: pentru aceasta calculăm tasările fundaţiei A-C:

Calculul tasării fundaţiei pe axa A-C

Date iniţiale:
s zg ,0 s zg ,
=16.54 3 =136.875
s zg ,1 s zg ,
=79.07 4 wl =167.875
s zg ,2 wl s zg ,5
=107.27 =280.165

Calculul tasării suplimentare provocate de fundaţie:

Calculăm tasarea la talpa fundaţiei:

P0 = PII - s zg ,0 = 292.06 - 16.54 = 275.52 kPa
Înălţimea straturilor elementare de sub talpa fundaţiei:
zi = 0.4 � b1 = 0.4 �
2.1 = 0.8m
Calculăm presiunile la limita fiecărui strat elementar:

Calculul tasării absolute a fundaţiei în limitele lui :

 s zg ,0 = a 0 �
P = 1�
275.52 = 275.52
s zp ,1 = a1 �
P0 = 0.881 �
275.52 = 242.73kPa ;s zp ,2 = a 2 �
P0 = 0.642 �
275.52 = 176.88kPa
s zp ,3 = a 3 �
P0 = 0.477 �
275.52 = 131.42kPa ;s zp ,4 = a 4 �
P0 = 0.374 �
275.52 = 103.04kPa
s zp ,5 = a 5 �
P0 = 0.306 �
275.52 = 84.3kPa ;s zp ,6 = a 6 �
P0 = 0.258 �
275.52 = 71.08kPa
s zp ,7 = a 7 �
P0 = 0.223 �
275.52 = 61.44kPa ;s zp ,8 = a 8 �
P0 = 0.196 �
275.52 = 54kPa
s zp ,9 = a 9 �
P0 = 0.175 �
275.52 = 48.21kPa ;s zp ,10 = a10 �
P0 = 0.158 �
275.52 = 43.53kPa
s zp ,11 = a11 �
P0 = 0.143 �
275.52 = 39.39kPa ;s zp ,12 = a12 �
P0 = 0.132 �
275.52 = 36.36kPa
s zp ,13 = a13 �
P0 = 0.122 �
275.52 = 33.61kPa ;s zp ,14 = a14 �
P0 = 0.113 �
275.52 = 31.13kPa
s zp ,15 = a15 �
P0 = 0.106 �
275.52 = 29.2kPa ;

În această zonă vom avea 13 straturi cu înălţimea hi = 0.48m pentru care vom
calcula tasările absolute S1.
E1 =0
E2 =7597.45kPa
E3 =10000kPa
E4 =21000kPa
 n s � h �242.73 176.88 131.42 103.04 84.3 �
S1 = 0.8� zp ,i i = 0.8 �
0.8 �
� + + + + �+
i =1 Ei �7597.45 7597.45 7597.45 7597.45 7597.45 �
�71.08 61.44 54 48.21 43.53 �
� + + + + �= 0.079m
�10000 10000 10000 10000 10000 �

S1 = 0.51cm < Su = 8cm - condiţia este satisfăcută.

Calculul tasării fundaţiei pe axele B

Date iniţiale:
s zg ,0 s zg ,
=16.54 3 =136.875
s zg ,1 s zg ,
=79.07 4 wl =167.875
s zg ,2 wl s zg ,5
=107.27 =280.165

Calculul tasării fundaţiei se efectuiază după următoarea schemă:

Calculul tasării suplimentare provocate de fundaţie:

Calculăm tasarea la talpa fundaţiei:
P0 = PII - s zg ,0 = 337.7 - 16.54 = 321.16 kPa
Înălţimea straturilor elementare de sub talpa fundaţiei:
zi = 0.4 � b1 = 0.4 �
2.31 = 0.924 m
 Calculăm presiunile la limita fiecărui strat elementar:
s zg ,0 = a 0 �
P = 1�
321.16 = 321.16
s zp ,1 = a1 �
P0 = 0.756 �
321.16 = 242.79kPa ;s zp ,2 = a 2 �
P0 = 0.449 �
321.16 = 144.20kPa
s zp ,3 = a 3 �
P0 = 0.257 �
321.16 = 82.53kPa ;s zp ,4 = a 4 �
P0 = 0.201 �
321.16 = 64.55kPa
s zp ,5 = a 5 �
P0 = 0.108 �
321.16 = 34.68kPa ;s zp ,6 = a 6 �
P0 = 0.077 �
321.16 = 24.72kPa
s zp ,7 = a 7 �
P0 = 0.058 �
321.16 = 18.62kPa ; s zp ,8 = a 8 �
P0 = 0.045 �
321.16 = 14.45kPa
s zp ,9 = a 9 �
P0 = 0.036 �
321.16 = 11.56kPa ;s zp ,10 = a10 �
P0 = 0.029 �
321.16 = 9.31kPa
s zp ,11 = a11 �
P0 = 0.024 �
321.16 = 7.7kPa ;s zp ,12 = a12 �
P0 = 0.02 �
321.16 = 6.42kPa
s zp ,13 = a13 �
P0 = 0.017 �
321.16 = 5.45kPa ;s zp ,14 = a14 �
P0 = 0.015 �
321.16 = 4.81kPa
s zp ,15 = a15 �
P0 = 0.01 �
321.16 = 3.21kPa ;

Calculul tasării absolute a fundaţiei în limitele lui H a = 5.500m

În această zonă vom avea 5 straturi cu înălţimea hi = 0.8m pentru care vom
calcula tasările absolute S2.
E2 =7597.45kPa
E3 =10000kPa
n s �h �242.79 144.2 82.53 64.55 34.68 �
S2 = 0.8� zp ,i i = 0.8 � 0.924 �
� + + + + �+
i =1 Ei �7597.45 7597.45 7597.45 7597.45 10000 �
�29.7 �
0.8 �
0.45 � � �= 0.053m
�10000 �

S2 = 0.53cm < Su = 8cm - condiţia este satisfăcută.

Particularităţile de proiectare a fundaţiilor pe pămînturi loessoide

Toate calculele efectuate anterior se referă la condiţia că pămîntul loiessoid nu

va da tasări suplimentare Ssl însă dacă se aşteaptă creşterea umidităţii din unele
motive (ieşirea din funcţiune a reţelelor subterane purtătoare de apă, înfiltrarea apei
de suprafaţă în pămîntul de sub fundaţie, ş.a.) pe lîngă tasările S se vor desfăşura şi
tasările suplimentare Ssl ale pămîntului loiessoid, prin urmare se cere să se respecte
condiţia:
S + S sl �Su ( 1)
Dacă condiţia (1) se respecă se precedează la verificarea următoarei condiţii :
DS �DS �
�� � (2)
L �L � u

însă în cazul dat vom avea

DS = ( S1 + S sl ,1 ) - S2
Dacă una din condiţiile (1) sau (2) nu se respectă se iau măsuri pentru a reduce
tasările Ssl.
Aceste tasari se calculeaza numai in limitele stratului loessoid cu formula:
n
S sl =∑ ε sli⋅hi⋅k sl
i =1
unde: hi – grosimea stratului elementar i. hi=0.4*b
ε sli - tasarea specifică a stratului elementar i, care corespunde presiunii totale P i
şi se determină din graficul tasării specifice.

Pi =
σ zgi+σ zpi la mijlocul fiecărui strat elementar i
Graficul tasării specifice se execută după tabelul de tasabilitate din sarcina de
proiect
ksl – coeficient care depinde de dimensiunile lăţimii tălpii fundaăiei b.
Pentru: b ≥ 12 m ksl = 1
b≤3m

P-P 294.1 - 20.05

� ' sl = 0.5 + 1.5 � = 5.48
ksl =0.5+1.5 P0 100

unde: P0 = 100 kPa

P – presiunea pe talpa fundaţiei
Psl – din graficul tasării specifice în valoare de
ε sl =0 .01 unde respectiv P =
sl
35.96 kPa
 Z = 2.0m
P, kPa e sl
10 0.004
50 0.016
100 0.024
150 0.031
200 0.037
300 0.039
În stratul de pămînt loessoid avem 4 straturi elementare hi cu grosimea de:
h1i = 0.48m
h2i = 0.48m
h3i = 0.48m
h4i = 0.48m
h5i = 0.48m
h6i = 0.48m
h7i = 0.48m
h8i = 0.46m

Calculul tasărilor suplimentare Ssl prin umezire se efectuiază conform următoarei

scheme:
 Pentru fiecare strat la mijlocul lui trebuie de calculat
σ zgi şi
σ zpi , pentru
calcul folosim
γ sat pentru că tasarile vor avea loc la umeditatea critică
γ sat =
19.25kN/m3
s = g sat ,1 �d = 19.25kPa
Presiunea la talpa fundaţiei: zg ,0
Presiunea geologică la limita stratului de pămînt loessoid (1):
s zg ,1 = s zg ,0 + g sat ,1 �
(h1 - d ) = 19.25 + 19.25 �
(3.8 - 1) = 107.8 kPa

Calculul pentru primul strat elementar h1i:

P0 = P - s zg ,0 = 297.3 - 19.25 = 278.05 kPa
h1i = 0.48 m;
unde: P = 278.05 kPa - presiunea medie pe talpa fundaţiei
h 0.48
s zg ,1i = g sat �1i + s zg ,0 = 19.25 � + 19.25 = 23.87 kPa
2 2
s zp ,1i = a1 � P0 = 0.881 � 278.05 = 244.96 kPa
Psl1 = s zg ,1i + s zp ,1i = 23.87 + 244.96 = 268.83 kPa

După graficul tasabilităţii găsim:

e sl ,1 = 0,038

Calculul pentru al doilea strat elementar h2i:

h2i = 0.48 m; P0 = 278.05 kPa
h 0.48
s zg ,2i = g sat �2i + s zg ,1i = 19.25 � + 23.87 = 28.49 kPa
2 2
s zp ,2i = a 2 � P0 = 0.642 � 278.05 = 178.5 kPa
Psl 2 = s zg ,2 i + s zp ,2i = 28.49 + 178.5 = 206.99 kPa

După graficul tasabilităţii găsim: sl ,2

e = 0,0376

Calculul pentru al treilea strat elementar h3i:

h3i = 0.48 m; P0 = 278.05 kPa
h 0.48
s zg ,3i = g sat �3i + s zg ,2i = 19.25 � + 28.49 = 33.11 kPa
2 2
s zp ,3i = a 3 � P0 = 0.477 � 278.06 = 132.62 kPa
Psl 3 = s zg ,3i + s zp ,3i = 33.11 + 132.62 = 165.73 kPa

După graficul tasabilităţii găsim: sl ,3

e = 0,033

Calculul pentru al patrulea strat elementar h4i:

h4i = 0.48 m; P0 = 278.05 kPa
 h 0.48
s zg ,4i = g sat �4i + s zg ,3i = 19.25 � + 33.11 = 37.73 kPa
2 2
s zp ,4i = a 4 � P0 = 0.374 � 278.05 = 103.99 kPa
Psl 4 = s zg ,4i + s zp ,4i = 37.73 + 103.99 = 141.72 kPa

După graficul tasabilităţii găsim: sl ,4

e = 0.0295

Calculul pentru al cincilea strat elementar h5i:

h5i = 0.48 m; P0 = 278.05 kPa
h 0.48
s zg ,4i = g sat �4i + s zg ,3i = 19.25 � + 37.73 = 42.35 kPa
2 2
s zp ,4i = a 4 � P0 = 0.306 � 278.05 = 85.08 kPa
Psl 4 = s zg ,4i + s zp ,4 i = 42.35 + 85.08 = 127.43 kPa

După graficul tasabilităţii găsim: sl ,5

e = 0.0258

Calculul pentru al saselea strat elementar h6i:

h6i = 0.48 m; P0 = 278.05 kPa
h 0.48
s zg ,4i = g sat �4i + s zg ,3i = 19.25 � + 42.35 = 46.97 kPa
2 2
s zp ,4i = a 4 � P0 = 0.258 � 278.05 = 71.73 kPa
Psl 4 = s zg ,4i + s zp ,4i = 46.97 + 71.73 = 118.7 kPa

După graficul tasabilităţii găsim: sl ,6

e = 0.0256

Calculul pentru al saptelea strat elementar h7i:

h7i = 0.48 m; P0 = 278.05 kPa
h 0.48
s zg ,4i = g sat �4i + s zg ,3i = 19.25 � + 46.97 = 51.59 kPa
2 2
s zp ,4i = a 4 � P0 = 0.223 � 278.05 = 62 kPa
Psl 4 = s zg ,4i + s zp ,4i = 51.59 + 62 = 113.59 kPa

După graficul tasabilităţii găsim: sl ,7

e = 0.025

Calculul pentru al optelea strat elementar h8i:

h8i = 0.46 m; P0 = 278.05 kPa
h 0.48
s zg ,4i = g sat �4i + s zg ,3i = 19.25 � + 51.59 = 56.01 kPa
2 2
s zp ,4i = a 4 � P0 = 0.196 � 278.05 = 54.49 kPa
Psl 4 = s zg ,4i + s zp ,4i = 56.01 + 54.49 = 110.5 kPa
După graficul tasabilităţii găsim:
e sl ,8 = 0.0245

Obţinînd rezultatele tasărilor specifice putem trece la calculul tasărilor Ssl

Aşa dar calculăm tasările Ssl a fiecărui strat în parte:

S sl ,1 = e sl ,1 � ksl = 0,038 �
h1 � 5.54 = 0.1010m
0.48 �
S sl ,2 = e sl ,2 � ksl = 0.0376 �
h2 � 5.54 = 0.0983m
0.48 �
S sl ,3 = e sl ,3 � ksl = 0.033 �
h3 � 5.54 = 0.0877 m
0.48 �
S sl ,4 = e sl ,4 � ksl = 0.0295 �
h4 � 5.54 = 0.0784 m
0.48 �
S sl ,5 = e sl ,5 � ksl = 0,0258 �
h5 � 5.54 = 0.0686m
0.48 �
S sl ,6 = e sl ,6 � ksl = 0.0256 �
h6 � 5.54 = 0.0680 m
0.48 �
S sl ,7 = e sl ,7 � ksl = 0.025 �
h7 � 5.54 = 0.066m
0.48 �
S sl ,8 = e sl ,8 � ksl = 0.0245 �
h8 � 5.54 = 0.0624m
0.46 �

Avînd aceste calcule facem suma ∑S sl

�S sl = Ssl ,1 + Ssl ,2 + Ssl,3 + Ssl ,4 + Ssl ,5 + Ssl ,6 + Ssl ,7 + Ssl ,8 = 0.6304m
Verificam conditia (1): S1 + S sl �Su
deci: 0.0188 + 0.353 = 0.371m > 0.08m - condiţia nu se respectă
DS �DS �
�� �
Verificam conditia (2): L �L � u

unde: DS = S1 + Ssl - S2 = 0.0188 + 0.371 - 0.0239 = 0.3659 m

0.3659
= 0,061m >> 0,002m
deci: 6 - condiţia nu se respectă
Acest calcul este suficient numai la o fundaţie de aici rezultă că trebuie să
îmbunătăţim capacitatea portantă a pămîntului nostru loessoid care o facem prin
argilizarea solului care consta in injectarea unei suspensii de argila in fisurile si
golurile sau porii pamintului dat care produce calmatarea si impermiabilizarea
acestuia.Aceasta metoda o putem folosi atit in cazul cind sunt constructii invecinate.
 2.5.Alcătuirea fundaţiilor şi calculul ei la rezistenţă

Fundaţii izolate sub stîlpi solicitate centric, axele A-C

Dimensiunile tălpii fundaţiei b �l = 2 �2m sunt suficiente, secţiunea stîlpului

bc �lc = 0.4 �0.5cm , adîncimea de fundare d = 1m , tipul solului fundaţiei – argilă
nisipoasă.
Ţinând cont de adâncimea fundaţiei se adoptă fundaţie cu talpă de înălţime
variabilă şi joclu de tip pahar.
 Proiectăm fundaţia monolită din beton armat cu înălţimea:
h f = d - 0.15 = 1 - 0.15 = 0.85m
fără pernă de fundare, cu grosimea stratului de protecţie a armăturii a1 = 4cm .
Pentru coloana cu secţiunea 0.4 �0.5cm adoptăm paharul cu dimensiunile în plan

h g = 47.5cm
iar adîncimea paharului . Atunci grosimea stratului de beton sub
paharul fundaţiei va fi:
h0 = h f - hg = 0.85 - 0.475 = 0.375m
N 0 I 1200
P= = = 300kPa
Pesiunea la zalpa fundaţiei: A (2 � 2)
P = Pmin = 300kPa
Pentru P �300kPa calculăm lăţimea treptei inferioare care trebuie să fie
h1 . Adoptînd h1 = 30cm obţinem C1 �3 �
C1 �3 � 30 = 90cm .
Distanţa de la marginea paharului pînă la marginea tălpii fundaţiei:
200 - 85
Cuc = = 57.5cm
2
Adoptînd lăţimea trepptei a doua C2 = 15cm şi h2 = 30cm obţinem lăţimea
primei trepte:
(200 - 85)
C1 = - 15 = 42.5cm
2 şi h1 = 30cm
Deci pentru P �300kPa avem C1 = 42.5cm < 3 � h1 = 90cm - condiţia se
h = h1 + h2 = 30 + 30 = 60cm
respectă.Înălţimea totală a treptelor , iar înălţimea
h = h f - h = 85 - 60 = 25cm
paharului uc
Calculul la străpungere se efectuiază pentru valoarea presiunii reactive uniform
distribuite pe talpa fundaţiei P = 300kPa şi valoarea medie a perimetrului piramidei
de străpungere calculată cu formula:
Um = 2 � (bc + lc + 2 �
h01 ) = 2 � (0.4 + 0.5 + 2 �0.415) = 3.46m
Calculăm forţa de străpungere cu formula:
F = P[ b �l - (lc + 2 � (bc + 2 �
h01 ) � h01 ) ] = 300 ��
�2� 2 - (0.5 + 2 � �= 709.23kN
0.415) 2 �
Rezisteţa betonului marca B15( Rbt = 750kPa ) la străpungere:
Fu = jb �Rbt �
Um �h01 = 1 �
750 �3.46 � 0.415 = 1076.9 kN
unde: jb - coeficient adoptat pentru beton greu jb = 1 ;
Rbt - rezistenţa de calcul a betonului la întindere, kPa;
U m - perimetrul mediu al piramidei de străpungere, m;
h01 - înălţimea de lucru a pirmizii de străpungere,

Deci condiţia F �jb �

Rbt �
Um �
h0 a - se respectă.
 Calculăm momentul de încovoiere în secţiunea pe marginea paharului:
b Cuc2 300 ��
P �� 2 57.52
M uc = = = 99.187 kN � m
2 2
Aria secţiunii armăturii (clasa A-III, cu diametrul 8...40 mm, Rs = 365MPa ):
M uc 99.187
As = = 3
= 5.34cm2
(0.9 �
h02 � Rs ) (0.9 �0.565 �365 �10 )
Adoptînd pasul armăturii S = 200 mm numărul barelor vor fi:
b 200
ns = + 1 = + 1 = 8 bare
s 38 iar aria unei bare va fi:
A 5.34
As1 = 1 = = 0.6675cm2
n 8
Adoptăm 9ø 10A-III cu As = 6.28cm , supraarmarea va constitui;
2

(6.28 - 5.34)
100 = 13.27% < 15%
�
5.34 - admisibil.

Capitolul III
Fundatiile pe piloti

3.1.Determinarea tipului constructiei si capacitatii portante a pilotului

În practica de construcţie în multe cazuri se utilizează fundaţii pe piloţi care

deseori concureaza cu fundaţiile de suprafată. Acest tip de fundaţii se utilizează în
primul rînd în cazul în care apare în apropierea scoarţei terestre a unui strat geologic
care constituie pămînt slab de fundare cum ar fi pămînturi argiloase în stare plastic
curgătoare şi în stare curgătoare mîluri, umplutură de pămînt neconsolidat. Straturile
slabe de pămînt dacă constituie o grosime peste 4-5 m ele nu permit execuţia
fundaţiei de suprafaţă.
Fundaţia pe piloţi se utilizează şi atunci cînd nivelul apei se află aproape de
suprafaţa terenului, sau atunci cînd e cazul de sarcini de smulgere care nu pot fi
preluate de fundaţia de suprafaţă. Se întîlnesc multe cazuri cînd se utilizează fundaţia
pe piloţi în condiţii favorabile de teren pentru fundaţii de suprafaţă. În acest caz
neaparat trebuie să se elaboreze variante de fundaţii de suprafaţă şi pe piloţi prin
compararea tehnico economică se evidenţiază care fundaţie este mai efectivă.
În construcţie se utilizează următoarele tipuri de piloţi:
1. Piloţi din beton armat prefabricat
2. Piloţi din beton armat prefabricat cu gol central
3. Piloţi din lemn
4. Piloţi foraţi pe loc (turnat la faţa locului) din beton armat monolit
 Piloţii în componenţa sa constructivă pot forma: fundaţii izolate, continuie,
cîmp de piloţi. Pentru a forma o fundaţie piloţii se unesc la capatul superior printr-o
placă rigidă din beton armat numită radier.
Vom adopta piloţi prefabricaţi, lungimea cărora se stabileşte în conformitate cu
Lp
(lungimea de calcul a pilotului) şi se adoptă cea mai apropiată valoare.
Lungimea piloţilor pentru fundaţii continue (fara subsol), adîncimea de
fundare d = 1m :
- fundaţii solicitate centric (axa B):
L p = (h1 + h2 - d ) + l1 + l1' = 4.7 + 4.6 - 1 + 0.05 + 1.0 = 9.35m
unde: h1 = 0.9 + 3.8 = 4.7 m - înălţimea stratului (1,2) de pămînt
h2 = 4.6m - înălţimea stratului (3) de pămînt
d = 1m - adîncimea de fundare
l1 = 5cm - lungimea încastrării pilotului în radier (pentru fundaţii solicitate
centric)
l1' �1m - lungimea încatrării pilotului în stratul bun de fundare (stratul 4)
- fundaţii solicitate excentric (axa A, C):
L p = (h1 + h 2 -d ) + l2 + l3 + l1' = (4.7 + 4.6 - 1) + 0.1 + 0.36 + 1.0 = 9.76m
unde: l2 = 10m - lungimea încastrării pilotului în radier (pentru fundaţii solicitate
excentric)
l3 �30d s = 30 � 12 = 360mm - lungimea de ancorare a armăturii de rezistenţă
a pilotului în radier.
Pentru ambele fundaţii adoptăm următorul tip de piloţi:
- lungimea pilotului - 10 m;
b �h = 0.3 �0.3cm
- secţiunea transversală - p p
- maraca betunului - B25;
- armătura de rezistenţă - 4�14 A-II.
Lungimea piloţilor pentru fundaţii izolate solicitate excentric (fără
subsol) axa D, adîncimea de fundare d = 1m :
Lungimea de calcul a pilotului:
Lp = (h1 + h2 - d ) + l2 + l3 + l1' = (4.7 + 4.6 - 1) + 0.1 + 0.36 + 1.0 = 9.76m
Adoptăm pilotul prefabricat cu următorii parametri:
- lungimea pilotului - 10 m;
b �h = 0.3 �0.3cm
- secţiunea transversală - p p
- maraca betunului - B25;
- armătura de rezistenţă - 4�14 A-II.

Calculul capacităţii portante a piloţilor

 Actualmente se utilizează mai multe metode de determinare a capacităţii
portante a piloţilor. Noi vom calcula piloţii după metoda empirică bazată pe formule
şi date experimentale.
1. Piloţii coloană – capacitatea portantă în cazul de faţă se determină după formula
g * RA
P= c
gg

unde:
γ c=1 - coeficient al condiţiilor de lucru
γ g =1.4 - coeficient de sigurantţă referitor la pămînt
R – rezistenţa de calcul a pămîntului (a rocii) la vîrful pilotului
A – aria secţiunii transversale a pilotului A = d2
De regulă se cere ca R să fie determinat la faţa locului dacă asemenea date lipsesc
admitem că R = 20000 kPa
dr – adîncimea tălpii radierului, trebuie să respecte condiţia dr > df + 0.15 m
df – adîncimea de calcul de îngheţ
Dacă stratul geologic fie bunaoară stratul 2 are o grosime mai mare de 2m el se
împarte convenţional în straturi elementare în aşa mod ca grosimea fiecărui strat
elementar să fie mai mică de 2 m.
Aşa dar rezistenţa de calcul se determină cu formula
n
F d =γ c ( γ cR∗AR +U ∑ γ cf ∗f i∗li )/ γ g
i =1
li ≤ 2m
hi – adîncimea medie a stratului elementar li
H – adîncimea de la suprafaţa pămîntului pînă la începutul vîrfului pilotului
fi – rezistenţa de calcul a pămîntului elementar care se extrage din tabele în funcţie de
adîncimea medie hi , de tipul şi de starea pămîntului
R – rezistenţa de calcul a pămîntului (a rocii) la vîrful pilotului
γ cR =γ cf =1 - la baterea pilotului coeficient care ţine cont de modul de împingere
a pilotului.
U – perimetrul exterior a secţiunii transversale a pilotului
Lungimea minimă a pilotului 3m este rational de amplasat pilotul într-un strat bun
de pămînt încastrîndu-l în acest strat cel puţin 1m.
Determinarea capacităţii portante a piloţilor şi distribuţia lor în
fundaţie:
Fundaţii izolate solicitate centric (fără subsol) axa B.
Vîrful pilotului se încastrează în stratul (4) de pămînt care este nisip fin umed cu
j = 20o; E = 7596.45kPa; C = 45kPa; I L = 0.0625
Rezistenţa de calcul la vîrful pilotului conform tab. 9.1 (Veselov pag. 144)
pentru H = 10.6m şi I L = 0 este R = 7760kPa
Calculul capacităţii portante a pilotului se efectuiază după următoarea schemă:
 Rezistenţa pămîntului f pe feţele laterale ale pilotului se determină pentru
fiecare strat elementar, în formă de tabel, conform tab.9.2 (Veselov pag. 145):
Nr. Denumirea hi , li , fi , g g cf ��
li f i
cf
strat. stratului m m kPa kN/m
Pamint 1.7875 1.575 40.51 1 63.803
1
loessoid 2.575 1.575 44.45 1 70.008
3.34 1.53 49.7 1 76.041
Nisip
2 4.105 1.53 53.165 1 81.342
argilos
4.87 1.53 55.61 1 85.083
Argila 5.545 1.15 57.09 1 65.65
3
bruna 6.02 1.15 58.04 1 66.74
�= 508.667

Determinăm capacitatea portantă a pilotului:

n
Fd = g c �
(g CR �
Ap � �g cf ��
R +U � li f i ) = 1 �
i =1
(1 � 10500 + 1 �
0.09 � 508.667) = 1453.667 kN
 Determinăm reziatenţa de calcul a pilotului:

Fd 1453.667
P= = = 1038.33kN
gg 1.4

3.2.Determinăm numărul de piloţi:

( N 0 I + N rpI )
n=
cu formula: P
N =g f � N n = 1.1 �1700 = 1870kN
unde: 0 I
N rpI
- greutatea radierului şi pămîntului deasupra lui
N rpI = g f �Ar �dr � g m = 1.1 � 1 21 = 34.303kN
1.485 ��
g = 1.1
în care: f - coieficient de siguranţă al sarcinii
g m = 20...22kN / m3 - greutatea specifică a radierului şi pămîntului
deasupra lui
d r = 1m - adîncimea de fundare a radierului
Ar - suprafaţa tălpii radierului
N0I 1870
Ar = = = 1.485m 2
Pr - g m �
gf �
d r 1281.88 - 21 �
1.1 �
1
unde: Pr - presiunea medie pa talpa radierului considerînd convenţional că
piloţii lipsesc
P 1038.33
Pr = = = 1281.88kPa
(3d p )2 0.81
Deci numărul piloţilor pentru fundaţia dată vor fi:
N0I 550 340
n= = = = 0.332 �1
P - N p 1463.667 - 22 1023.47
1.4 piloţi

Determinăm distanţa dintre piloţi în lungul radierului

(axa A-C), N oI = 520kN / m , cu formula:
P
C1 = nş � , m
NI
nş
unde: - numărul de şiruri de piloţi determinat cu formula:
N 01 1200
ns = = = 1.18
Fd 1453.667
- Np - 22
gk 1.4 şir
 în care: N 0 = 1200kN / m sarcina de calcul de la perete pe 1 m lungime a
radierului
g k = 1.4 - coeficient de siguranţă a sarcinii
Np = L�
q = 10 �
2.2 = 22kN
- greutatea proprie a pilotului
unde: L = 10m - lungimea pilotului;
q = 2.2kN / m - greutatea proprie a 1 m de lungime a pilotului
N I = N 0 I + N rI = 1200 + 3.267 = 1203.26kN / m
unde: N rI - greutatea proprie a radierului şi a pămîntului deasupra lui pe 1 m
lungime
determinată cu formula:
N rI = g f �
gm �br � 1 = 1.1 �
hr � 22 �0.45 �0.3 = 3.267 kN / m
g = 1.1
în care: f - coeficient de siguranţă al sarcinii;
g m = 20...22kN / m3 - greutatea specifică a radierului şi pămîntului
deasupra lui;
hr �0.3m - înălţimea radierului;
br = d + 2D = 0.25 + 2 �
0.1 = 0.45m - lăţimea radierului
P 1038.33
C1 = ns � = 2 � = 1.72mm
Deci : NI 1203.26
 3.3Calculul tasării fundaţiei continue pe piloţi
(axaB)
Acest calcul se execută după aceeaţi metodă de însumare pe straturi elementare
ca şi la fundaţiile de suprafaţă
Calculul tasării fundaţiei se efectuiază după următoarea schemă:

Determinăm valoarea medie ponderată a unghiului de frecare interioară

a tuturor straturilor care vin în contact cu lungimea pilotului:
j � h + j2 � h3 + j3 �h4 20 � 3.15 + 24 �4.6 + 18 �
2.3
jm = 1 2 = = 21.37o
h2 + h3 + h4 3.15 + 4.6 + 2.3
Determinăm dimensiunile în plan a tălpii fundaţiei convenţionale abcd:
b = d + 2� L� tgjm / 4 = 0.25 + 2 �
9.95 �0.097 = 2.18m
l = d + 2� L� tgjm / 4 = 0.25 + 2 �
9.95 �0.097 = 2.18m

unde: d = 0.25m - lungimea laturii secţiunii transversale a pilotului;

L = 9.95m - distanţa de la talpa radierului pînă la vîrful pilotului
Verificăm condiţia: PII �R
 N 0 II + N abcdII 340 + 1107.9
PII = = 2
= 303.4kPa
unde: b �
l 2.18
Valoarea medie a greutăţii proprii a fundaţiei se determină cu formula:
N abcdII = g f ���
b l d' � g III = 1.1 �2.18 �2.18 � 18.41 = 1101.9kN
11.45 �
g2 �l1I + g 3 �l3 + g 4 � 3.15 + 18.8 �
l4 16.9 � 4.6 + 19.7 �
2.3
gm = = = 18.41kN / m3
l1 + l2 + l 3
I
2.520 + 3.9 + 2.03
Rezistenţa de calcul a stratului (4) de pămînt pe care se reazemă vîrful pilotului
se determină cu formula:
g c2 ( M g �
g c1 � kz � g II + M q �
b1 � CII )
g III + M c �
d1 �
R1 =
k
unde: g c1 şi g c 2 - coeficienţi ce ţin cont de tipul şi starea pămîntului de bază
( Şutenco pagina 147 );
γ c1 =1.25 – pentru nisip mare saturat şi γ c2 =1;
k - coeficient care ţine cont de determinarea caracteristicilor ϕ şi C; dacă acestea
sunt determinate experimental se adoptă k=1, iar dacă se extrag din tabel în funcţie
de e si I L se adoptă k=1.1; la proiectul de curs adoptăm k=1.1;
M γ ; M q ; M c -coeficienţi în funcţie de ϕ II a pămîntului de sub talpa de fundaţie:
j II = 180 ; M g = 0.56; M q = 3.06; M c = 5.66;
k z - în funcţie de b, pentru b≤10 m k z =1 ; b-lăţimea tălpii fundaţiei.
g III = 16.54kN / m3 - greutatea volumică a pămîntului de sub talpa fundţiei;
d ' = 0.699m - adîncimea de fundare;
db = 0.301m - adîncimea subsolului;
b = 2.31m - lăţimea tălpii fundaţiei;
Acum putem calcula rezistenta:
1( 0.56 ���
1.25 � 1 1 17.2 + 3.06 �� 40 )
1 16.54 + 5.66 �
R1 = = 325.7
1.1
Deci:
PII = 303.4kPa < R1 = 325.7kPa - condiţia se respectă.

3.4.Calculul radierului fundaţiei continue solicitată centric pe 1şir de piloţi

 (axa B)
În cazul dat radierul se calculează la rezistenţă privind două etape:
1. etapa pe parcursul căreia se realizează construcţia
2. etapa de exploatare a construcţiei
Radierul se construieşte ca o grindă continuă care se reazemă pe un mediu elastic ( pe
pereţi fiind solicitat de forţe concentrate – piloţi )

Date iniţiale:
piloţi cu secţiunea 20 �20cm amplasaţi în două şiruri, pasul piloţilor
în şir - C1 = 1.72 m; distanţa între şiruri (în axe) - C2 = 0 m; sarcina de calcul pe 1
m lungime a radierului ( inclusiv greutatea proprie a radierului ) -
N I = 1203.26kN / m
Lăţimea radierului: br = 0.45m . Înălţimea radierului se adoptă să fie hr = 0.3m
Lungimea de calcul c
L = 1.05 � ( C1 - bp ) = 1.05 �( 1.72 - 0.5) = 1.281m
Calculăm momentele de încovoiere:
-NI � L2c -1203.26 � 1.2812
Mr = = = -164.54 kN � m
- în reazeme: 12 12
NI � L2c 1203.26 � 1.2812
Md = = = 82.27 kN � m
- în deschideri: 24 24
Aria secţiunii armăturii (clasa A – II, Rs = 280 MPa ) deasupra reazemului:
164.54
Asr = 3
= 0.0004m2 = 4cm2
(0.9 �
0.45 �
280 �
10 )
în deschidere:
82.7
Asd = 3
= 0.0002m 2 = 2cm 2
(0.9 �
0.4 �280 �
10 )
Armarea se execută cu carcase plana.
Adoptăm carcase cu diametrul barelor 14mm-AII.

BIBLIOGRAFIE
1.Manual ”Проектирование оснований и фундаменты”.В.А. Веселов

2.Manual ”Основание и фундаменты” Шутенко

3.Indicaţie metodică “ Mecanica paminturilor”

4.Indicaţie metodică Nr. 51 “ Свайные фундаменты „

5.Manual „Tehnologia efectuarii constructiilor” N.Pruteanu