UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII

CONSTRUCȚII METALICE III

TEMA :
“ PROIECTAREA STRUCTURII DE REZISTENȚĂ A UNEI CONSTRUCȚII
METALICE ETAJATE CU CONTRAVÂNTUIRI EXCENTRICE”

CONDUCĂTOR DE PROIECT :

STUDENT :
AN UNIVERSITAR:

SPECIALIZAREA:

CCIA
 TEMA PROIECTULUI

Se cere sa se proiecteze structura de rezistenta a unei constructii metalice

etajate cu contravantuiri excentrice cu urmatoarele caracteristici:
- 3 deschideri – 6.40 m
- 5 travei – 5.9 m
- Inaltime parter – 3.70 m
- Inaltime nivel curent – 3.10 m
- Regim inaltime – P+3E
- Incarcarea utila pe planseele curente : Locuinte
- Incarcarea permanente la nivelul ultimului planseu – se evalueaza, 3KN/mp
- Caracteristicile seismice din amplasament – Barlad – ag = 0.35g, TC = 1.00s
- Incarcarea generata de zapada – se determina conform CR 1-1-3/2012
- Materiale utilizate – otel tip S355 si S235, beton in planseu : C20/25
Note si observatii:
1. Peretii exterioare se vor realiza din pereti cortina
2. Coeficientii incarcarilor si clasa de importanta a constructiei se vor determina
functie de destinatia constructiei, conform standardelor si normativelor in vigoare
3. Se va neglija influneta data de actiunea vantului si de variatiile de temperatura
4. Componentele nestructurale sunt realizate din materiale cu capacitate de
deformare mare
Standarde si normative:
- CR 0/2012 – Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii
- SR EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1:
Actiunea generale. Greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile pentru
cladiri.
- CR 1-1-3/2012 – Cod de proiectare seismica, Partea I – Prevederi de
proiectare pentru cladiri
- NP 112-04 – Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa.
 Evaluarea acțiunii din zăpadă
Acoperișul clădirii este de tip terasă necirculabilă prevăzută cu un atic perimetral
cu înălțimea de 60 cm.
Conform CR 1-1-3/2012 (“Cod de proiectare).

1. Valoarea acțiunii din zăpada neaglomerată pe acoperiș:

S = γIS ∗ µi ∗ Ce ∗ Ct ∗ sk
unde:
γIS – factorul de importanță-expunere pentru acțiunea zăpezii
µi - coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiș
sk - valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2 ], în
amplasament
Ce - coeficientul de expunere al construcției în amplasament
Ct - coeficentul termic
Clădirea se încadrează în clasa III de importanță-expunere, astfel factorul de
importanță-expunere pentru acțiunea zăpezii va avea valoarea:
γIS = 1.0
Având un acoperiș terasă, cu un unghi α ≤ 30°, coeficientul de formă va avea
valoarea:
μi = 0.80
Tipul expunerii în funcție de mediul înconjurător este o expunere normală, astfel,
coeficientul de expunere va avea valoarea:
ce = 1.00
Deoarece construcția nu face parte dintr-un caz special, în care valoarea
coeficientului termic se determină prin studii speciale, acesta va fi:
ct = 1.00
Conform hărții, valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, pentru
localitatea Barlad, județul Vaslui, este:
Sk=2 Kn/m2
Astfel, valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiș, va fi:
S=1.0*0.8*1*1*2=1.60 KN/m2
 Evaluarea incarcarilor

Permanente planseu curent:

- Greutate proprie planseu:
kN
 Tabla: 0.075 ∗ 1.13 = 0.0847 2 ≅ 𝟎. 𝟏𝟎 𝐤𝐍/𝐦𝟐
m
6 𝐤𝐍
 Placa beton armat: 25 ∗ (8 + ) = 𝟐. 𝟕𝟓
2 𝐦𝟐
𝐤𝐍
- Greutate proprie planseu : 0.10 + 2.75 = 𝟐. 𝟖𝟓
𝐦𝟐
𝐤𝐍
- Finisaje : 𝟐. 𝟏
𝐦𝟐
𝐤𝐍
- Grinda secundara : 𝟎. 𝟏𝟓
𝐦𝟐
𝐤𝐍
- Grinda principala : 𝟎. 𝟐𝟓
𝐦𝟐
𝐤𝐍
- Stalpi : 𝟎. 𝟑𝟓
𝐦𝟐

Variabile planseu curent:

𝐤𝐍
- Utila : 𝟏. 𝟓
𝐦𝟐
Permanente planseu terasa:
𝐤𝐍
- Greutate proprie placa : 𝟐. 𝟖𝟓
𝐦𝟐
𝐤𝐍
- Beton de panta: 0.05 ∗ 24 = 𝟏. 𝟐𝟎
𝐦𝟐
𝐤𝐍
- Ansamblu termo-hidroizolatie : 0.10 ∗ 0.40 = 𝟎. 𝟎𝟒
𝐦𝟐
Variabile planseu terasa
- Actiunea din zapada
S=𝛾𝐼𝑆 ∗ 𝜇𝑖 ∗ 𝐶𝑒 ∗ 𝐶𝑡 ∗ 𝑆𝑘
𝑆𝑘 = 2 𝑘𝑁/𝑚2 Barlad
𝛾𝐼𝑆 = 1.00
𝜇𝑖 =0.8
𝐶𝑒 =1
Ct=1
S=1.0*0.8*1*1*2=1.60 KN/m2

kN
- Incarcarea din pereti exteriori tip cortina: 0.75
m2
Actiunea caracteristica ( GS ):
- Planseu curent
kN
q1 = 1.00 ∗ 5.70 + 0.60 ∗ 1.5 = 6.60
m2
∑qplcurent=2.85+2.1+0.15+0.25+0.35=5.70KN/m^2
- Planseu terasa
kN
q2 = 1.00 ∗ 4.09 + 0.40 ∗ 1.60 = 4.79
m2
∑qplterasa=2.85 + 1.20 + 0.04=4.09 KN/m^2

Masa structurii

Incarcari distribuite pe suprafata:

- Planseu curent:
G1 = q1 ∗ nivele ∗ (3D ∗ 5T)
G1 = 6.60 ∗ 3 ∗ (3 ∗ 6.40 ∗ 5 ∗ 5.9) = 11215kN
- Planseu terasa:
G2 = q2 ∗ nivele ∗ (3D ∗ 5T)
G2 = (4.79 ∗ 1.00 ∗ 3 ∗ 6.40 ∗ 5 ∗ 5.9) = 2713 kN
Incarcari distribuite liniar :
G3 = qcortina ∗ hnivel ∗ nivele ∗ (3D + 5T)
G3 = (0.70 ∗ 3.70 ∗ 1 ∗ (3 ∗ 6.40 + 5 ∗ 5.9) ∗ 2) + (0.70 ∗ 3.10 ∗ 3 ∗ (3 ∗ 6.40 + 5 ∗
5.9) ∗ 2) = 362 + 634 = 996 kN
Gtotal = G1 + G2 + G3 = 11215 + 2713 + 996 = 14924 kN
G 14924
m= = = 1521.30 tone
g 9.81

Seism:
ag = 0.35g –Barlad
TC = 1.00s
TB = 0.20s ;TD = 3.00s
3 3
T1 = Ct ∗ H4 = 0.075 ∗ (3.70 + 3 ∗ 3.10)4 = 0.51 s
Ct = 0.075 – cadre spatiale din otel cu contravantuiri excentrice
Fb = γ ∗ Sd (T) ∗ m ∗ λ
β(T1 )
Sd (T) = ag ∗
q

β(T) = β0 = 2.50
αu
q = 5.00 ∗ – cadre contravantuite excentric Tab. 6.3. P100-2013
α1
αu
= 1.20
α1

q = 5.00 ∗ 1.20 = 6.00

γ = 1.00 – clasa III de importanta-expunere
λ = 0.85 ( pentru T1 ≤ TC )
2.50
Sd (T) = 0.35 ∗ 9.81 ∗ = 1.43
6.00
Fb = 1.00 ∗ 1.43 ∗ 1521.30 ∗ 0.85 = 1848.77 kN

Forte seismice de nivel

terasa
Gplanseu = 2713 kN
curent G1 G3 11215 996
Gplanseu = + = + = 4070.3 kN
nr.nivele nr.nivele 3 3
Gterasa 2713
mterasa planseu
planseu = g
=
9.81
= 276.55 tone
Gcurent 4070.3
mcurent planseu
planseu = = = 414.91 tone
g 9.81
mk ∗zk
dk =
Σ(mk∗z𝑘)
Fbi = Fb ∗ dk

nivele mk(t) zk(m) mk*zk dk Fb (kN) Fbz(kN)

3 276.55 13.00 3595.15 0.30 551.16
2 414.91 9.90 4107.61 0.34 629.72
1848.77
1 414.91 6.80 2821.39 0.23 432.54
P 414.91 3.70 1535.17 0.13 235.35
S 12059.31 1.00 1848.77 1848.77

Se determina momentele de torsiune accidentala:

Mt = Si ∗ ea
ea = 0.05 ∗ Lmax
Lmax = max(3D; 5T) = max(3 ∗ 6.40; 5 ∗ 5.90) = max(19.20; 29.50)
Lmax = 29.50 m
ea = 0.05 ∗ 29.50 = 1.475 m
MtP = FbP ∗ ea = 170.96 ∗ 1.475 = 347.14kNm
Mt1 = Fb1 ∗ ea = 346.81 ∗ 1.475 = 637.99 kNm
Mt2 = Fb2 ∗ ea = 522.65 ∗ 1.475 = 928.84 kNm
Mt3 = Fb3 ∗ ea = 698.50 ∗ 1.475 = 812.96 kNm
MtP 347.14
FbPP = − =− = −11.76 kN
Lmax 29.50
Mt1 637.99
Fb1P = − − = −21.626 kN
Lmax 29.50
 Mt2 928.84
Fb2P = − − = −31.486 kN
Lmax 29.50
Mt3 812.96
Fb3P = − − = −27.558 kN
Lmax 29.50

Stabilirea sectiunii elementelor

Dimensionarea grinzilor secundare
A. STAREA LIMITA ULTIMA
qplanseu → qliniar
planseu
qcurent = coef. pt permanenta ∗ ∑qplcurent + coef. pt utila ∗ utila = 1.35 ∗ 5.70 +
kN
1.50 ∗ 1.5 = 9.945
m2
planseu
qterasa = coef. pt permanenta ∗ ∑qplterasa + coef. pt utila ∗ zapada = 1.35 ∗ 4.09 +
kN
1.50 ∗ 1.76 = 7.771
m2
𝑝𝑙𝑎𝑛𝑠𝑒𝑢 planseu D 6.40 kN
qcurent = qcurent ∗ = 9.945 ∗ = 15.91
4 4 m
planseu planseu D 6.40 kN
qterasa = qterasa ∗ = 7.771 ∗ = 12.43
3 4 m
planseu
qterasa ∗ t2 12.43 ∗ 5.902
Mterasa = = = 54.08 kNm
8 8
𝑝𝑙𝑎𝑛𝑠𝑒𝑢
qcurent ∗t2 15.91 ∗ 5.902
Mcurent = = = 69.22 kNm
8 8
planseu
qterasa ∗ t 12.43∗5.90
T terasa = = = 36.66 kN
2 2
𝑝𝑙𝑎𝑛𝑠𝑒𝑢
qcurent ∗t 15.91∗5.90
T curent = = = 46.93 kN
2 2
Se determina modulul de rezistenta necesar:
M
σ= ≤ σadm
W
80
σadm = 355.00 ∗ = 284 MPa ≅ 300 MPa
100
terasa M 54.08∗106
Wnec = = = 180266.66mm3
σadm 300

curent M 69.22 ∗106

Wnec = = = 230733.3 mm3
σadm 300

Aleg un profil IPE 360

Wy = 904 cm3 = 904000 mm3
Mmax 69.22∗106
σ= = = 76.57 MPa
Wy 904000
Tmax ∗S
τ= ≤ τadm
ti ∗I

τadm = 355 ∗ 60% = 213 MPa ≅ 215 MPa

 S = zG ∗ A
46.93 ∗103 ∗486.86∗103
τ= = 11.05 MPa
12.7∗16270∗104
S = 173.65 ∗ (170 ∗ 12.7) + 83.65 ∗ (167.3 ∗ 8) = 486867.51 mm3
S = 486.86 cm3
Tensiuni echivalente:
σech = √σ2 + 3τ2 ≤ 1.10R
1.10 ∗ 300 = 330 MPa
σech = √σ2 + 3τ2 = √76.572 + 3 ∗ 11.05 2 = 78.92 MPa
σech = 127.33 < 330  SE VERIFICA

B. STAREA LIMITA DE DEFORMATIE

planseu
5 qcurent ∗ t4 5 9.94∗5.904
f= ∗ = ∗ = 0.0045 m
384 E∗I 384 210000∗103 ∗16270∗10−8
L 5.90
fadm = = = 0.023 m
250 250
f < fadm : 0.0045<0.023 SE VERIFICA

Dimensionarea grinzilor principale

𝑃∗𝑙 2 2𝑛2 +1 46.93∗6.402 2∗32 +1
EIᵠ1 = EIᵠ2 = ∗ = ∗ = 253.63 𝑘𝑁 ∗ 𝑚2
48 𝑛 48 3
Mmax∗𝑙 2 131.83∗6.802
EIf = = = 598.21 𝑘𝑁 ∗ 𝑚2
𝑛𝑓 10.19
𝑃∗𝑙 46.93∗6.40
𝑀𝑚𝑎𝑥 = = = 125.14 𝑘𝑁 ∗ 𝑚
𝑛𝑀 2.4

PROFIL IPE 400

E = 210000 ∗ 103 kN/m2
I = 23130 ∗ 10−8 m4
EI = 48573 kN
EIf 598.21
f= = = 0.012 m
EI 48573
L 6400
fadm = = = 18.28 mm
350 350
f < fadm  0.012 m < 0.018 𝑚 Se verifica
 Verificari ale sectiunii
Verificarea la stabilitatea generala

l1 ≤ 40 ∗ iyt (S235)
l1 ≤ 35iyt (S355)
l1 – distanta intre grinzile care rigidizeaza profilul studiat
D
Pentru grinzi principale l1 =
4
Pentru grinzi secundare l1 = T
Grinzi secundare:
l1 = t = 5.90 m
PROFIL IPE A 360
l1 ≤ iyt ∗ 35
B∗H3
Iyt = Iy1 + e2y1 ∗ A1 = + e2y1 ∗ A1
12
170∗12.73
Iyt = + 173.652 ∗ 2159 = 65132201 mm4
12
At = 170 ∗ 12.7 = 2159 mm2
Iyt 6.51∗107 ∗10−12
iyt = √ =√ = 0.173m
At 2159∗10−6

l1 ≤ 35iyt
5.90 ≤ 35 ∗ 0.173  5.90 < 6.05 𝑚 Se verifica

Verificarea stabilitatii locale

Verificarea stabilitatii talpii comprimate
b′ 81
≤ K i = 13.00  = 6.37 < 13.00 → Se verifica
tf 12.70
b−tw 170−8
b′ = = = 81
2 2
K1 = 13.00 – tab. 3.31 Siminea pag. 294
 Verificarea stabilitatii locale a inimii

hw 210
≤ 110 ∗ √
tw R

360 210
≤ 110 ∗ √ 45 < 92.03
8 300

Grinzi principale.
PROFIL IPE 400
l1 ≤ iyt ∗ 35
D 6.40
l1 = = = 1.60 m
4 4
B∗H3
Iyt = Iy1 + e2y1 ∗ A1 = + e2y1 ∗ A1
12
170∗12.73
Iyt = + 173.502 ∗ 2159 =2.35*106 mm4
12
At = 170 ∗ 12.7 = 2159 mm2
Iyt 2.35∗107 ∗10−12
iyt = √ =√ = 0.104m
At 2159∗10−6

l1 ≤ 35iyt
1.60 ≤ 35 ∗ 0.104  1.60 < 3.64 𝑚  Se verifica

hw 210 334.6 210

≤ 110 ∗ √  ≤ 110 ∗ √ 41.82 ≤ 92.03  Se verifica
tw R 8 300

Verificarea nu este necesara deoarece inegalitatea este adevarata

In urma calculelor de dimensioare a grinzilor, am ales grinzi secundare profil
IPE360 si grinzi principale profil IPE400.
 Stabilirea dimensiunilor elementelor
Stabilirea dimensiunilor stalpilor

Aaf = 6.40 ∗ 5.90 = 37.76 m2

GF nivel curent
Nnivel curent = q planseu ∗ Aaf = 9.94 ∗ 37.76 = 375.33 kN
GF
Nterasa = qterasa
planseu ∗ A af = 7.71 ∗ 37.76 = 291.12 kN
NGF = 291.66 + 3 ∗ 375.33 = 1417.65 kN
Se determina lungimea critica de flambaj:
Lcr,y = fl,y ∗ Hnivel
Lcr,z = fl,z ∗ Hnivel
Aleg profilul HEB 240

Determinarea lungimii de flambaj

fl,y = 1.00
fl,z = 1.00
Lcr,y = 3.70 m
Lcr,z = 3.70 m
Dimensiuni si caracteristici geometrice ale sectiunii transversale:
h = 240 mm
b = 240 mm
t w = 10 mm
t f = 17 mm
r = 21 mm
A = 106.00 cm2
Iy = 11260 cm4
Iz = 3923 cm4

Verificarea de rezistenta a actiunii transversale a stalpului

A∗fy 106.00∗102 ∗355

NC,Rd = = = 3763000 N = 3763 kN
γM0 1.00
π2 ∗E∗Iy π2 ∗2.10∗105 ∗11260∗104
NCr,y = = = 5426303.86 kN
L2cr,y 37002
 π2 ∗E∗Iz π2 ∗2.10∗105 ∗3923∗104
NCr,z = = = 5939281.36 kN
L2cr,z 37002

Se determina zveltetea relativa:

A ∗ fy 106.00 ∗ 102 ∗ 355

λy = √ =√ = 0.83
Ncr,y 5426303.86

A ∗ fy 106.00 ∗ 102 ∗ 355

λz = √ =√ = 0.79
Ncr,z 5939281.36
Profil HEB 240
h 240
= = 1.00 ≤ 1.20
b 240
t f = 17 mm < 100 𝑚𝑚
Curba de flambaj :
y − y → b(α = 0.34)
z − z → c(α = 0.49)

Pierderea stabilitatii generale in jurul axei y-y

α = 0.34 (curba b) Tabel 6.1. SR EN 1993 − 1 − 1: 2006

φ1 = 0.50 ∗ [1 + αy ∗ (λy − 0.20) + λ2y ]
φ1 = 0.50 ∗ [1 + 0.34 ∗ (0.83 − 0.20) + 0.832 ] = 0.95

1 1
χy = = = 0.70
φy +√φ2y −λ2y 0.95+√0.952 −0.832

Pierderea stabilitatii generale in jurul axei z-z

α = 0.49 (curba c)Tabel 6.1. SR EN 1993 − 1 − 1: 2006

φ2 = 0.50 ∗ [1 + αz ∗ (λz − 0.20) + λ2z ]
φ2 = 0.50 ∗ [1 + 0.49 ∗ (0.79 − 0.20) + 0.792 ] = 0.95
1 1
χz = = = 0.67
0.95+√0.952 −0.792
φz +√φ2z −λ2z
 Rezistenta la flambaj

A∗fy 106.00∗102 ∗355

Nb,Rd = χy ∗ = 0.70 ∗ = 2634.10 kN
γM0 1.00

Verificare conditii
NEd 1417.65
= = 0.538 ≤ 1.00
Nb,Rd,y 2634.10

 Se verifica
NEd = 𝑁 𝐺𝐹 = 1417.65 𝑘𝑁

CALCULUL STRUCTURII

Sectiuni folosite in programul SCIA:

- Stalpi HEB 240
- Grinzi principale : IPE 400
- Grinzi secundare : IPE 360
- Contravantuiri : HEB 180
- Bare disipative : HEB 240, HEB 220, HEB 180, HEB 120
- Planseu C20/25 : grosime 8 cm

Definirea combinatiilor de incarcari:

GF : 1.35 ∗ ΣGi + 1.50 ∗ ΣQi
GS DISIPATIV: ΣGi + Σψ2,i ∗ Qi + γ ∗ AEd
GS NEDISIPATIV ∶ ΣGi + Σψ2,i ∗ Qi + ΩT ∗ γ ∗ AEd
γ = 1.00
ΩT = 2.50

Verificarea modurilor proprii:

3 3
T1 = Ct ∗ H 4 = 0.075 ∗ (3.70 + 3 ∗ 3.10)4 = 0.51 s
TSCIA = 0.49s
 Verificarea deplasarilor relative de nivel
SLS : dre = ν ∗ q ∗ dr ≤ 0.75%
SLU : dre = c ∗ q ∗ dr ≤ 2.50%
ΩT ΩT 𝑇𝑐
c= + (1 − )∗ ≤3
𝑞 𝑞 𝑇1
2.5 2.5 1.00
c= + (1 − )∗ = 1.60
6 6 0.49

Deplasari noduri:

SLU X
Deplasari dre(EI)
Etaj dre SLU dr,a SLU
SCIA [mm] c q
[mm] [mm]

3 10.4 1.9 18.24 77.5

2 8.5 2.4 23.04 77.5 h niv parter= 3700 mm
1.6 6
1 6.1 2.8 26.88 77.5 h niv etaj= 3100 mm
P 3.3 3.3 31.68 92.5

SLU Y
Deplasari dre(EI)
Etaj dre SLU dr,a SLU
SCIA [mm] c q
[mm] [mm]

3 11.3 1.9 18.24 77.5

2 9.4 2.8 26.88 77.5 h niv parter= 3700 mm
1.6 6
1 6.6 3.1 29.76 77.5 h niv etaj= 3100 mm
P 3.5 3.5 33.6 92.5
SLS X
Deplasari dre(EI)
Etaj dre SLS dr,a SLS
SCIA [mm] ν q
[mm] [mm]

3 10.4 1.9 5.7 15.5

2 8.5 2.4 7.2 15.5 h niv parter= 3700 mm
0.5 6
1 6.1 2.8 8.4 15.5 h niv etaj= 3100 mm
P 3.3 3.3 9.9 18.5

SLS Y
Deplasari dre(EI)
Etaj dre SLS dr,a SLS
SCIA [mm] ν q
[mm] [mm]

3 11.3 1.9 5.7 15.5

2 9.4 2.8 8.4 15.5 h niv parter= 3700 mm
0.5 6
1 6.6 3.1 9.3 15.5 h niv etaj= 3100 mm
P 3.5 3.5 10.5 18.5
 CALCULUL SUPRAREZISTENTEI SISTEMULUI STRUCTURAL

Directia X
Nivel Sectiuni Ved Vpl,link Ved/Vpl,link Ωi Ωi,min γ0v ΩTi ΩT
3 HEB 120 75.35 96.12 0.783915938 1.275647
2 HEB 180 154.45 191.44 0.806780192 1.239495
1.13 1.4 2.373 2.5
1 HEB 220 204.89 262.94 0.7792272 1.283323
P HEB 240 265.57 301.88 0.879720419 1.136725

Directia Y
Nivel Sectiuni Ved Vpl,link Ved/Vpl,link Ωi Ωi,min γ0v ΩTi ΩT
3 HEB 120 79.72 96.12 0.829379942 1.20572
2 HEB 180 149.73 191.44 0.782124948 1.278568
1.03 1.4 2.163 2.5
1 HEB 220 211.91 262.94 0.805925306 1.24081
P HEB 240 291.65 301.88 0.966112363 1.035076
Calcul element disipativ Vz directia X

Calcul element disipativ My directia X

Calcul element disipativ N directia X

Calcul element disipativ Vz directia Y

Calcul element disipativ My directia Y

Calcul element disipativ N directia Y

Diagrame Stalp central Mz

Diagrame Stalp central My

Diagrame Stalp central Vz

Diagrame stalp central Vy

Diagrame stalp central N

Diagrame stalp colt N

Diagrame stalp colt Vz

Diagrama stalp colt Vy

Diagrama stalp colt My

Diagrama stalp colt Mz

Diagrama grinda adiacenta elementului disipativ N Parter directia X

Diagrama grinda adiacenta elementului disipativ Vz Parter directia X

Diagrama grinda adiacenta elementului disipativ My Parter directia X

Diagrama grinda adiacenta elementului disipativ My Parter directia Y

Diagrama grinda adiacenta elementului disipativ Vz Parter directia Y

Diagrama grinda adiacenta elementului disipativ N Parter directia Y