Sunteți pe pagina 1din 50

Universitatea Tehnică “Gh.

Asachi” IAŞI
Facultatea de Construcţii si Arhitectură

Student: Buruiana Daniel


Grupa : 3502
Secţia C.C.I.A

2004-2005
2

PROIECTUL VA CUPRINDE :

A. Piese scrise

1. Realizarea unui studiu geotehnic.


2. Proiectarea unui zid de sprijin.
3. Verificarea stabilitatii unui taluz.
4. Proiectarea unor fundatii izolate :
a) rigide ;
b) elastice .
5. Retele de grinzi de fundare:
a) metoda aproximativa ;
b) metoda Winkler.
6. Fundatii de adancime.
7. Fundatii pe chesoane deschise .
8. Sprijiniri .

B. Piese desenate

1. Plan general de amplasare a fundatiilor izolate (Sc. 1:100, 1:200).


2. Detalii de fundatii.
3. Armarea unei grinzi de fundatii continue sub stalpi.
3

I. Realizarea unui studiu geotehnic

Pe un amplasament corespunzator unui ansamblu industrial urmeaza sa se realizeze o serie de


obiective cu scop de productie si locuinte .In vederea precizarii structurii litografice a amplasamentului se
cere sa se intocmeasca un studiu geotehnic necesar proiectarii si realizaii constructiei respective .
In acest scop s-au realizat :
• un profil transversal al amplasamentului ;
• cercetari de teren urmate de incercari de laborator constand in efectuarea unor foraje
avand diametre de :
- 2 toli ( f Φ2”);
- 12 toli ( f Φ12”);
si a analizei de determinare a unor caracteristici fizico-mecanice a probelor recoltate .
Cercetarile in situ au constat in executia a trei foraje manuale cu diametrul de 2” si doua foraje
mecanice cu diametrul de 12”.
Din forajele de 2” notate f1, f3, f3, s-au recoltat probe tulburate pentru care in laborator s-au
determinat caracteristicile care pun in evidenta proprietatile fizice ale pamantului(W,W,W,γ,n,e)
Forajele de 2” notate F4, F5, au fost recoltate probe netulburate pe care in laborator s-au determinat
parametrii de rezistenta la forfecare ai pamantului si modulii de deformatie edometrica .
Forajele sunt pozitionate ca in figura . Datele obtinute din foraje si analiza de laborator sunt
precizate pentru fiecare foraj in parte.

Pe langa datele obtinute prin analize directe si analize de laborator cu ajutorul altor indici-geotehnici
vom determina alte caracteristici fizico-mecanice ale terenului de fundare.

N = 29

Forajul f1 (2”)

• se realizeaza la cota teren C1= 107+N = 107+29 = 136m


• se extinde pe o adincime de H1=8m
• are stratificatia: S1 argila h1=1.3 m
S2 argila prafoasa h2=3.4 m
S3 marna h3=1.8 m

Forajul F2(12”)

• se realizeaza la cota teren C2=112+N=141m


• la o distanta d= 17 m fata de f1
• are urmatoarea stratificatie:

Stratul S1

Se extinde pe o grosime de h1=2.4+N/30=3.37 m ,iar de la mijlocul stratului se recolteaza proba P1


cu urmatoarele caracteristicile geotehnice, mecanice si fizice:
• compozitie granulometrica A= 28 + N/3 = 37.67%
P= 35 - N/3 = 25.33%
N= 37%

• limitele de plasticitate WP= 21 + N/15 = 22.93%


4
WL= 43%

• umiditatea naturala W=23 + N/15 = 24.93%


• porozitatea n = 43 %
• greutatea specifica a scheletului mineral γ S= 27 kN/m3
• curba de compresiune tasare :

P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5


ε (%) 0,5 1,2 2,2 3,3 4,5 5,7

• parametri de rezistenta la forfecare φ =10 + N/12 = 12.42o


c= 22 + N/10 = 24.9 kPa

Stratul S2
Stratul are o grosime de h2=2 + 0,01∙N = 3.16 m, iar din mijlocul stratului se recolteaza proba P2
pentru care s-au determinat urmatoarele caracteristici geotehnice si fizico-mecanice:
• compozitie granulometrica A= 23%
P=30 + N/2 = 44.5%
N=32 – N/2 = 32.5%
• limite de plasticitate WP = 22%
WL = 45 – N/10 = 42.1%
• umiditatea pamintului in stare naturala W = 26 – N/15 = 24.07%
• porozitatea pamintului n = 35 + N/6 = 39.83%
• greutatea specifica a scheletului mineral γ S = 26.9 kN/m3
• curba de compresiune tasare: εpr = 3,1%
moduli edometrici M1-3 = 80 + N = 109 daN/cm
M2-3 = 107 + N/2 = 121.5 daN/cm2
• parametri la forfecare φ = 15o
c = 13 + N/15 = 18.8 kPa

Statul S3

Stratul are o grosime de h3 =3.4 m , dincare s-a recoltat proba P3 pentru care s-au determinat
urmatoarele caracteristici geotehnica si fizico-mecanice:
• compozitia granulometrica A = 32 + N/3 = 41.67%
P = 20%
N = 48 – N/3 = 38.33%
• limite de plasticitate WP = 19%
WL = 42%
• umiditatea in stare naturala a pamintului W = 22%
• porozitatea pamintului n = 39%
• greutatea specifica a scheletului mineral γ S = 27,1kN/m3
• curba de compresiune tasare :

P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5


ε (%) 0,5 1,2 2,2 3,3 4,5 5,7
• parametri de rezistenta la forfecare φ = 20 + N/6 = 24.83o
c = 17 + N/10 = 19.9 kPa
5
Stratul S4
Stratul are o grosime de h4 = 1 m , dincare s-a recoltat proba P4 pentru care s-au determinat
urmatoarele caracteristici geotehnica si fizico-mecanice:
• indicele de porozitata pamantului e = 35%
• indicele de consistenta Ic = 1
• gradul de umiditate Sr = 0.75
• greutatea specifica a scheletului mineral γ S = 27,1kN/m3
• umiditatea in stare naturala a pamintului W = 18%
• limite de plasticitate WL = 65%
• parametri la forfecare φ = 11o
c = 66 kPa

Forajul f3 (2”)

• s-a executat la cota teren C2 = 115 + N = 144 m


• se extinde pe o grosime de H2 = 7 m
• se afla la distanta de d2 = 8 m fata de forajul F2
• prezinta urmatoarea stratificatie:
S1 argila prafoasa h1 = 2 m
S2 argila nisipoasa h2 = 3.8 m
S3 marna h3 = 1.2 m

Pentru intocmirea studiului geotehnic, este necesar sa se determine caracteristicile fizico-mecanice


specifice fiecarui foraj. Datele vor fi indicate prin:
- diagrama ternara;
- curba de compresiune-tasare;
- curba granulometrica;
- profilul transversal al forajului F2;
- fisa forajului F2.

Calculul caracteristicilor geotehnice si mecanice pentru foraje

Forajul f1

• se realizeaza la cota teren C1 = 136,00m


• se extinde pe o adincime de H1 = 6m
• are stratificatia : S1 argila h1=1,30m
S2 argila prafoasa h2=3,40m
S3 marna h3=1,80m

Forajul F2
• se realizeaza la cota de teren C4 = 141m
• la o distanta d1 = 17 m fata de f1
• are urmatoarea stratificatie:

Stratul S1

- grosime de h1= 3.36 m ,


- caracteristicile geotehnice, mecanice si fizice sunt: P1

• compozitie granulometrica A = 37.67%


6
P = 25.33% Argila nisipoasa
N = 37%

• coeficientul de neuniformitate obtinut din diagrama de distributie granulometrice


• limitele de plasticitate WP = 22.93%
WL = 43%
• umiditatea naturala W = 24.93%
• porozitatea n = 42%
• indicele porilor pamintului in stare naturala
n 0.42
e= = = 0.72
1 − n 1 − 0.42
• greutatea specifica a scheletului mineral γ S = 27 kN/m3
• greutatea volumica a pamintului in stare uscata
γ d = γ S(1-n) = 27∙(1-0,42) = 15.66 kN/m3

• greutatea volumica a pamintului in stare naturala


γ = γ d(1+W)= 15,66(1+0,2493) = 19.564 kN/m3

• greutatea volumica a pamintului in stare saturata


γ sat = γ d+n∙γ w = 15,66 + 0,42∙10= 19.86 kN/m3

• greutatea volumica in stare submersata


γ’ = (γ s-γ w)(1-n) = (27-10)(1-0,42) = 9.86 kN/m3

• umiditatea pamintului in stare saturata


e ⋅ γ w 0,72 ⋅ 10
Wsat = = = 0,266 Wsat=26,66%
γs 27
• gradul de umiditate al pamintului
W 24,93
Sr = = = 0,93 , pamant foarte umed
Wsat 26.66

• indicele de plasticitate
Ip = WL-Wp = 43 – 22.93 = 20.07% , plasticitate mijlocie

• indicele de consistenta
W − W 43 − 24.93
Ic = L = = 0,90 , pamant plastic vartos
Ip 20,07

• curba de compresiune tasare

P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5


ε (%) 0,2 0,9 1,6 2,7 3,7 5,2

• moduli de deformatie edometrica


7
p3 − p1 3 −1
M 1−3 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 95,23
ε p 3 − ε p1 3,7 − 1,6
daN/cm2
p − p2 3− 2
M 2−3 = 3 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 100,00
ε p3 − ε p 2 3,7 − 2,7

• parametri de rezistenta la forfecatre φ = 12,42o c = 24,9 kPa

Stratul S2

- grosime de h2=3,16m
- caracteristici geotehnice si fizico-mecanice: P2

• compozitie granulometrica A = 23%


P = 44.5% nisip argilos
N = 32.5%
• limite de plasticitate WP = 22% WL = 42,10%
• umiditatea pamintului in stare naturala W = 24,07%
• porozitatea pamintului n =39,83%
• indicele porilor in stare naturala a pamintului
n 0,3983
e= = = 0,66
1 − n 1 − 0,3983

• greutatea specifica a scheletului mineral γ S = 26,90 kN/m3

• greutatea volumica a pamintului in stare uscata


γ d = γ S(1-n) = 26,9(1-0,3983) = 16,19 kN/m3

• greutatea volumica a pamintului in stare naturala


γ = γ d(1+W) = 16,19(1+0,2407) = 20,08 kN/m3

• greutatea volumica a pamintului in stare saturata


γ sat = γ d+nγ w = 16,19+0,3983∙10=20,173 kN/m3

• greutatea volumica in stare submersata


γ‘ = (γ s-γ w)(1-n) = (26,9-10)(1-0,3983) = 10,17 kN/m3

• umiditatea pamintului in stare saturata


e ⋅ γ w 0,66 ⋅ 10
Wsat = = = 0,245 Wsat=24,5%
γs 26,9

• gradul de umiditate al pamintului


W 24,07
Sr = = = 0,98 , pamant practic saturat
Wsat 24,5

• indicele de plasticitate
Ip = WL-Wp = 42,1-22 = 20,1%, plasticitate mijlocie

• indicele de consistenta
8
WL − W 42,1 − 24,07
Ic = = = 0,897 , pamant plastic vârtos
Ip 20,1

• moduli edometriciM1-3 = 109 daN/cm2 εp2 = 3,1%


M2-3 = 121,9 daN/cm2

p3 − p 2 3− 2
M 2−3 = ⋅ 100 = 100 = 109 =ε p3 = 3,92%
ε p3 − ε p2 ε p3 − 3,1
p 3 − p1 3 −1
M 1−3 = ⋅ 100 = 100 = 121,9 ⇒ ε p1 = 2,09%
ε p3 − ε p1 3,92 − ε p1

-obtinem curba de compresiune tasare

P (daN/cm2) 1 2 3
ε (%) 2,09 3,1 3,92

• parametri la forfecare φ = 15o c = 18,8 kPa

Statul S3

- grosime de h3=3,659m
- caracteristici geotehnica si fizico-mecanice:P3

• compozitia granulometrica A = 41,67%


P = 20% argila
N = 38,33%

• limite de plasticitate WP = 19% WL = 42%

• umiditatea in stare naturala a pamintului W = 22%

• porozitatea pamintului n = 39%

• indicele porilor in stare naturala a pamintului

n 0,39
e= = = 0,63
1 − n 1 − 0,39

• greutatea specifica a scheletului mineral γ S=27,1 kN/m3

• greutatea volumica a pamintului in stare uscata


γ d = γ S(1-n) = 27,1(1-0,39) = 16,53 kN/m3

• greutatea volumica a pamintului in stare naturala


γ = γ d(1+W) = 16.53(1+0,22) = 20,16 kN/m3

• greutatea volumica a pamintului in stare saturata


9
γ sat = γ d+nγ w = 16,53+0,39∙10 = 20,43 kN/m 3

• greutatea volumica in stare submersata


γ‘ = (γ s-γ w)(1-n) = (27,1-10)(1-0,39)=10,43 kN/m3

• umiditatea pamintului in stare saturata


e ⋅ γ w 0,63 ⋅ 10
Wsat = = = 0,23 Wsat=23 %
γs 27,1
• gradul de umiditate al pamintului
W 0,22
Sr = = = 0,92 pamant practic saturat
Wsat 0,23

• indicele de plasticitate
Ip = WL-WP = 42-19 = 23% plasticitate mijlocie
• indicele de consistenta

WL − W 0,42 − 0,22
Ic = = = 0,86 pamant plastic vartos
Ip 0,23

• curba de compresiune tasare


P (daN/cm2) 0,2 0,5 1 2 3 5
ε (%) 0,5 1,2 2,2 3,3 4,5 5,7

• moduli edometrici
p 3 − p1 3 −1
M 1−3 = ⋅ 100 = ⋅ 100 = 86,9
ε 3 − ε1 4,5 − 2,2
daN/cm2
p − p2 3−2
M 2−3 = 3 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 83,33
ε3 − ε 2 4,5 − 3,3

• parametri la forfecare φ = 24,83o c = 19,9 kPa

Forajul f3

• s-a executat la cota C3 = 144 m


• se extinde pe o grosime de H2 = 7m
• se afla la distanta de d3 = 8m fata de forajul F2
• prezinta urmatoarea stratificatie: S1 argila prafoasa h1=2 m
S2 argila nisipoasa h2=3,80 m
S3 marna h3=1,20 m
10

II. Proiectarea unui zid de sprijin

Pe ansamblul amplasamentului studiat la etapa anterioara, se va proiecta si executa un zid de


sprijin de rezistenta alcatuit din beton armat Proiectarea zidurilor de sprijin se va realiza astfel incit sa fie
indeplinite si respectate conditiile de rezistenta si stabilitate pentru astfel de elemente de constructie .

Etapa va cuprinde :

1. Calculul coeficientilor de impingere activa (Ka) in ipoteza lui Coulomb.


2. Stabilirea distributiei presiunilor de impingere activa pe paramentul zidului de sprijin(calea
analitica)
3. Calculul rezultantelor presiunilor active ce actioneaza asupra zidului de sprijin
4. Verificarea zidului de sprijin :
4 • verificarea stabilitatii la rasturnare
• verificarea stabilitatii la lunecare
• verificarea presiunilor pe talpa fundatiei

Stratificatia pe amplasamentul corespunzator zidului de sprijin se va considera stratificatia forajului F2.

F2

0.5
β =7º

5.55

1.00

0.50

1.00 1.00 2.50


11

Caracteristicile zidului de sprijin :


HZ= 5,55m
g 8 = 0,5m
g 7 = 1,00m
b1 = 0,5m .
b = 2,5m
D f = 1,50m

2.1. Calculul coeficientilor de impingere activa (Ka)

Acesti coeficienti sint utilizati pentru determinarea impingerii pamintului asupra elementului de
constructie, tinind cont de stratisficatia care este pozitionata in spatele zidului de sprijin.
Proiectarea zidului se realizeaza pe stratificatia forajului F2 de 8” considerind aceasta stratificatie
inclinata cu unghiul β = 7o.

sin 2 (θ + φ)
Ka =
 sin(φ + δ) ⋅ sin(φ − β) 
sin 2 θ ⋅ sin(θ − δ)1 +
 sin(θ − δ) ⋅ sin(θ + β) 

Stratul S1

• h 1 =3,23m θ 1=90˚ φ 1 = 24.16o δ 1 =6,21o β = 7o

sin 2 (90 + 24.16)


Ka 1 = 2
= 0.58
 sin( 24.16 + 6.21) ⋅ sin( 24.16 − 6.21) 
sin 2 90 ⋅ sin(90 − 6.21)1 + 

 sin( 90 − 6 . 21) ⋅ sin( 90 + 7 ) 
Stratul S2
• h 2 = 2.32m θ 2=90o φ 2=15o δ 2=7.5o β=7o
sin 2 (90 + 30,03)
Ka 2 = 2
= 0,63
 sin(15 + 7.5) ⋅ sin(15 - 7.5) 
sin 2 90 ⋅ sin(90 − 7.5)1 +
 sin(90 − 7.5) ⋅ sin(90 + 7) 

2.2. Stabilirea distributiei presiunilor de impingere activa.


Calculul rezultantelor de impingere activa ce actioneaza asupra zidului de sprijin

Stabilirea presiunilor active (pa) , cit si a impingerilor totale active (Pa) si se face pe cale analitica .
a). Stabilirea distributiei presiunilor de impingere activa

Stratul S1
12
sinθ1
p aA = Ka 1 ⋅ h 0 ⋅ γ1 ⋅ =0
cosδ1
kN/m2
sinθ1 sin90
p sup
aB = Ka 1 ⋅ h1 ⋅ γ1 ⋅ = 0.58 ⋅ 3.23 ⋅19.564 ⋅ = 36.86
cosδ1 cos6.21

Stratul S2

γ1 ⋅ h 1 sinθ 2 19.564 ⋅ 3.37 sin90


h ech2 = ⋅ = ⋅ = 3.27 m
γ 2 sin ( θ 2 + β ) 20.08 sin(90 + 7)
sinθ 2 sin90
p inf
aB = Ka 2 ⋅ h ech2 ⋅ γ 2 ⋅ = 20.08 ⋅ 3.31 ⋅ 0.63 ⋅ = 36.23
cosδ 2 cos7.5
kN/m2
p aC ( )
= Ka 2 ⋅ h ech2 + h 2 ⋅ γ 2 ⋅
sinθ 2
cosδ 2
= 0,63 ⋅ ( 3.31 + 3.16 ) ⋅ 20.08 ⋅
sin90
cos7.5
= 76.66

b). Calculul rezultantelor presiunilor active

Stratul S1

1 1
Pa1 = ⋅ Ka1 ⋅ γ 1 ⋅ h12 = ⋅ 0,68 ⋅19,56 ⋅ 3.37 2 = 72.57 kN/m
2 2

Stratul S2

1  2 ⋅ h ech2  1
Pa2 = ⋅ Ka 2 ⋅ γ 2 ⋅ h 22 ⋅ 1 +  = ⋅ 0.63 ⋅ 20.08 ⋅ 3.16 2 ⋅ (1 + 2 ⋅ 3.31/3.16) = 178.48 kN/m
2  h2  2

c). Calculul presiunii pasive


• θ 2=84.80o φ 2=15o δ 2=7.5o β=7o
2
 
 
 sin(θ - φ)  • 1
Kp =
 sin(φ + δ) ⋅ sin(φ + β)  sin θ ⋅ sin(θ + δ)
2

1 − 
 sin(θ + δ) ⋅ sin(θ + β) 
2
 
 
 sin(84.80 - 15)  • 1
Kp = = 1.90
 sin(15 + 7.5) ⋅ sin(15 + 0)  sin 84.80 ⋅ sin(84.80 + 7.5)
2

1 - 
 sin(84.80 + 7.5) ⋅ sin(84.80 + 0) 
sin θ sin84.80
p p = K p ⋅ D f ⋅ γ ,2 ⋅ = 1.90 ⋅ 20.08 ⋅1.50 ⋅ = 57.39 kN/m2
cos δ cos7.5
1 1
Pp = ⋅ K p ⋅ γ 2 ⋅ Df2 = ⋅ 1.90 ⋅ 20.08 ⋅ 1.50 2 = 42.21 kN/m
2 2

d). Calculul distantelor zi


13
h1 3.23
Z1= ⋅ = = 1.08 m
3 3

2 ⋅ p aB
inf
+ p aC h2 2 ⋅ 42.23 + 82.55 3.16
Z2= inf ⋅ = ⋅ = 1.41 m
p aB + p aC 3 42.23 + 82.55 3

Z p =D f /3=0,5m
e). Proiectiile pe verticala si pe orizontala a impingerilor active :

Pa 1h = Pa 1 ⋅ cos( δ + β ) = 75.54 ⋅ cos( 6.21 + 7 ) = 75.1


kN/m2
Pa 1v = Pa 1 ⋅ sin ( δ + β ) = 75.54sin ( 6.21 + 7 ) = 8.17
Pa h2 = Pa 2 ⋅ sin ( δ + β ) = 195,48 ⋅ cos( 7.5 + 7 ) = 193.81
kN/m2
( )
Pa = Pa 2 ⋅ cos δ + β = 195,48 ⋅ sin(7.5 + 7) = 25.52
v
2

2.3. Verificare analitica a zidului de sprijin

Verificarea analitica a zidului de sprijin consta in verificarea la rasturnare si verificarea la lunecare a


zidului de sprijin.

a). Calculul greutatilor corpurilor zidului de sprijin si ale pamantului

Calculul greutatilor corpurilor zidului de sprijin ce alcatuiesc zidul de sprijin stiind ca


γ beton=24kN/m2 si se desfasoara pe o lungime de 1m.
G1 = A1 ⋅1 ⋅ γ b = 0.5 ⋅ (0,5 + 1) ⋅ 5.25 ⋅1 ⋅ 24 = 94.5kN
G 2 = A 2 ⋅1 ⋅ γ b = 5.5 ⋅ 0,5 ⋅1 ⋅ 24 = 66kN
G P1 = 3.5 ⋅ 3.37 ⋅1 ⋅19.56 = 230.71kN
G p2 = 3,5 ⋅ 2.38 ⋅1 ⋅ 20.08 = 132.13kN
G p3 = 1 ⋅1⋅1 ⋅ 20.08 = 20.08kN

b). Verificarea la lunecare a zidului de sprijin

Verificarea la lunecare a zidului de sprijin se faceprintr-un raport notat Fal al sumelor fortelor
pe verticala Fv si al fortelor pe orizontala Fh, inmultite cu un coeficient f = 0.5, indeplinind conditia ca
Fal ≥ (1,1÷ 1,3).
n

∑F
i =1
i
h
= Pa 1h + Pa h2 = 75.1 + 193.81 = 268.91kN
n

∑F
i =1
i
v
=Pa 1v + Pa 2v + G1 + G 2 + G p1 + G p2 + G P3
n

∑F
i =1
i
v
= 94.5 + 66 + 230.71 + 132.13 + 20.08 = 543.42kN
n

∑F V
i
543.42
Fsl = i =1
n
⋅f = ⋅ 0,5 = 1.117 ≥ 1.1
268.91
∑F h
i
i =1
14

c). Verificarea la rasturnare a zidului de sprijin

Verificarea la rasturnare a zidului de sprijin se faceprintr-un raport notat Fr al momentelor de stabilitate


Mstabilitate si de rasturnare Mrasturnare fata de un punct inferior al fundatiei zidului de sprijin
V V
M stab = (Pa1 + Pa2 ) ⋅ d + G 1 ⋅ d 1 + G 2 ⋅ d 2 + G p1 ⋅ d p1 + G p2 ⋅ d p2 + G p3 ⋅ d p3
M stab = (8.17 + 25.52) ⋅ 2 + 94.5 ⋅ 1.61 + 66 ⋅ 2.75 + 230.71 ⋅ 3.75 + 132.13 ⋅ 3.75 + 20.08 ⋅ 0.5 = 1771.72 kNm
n
M rast = ∑ Pa ih ⋅ d i
11

i =1

d1 = 3.5m
11

d211 = 1.41m
M rast = Pa 1h ⋅ d1'' + Pa h2 ⋅ d '2'
M rast = 75,1 ⋅ 3.5 + 193,81 ⋅1.41 = 536,12kNm
M 1771.72
Fr = stab = = 3,30 > 1,5
M rast 536.12

d). Verificarea presiunilor pe talpa fundatiei zidului de sprijin

n n
N tot = ∑ Fiv + ∑ G i = 543.42kN
i =1 i =1

B = 5.5m
A = B ⋅1 = 5.5 ⋅1 = 5.5m 2
B 2 ⋅1 5.5 2 ⋅1
W= = = 5.04m 3
6 6
M = (Pa 1 + Pa 2 ) ⋅ e1 + G 1 ⋅ e 2 + G 2 ⋅ e 3 + G p1 ⋅ e 4 + G p2 ⋅ e 5 − G p3 ⋅ e 6
v v

M = −(8.17 + 25.52) ⋅ 0.75 − 94.5 ⋅ 0,39 + 66 ⋅ 0 + 230.71 ⋅ 1 + 132.13 ⋅ 1 − 20.08 ⋅ 2.25 = 255.54kNm
M = 255.54 kNm

Calculul presiunilor conventionale:

p conv = p conv + C B + C D
15
e = 0.63
I p = 22% ⇒ pconv = 457.65KPa = 457.65kN/m 2
I c = 0.86
C B = pconv ⋅ K ⋅ (B − 1) = 457.65 ⋅ 0.05 ⋅ (5.5 − 1) = 102.97kN/m 2
Df − 2 1.5 − 2
C D = pconv ⋅ = 457.65 ⋅ = −57.21kN/m 2
4 4
p conv = pconv + C B + C D = 457.65 + 102.97 − 57.21 = 503.41kN/m 2

N tot M 543.42 255.54 p1 = 149,51kN/m < p conv


2

p1,2 = ± = ± ⇒
A W 5.5 5.04 p 2 = 48.10kN/m 2 > 0

e). Calculul armaturii din zidul de beton armat

Rc = 45 daN/cm2
Ra = 2900 daN/cm2

Sectiunea a-a

M a −a = 75.1 ⋅ 3 + 193.81 ⋅ 0.91 = 401.67kNm


M a −a 401.67 ⋅10 4
B= = = 0.09585 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 ⋅ B = 0.10095
b ⋅ h 02 ⋅ R c 100 ⋅ 96.5 2 ⋅ 45
R 45
p = ξ c 100 = 0.10095 100 = 0.216% > 0,1%
Ra 2900
b ⋅ h 0 ⋅ ξ ⋅ R c 100 ⋅ 96.5 ⋅ 0.10095 ⋅ 45
A nec = = = 20.87cm 2 /m ⇒ 7φ 20/m ⇒ A ef = 21.99cm 2
Ra 2900
Sectiunea b-b

149.51 − 48.10
p3 = ⋅ 4.5 + 48.10 = 131.07 kN/m 2
5.5
2
M b −b = 131.07 ⋅ 1 ⋅ 0.5 + (149.51 − 131.07) ⋅ 0.5 ⋅ 1 ⋅ ⋅ 1 = 71.68kNm
3
M b −b 71.68 ⋅ 10 4
B= = = 0,0159 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 ⋅ B = 0,0161
b ⋅ h 0 ⋅ R c 100 ⋅ 100 2 ⋅ 45
2

R 45
p = ξ c 100 = 0,0161 ⋅ 100 = 0,025% < 0,1%
Ra 2900
b ⋅ h 0 ⋅ ξ ⋅ R c 100 ⋅ 100 ⋅ 0,0161 ⋅ 45
A nec = = = 2.5cm 2 /m ⇒ 5ΦΦ10/ ⇒ A ef = 3.93cm 2
Ra 2900

Sectiunea c-c

q = 19.564 ⋅ 3.37 ⋅ 1 + 20.08 ⋅ 1.88 ⋅ 1 = 103.68 kN/m 2


16
q ⋅ l 2 103.68 ⋅ 3.5 2
M c −c = = = 635.05 kNm
2 2
M c −c 635.05 ⋅10 4
B= = = 0,0115 ⇒ ξ = 1 − 1 − 2 ⋅ B = 0,0116
b ⋅ h 02 ⋅ R c 100 ⋅ 350 2 ⋅ 45
R 45
p = ξ c 100 = 0,0116 ⋅ 100 = 0,018% < 0,1%
Ra 2900
b ⋅ h 0 ⋅ ξ ⋅ R c 100 ⋅ 350 ⋅ 0,0116 ⋅ 45
A nec = = = 6.3cm 2 /m ⇒ 5ΦΦ13/ ⇒ A ef = 6.64cm 2
Ra 2900

III.Stabilitatea taluzului

Predimensionarea pantei taluzului se face folosind metoda Goldstein. Verificarea taluzului se va


face prin metoda Bishop.
c
Fs = A ⋅ tgφ + B ⋅ ≥ 1.5 ÷ 2.0 , unde : FS -coeficient de stabilitate;
γ⋅H
A,B-coeficienti a caror valoare este functie de panta taluzului
Analiza de verificare a stabilitatii taluzului consta in
1 Metoda de predimensionare Goldstein
2 Metoda fisiilor (felenius)

1. Metoda Goldstein
Se impune o panta a taluzului 1:m 1:1.5
c
F = A ⋅ tgφ + B ⋅
γ⋅H
unde:
- A, B sint coeficienti adimensionali determinati din tabele A = 2.64 B = 6.05
- φ , c, γ sint caracteristicile geotehnice ale taluzului
φ ⋅ h + φ 2 ⋅ h 2 12.42 ⋅ 3.37 + 15 ⋅ 2.38
φ med = 1 1 = = 13.49 
h1 + h 2 3.37 + 2.38
c ⋅h + c ⋅h 24.9 ⋅ 3.37 + 18.8 ⋅ 2.38
c med = 1 1 2 2 = = 22.38 kPa
h1 + h 2 3.37 + 2.38
γ ⋅h + γ ⋅h 19.56 ⋅ 3.37 + 20,08 ⋅ 2.38
γ med = 1 1 2 2 = = 19.78kN/m 3
h1 + h 2 3.37 + 2.38
- h inaltimea taluzului h = 5.75 m
22.38
Fs = 2,64 ⋅ tg13.49 + 6.05 ⋅ = 1.76 > 1.7
19.78 ⋅ 5.75
2. Metoda fisiilor
Metoda fisiilor are la baza o serie de observatii determinate pe teren in care suprafata de lunecare
este cilindrica circulara.
Stabilirea centrului de lunecare:
• de la piciorul taluzului pe verticala se ia h = 5.75m iar pe orizontala se ia 4,5h = 25.88 m
obtinindu-se punctul1.
17
• se masoara unghiurile β1 si β2 obtinindu-se punctul 2
• linia obtinuta 1-2 reprezinta linia centrelor suprafetelor cilidrice
• se noteaza O1centrul suprafetei cilindrice 1 in punctul 2 obtinut.
• se imparte in fisii de 1m lungimea taluzului si se numeroteaza cu 1, 2, 3, ...
• se calculeaza greutatile fiecareai fisii i=1, 2, 3 ...
G i = h med ⋅ b i ⋅ 1 ⋅ γ med
G - 4 = 0.83 ⋅ 1.39 ⋅ 1 ⋅ 19,78 = 22.82 kN
G -3 = 2.11 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 19.78 = 41.74 kN
G - 2 = 3.04 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 19.78 = 60.13 kN
G -1 = 3.87 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 19.78 = 76.55 kN
G 0 = 4.58 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 19.78 = 90.59 kN
G 1 = 5.20 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 19.78 = 102.86 kN

G 2 = 5.71 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 19.78 = 112.94 kN


G 3 = 6.11 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 19.78 = 120.86 kN
G 4 = 6.21 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 19.78 = 122.83 kN
G 5 = 5.68 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 19.78 = 112.35 kN
G 6 = 4.99 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 19.78 = 98.70 kN
G 7 = 4.08 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 19.78 = 80.70 kN
G 8 = 2.85 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 19.78 = 56.37 kN
G 9 = 1.16 ⋅ 0,83 ⋅ 1 ⋅ 19.78 = 22.94 kN

Tabel nr. 1 R = 9.74; γ med = 19.78kN/m ; φ med = 13.49 ; tgφ med = 0.24 ; c med = 22.38 kPa
3 

cΔLi
N hi bi Gi αi sinαi cosαi Gi sinαi Ai 1/mαi0 Ai/mαi0 1/mαi1 Ai/mαi1 1/mαi2 Ai/mαi2
cosαi
-4 0.83 1,39 22.82 25.69 0.433 0.901 9.88 34.53 36.58 0.995 36.41 1.03 37.72 1.03 37.82
-3 2.11 1 41.74 18.04 0.310 0.951 12.93 23.53 32.39 0.975 31.59 0.99 32.38 1.00 32.45
-2 3.04 1 60.13 11.91 0.206 0.978 12.34 22.88 36.80 0.973 35.82 0.99 36.41 0.99 36.46
-1 3.87 1 76.55 5.92 0.103 0.995 7.88 22.49 40.74 0.981 39.96 0.98 40.28 0.99 40.31
0 4.58 1 90.59 0 0 1 0 22.38 44.11 1 44.11 1 44.11 1 44.11
1 5.20 1 102.86 5.92 0.103 0.995 10.59 22.49 47.06 0.981 46.15 0.98 46.53 0.99 46.56
2 5.71 1 112.94 11.91 0.206 0.978 23.27 22.88 49.47 0.973 48.15 0.98 48.95 0.99 49.01
3 6.11 1 120.86 18.04 0.310 0.951 37.47 23.53 51.37 0.975 50.10 0.99 51.36 1.00 51.46
4 6.21 1 122.83 24.38 0.413 0.911 50.73 24.57 51.85 0.990 51.33 1.03 53.08 1.02 53.22
5 5.68 1 112.35 31.07 0.516 0.857 57.97 26.11 49.33 1.02 50.30 1.06 52.53 1.06 52.71
6 4.99 1 98.70 38.26 0.619 0.785 61.10 28.51 46.06 1.071 49.34 1.13 52.13 1.14 52.36
7 4.08 1 80.70 46.25 0.722 0.692 58.27 32.34 41.74 1.156 48.24 1.24 51.72 1.25 52.02
8 2.85 1 56.37 55.67 0.826 0.564 46.56 39.68 35.90 1.312 47.11 1.44 51.62 1.45 52.01
9 1.16 0.83 22.94 67.04 0.921 0.390 21.13 47.63 24.08 1.637 39.41 1.86 44.87 1.88 45.36
410.17 618.02 643.68 645.86
18
bi
ΔL i =
cosα i Fs0 = 1.00
A i = G i ⋅ tgϕ + c ⋅ ΔL i ⋅ cosα i Fs1 = 1.507
m αi0 = cosα i + sinα i ⋅ tgϕ Fs0 Fs2 = 1.569
m αi1 = cosα i + sinα i ⋅ tgϕ Fs1 Fs3 = 1.571
m αi2 = cosα i + sinα i ⋅ tgϕ Fs2
● se noteaza O2 centrul suprafetei cilindrice 2 la distanta d = 0.3∙h = 0,3∙5.75 = 1.725 m fata de O1 pe linia
centrelor.

G -3 = 0.48 ⋅ 0.96 ⋅1 ⋅19.78 = 9.11 kN


G -2 = 1.39 ⋅1 ⋅1 ⋅19.78 = 27.49 kN
G -1 = 2.21 ⋅1 ⋅1 ⋅19.78 = 43.71 kN
G 0 = 2.93 ⋅1 ⋅1 ⋅19.78 = 57.96 kN
G1 = 3.55 ⋅1 ⋅1 ⋅19.78 = 70.22 kN
G 2 = 4.07 ⋅1 ⋅1⋅19.78 = 80.50 kN
G 3 = 4.47 ⋅1⋅1 ⋅19.78 = 88.42 kN
G 4 = 4.76 ⋅1 ⋅1 ⋅19.78 = 94.15 kN
G 5 = 4.91 ⋅1 ⋅1 ⋅19.78 = 97.12 kN
G 6 = 4.34 ⋅1 ⋅1⋅19.78 = 85.85 kN
G 7 = 3.47 ⋅1 ⋅1 ⋅19.78 = 68.64 kN
G 8 = 2.31 ⋅1 ⋅1 ⋅19.78 = 45.69 kN
G 9 = 0.89 ⋅ 0.78 ⋅1⋅19.78 = 13.73 kN

Tabel nr. 2 R = 9.95; γ med = 19.78kN/m ; φ med = 13.49 ; tgφ med = 0.24 ; c med = 22.38 kPa
3 

cΔLi
N hi bi Gi αi sinαi cosαi Gi sinαi Ai 1/mαi0 Ai/mαi0 1/mαi1 Ai/mαi1 1/mαi2 Ai/mαi2
cosαi
-3 0.48 0.96 9.11 17.42 0.299 0.954 2.73 21.48 23.67 0.975 23.07 1.002 23.73 1.004 23.78
-2 1.39 1 27.49 11.72 0.203 0.979 5.58 22.38 28.97 0.973 28.19 0.991 28.73 0.993 28.77
-1 2.21 1 43.71 5.89 0.103 0.995 4.49 22.38 32.87 0.981 32.24 0.990 32.55 0.991 32.58
0 2.93 1 57.96 0 0 1 0 22.38 36.28 1 36.28 1 36.28 1 36.28
1 3.55 1 70.22 5.89 0.103 0.995 7.21 22.38 39.23 0.981 38.48 0.990 38.85 0.991 38.88
2 4.07 1 80.50 11.72 0.203 0.979 16.35 22.38 41.69 0.973 40.56 0.991 41.34 0.993 41.39
3 4.47 1 88.42 17.68 0.304 0.953 26.85 22.38 43.59 0.975 42.50 1.003 43.73 1.005 43.82
4 4.76 1 94.15 23.84 0.404 0.915 38.05 22.38 44.97 0.988 44.45 1.027 46.20 1.030 46.33
5 4.91 1 97.12 30.31 0.505 0.863 49.01 22.38 45.68 1.016 46.40 1.068 48.78 1.072 48.95
6 4.34 1 85.85 37.25 0.605 0.796 51.96 22.38 42.97 1.062 45.66 1.131 48.63 1.137 48.85
7 3.47 1 68.64 44.89 0.706 0.708 48.44 22.38 38.85 1.139 44.26 1.233 47.91 1.240 48.19
8 2.31 1 45.69 53.73 0.806 0.592 36.84 22.38 33.34 1.274 42.47 1.411 47.06 1.422 47.41
9 0.89 0.78 13.73 63.33 0.894 0.449 12.27 17.46 20.75 1.508 31.29 1.729 35.87 1.747 36.24
299.79 495.87 519.65 521.46
19
bi
ΔL i =
cosα i Fs0 = 1.00
A i = G i ⋅ tgϕ + c ⋅ ΔL i ⋅ cosα i Fs1 = 1.65
m αi0 = cosα i + sinα i ⋅ tgϕ Fs0 Fs2 = 1.733
m αi1 = cosα i + sinα i ⋅ tgϕ Fs1 Fs3 = 1.739
m αi2 = cosα i + sinα i ⋅ tgϕ Fs2
● se noteaza O3 centrul suprafetei cilindrice 3 la distanta d=0,3∙h=0,3∙5,50=1,65m fata de O2 pe linia
centrelor
G -2 = 0.23 ⋅ 0.53 ⋅1 ⋅19.78 = 2.41 kN
G -1 = 0.84 ⋅1 ⋅1 ⋅19.78 = 16.62 kN
G 0 = 1.55 ⋅1 ⋅1⋅19.78 = 30.66 kN
G1 = 2.17 ⋅1 ⋅1⋅19.78 = 42.92 kN
G 2 = 2.69 ⋅1 ⋅1 ⋅19.78 = 53.21 kN
G 3 = 3.11 ⋅1⋅1 ⋅19.78 = 61.52 kN
G 4 = 3.42 ⋅1 ⋅1 ⋅19.78 = 67.65 kN
G 5 = 3.62 ⋅1 ⋅1 ⋅19.78 = 71.60 kN
G 6 = 3.66 ⋅1 ⋅1 ⋅19.78 = 72.39 kN
G 7 = 3.27 ⋅1 ⋅1 ⋅19.78 = 64.68 kN
G 8 = 2.42 ⋅1 ⋅1 ⋅19.78 = 45.30 kN
G 9 = 0.89 ⋅ 0.95 ⋅1⋅19.78 = 16.72 kN

Tabel nr. 3 R = 10.50; γ med = 19.78kN/m ; φ med = 13.49 ; tgφ med = 0.24 ; c med = 22.38 kPa
3 

cΔLi
N hi bi Gi αi sinαi cosαi Gi sinαi Ai 1/mαi0 Ai/mαi0 1/mαi1 Ai/mαi1 1/mαi2 Ai/mαi2
cosαi
-2 0.23 0.53 2.41 9.67 0.168 0.986 0.415 0.538 11.86 0.975 12.12 0.992 12.34 0.993 12.35
-1 0.84 1 16.62 5.45 0.095 0.995 1.58 1.005 22.38 0.982 25.89 0.992 26.15 0.993 26.17
0 1.55 1 30.66 0 0 1 0 1 22.38 1 29.74 1 29.74 1 29.74
1 2.17 1 42.92 5.47 0.095 0.995 4.10 1.005 22.38 0.982 32.09 0.992 32.41 0.993 32.43
2 2.69 1 53.21 10.99 0.191 0.982 10.14 1.019 22.38 0.973 34.21 0.993 34.89 0.994 34.94
3 3.11 1 61.52 16.62 0.286 0.958 17.60 1.044 22.38 0.974 36.17 1.003 37.27 1.005 37.34
4 3.42 1 67.65 22.42 0.381 0.924 25.80 1.082 22.38 0.984 38.00 1.025 39.58 1.028 39.68
5 3.62 1 71.6 28.47 0.477 0.879 34.13 1.138 22.38 1.007 39.82 1.060 41.95 1.064 42.09
6 3.66 1 72.39 34.89 0.572 0.820 41.41 1.219 22.38 1.044 41.51 1.115 44.31 1.120 44.51
7 3.27 1 64.68 41.87 0.667 0.745 43.17 1.343 22.38 1.105 41.88 1.199 45.43 1.205 45.68
8 2.24 1 45.3 49.71 0.763 0.647 34.55 1.546 22.38 1.205 40.07 1.335 44.39 1.345 44.71
9 0.89 0.95 16.72 58.84 0.856 0.517 14.31 1.836 21.26 1.384 34.97 1.582 39.98 1.597 40.35
227.19 406.48 428.43 429.99
bi
ΔL i =
cosα i Fs0 = 1.00
A i = G i ⋅ tgϕ + c ⋅ ΔL i ⋅ cosα i Fs1 = 1.79
m αi0 = cosα i + sinα i ⋅ tgϕ Fs0 Fs2 = 1.885
m αi1 = cosα i + sinα i ⋅ tgϕ Fs1 Fs3 = 1.892
m αi2 = cosα i + sinα i ⋅ tgϕ Fs2
20

IV. Proiectarea unei fundatii izolate


(rigide,elastice,)

Sa se amplaseze pe acelasi amplasament fundatia unei hale industriale cu 2 deschideri si 4 travee cu


dimensiunile LD = 9m LT = 6m si dimensiunile stilpilor de sectiune dreptunghiulara 40x50 cm. Fundarea
halei se va realiya pe un teren a carui stratificatie este cea din forajul F2. Hala se va realiza în varianta cadre
monolite din beton armat. Fundatiile sunt de două tipuri:
1. Fundaţii rigide tip bloc şi cuzinet pentru S1 şi S4;
2. Fundaţii elastice pentru S2 şi S3.
LT=6
LT=6 LT=6 LT=6

S3 S4

LD=9

S2 S1

LD=9

Pentru calculul static avem o structura cu un numar de nivele


21

n = 1+N/20 = 1+29/20 = 3 nivele

Pentru calculul eforturilor axiale aven o incarcare uniform distribuita


N 29
p =9+ =9+ = 10.93 kN/m 2
15 15
Calculul se va realiza in doua variante
• in gruparea fundamentala Nf, Mf
• ingruparea speciala Ns, Ms

Fortele concentrate din stilpi pentru gruparea fundamentala:


N Fi = A afFi ⋅ p ⋅ n
N F1 = A afF1 ⋅ p ⋅ n = 9 ⋅ 6 ⋅10.93⋅ 3 = 1770.66 kN
N F2 = A afF2 ⋅ p ⋅ n = 9 ⋅ 6 ⋅ 0.5 ⋅10.93⋅ 3 = 885.33 kN
N F3 = A afF3 ⋅ p ⋅ n = 0.25 ⋅ 9 ⋅ 6 ⋅10.93⋅ 3 = 442.665 kN
N F4 = A afF4 ⋅ p ⋅ n = 0.5 ⋅ 9 ⋅ 6 ⋅10.93⋅ 3 = 885.33 kN

Momentele concentrate pentru gruparea fundamentala:


M F1 = 0.1 ⋅ N F1 = 0,1 ⋅1770.66 = 177.07 kNm
M F2 = 0.15 ⋅ N F2 = 0.15 ⋅ 885.33 = 132.80 kNm
M F3 = 0.25 ⋅ N F3 = 0.25 ⋅ 442.665 = 110.67 kNm
M F4 = 0.20 ⋅ N F4 = 0.20 ⋅ 885.33 = 177.07 kNm

Fortele concentrate din stilpi pentru gruparea speciala:

N Fi = 1.25 ⋅ N Fi
N sF1 = 1.25 ⋅ N F1 = 1.25 ⋅1770.66 = 2213.33 kN
N sF2 = 1.25 ⋅ N F2 = 1.25 ⋅ 885.33 = 1106.66 kN
N sF3 = 1.25 ⋅ N F3 = 1.25 ⋅ 442.665 = 553.33 kN
N sF4 = 1.25 ⋅ N F4 = 1.25 ⋅ 885.33 = 1106.66 kN

Momentele concentrate pentru gruparea speciala:


M = 1.25 ⋅ M F1 = 1.25 ⋅177.07 = 221.33kNm
s
F1

M sF2 = 1.25 ⋅ M F2 = 1.25 ⋅132.80 = 166kNm


M sF3 = 1.25 ⋅ M F3 = 1.25 ⋅110.67 = 138.34kNm
M sF4 = 1.25 ⋅ M fF4 = 1.25 ⋅177.07 = 221.33kNm
Calculul se face la SLD cu încărcări din gruparea fundamentală (STAS 3300/2-85). Verificarea se
face la SLCP cu încercări din gruparea specială.
SLD – ppl
SLCP – pcr
Fundaţie bloc şi cuzinet (S1)

Din calculul static a rezultat ca la baza stilpului exista o incarcare axiala NF1=1770.66 kN si un
moment MF1=177.07 kNm. Adâncimea de fundare este stabilită funcţie de adâncimea de îngheţ şi terenul
de fundare. Din aceste condiţii rezultă Df = 1.20 m.
22

1 Determenarea lungimii şi lăţimii tălpii fundaţiei (L;B)


N + Gf 6 ⋅ M
p1,2 = ±
B⋅L B ⋅ L2
G f = 0.1 ⋅ N F1 = 0.1 ⋅1770.66 = 177.07
L ls 50
= = = 1.25
B b s 40
Eforturile transmise la teren trebuie sa indeplineasca conditia:
N + Gf 6 ⋅ M
+ ≤ p∗pl
B⋅L B ⋅ L2
p∗pl = ml(q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 )
q = γ ⋅ D f = 19.56 ⋅1.20 = 23.47 kN/m 2
ml = 1.4
c = 24.9
N1 = 0.23
φ = 12º => N 2 = 1.94
N 3 = 4.42

p∗pl = 1.4(19.56 ⋅1.94 + 24.9 ⋅ 4.42) = 207.21 kN/m 2


1770.66 + 177.07 6 ⋅177.07
+ ≤ 1.2 ⋅ 207.21
B⋅L B ⋅ L2
L ls
= = 1.25 ⇒ L = 1.25 ⋅ B
B bs
1947.73 1062.42
+ = 248.65
1.25 ⋅ B B ⋅ (1.25 ⋅ B) 2
2

1.25 2 ⋅ 248.65 ⋅ B3 − 1.25 ⋅1947.73 ⋅ B − 1062.42 = 0


388.52 ⋅ B 3 − 2434 .66 ⋅ B − 1062 .42 = 0
B1 = −2.247; B2 = −0.451; B3 = 2.698 ⇒ B = 2.70m, L ≅ 3.40m

N + G f 6 ⋅ M ls
p ef max = ± ≤ 1.2 ⋅ p pl
B⋅L B ⋅ L2
p pl = ml( γ ⋅ B ⋅ N1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 ) = 1.4(19.56 ⋅ 2.7 ⋅ 0.23 + 23.47 ⋅1.94 + 24.9 ⋅ 4.42) = 234.83kN/m 2
1947.73 1062.42 l0
hc + = 246.21
β < 281.80 kN/m 2
2.7 ⋅ 3.4 2.7 ⋅ 3.4 2

1947.73 l1062.42
1
lc  p = 246.21
l1 kN/m 2
ht
p1,2 = ± ⇒ 1

ht
2.7 ⋅ 3.4 α 2.7 ⋅ 3.4 2 p 2 = 178.13
a kN/m
H
2

L=3.40
2 Dimensionarea blocului de beton simplu
Pm
Conform normativului P100-77, suprafata de contact a cuzinetului cu blocul de beton simplu se alege din
considerente economice, dupa conditiile
• pentru bloc din beton cu o singura treapta
B

P2 P1
23
lc bc
= = 0,55 ÷ 0,65
L B
• pentru bloc din beton cu doua trepte
lc bc
= = 0,4 ÷ 0,5
L B
Se alege bloc din beton simplu cu doua trepte, astfe dimensiunile cuzinetului vor fi:
l c = 0.5 ⋅ L = 0.5 ⋅ 3.40 = 1.70m
b c = 0.5 ⋅ B = 0.5 ⋅ 2.70 = 1.35m
L − l c 3.40 − 1.70
a= = = 0.90m
2 2
a
l1 = = 0.45m
2
2 < p < 3
 ⇒ tgα = 1.3
 B100
H
tgα = 1.3 ⇒ = 1.3 ⇒ H = 1.3 ⋅ a = 1.3 ⋅ 0.90 = 1.20m
a
Dacă H>40cm, blocul va fi proiectat in 2 trepte H = 1.20m ⇒ h t = 60cm

3 Determinarea înălţimii cuzinetului


Inaltimea cuzinetului se alege astfel incât sa nu fie necesara verificarea la forta taietoare respectind
h
conditia: tgβ = c ≥ 1
l0
l − l 1.70 − 0.50
l0 = c s = = 0,60m
2 2
hc
= 1 ⇒ h c = l 0 ⋅1 = 0.60m
l0
4 Calculul armăturii cuzinetului
Cuzinetul va fi armat la partea inferioara cu o plasa alcatuita din bare paralele cu laturile pe cele
doua directii.
Pentru calculul momentelor incovoietoare necesare armarii cuzinetului de forma dreptunghiulara in
ls
plan si a stilpilor de sectiune dreptunghiulara, se duc din colturije bazei stilpului drepte inclinate la 45o fata
de axele fundatiei.
Se considera ca cele 4 suprafete obtinute sint incastrate in stilp si incarcate cu o presiune reactivea
de pe talpa cuzinetului.
hc N 6⋅M 1947.73 1062.42
σ1,2 = ± = ±
b c ⋅ l c b c ⋅ l c 1.35 ⋅1.70 1.35 ⋅1.70 2
2

σ = 1120.99 kN/m 2
⇒ 1 lc 2
 σ 2 = 576.37 kN/m
h 2 h
h c ≥ 30cm; c > ; c > 0.25lx σmed
l x 3 lc
ls
bc
bs
My

Mx

σ2
σ0 σ1
σ3
24
l c − ls 1.70 − 0.50
lx = = = 0.60m
2 2
b − b s 1.35 − 0.40
ly = c = = 0.475m
2 2
σ + σ2
σ med = 1 = 848.68kN/m 2
2
l +l
σ 0 = σ 2 + c x ⋅ (σ1 − σ 2 )
lc
1.70 − 0.60
σ 0 = 576.37 + (1120.99 − 576.37) = 928.77kN/m 2
1.70
lc + l y bc ⋅ lx
2
l3 y
σ3 = σ 2 + ⋅ (σ1 − σ 2 ) Mx = (2σ1 + σ 0 ) − (σ 3 + σ 0 )
lc 6 6
2
1.70 − 0.475 σ ⋅l
σ 3 = 576.37 + (1120.99 − 576.37) = 968.82kN/m 2 M y = med y (3 ⋅ ls + 4 ⋅ l x )
1.70 6

135 ⋅ 60 2 47.5 3
Mx = (2 ⋅11.21 + 9.29) − (9.69 + 9.29) = 2229490daN ⋅ cm
6 6
8.49 ⋅ 47.5 2
My = (3 ⋅ 50 + 4 ⋅ 60) = 1245112daN ⋅ cm
6

h 0x = h c − a b = 60 − 2.50 = 57.50cm
ab=acoperirea de beton
h oy = h 0x − 1 = 57.50 − 1 = 56.5cm
MX 2229490
BX = = = 0.0714 ⇒ ξ x = 1 − 1 − 2B = 0.0741
b C ⋅ h 0x ⋅ R c 135 ⋅ 57.5 2 ⋅ 70
2

Rc 70
px = ξx ⋅ ⋅100 = 0.0741 ⋅ ⋅100 = 0.247%
Ra 2100
p 0.247
A ax = ⋅ b c ⋅ h 0x = ⋅135 ⋅ 57.5 = 19.17cm 2 ⇒ 8φ18 la 18.5cm cu A ef = 20.36cm 2
100 100
My 1245112
By = = = 0,0328 ⇒ ξ y = 1 − 1 − 2B = 0.0333
l C ⋅ h 0y ⋅ R c 170 ⋅ 56.5 2 ⋅ 70
2

Rc 70
py = ξy ⋅ ⋅100 = 0.0333 ⋅ ⋅100 = 0.111%
Ra 2100
p 0.111
A ay = ⋅ l c ⋅ h 0y = ⋅170 ⋅ 56.5 = 10.67cm 2 ⇒ 10φ12 la 18.33cm cu A ef = 11.31cm 2
100 100
25

Fundaţie bloc şi cuzinet (S4)

Din calculul static a rezultat ca la baza stilpului exista o încarcare axiala NF4=885.33 kN si un
moment MF4=177.07 kNm. Adâncimea de fundare fiind aceeasi Df = 1.20 m.

1 Determenarea lungimii şi lăţimii tălpii fundaţiei (L;B)


N + Gf 6 ⋅ M
p1,2 = ±
B⋅L B ⋅ L2
G f = 0.1 ⋅ N F1 = 0.1 ⋅ 885.33 = 88.53kN
L ls 50
= = = 1.25
B b s 40
Eforturile transmise la teren trebuie sa indeplineasca conditia:
N + Gf 6 ⋅ M
+ ≤ p∗pl
B⋅L B⋅ L2


p pl = ml(q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 )
q = γ ⋅ D f = 19.56 ⋅1.20 = 23.47 kN/m 2
ml = 1.4
c = 24.9
N1 = 0.23
φ = 12º => N 2 = 1.94
N 3 = 4.42

p∗pl = 1.4(19.56 ⋅1.94 + 24.9 ⋅ 4.42) = 207.21 kN/m 2


885.33 + 88.53 6 ⋅177.07
+ ≤ 1.2 ⋅ 207.21
B⋅L B ⋅ L2
L ls
= = 1.25 ⇒ L = 1.25 ⋅ B
B bs
973.86 1062.42
+ = 248.65
1.25 ⋅ B B ⋅ (1.25 ⋅ B) 2
2

1.25 2 ⋅ 248.65 ⋅ B3 − 1.25 ⋅ 973.86 ⋅ B − 1062.42 = 0


388.52 ⋅ B3 − 1217.33 ⋅ B − 1062.42 = 0
B1 = −1.053 − 0.437i; B2 = −1.053 + 0.437i; B3 = 2.11 ⇒ B = 2.15m, L ≅ 2.70m
N + Gf 6 ⋅ M
p ef max = ± ≤ 1.2 ⋅ p pl
B⋅L B ⋅ L2
26
p pl = ml( γ ⋅ B ⋅ N1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 ) = 1.4(19.56 ⋅ 2.15 ⋅ 0.23 + 23.47 ⋅1.94 + 24.9 ⋅ 4.42) = 231.37kN/m 2
973.86 1062.42
p ef max = + = 235.55 < 281.80 kN/m 2
2.15 ⋅ 2.7 2.15 ⋅ 2.7 2

973.86 1062.42 p1 = 235.55 kN/m 2


p1,2 = ± ⇒ 
2.15 ⋅ 2.7 2.15 ⋅ 2.7 2  p 2 = 99.98 kN/m
2

2 Dimensionarea blocului de beton simplu

Conform normativului P100-77, suprafata de contact a cuzinetului cu blocul de beton simplu se alege din
considerente economice, dupa conditiile
• pentru bloc din beton cu o singura treapta
lc bc
= = 0,55 ÷ 0,65
L B
ls
• pentru bloc din beton cu doua trepte
lc bc
= = 0,4 ÷ 0,5
L B
l0
Se alege bloc din beton simplu cu doua trepte, astfe dimensiunile cuzinetului vor fi:
hc β
l c = 0.5 ⋅ L = 0.5 ⋅ 2.70 = 1.35m
lc l1
b c =ht0.5 ⋅ B = 0.5 l⋅12.15 = 1.10m
htL − l c α − 1.35
2.70 a H
a= = = 0.70m
2 2
L=3.40
a
l1 = = 0.35m Pm
2
2 < p < 3
 ⇒ tgα = 1.3
 B100
B H
tgα = 1.3 ⇒ = 1.3 ⇒ H = 1.3 ⋅ a = 1.3 ⋅ 0.70 ≅ 1.00m
a
Dacă H>40cm, blocul va fi proiectat in 2 trepte H = 1.00m ⇒ h t = 50cm

P2 P1

3 Determinarea înălţimii
ls
cuzinetului
Inaltimea cuzinetului se alege astfel incât sa nu fie necesara verificarea la forta taietoare respectind
h
conditia: tgβ = c ≥ 1
l0
hc
l c − ls 1.35 − 0.50
l0 = = = 0.43m
2 2
hc
= 1 ⇒ h c = llc0 ⋅1 = 0.43m
l0

lx σmed
4 Calculul armăturii cuzinetului

Cuzinetul va fi lsarmat la partea inferioara cu o plasa alcatuita din bare paralele cu laturile pe cele
doua directii. bs
bc
My

Mx

σ2
σ0 σ1
σ3
27
Pentru calculul momentelor incovoietoare necesare armarii cuzinetului de forma dreptunghiulara in
plan si a stilpilor de sectiune dreptunghiulara, se duc din colturile bazei stilpului drepte inclinate la 45o fata
de axele fundatiei.
Se considera ca cele 4 suprafete obtinute sint incastrate in stilp si incarcate cu o presiune reactivea
de pe talpa cuzinetului.

N 6⋅M 973.86 1062.42


σ1,2 = ± = ±
b c ⋅ l c b c ⋅ l c 1.10 ⋅1.35 1.10 ⋅1.35 2
2

σ = 1185.75 kN/m 2
⇒ 1
 σ 2 = 125.85 kN/m
2

h 2 h
h c ≥ 30cm; c > ; c > 0.25
l x 3 lc
l − l 1.35 − 0.50
lx = c s = = 0.425m
2 2
b − b s 1.10 − 0.40
ly = c = = 0.35m
2 2
σ + σ2
σ med = 1 = 655.8kN/m 2
2
l +l
σ 0 = σ 2 + c x ⋅ (σ1 − σ 2 )
lc
1.35 − 0.425
σ 0 = 125.85 + (1185.75 − 125.85) = 852.08kN/m 2
1.35
lc + l y
σ3 = σ 2 + ⋅ (σ1 − σ 2 )
lc
1.35 − 0.35
σ 3 = 125.85 + (1185.75 − 125.85) = 910.96 kN/m 2
1.35
2
b ⋅l l3 y
Mx = c x (2σ1 + σ 0 ) − (σ 3 + σ 0 )
6 6
2
σ med ⋅ l y
My = (3 ⋅ ls + 4 ⋅ l x )
6
110 ⋅ 42.52 353
Mx = (2 ⋅11.86 + 8.52) − (9.11 + 8.52) = 941633daN ⋅ cm
6 6
6.56 ⋅ 35 2
My = (3 ⋅ 50 + 4 ⋅ 42.5) = 428587 daN ⋅ cm
6
h 0x = h c − a b = 43 − 2.50 = 40.50cm
ab=acoperirea de beton
h oy = h 0x − 1 = 40.50 − 1 = 39.50cm
MX 941633
BX = = = 0.0746 ⇒ ξ x = 1 − 1 − 2B = 0.0776
b C ⋅ h 0x ⋅ R c 110 ⋅ 40.52 ⋅ 70
2

Rc 70
px = ξx ⋅ ⋅100 = 0.0776 ⋅ ⋅100 = 0.259%
Ra 2100
p 0.259
A ax = ⋅ b c ⋅ h 0x = ⋅110 ⋅ 40.5 = 11.52cm 2 ⇒ 8Φ14 la 15cm cu A ef = 12.31cm 2
100 100
28
My 428587
By = = = 0.0291 ⇒ ξ y = 1 − 1 − 2B = 0.0295
lC ⋅ h 2
0y ⋅Rc 135 ⋅ 39.5 2 ⋅ 70
Rc 70
py = ξy ⋅ ⋅100 = 0.0295 ⋅ ⋅100 = 0.0983%
Ra 2100
p 0.0983
A ay = ⋅ l c ⋅ h 0y = ⋅135 ⋅ 39.5 = 5.25cm 2 ⇒ 7ΦΦ1la 21.6cm cu A ef = 5.49cm 2
100 100

3. Fundatie izolat elastică a stâlpului S2

Din calculul static a rezultat ca la baza stilpului exista o încarcare axiala NF2 = 885.33 kN şi un
moment MF2 = 131.33 kNm. Adâncimea de fundare fiind aceeasi Df = 1.20 m.
Terenul de fundare prezinta urmatoarele caracteristici:

1 Determenarea lungimii şi lăţimii tălpii fundaţiei (L;B)


N + Gf 6 ⋅ M
p1,2 = ±
B⋅L B ⋅ L2
G f = 0.1 ⋅ N F1 = 0.1 ⋅ 885.33 = 88.53kN
L ls 50
= = = 1.25
B b s 40
Eforturile transmise la teren trebuie sa indeplineasca conditia:
N + Gf 6 ⋅ M
+ ≤ p∗pl
B⋅L B⋅ L2


p pl = ml(q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 )
q = γ ⋅ D f = 19.56 ⋅1.20 = 23.47 kN/m 2
ml = 1.4
c = 24.9
N1 = 0.23
φ = 12º => N 2 = 1.94
N 3 = 4.42

p∗pl = 1.4(19.56 ⋅1.94 + 24.9 ⋅ 4.42) = 207.21 kN/m 2


885.33 + 88.53 6 ⋅ 131.33
+ ≤ 1.2 ⋅ 207.21
B⋅L B ⋅ L2
L ls
= = 1.25 ⇒ L = 1.25 ⋅ B
B bs
973.86 787.98
+ = 248.65
1.25 ⋅ B B ⋅ (1.25 ⋅ B) 2
2

1.25 2 ⋅ 248.65 ⋅ B3 − 1.25 ⋅ 973.86 ⋅ B − 787.98 = 0


388.52 ⋅ B3 − 1217.33 ⋅ B − 787.97 = 0
B1 = −1.203; B2 = −0.829; B3 = 2.09 ⇒ B = 2.10m, L ≅ 2.70m
N + Gf 6 ⋅ M
p ef max = ± ≤ 1.2 ⋅ p pl
B⋅L B ⋅ L2
p pl = ml( γ ⋅ B ⋅ N1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 ) = 1.4(19.56 ⋅ 2.10 ⋅ 0.23 + 23.47 ⋅1.94 + 24.9 ⋅ 4.42) = 231.05kN/m 2
29
973.86 787.98
p ef max = + = 223.23 < 281.80 kN/m 2
2.10 ⋅ 2.7 2.10 ⋅ 2.7 2

973.86 787.98 p1 = 223.23 kN/m 2 < 1.2p pl


p1,2 = ± ⇒
2.10 ⋅ 2.7 2.10 ⋅ 2.7 2 p 2 = 120.28 kN/m > 0
2

2 Determinarea înalţimii fundaţiei


Din motive tehhnice de cofrare, la partea superioară a fundaţiei se măresc dimensiunile suprafetei de
rezemare a stâlpului cu 2.5 pâna la 5cm pentru rezemarea cofrajului.

L = 2.70m B = 2.10m p < 2daN/cm2


H
= 0.21 ⇒ H = 0.21 ⋅ B = 0.21 ⋅ 2.10 = 0.441m ⇒ H = 50cm
B
H H H 50
H' = ÷ ⇒ H' = = = 25cm
3 2 2 2
N tot = 973.86kN

N + G f  6 ⋅ e1  M 131.33
p1,2 = ⋅ 1 ± ; e1 = = = 0.135
B⋅L  L  N + G f 973.86
973.86  6 ⋅ 0.135  p1 = 223.28kPa
p1,2 = ⋅ 1 ± ⇒
2.10 ⋅ 2.70  2.70  p 2 = 120.23kPa
p cr = γ ⋅ B ⋅ N γ ⋅ λ γ + q ⋅ N q ⋅ λ q + c ⋅ N c ⋅ λ c
p cr = 19.56 ⋅ 2.1 ⋅ 0.23 ⋅ 0.63 + 23.47 ⋅1.94 ⋅1.34 + 24.9 ⋅ 4.42 ⋅1.34 = 280.48kN/m 2
V
p' ef = ≤ 1.4 ⋅ p cr = 392.67kN/m 2
L'⋅B'
M 131.33
L' = L − 2e L = L − 2 = 2.70 − 2 = 2.43m
N 973.86
B' = B − 2e L = B
973.86
p' ef = = 166.97kN/m 2 < 392.67kN/m 2
2.43 ⋅ 2.40

3. Armarea tălpii fundaţiei

Gf 88.53
pg = = = 15.61kPa
L ⋅ B 2.70 ⋅ 2.10
p1 ' = p1 − p g = 223.23 − 15.61 = 207.62kN/m 2
p 2 ' = p 2 − p g = 120.28 − 15.61 = 104.67kN/m 2
p1 '+ p 2 ' 207.62 + 104.67
p med = = = 156.15kN/m 2
2 2
p' ⋅L 3
Mx = 2 + 1 2
( )
p' − p' ⋅ L3
λ μ
p'
M y = med ⋅ B3 ,unde λ, μ, η, se determina functie de rapoartele: B/L , ls/L , bs/B.
η
30
 B 2.10
 L = 2.70 = 0.78
 η = 16
 l s 0.50 
Pentru  = = 0.185 ⇒ λ = 19
 L 2.70 µ = 21
 bs 0.40 
=
 B 2.10 = 0 . 19

104.67 ⋅ 2.70 3 (207.62 − 104.67) ⋅ 2.70 3
MX = + = 204.92kNm
19 21
156.15
My = ⋅ 2.10 3 = 90.38kNm
16

h 0x = H − a b = 50 − 2,5 = 47,5cm
ab=acoperirea de beton
h oy = h 0x − 1 = 47,5 − 1 = 46,5cm
MX 204.92 ⋅10 4
BX = = = 0.062
B ⋅ h 2 0x ⋅ R c 210 ⋅ 47.5 2 ⋅ 70
ξ X = 1 − 1 − 2B X = 0.064
Rc 70
μ = ξX ⋅ = 0.064 ⋅ = 0.00213 ⇒ p = μ ⋅100 = 0.213% > 0.05% = p min
Ra 2100
p 0.213
AX = ⋅ B ⋅ h 0x = ⋅ 210 ⋅ 47.5 = 21.22cm 2 ⇒ 15φ14 cu A ef = 23.09cm 2 dispuse la 14.6 cm
100 100
MY 90.38 ⋅10 4
BY = = = 0.0221
L ⋅ h 2 0y ⋅ R c 270 ⋅ 46.5 2 ⋅ 70
ξ Y = 1 − 1 − 2B = 0.0224
Rc 70
μ = ξY ⋅ = 0.0224 ⋅ = 0.00075 ⇒ p = μ ⋅100 = 0.075% > 0.05% = p min
Ra 2100
p 0.075
AY = ⋅ L ⋅ h 0y = ⋅ 270 ⋅ 46,5 = 9.36cm 2 ⇒ 12φ10 cu A ef = 9.42cm 2 dispuse la 24.2cm
100 100

4. Fundatie izolat elastică a stâlpului S3

Din calculul static a rezultat ca la baza stilpului exista o încarcare axiala NF3 = 442.66 kN şi un
moment MF3 = 110.67 kNm. Adâncimea de fundare fiind aceeasi Df = 1.20 m.
Terenul de fundare prezinta urmatoarele caracteristici:
1 Determenarea lungimii şi lăţimii tălpii fundaţiei (L;B)
N + Gf 6 ⋅ M
p1,2 = ±
B⋅L B ⋅ L2
G f = 0.1 ⋅ N F1 = 0.1 ⋅ 442.66 = 44.27 kN
L ls 50
= = = 1.25
B b s 40
Eforturile transmise la teren trebuie sa indeplineasca conditia:
N + Gf 6 ⋅ M
+ ≤ p∗pl
B⋅L B⋅ L2
31
p∗pl = ml(q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 )
N1 = 0.23
q = γ ⋅ D f = 19.56 ⋅1.20 = 23.47 kN/m 2 φ = 12º => N 2 = 1.94
ml = 1.4 N 3 = 4.42
c = 24.9

p∗pl = 1.4(19.56 ⋅1.94 + 24.9 ⋅ 4.42) = 207.21 kN/m 2


442.66 + 44.27 6 ⋅110.67
+ ≤ 1.2 ⋅ 207.21
B⋅ L B ⋅ L2
L ls
= = 1.25 ⇒ L = 1.25 ⋅ B
B bs
486.93 664.02
+ = 248.65
1.25 ⋅ B B ⋅ (1.25 ⋅ B) 2
2

1.25 2 ⋅ 248.65 ⋅ B3 − 1.25 ⋅ 486.93 ⋅ B − 664.02 = 0


388.52 ⋅ B3 − 608.66 ⋅ B − 664.02 = 0
B1 = −0.81 + 0.632i; B 2 = −0.81 − 0.632i; B3 = 1.62 ⇒ B = 1.70m, L ≅ 2.20m
N + Gf 6 ⋅ M
p ef max = ± ≤ 1.2 ⋅ p pl
B⋅L B ⋅ L2
p pl = ml( γ ⋅ B ⋅ N1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 ) = 1.4(19.56 ⋅ 2.10 ⋅ 0.23 + 23.47 ⋅1.94 + 24.9 ⋅ 4.42) = 231.05kN/m 2
486.93 664.02
p ef max = + = 210.90 < 281.80 kN/m 2
1.70 ⋅ 2.20 1.70 ⋅ 2.20 2

486.93 664.02 p1 = 210.90 kN/m 2 < 1.2p pl


p1,2 = ± ⇒
1.70 ⋅ 2.20 1.70 ⋅ 2.20 2  p 2 = 49.49 kN/m > 0
2

2 Determinarea înalţimii fundaţiei

L = 2.20m B = 1.70m p < 2daN/cm2


H
= 0.21 ⇒ H = 0.21 ⋅ B = 0.21 ⋅1.70 = 0.357m ⇒ H = 40cm
B
H H H 40
H' = ÷ ⇒ H' = = = 20cm
3 2 2 2
N tot = 486.93kN
N + Gf  6 ⋅ e1  M 110.67
p1,2 = ⋅ 1 ± ; e1 = = = 0.227
B⋅L  L  N + G f 486.93
486.93  6 ⋅ 0.227  p1 = 210.90kPa
p1,2 = ⋅ 1 ± ⇒
1.70 ⋅ 2.20  2.20  p 2 = 49.49kPa
32
p cr = γ ⋅ B ⋅ N γ ⋅ λ γ + q ⋅ N q ⋅ λ q + c ⋅ N c ⋅ λ c
p cr = 19.56 ⋅1.7 ⋅ 0.23 ⋅ 0.63 + 23.47 ⋅1.94 ⋅1.34 + 24.9 ⋅ 4.42 ⋅1.34 = 213.33kN/m 2
V
p'ef = ≤ 1.4 ⋅ p cr = 298.66kN/m 2
L'⋅B'
M 110.67
L' = L − 2e L = L − 2 = 2.20 − 2 = 1.75m
N 486.93
B' = B − 2e L = B
486.93
p'ef = = 164.10kN/m 2 < 298.66kN/m 2
1.75 ⋅1.70

3. Armarea tălpii fundaţiei


G 44.27
pg = f = = 11.84kPa
L ⋅ B 2.20 ⋅1.70
p1 ' = p1 − p g = 210.90 − 11.84 = 199.06kN/m 2
p 2 ' = p 2 − p g = 49.49 − 11.84 = 37.65kN/m 2
p1 '+ p 2 ' 199.06 + 37.65
p med = = = 118.36kN/m 2
2 2
Mx =
p'2 ⋅L3
+
( )
p'1 − p'2 ⋅ L3
λ μ
p'
M y = med ⋅ B3 ,unde λ, μ, η, se determina functie de rapoartele: B/L , ls/L , bs/B.
η
 B 1.70
 L = 2.20 = 0.78
 η = 16
 l s 0.50 
Pentru  = = 0.23 ⇒ λ = 19
 L 2.20 μ = 21
 b s 0.40 
=
 B 1.70 = 0.24

37.65 ⋅ 2.20 3 (199.06 − 37.65) ⋅ 2.20 3
MX = + = 102.94kNm
19 21
118.36
My = ⋅1.70 3 = 36.34kNm
16

h 0x = H − a b = 40 − 2,5 = 37,5cm
h oy = h 0x − 1 = 37,5 − 1 = 36,5cm
33
MX 102.94 ⋅10 4
BX = = = 0.062
B ⋅ h 0x ⋅ R c 170 ⋅ 37.5 2 ⋅ 70
2

ξ X = 1 − 1 − 2B X = 0.063
Rc 70
μ = ξX ⋅ = 0.064 ⋅ = 0.00212 ⇒ p = μ ⋅100 = 0.212% > 0.05% = p min
Ra 2100
p 0.212
AX = ⋅ B ⋅ h 0x = ⋅170 ⋅ 37.5 = 13.50cm 2 ⇒ 9φ14 cu A ef = 13.86cm 2 dispuse la 20.6 cm
100 100
MY 36.34 ⋅10 4
BY = = = 0.0178
L ⋅ h 2 0y ⋅ R c 220 ⋅ 36.5 2 ⋅ 70
ξ Y = 1 − 1 − 2B = 0.0179
Rc 70
μ = ξY ⋅ = 0.0179 ⋅ = 0.000596 ⇒ p = μ ⋅100 = 0.0596% > 0.05% = p min
Ra 2100
p 0.0596
AY = ⋅ L ⋅ h 0y = ⋅ 220 ⋅ 36.5 = 4.79cm 2 ⇒ 10φ10 cu A ef = 7.85cm 2 dispuse la 23.9cm
100 100

V.Calculul tasarii probabile prin metoda însumării pe straturi elementare


(STAS 3300/2 - 85)

Se va determina tasarea probabilă sub fundatia stâlpului central F1 cu dimensiunile în plan


(2.70×3.40)m2 care este încărcat cu forţa concentrată NF1 = 1770.66 kN

p1 + p 2 246.21 + 178.13
p ef = p ef = = = 212.17kN/m 2
2 2
p n = p ef − γ ⋅ D f = 212.17 − 19.56 ⋅1.2 = 188.70kN/m 2

σ z ≤ 0.2 ⋅ σ gz
h i ≤ 1.00m

h i ≤ 0.4B = 0.4 ⋅ 2.70 = 1.08m
σz = α0 ⋅ pn
h s1 = 3.37m → h1 = h s1 − D f = 3.37 − 1.20 = 2.17m ⇒ (72.5cm)h f
h s2 = 3.16m ⇒ 79cm h f
h s3 = 3.40m ⇒ 85cm h f

Z γ L Z
n= α0 σz σgz = γ×H 0.2σgz σzimed
(m) KN/m3 B B
0 19.56 1.25 0 1.00 188.7 23.47 4.69
180.31
0.725 19.56 1.25 0.269 0.911 171.91 37.65 7.53
151.44
34
1.45 19.56 1.25 0.537 0.694 130.96 51.83 10.37
109.64
2.17 19.56 1.25 0.804 0.468 88.31 65.92 13.18
75.67
2.96 20.08 1.25 1.096 0.334 63.03 81.78 16.36
53.41
3.75 20.08 1.25 1.389 0.232 43.78 97.65 19.53
38.50
4.54 20.08 1.25 1.681 0.176 33.21 113.51 22.70
29.15
5.33 20.08 1.25 1.974 0.133 25.09 129.37 25.87

Se observa ca inegalitatea σ z < 0.2 ⋅ σ gz este indeplinita la cota – 5.33m sub talpa fundatiei. Z0 = 5.33m.
Tasarea absoluta probabila s a fundatiei se calculeaza cu relatia
Unde:
n
σ med ⋅ h ─ β coeficient de corectie = 0.8
S = 100 ⋅ β ⋅ ∑ zi i

zi + σ zi
σ sup inf
i =1 E i
─ σ med
zi =
2
─ Ei - modulul de elasticitate E i = M 2 −3 ⋅1.1
Stratul I: E1 = 10000 ⋅1.1 = 11000kN/m 2
Stratul II: E 2 = 10900 ⋅1.1 = 11990kN/m 2

zi ⋅ h i
σ med  180.31 ⋅ 0.725 151.44 ⋅ 0.725 109.64 ⋅ 0.72 75.67 ⋅ 0.79
n
S = 100 ⋅ β ⋅ ∑ = 100 ⋅ 0.8 ⋅  + + + +
i =1 Ei  11000 11000 11000 11990
53.41 ⋅ 0.79 38.50 ⋅ 0.79 29.15 ⋅ 0.79 
+ + + 
11990 11990 11990 
S = 3.36cm
35

Proiectarea fundatiilor pe retele de grinzi

a. Ipoteza deformaţiilor plane a presiunilor reactive


b. Ipoteza deformatiilor elastice locale (Winkler), metoda Bleich.

LT=6 LT=6 LT=6 LT=6

S2 S1 S1 S1 S2
36

885.33 1770.66 1770.66 1770.66 885.33

A B C D E F G H I J K
1.5 6.00 6.00 6.00 6.00 1.5

1.1 ⋅ ∑ N 1.1 ⋅ 7082.64


q= = = 288.55 kN/ml
L 27
1.1 ⋅ ∑ N 1.1 ⋅ ∑ N 1.1 ⋅ 7082.64
p ef = ≤ p pl ⇒ B = = = 1.228 ≅ 1.25m
B⋅L p pl ⋅ L 234.83 ⋅ 27
Calculul fortei taietoare
TA=0
TBst = q ∙ 1.5 = 288.55⋅ 1.5 = 432.825 kN
TBdr = TBst – 1.1 ∙ NB = 432.825 – 1.1 ∙ 885.33 = -541.038 kN
TDst = q ∙ (1.5 + 6.00) – 1.1 ∙ NB = 288.55 ∙ 7.5 – 1.1 ∙ 885.33 = 1190.626 kN
TDdr = TDst – 1.1 ∙ ND = 1190.626 – 1.1 ∙ 1770.66 = -757.464 kN
TFst = q ∙ (1.5 + 6.00 ∙ 2) – 1.1 ∙ (NB + ND) = 288.55 ∙ 13.5 – 1.1 ∙ (885.33 + 1770.66) = 973.836 kN
TFdr = TFst – 1.1 ∙ NF = 973.836 – 1.1 ∙ 1770.66 = -973.89 kN
THst = q ∙(1.5 + 6.00 ∙ 3) – 1.1∙(NB + ND + NF) = 288.55 ∙ 19.5 – 1.1∙(885.33 + 2 ∙ 1770.66) = 757.41 kN
THdr = THst – 1.1 ∙ NH = 757.41 – 1.1 ∙ 1770.66 = -1190.316 kN
TJst = q∙(1.5 + 6.00∙4) – 1.1(NB + ND + NF + NH) = 288.55 ∙ 25.5 – 1.1(885.33 + 3∙1770.66) = 540.984 kN
TJdr = TJst – 1.1 ∙ NJ = 540.984 – 1.1 ∙ 885.33 = -432.879 kN
TK = q ∙ 27 – 1.1 ∙ ∑ N = -0.0054 ≅ 0

Calculul momentelor incovoietoare in dreptul stalpilor

MA=0
MB = 288.55 ∙ 1.52/2 = 324.621 kNm
MC = 288.55 ∙ 4.52/2 – 1.1NB ∙ 3 = 0 kNm
MD = 288.55 ∙ 7.52/2 – 1.1NB ∙ 6 = 2272.347 kNm
ME = 288.55 ∙ 10.52/2 – 1.1(NB ∙ 9 + ND ∙ 3) = 1296.72 kNm
MF = 288.55 ∙ 13.52/2 – 1.1(NB ∙ 12 + ND ∙ 6) = 2921.589 kNm
MG = 288.55 ∙ 16.52/2 – 1.1(NB ∙ 15 + ND ∙ 9 + NF ∙ 3) = 1298.484 kNm
MH = 288.55 ∙ 19.52/2 – 1.1(NB ∙ 18 + ND ∙ 12 + NF ∙ 6) = 2272.347 kNm
MI = 288.55 ∙ 22.52/2 – 1.1(NB ∙ 21 + ND ∙ 15 + NF ∙ 9 + NH ∙ 3) = 0 kNm
MJ = 288.55 ∙ 25.52/2 – 1.1(NB ∙ 24 + ND ∙ 18 + NF ∙ 12 + NH ∙ 6) = 324.621 kNm
MK = 288.55 ∙ 272/2 – 1.1(NB ∙ 25.5 + ND ∙ 19.5 + NF ∙ 13.5 + NH ∙ 7.5 + NJ ∙ 1.5) = 0 kNm
37

B.Calculul grinzii continue în ipteza deformaţiilor locale (Winkler)


Metoda Bleich
P1 P2 P3 P4 P5
V1 V2 N2 N1 N1 N1 N2 V3 V4

A B C D E F G H I J K
π/2le π/4le 1.5 3 3 3 3 3 3 3 3 1.5 π/4le π/2le
6.41 3.20
4 ⋅ E ⋅ Iz
le = 4
b⋅k
b = l s + 2 ⋅ 5 = 60cm
 B 1.20
0.60= = 2.0
b 0.6
 ⇒ η = 1.353
0.30 0.90

 h = 0.30 = 0.25
1.20

 H 1.20
b ⋅ H3 0.6 ⋅1.2 3
Iz = η ⋅ = 1.353 ⋅ = 0.0864m 4
12 12

1.20
38
B250 ⇒ E b = 270000daN/ cm = 2.7 ⋅10 kN/m 2
2 7

k − coeficient de pat = 2.5daN/cm 3 = 2.5 ⋅10 4 kN/m 3


4 ⋅ 2.7 ⋅10 7 ⋅ 0.0864
le = 4 = 4.08m
1.20 ⋅ 2.5 ⋅10 4
x ≤ 2π ⋅ l e = 25.62m

Calculul forţelor fictive V1 , V2 , V3 , V4 :

x P P ⋅ le
Forţa ξ= ϕ3 (ξ ) ϕ 4 (ξ ) Q= ϕ 4 (ξ ) M= ϕ3 (ξ )
le 2 4
V1 2.355 -0.1340 -0.0670 -0.0335 ∙ V1 -0.1367 ∙ V1
V2 0.784 0.0000 0.3224 0.1612 ∙ V2 0.0000
P1 = 885.33 0.368 0.3988 0.6463 286.094 360.131
P2 = 1770 .66 1.838 -0.1952 -0.0417 -36.918 -352.55
P3 = 1770.66 3.309 -0.0278 -0.0331 -29.304 -50.209
P4 = 1770 .66 4.779 0.009 0.0006 0.5312 16.2547
P5 = 885.33 6.25 0.002 0.0019 0.84106 1.80607
221.244 -24.563

24.563
− 0.1367 ⋅ V1 − 24.563 = 0 ⇒ V1 = = −179.685 kN
− 0.1367
− 221.244 + 0.0335 ⋅ ( −179.685)
− 0.0335 ⋅ V1 + 0.1612 ⋅ V2 + 221.244 = 0 ⇒ V2 = = −1409.823 kN
0.1612
V3 = V2 = −1409.823 kN
Grinda este simetrică ⇒ 
V4 = V1 = −179.685 kN
Calculul presiunii pe teren, al forţei tăietoare şi al momentului încovoietor în secţiunile A...K

Secţiunea A
x
Forţa ξ= ϕ1 (ξ ) P 1
le p= ⋅ ⋅ ϕ1 (ξ )
2 ⋅ b ⋅ l e 10
V1 = −179.685 2.355 0 0
V2 = −1409.823 0.784 0.6448 -9.2836
P1 = 885.33 0.368 0.8939 8.08207
P2 = 1770 .66 1.838 0.1119 2.02346
P3 = 1770.66 3.309 -0.0421 -0.7613
P4 = 1770 .66 4.779 -0.0865 -1.5642
P5 = 885.33 6.25 0.0019 0.01718
V3 = −1409.823 7.402 0 0
V4 = −179.685 8.973 0 0
-1.48637
39
p 0 = −1.486 kN/m 2
− 1.486
y0 = = 5.944 ⋅10 −5 m
2.5 ⋅10 4

MA = 0
QA = 0

Secţiunea B
x P ⋅ le P
Forţa ξ= ϕ1 (ξ ) P 1 ϕ3 (ξ ) M= ϕ3 (ξ ) ϕ 4 (ξ ) Q= ϕ 4 (ξ )
le p= ⋅ ⋅ ϕ1 (ξ ) 4 2
2 ⋅ b ⋅ l e 10
V1 = −179.685 2.723 -0.1116 0.204788 -0.0866 15.87194 -0.06 -5.39055
V2 = −1409.823 1.152 0.4176 -6.01248 -0.1581 227.3509 0.1292 91.07457
P1 = 885.33 0.000 1 9.04136 1 903.0366 ±1 ±442.665
P2 = 1770 .66 1.471 0.2519 4.555037 -0.2051 -370.426 0.0234 -20.7167
P3 = 1770.66 2.941 -0.0411 -0.7432 -0.0624 -112.699 -0.0517 45.77156
P4 = 1770 .66 4.412 -0.0152 -0.27486 0.0079 14.26798 -0.0036 3.187188
P5 = 885.33 5.882 0.0025 0.022603 0.0037 3.341235 0.0026 -1.15093
V3 = −1409.823 7.034 0 0 0 0 0 0
V4 = −179.685 8.605 0 0 0 0 0 0
-329.89
6.793251 680.744 555.44

p B = 6.793 kN/m 2
6.793
yB = = 2.717 ⋅10 −4 m
2.5 ⋅10 4

M B = 680.744 kNm
Q stB = −329.89 kN; Q drB = 555.44 kN
Secţiunea C
x P ⋅ le P
Forţa ξ= ϕ1 (ξ ) P 1 ϕ3 (ξ ) M= ϕ3 (ξ ) ϕ 4 (ξ ) Q= ϕ 4 (ξ )
le p= ⋅ ⋅ ϕ1 (ξ ) 4 2
2 ⋅ b ⋅ l e 10
V1 = −179.685 3.458 -0.0397 0.07285 -0.0202 3.70223 -0.03 -2.69528
V2 = −1409.823 1.887 0.0971 -1.39802 -0.191 274.6617 -0.047 -33.1308
P1 = 885.33 0.735 0.6772 6.122809 0.0357 32.23841 0.3565 -157.81
P2 = 1770 .66 0.735 0.6772 12.24562 0.0357 64.47681 0.3565 -315.62
P3 = 1770.66 2.206 0.0234 0.423136 -0.154 -278.135 -0.0653 57.81205
P4 = 1770 .66 3.676 -0.0347 -0.62747 -0.009 -16.2547 -0.0218 19.30019
P5 = 885.33 5.147 -0.0028 -0.02532 0.0078 7.043685 0.0024 -1.0624
V3 = −1409.823 6.299 0.0019 -0.02736 0.0018 -2.58844 0.0018 1.268841
V4 = −179.685 7.87 0 0 0 0 0 0
16.78625 85.14449 -431.938
40
p C = 16.786 kN/m 2
16.786
yC = = 6.7144 ⋅10 −4 m
2.5 ⋅10 4

M C = 85.144 kNm
Q C = −431.938 kN

Secţiunea D
x P ⋅ le P
Forţa ξ= ϕ1 (ξ ) P 1 ϕ3 (ξ ) M= ϕ3 (ξ ) ϕ 4 (ξ ) Q= ϕ 4 (ξ )
le p= ⋅ ⋅ ϕ1 (ξ ) 4 2
2 ⋅ b ⋅ l e 10
V1 = −179.685 4.1936 -0.0204 0.0374 0.0057 -1.0447 -0.0074 -0.6648
V2 = −1409.823 2.6225 -0.0239 0.3443 -0.099 142.513 -0.063 -44.387
P1 = 885.33 1.4706 0.25208 2.2791 -0.205 -185.23 0.02348 -10.392
P2 = 1770 .66 0 1 18.083 1 1806.07 ±1 ±885.33
P3 = 1770.66 1.4706 0.2521 4.5582 -0.205 -370.47 0.02348 -20.784
P4 = 1770 .66 2.9412 -0.0411 -0.744 -0.062 -112.62 -0.0517 45.782
P5 = 885.33 4.4118 -0.0152 -0.138 0.008 7.19773 -0.0036 1.60401
V3 = −1409.823 5.5637 0.00032 -0.005 0.0054 -7.7907 0.0029 2.04424
V4 = −179.685 7.1348 0 0 0 0 0 0
858.531
24.416 1278.62 -912.13

p D = 24.416 kN/m 2
24.416
yD = = 9.766 ⋅10 −4 m
2.5 ⋅10 4

M D = 1278.62 kNm
Q stD = −912.13 kN; Q drD = 858.531 kN

Secţiunea E
x P ⋅ le P
Forţa ξ= ϕ1 (ξ ) P 1 ϕ3 (ξ ) M= ϕ3 (ξ ) ϕ 4 (ξ ) Q= ϕ 4 (ξ )
le p= ⋅ ⋅ ϕ1 (ξ ) 4 2
2 ⋅ b ⋅ l e 10
V1 = −179.685 4.9289 -0.0055 0.0101 0.0086 -1.5762 0.0015 0.13476
V2 = −1409.823 3.3578 -0.0414 0.5961 -0.027 38.2513 -0.034 -23.967
P1 = 885.33 2.2059 -
0.0234 0.2116 -0.154 -139.07 0.0653 28.906
P2 = 1770 .66 0.7353 0.667 12.061 0.0355 64.1156 0.3563 -315.44
P3 = 1770.66 0.7353 0.667 12.061 0.0355 64.1156 0.3563 -315.44
P4 = 1770 .66 2.2059 -
0.0234 0.4231 -0.154 -278.14 0.0653 57.812
P5 = 885.33 3.6765 -
-0.0347 -0.314 -0.009 -8.1273 0.0218 9.6501
V3 = −1409.823 4.8284 -0.0078 0.1123 0.0088 -12.655 0.0009 0.63442
V4 = −179.685 6.3995 0.0018 -0.003 0.0015 -0.2749 0.0017 0.15273
41
25.158 -273.35 -557.56

p E = 25.158kN/m 2
25.158
yE = = 1.006 ⋅10 −3 m
2.5 ⋅10 4

M E = −273.35 kNm
Q E = −557.56 kN

Secţiunea F
x P ⋅ le P
Forţa ξ= ϕ1 (ξ ) P 1 ϕ3 (ξ ) M= ϕ3 (ξ ) ϕ 4 (ξ ) Q= ϕ 4 (ξ )
le p= ⋅ ⋅ ϕ1 (ξ ) 4 2
2 ⋅ b ⋅ l e 10
V1 = −179.685 5.6642 0.0008 -0.001 0.0048 -0.8797 0.0028 0.25156
V2 = −1409.823 4.0931 -0.0233 0.3355 0.0047 -6.7587 -0.0097 -6.8376
P1 = 885.33 2.9412 -0.0411 -0.372 -0.062 -56.349 -0.0517 22.8858
P2 = 1770 .66 1.4706 0.2521 4.5587 -0.205 -370.43 0.0235 -20.805
P3 = 1770.66 0 1 18.083 1 1806.07 ±1 ±885.33
P4 = 1770 .66 1.4706 0.2521 4.5587 -0.205 -370.43 0.0235 -20.805
P5 = 885.33 2.9412 -0.0411 -0.372 -0.062 -56.349 -0.0517 22.8858
V3 = −1409.823 4.0931 -0.0233 0.3355 0.0047 -6.7587 -0.0097 -6.8376
V4 = −179.685 5.6642 0.0008 -0.001 0.0048 -0.8797 0.0028 0.25156
-894.34
27.125 937.246 876.319

p F = 27.125 kN/m 2
27.125
yF = = 1.085 ⋅10 −3 m Secţiunea G
2.5 ⋅10 4

M F = 937.246 kNm x P ⋅ le P
Forţa ξ = ϕ1 (ξ ) p = P ⋅ 1 ϕ 3 (ξM
) =
⋅ ϕ1 (ξ ) ϕ 3
ϕ(ξ4 ()ξ ) Q = ϕ 4 (ξ
le 2 ⋅ b ⋅ l e 10 4 2
Q stF = −894.34 kN; Q drF = 876.319 kN
V1 = −179.6856.3 0.0
99 0.001 01 0.00 0.1527
5 8 -0.003 5 -0.2749 17 3
V2 = −1409.4.8
823 - 0.0
28 0.007 08 0.00 0.6344
4 8 0.1123 8 -12.655 09 2
P1 = 885.33 3.6 - - -
76 0.034 0.0 0.02
5 7 -0.314 09 -8.1273 18 9.6501
P2 = 1770 .662.2 - -
05 0.023 0.1 0.06
9 4 0.4231 54 -278.14 53 57.812
P3 = 1770.660.7 0.0
35 35 0.35 -
3 0.667 12.061 5 64.1156 63 315.44
P4 = 1770 .660.7 0.667 12.061 0.0 64.1156 0.35 -
35 35 63 315.44
42
3 5
P5 = 885.33 2.2059 0.0234 0.2116 -0.154 -139.07 -0.0653 28.906
V3 = −1409.823 3.3578 -0.0414 0.5961 -0.027 38.2513 -0.034 -23.967
V4 = −179.685 4.9289 -0.0055 0.0101 0.0086 -1.5762 0.0015 0.13476
25.158 -273.35 -557.56

p G = 25.158kN/m 2
25.158
yG = = 1.006 ⋅ 10 −3 m
2.5 ⋅ 10 4

M G = −273.35 kNm
Q G = −557.56 kN

Armarea grinzii

a) Armare longitudinală

H = 1.20 m; b = 60 cm = 0.6 m; ab = 3.5 cm


PC 52

• Amare în câmp la Mmax


― secţiunea E: M = 273.35 kNm
H0 = H – ab = 120 – 3.5 = 116.5 cm
43
M 273.35 ⋅10 4
B LC = = = 0.04795
b ⋅ H 02 60 ⋅116.5 2 ⋅ 70
ξ LC = 1 − 1 − 2B LC = 0.04916
Rc 70
μ = ξ LC ⋅ = 0.04916 ⋅ = 0.001187 ⇒ p = μ ⋅100 = 0.119%
Ra 2900
p 0.119
A LC = ⋅ b ⋅ H0 = ⋅ 60 ⋅116.5 = 8.30cm 2 ⇒ 3φ 20 cu A ef = 9.42cm 2
100 100

• Amare în reazem la Mmax


― secţiunea E: M = 1278.62 kNm
M 1278.62 ⋅10 4
B LR = = = 0.2243
b ⋅ H 02 60 ⋅116.5 2 ⋅ 70
ξ LR = 1 − 1 − 2B LR = 0.2574
Rc 70
μ = ξ LR ⋅ = 0.2574 ⋅ = 0.00621 ⇒ p = μ ⋅100 = 0.621%
Ra 2900
p 0.621
A LR = ⋅ b ⋅ H0 = ⋅ 60 ⋅116.5 = 43.44cm 2 ⇒ 7φ 25 + 3φ 20 cu A ef = 43.79cm 2
100 100
b) Armare transversală

H = 30 cm; b = 100 cm; ab = 3.5 cm


OB37

pmax = 27.125 kN/m 2


p max ⋅ l 2 27.125 ⋅ 0.32
M= = = 1.22kNm
2 2
H0 = H – ab = 30 – 3.5 = 26.5 cm
M 1.22 ⋅10 4
BT = = = 0.00248
b ⋅ H 02 100 ⋅ 26.52 ⋅ 70
ξ T = 1 − 1 − 2B T = 0.00248
Rc 70
μ = ξT ⋅ = 0.00248 ⋅ = 0.0000828 ⇒ p = μ ⋅100 = 0.00828% < p min = 0.05%
Ra 2100
p 0.05
AT = ⋅ b ⋅ H0 = ⋅100 ⋅ 26.5 = 1.325cm 2 ⇒ 5φ 8/ml cu A ef = 2.51cm 2
100 100
VI. Proiectarea unei fundaţii pe piloţi

Să se proiecteze o fundaţie pe piloţi pentru un rezervor de apă. Rezervorul va avea o formă


dreptungiulară în plan cu dimensiunile:
L = (6+0.05N) = 7.25m
B = (5+0.05N) = 6.25m
Stratificaţia se va considera cea existentă în F2.
Rezervorul este solicitat la următoarele acţiuni:
— încărcările permanente şi utile:
N = 13000 + 100N = 13000 + 100 • 29 = 15900 kN;
44
— încărcările din seism:
Ns = (2000 + 5N) = 2000 + 5 • 29 = 2145 kN;
Ms = (400 + 4N) = 400 + 4 • 29 = 516 kNm;
— adancimea de fundare pană la placa radierului Df = (1.5 + 0.05N) = 2.95 m;
— secţiunea piloţilor este pătrată, (35 × 35) cm²;
— se utilizează piloţi prefabricaţi. Lungimea piloţilor se va determina astfel încât pilotul să
pătrundă în stratul bun de fundare, care este stratul de argila marnoasa (minim 2d), unde d este
diametrul cercului circumscris secţiunii pilotului.

Etapa va cuprinde:
1. Capacitatea portantă a pilotului
a) Capacitatea portantă la încărcări verticale;
b) Capacitatea portantă a pilotului la solicitări orizontale;
c) Capacitatea portantă a pilotului la smulgere.
2. Capacitatea portantă a pilotului lucrând în grup;
3. Determinarea numărului de piloţi;
4. Calculul eforturilor în piloţi.

1.a. Capacitatea portantă a pilotului la încărcări verticale:


Este dată de formula (STAS 2561/3 – 76)
R = K ⋅ (m1 ⋅ R n ⋅ A + m 2 ⋅ U ⋅ ∑ f in ⋅ l i ) , unde:
K – coeficient de omogenitate;
m1, m2 – coeficienţi ai condiţiilor de lucru pentru piloţi bătuţi;
A – aria secţiunii transversale;
U – perimetrul secţiunii transversale;
R n – rezistenta de calcul a pământului sub vârful pilotului;
f in – rezistenţa de calcul pe suprafaţa laterală a pilotului la mijlocul stratului i;
li – lungimea pilotului în contact cu stratul i, în metri;

K = 0.7; m1 = 1; m2 = 1;
A = 0.35 • 0.35 = 0.1225 m²
U = 4 • 0.35 = 1.40 m
R n = 9961.33 kPa
f1n = 14.7 kPa; f 2n = 42 kPa; f 3n = 56.56 kPa; f 4n = 60.8 kPa;
l1 = 0.42 m; l 2 = 3.16 m; l3 = 3.4 m; l 4 = 0.7m
R = 0.7 ⋅ (1 ⋅ 9961.33 ⋅ 0.1225 + 1 ⋅1.4 ⋅ (14.7 ⋅ 0.42 + 42 ⋅ 3.16 + 56.56 ⋅ 3.4 + 60.8 ⋅ 0.7)) = 1219.85kN
R = 1219.85 ≅ 1220 kN

1.b. Capacitatea portantă a pilotului la solicitări orizontale:


Este dată de formulele (STAS 2561/3 – 76)
2 ⋅ M cap
Pcr,or = , pentru piloţi cosideraţi încastraţi în radier;
l0
M
Pcr,or = cap , pentru piloţi consideraţi articulaţi în radier;
l0
unde l 0 = 2 ⋅ d = 2 ⋅ 0.35 = 0.7 m - lungimea convenţională de încastrare pentru 0.75 < Ic ≤ 1
Considerând ca pilotul este articulat în radier, rezulta:
45
28.8
Pcr,ot = = 41.14 kN
0.7

l.c. Capacitatea portanta a pilotului la smulgere:


Capacitatea portantă a piloţilor solicitaţi la forte de smulgere este dată de relaţia:
R sm = K ⋅ m ⋅ U ⋅ ∑ f in ⋅ li
în care: K, U, f in , l i au aceleaşi semnificaţii ca la punctul 1.a., iar m = 0.60.
R sm = 0.7 ⋅ 0.6 ⋅1.4 ⋅ (14.7 ⋅ 0.42 + 42 ⋅ 3.16 + 56.56 ⋅ 3.4 + 60.8 ⋅ 0.7) = 219.77 kN

2. Capacitatea pilotului lucrând în grup:


Capacitatea portantă a pilotului lucrând în grup se determină cu relaţia:
R g = mu ⋅ R ,
unde: ─ R – capacitatea portantă a pilotului izolat;
─ m u – coeficientul de utilizare al pilotului în grup.
r
Penlru piloţi flotanţi în terenuri coezive, m u = f   conform [3]..
 r0 
În relatia lui m u intervin urmatoarele marimi:
• r = 3 • d = 1.05 m – distanţa dintre axele piloţilor;
• r0 = ∑ li ⋅ tgε i – raza de influenţă a piloţilor;
• l i – grosimea stratului i în contact cu pilotul;
• ε i – unghi de frecare pamant – beton;
r0 = ∑ li ⋅ tgε i = 0.42 ⋅ 0.07 + 3.16 ⋅ 0.105 + 3.4 ⋅ 0.07 + 0.7 ⋅ 0.07 = 0.6482 m
r 1.05
= = 1.62 ⇒ m u = 0.955
r0 0.6482
R g = 0.955 ⋅1220 = 1165.1 ≅ 1165 kN

3. Determinarea numărului de piloţi:


Numărul de piloţi se determina cu relatia:
Q N + N s 18045
n= = = = 15.49 ⇒ 16 piloţi
Rg Rg 1165

4. Calculul eforturilor în piloţi:


─ Pe direcţia X
x + x2 + x3 + x4
x1G = 1
n
0.5 + 2.65 + 4.8 + 6.95
x1G = = 3.725 m
4
46

Q = 15900kN
3.725

45
0.9250.925 1.85
1 2 3 4
Y

1.85
45
X1
X

50 2.15 1.075 1.075 2.15 50

x i = x1i − x1G
Pilotul 1 2 3 4
xi -3.225 -1.075 1.075 3.225
x i2 10.4 1.156 1.156 10.4
∑x 2
i = 4 ⋅ 23.1125 = 92.45

e y = 3.725 − 3.725 = 0
M y = −Q ⋅ e y
Q M ⋅ xi
Si = ± < Rg
n ∑ x i2
Q = N + N s = 15900 + 2145 = 18045 kN
M y = −18045 ⋅ 0 = 0
M = M y + M s = 0 + 516 = 516 kNm
47

18045 516
Si = + ⋅ xi
16 92.45
Si = 1127.81 + 5.58 ⋅ x i

Pilotul 1 2 3 4
Si (kN) 1109.813 1121.813 1133.813 1145.813

Verificare:
10

∑S
i =1
i = 4 ⋅ (S1 + S2 + S3 + S4 ) = 18045 = Q

─ Pe direcţia Y:
y + y 2 + y3 + y 4
y1G = 1
n
0.45 + 2.3 + 4.15 + 6
y1G = = 3.225 m
4
y i = y1i − y1G
Pilotul 1 2 3 4
yi -2.775 -0.925 0.925 2.775
y i2 7.7 0.856 0.856 7.7
∑y 2
i = 4 ⋅17.1125 = 68.45

e x = 3.225 − 3.225 = 0
M x = −Q ⋅ e x
Q M ⋅ yi
Si = ± < Rg
n ∑ y i2
Q = N + N s = 15900 + 2145 = 18045 kN
M x = −18045 ⋅ 0 = 0
M = M x + M s = 0 + 516 = 516 kNm

18045 516
Si = + ⋅ yi
16 68.45
Si = 1127.813 + 7.538 ⋅ y i

Pilotul 1 2 3 4
Si (kN) 1106.894 1120.84 1134.785 1148.731

Verificare:
10

∑S
i =1
i = 4 ⋅ (S1 + S2 + S3 + S4 ) = 18045 = Q
48
VII.Proiectarea unei fundatii pe cheson deschis
Seva proiecta o fundaţie pe cheson deschis pentru un rezervor de apă. Rezervorul va avea o formă
dreptungiulară în plan cu dimensiunile:
L = (6+0.05N) = 7.45m
B = (5+0.05N) = 6.45m
Stratificaţia se va considera cea existentă în F2.
Rezervorul este solicitat la următoarele acţiuni:
— încărcările permanente şi utile:
N = 13000 + 100N = 13000 + 100 • 29 = 15900 kN;
— încărcările din seism:
Ns = (2000 + 5N) = 2000 + 5 • 29 = 2145 kN;
Ms = (400 + 4N) = 400 + 4 • 29 = 516 kNm;
Cesonul se va lansa de pe un mal.

Etapa va cuprinde:

1. Predimensionarea chesonului
2. Calculul împingerii pământului pe pereţii chesonului;
3. Verificarea chesonului;
a) Greutatea proprie a chesonului;
b) Greutatea pământului;
c) Frecarea şi adeziunea pământului pe suprafaţa laterală a chesonului.
4. Verificarea coborârii chesonului.

1 Predimensionarea chesonului:

a) Dimensiunile în plan ale elementului:


a0 = 7.45 + 2 • 0.1 = 7.65 m;
b0 = 6.45 + 2 • 0.1 = 6.65 m;

b) Grosimea peretilor:
D 7.65 − 0.5
δ = + ( 5...12 ) cm , unde D = = 3.575 m
10 2
357.5
δ= + ( 5...12 ) cm = 45 cm
10
Dimendiunea minim recomandată: δ = 50 cm.
Bancheta cuţitului, precum şi unghiul de înclinare al acestuia, se aleg funcţie de natura pamantului.
Astfel, pentru pământuri tari, îndesate: α = 30º şi bc = 200mm = 0.2m.
Dimensuinile rezultate în etapa de predimensionare sunt prezentate în schiţă.

2. Calculul împingerii pământului pe pereţii chesonului

Împingerea pământului pe pereţii chesonului se calculează în ipoteza Rankie, ţinând seama de


stratificaţia forajului. Conform ipotezei mai sus menţionate, împingerea pământului se calculează cu relaţia:
2 φ
pa = γ • h0 • ka, unde k a = tg  45 − 
 2
Stratul 1
— la partea superioară: pa = 0
49

2 12.42  
la partea inferioară: pa = 19.86 ⋅ 3.37 ⋅ tg  45 −  = 43.23 kN/m 2


 2 

Stratul 2
2 15 
la partea superioară: pa =19.86 ⋅ 3.37 ⋅ tg  45 −  = 39.41 kN/m 2


 2 
2 15 
— la partea inferioară: pa = (19.86 ⋅ 3.37 + 20.17 ⋅ 3.16) ⋅ tg 
 45 
−  = 76.93 kN/m 2
 2 
Stratul 3
2 24.83 
— la partea superioară: pa = (19.86 ⋅ 3.37 + 20.17 ⋅ 3.16) ⋅ tg 
 45 
−  = 53.38 kN/m 2
 2 
  24.83 
— la partea inferioară: pa = (19.86 ⋅ 3.37 + 20.17 ⋅ 3.16 + 20.43 ⋅ 3.4) ⋅ tg  45 −  = 81.76 kN/m 2
2

 2 
Rezultatele împingerilor active corespunzatoare stratificaţiei forajului, sunt urmatoarele:
1 2 12.42  
— Pa,1 = ⋅19.86 ⋅ 3.37 ⋅ tg  45 −  = 72.85 kN/m
2 

2  2 
39.41 + 76.93
— Pa,2 = ⋅ 3.16 = 183.82 kN/m
2
53.38 + 81.76
— Pa,3 = ⋅ 3.4 = 229.74 kN/m
2
Punctele de aplicatie ale rezultantelor împingerilor active sunt:
1
— z1 = 3.37 ⋅ = 1.123 m faţă de partea inferioară a stratului;
3
2 ⋅ 39.41 + 76.93 3.16
— z2 = ⋅ = 1.41 m faţă de partea inferioară a stratului;
39.41 + 76.93 3
2 ⋅ 53.38 + 81.76 3.4
— z3 = ⋅ = 1.45 m fată de partea inferioară a stratului
53.38 + 81.76 3

3 Verificarea chesonului

3.a. Greutatea proprie a elementului


Considerând volumului unui trunchi de piramidă cu înălţimea 10.63 m, rezulta:
A1 = 6.65 ⋅ 7.65 = 50.87m 2
A 2 = (5.65 + 2 ⋅1.11) ⋅ (6.65 + 2 ⋅1.11) = 69.81m 2
I 9.13
Ve = (A1 + A 2 + A1 ⋅ A 2 ) = (50.87 + 69.81 + 50.87 ⋅ 69.81 ) = 548.62 m 3
3 3
Vgol = 4 ⋅ (2.125 ⋅ 2.625 − 8 ⋅ 0.3) ⋅ 9.13 = 190.57 m 3
Volumul chesonului va fi diferenta celor doua volume calculate mai sus:
Vcheson = Ve − Vgol = 358.05 m 3
Volumul cuţitului este diferenţa celor două trunchiuri de piramidă cu înălţimea 1.50m.
A1 = 7.87 ⋅ 8.87 = 69.81 m 2 ;
A 2 = 8.07 ⋅ 9.07 = 73.2 m 2 ;
50

Ve =
1.5
3
( )
69.81 + 73.2 + 69.81 ⋅ 73.2 = 107.25 m 2

A1 = 5.65 ⋅ 6.65 = 37.57 m 2 ;


A 2 = (8.07 − 0.4) ⋅ (9.07 − 0.4) = 66.5 m 2 ;

Vi =
1.50
3
( )
37.57 + 66.5 + 37.57 ⋅ 66.5 = 77.03 m 3 ;

Vcutit = Ve − Vi = 30.22 m 3 .
Volumul total de beton din peretii chesonului este :
Vb = Vcheson + Vcutit = 358.05 + 30.22 = 388.27m 3
Greutatea chesonului va fi:
G cheson = Vb ⋅ γ b = 388.27 ⋅ 25 = 9706.83 kN

3.b Greutatea pământului


γ h + γ h + γ 3h 3 19.86 ⋅ 3.37 + 20.17 ⋅ 3.16 + 20.43 ⋅ 3.4
γ med = 1 1 2 2 = = 20.15 kN/m 3
h1 + h 2 + h 3 3.37 + 3.16 + 3.4
 7.65 + 9.07 6.65 + 8.07 
G p = 0.68 ⋅10.13 ⋅  +  ⋅ 20.15 = 2181.96 kN
 2 2 

3.c Frecarea şi adeziunea pământului pe suprafaţa laterală a chesonului


Se calculează cu formula:
F = Fp + Fc , unde Fp este forţa de frecare
Fc este forţa de adeziune
Fp = cφ • Pa unde cφ = tgφ , este coeficientul de frecare
Fp,1 = tgφ1 ⋅ Pa,1 = tg12.42  ⋅ 72.85 = 16.04 kN/m
Fp,2 = tgφ 2 ⋅ Pa,2 = tg15  ⋅183.82 = 49.25 kN/m
Fp,3 = tgφ 3 ⋅ Pa,3 = tg24.83  ⋅ 229.74 = 106.3 kN/m
2 2
Fc,1 = ⋅ c1 ⋅ h1 = ⋅ 24.9 ⋅ 3.37 = 55.94 kN/m
3 3
2 2
Fc,2 = ⋅ c 2 ⋅ h 2 = ⋅18.8 ⋅ 3.16 = 39.61 kN/m
3 3
2 2
Fc,3 = ⋅ c 3 ⋅ h 3 = ⋅19.9 ⋅ 3.4 = 45.11 kN/m
3 3
Înlocuind valorile calculate în relaţie, se obtine:
F1 = 71.98 kN/m
F2 = 88.86 kN/m
F3 = 151.41 kN/m
Se adopta cea mai mare valoare deci F = 151.41 kN/m

4. Verificarea coborârii chesonului

Verificarea la înaintarea a chesonului se face cu relaţia:


V
m= ≥ 1.20 unde V este suma încărcărilor vericale.
F⋅ U
G + Gp 9706.83 + 2181.96
m = cheson = = 2.29 > 1.2
F⋅ U 151.41 ⋅ 2 ⋅ (9.07 + 8.07)