5.1.

2 Calculul static al barajului

Potrivit prevederilor normativelor de proiectare se consideră un tronson de baraj cu

lungimea de 1m,tronsonul e amplasat în zona deversată. Întrucât secţiunea transversală este
trapezoidală, calculul static al barajului se reduce de la o problemă în spaţiu la una în plan , se
reduce la calculul profilului trapezoidal al barajului.Prin urmare vafi prezentat în continuare
schema de sarcini şi vor fi efectuate calcule de dimensionare şi verificare.

5.1.2.1 Schema de sarcini

Fiind vorba de un baraj trapezoidal cu fruct mărit, acesta se va dimensionă în mod

acoperitor adică în ipoteza în care presiunea apei şi a aluviunilor submersate se exercită pe întreaga
înălţime a paramentului amonte al barajului.Sarcina în deversor este în cazul de faţă
H>0.Detalierea forţelor din acestă schemă care constituie cazul curent în proiectare se prezintă în
cele ce urmează:

Schema de sarcini
5.1.2.2 Calculul de dimensionare

a. Metoda şi ecuaţia de dimensionare

Pentru dimensionarea barajelor trapezoidale cu fruct mărit se aplică în mod curent o
metodă de dimensionare care este bazată pe expresia coeficientului de stabilitate la răsturnare
(metoda KR). Pentru schema de sarcini care a fost adoptată s-a dedus următoarea ecuaţie
adimensională în :
2 n
( )
2+ 3  a '   + 1,5  a ' − 0,5  K R   '  1 + 3  H ' − 0,5  K R   ' ps = 0 ,în care :
n

 - fructul parametrului aval al barajului

a
a’ = = 0.0980 -grosimea relativă la coronament a barajului
Y
H
H’ = = 0.1178 -sarcina relativă a deversorului
Y

’ = = 0,4 -greutatea specifică relativă a apei
z
 ps   a
’ps= =0,1525 -greutatea specifică relativă a pământului submersat
z

Alte notaţii şi semnificaţiile lor:

Y = Ym+Yf = 5+1.96=6,96 m -înălţimea totală a barajului în zona submersată
H = 0,82 m -sarcina în deversor
a = 0,68 m -grosimea barajului la coronament în zona
deversată.

Se adoptă funcţie de Y şi H ,aplicând formula: a=0,45+0,1·H+0,02·Y=0,682.

Astfel se adoptă a=0,68

 = 10 kN/m3 - greutatea volumetrică a apei

ps =16.5*(1-n) = 16.5*(1-0,3) = 11,55 kN/m3 -greutatea specifică a pământului submersat
n – coeficient de porozitate (n = 0,3),
a = tg2(45-/2) = tg2 (450-150) = tg2300 = 0,33 -coeficient de împingere activă a pământului
submersat
 =300 - unghiul de frecare interioară
z = 25 kN/m3 – greutatea volumetrică a zidăriei cu mortar
KRn = 1,20 – coeficient de siguranţă admisibil la răsturnare (se adoptă în funcţie de schema de
sarcini considerată în proiectare şi de categoria de importanţă
a lucrărilor proiectate).Clasa de importanţă este III.

b. Ecuaţia de gradul doi în  şi rezolvarea ei:

Se formează şi se rezolvă ecuaţia de mai sus adoptându-se soluţia pozitivă pentru .

2 n
( )
2+ 3  a '   + 1,5  a ' − 0,5  K R   '  1 + 3  H ' − 0,5  K R   ' ps = 0
n

2 + 0,2931 -0.4019 = 0
 Δ=b2-4ac=1,6935
1-2= ( -b± Δ0.5)/2a ; >0 ;
 = 0,5041

c. Lăţimea barajului la talpa fundaţiei

Cu fructul  de mai sus se poate calcula lăţimea barajului la nivelul inferior al fundaţiei:
b = a +λ·Y = 3,838m .
Se adoptă b = 3,8 m .
Barajul de priză

5.1.2.3 Calculul de verificare

Se întocmeşte un tablou al forţelor, al braţelor şi al momentelor forţelor în schema de

sarcini.Fiindcă metoda de dimensionare se bazează pe coeficientul de stabilitate la răsturnare,se
vor calcula momentele forţelor faţă de punctul A (extremitatea aval a tălpii barajului).

Nr. Forţe Braţe Momente

Crt. [kN] [m] [kN·m]
1 G1 = z a Y = 118,32 LG1 = a/2+Y = 3,8487 MG1 = G1LG1 = 455,3775
2 G2 = 1/2 z  Y = 305,2564
2
LG2 = 2/3 Y = 2,3391 MG2 = G2LG2 = 714,0342
  Y (Y + 2H ) Y Y + 3H
3 P0 = =299,28 LP0 =  = 2,5412 MP0 = P0LP0 = 760,5331
2 3 Y + 2H
 ps  a  Y 2
4 E0 = = 92,3176 LE0 = Y/3 = 2,32 ME0 = E0LE0 = 214,1678
2
 MS(A) = MG1 + MG2 =1169,4117 kN·m  F0 = P0 + E0 = 391,5976 kN
 MR(A) = MP0 + ME0 = 974,7099 kN·m  FV = G1 + G2 = 423,5764kN
 Cu datele calculate mai sus se pot verifica următoarele condiţii de stabilitate şi derezistenţi
prevăzute de normative:
1.Stabilitatea la răsturnare
Verificarea acestei condiţii se face prin calculul coeficientului de stabilitate la răsturnare
(KR), care apoi se compară cu un coeficient de siguranţă normat sau admisibil (KRn).

KR =
 M S ( A) = 1169,4117/974,7099 =1,199 KRn=1,2
 M R ( A)
KR- coeficient de stabilitate la răsturnare
MS(A)- suma momentelor de stabilitate
MR(A)- suma momentelor de răsturnare

2.Stabilitatea la alunecare
Se verifică numai stabilitatea la alunecare plană pe talpa fundatiei.În acest scop se
consideră relaţia :
f 0   FV
Kal= = 0.5*423,5764/391,5976=0,5408< Kaln
 OF
f0- coeficientul de frecare statică dintre baraj şi teren ,f0 = 0,5 .
Kal- coeficientul de stabilitate la alunecare
Kaln-coeficient de siguranţă admisibil la alunecare
Acesta din urmă se adoptă funcţie de schema de sarcini şi de clasa de importanţă a
lucrărilor(clasa de importanţă III).
Kaln = 1,02
Fiindcă nu se verifică condiţia de mai sus ,există riscul alunecarii barajului .Pentru
eliminarea acestui risc se proiectează o cheie de ancoraj sub nivelul inferior al
fundaţiei de forma şi dimensiunile din schema ce urmează:

Pinten terminal

baraj

Pinten
terminal

3.Efortul unitar maxim de compresiune pe terenul de fundaţie

Întrucât barajul este construit într-un teren de natură nu se poate asigura o legătură rigidă
între baraj şi terenul de fundaţie . Drept urmare eforturile de compresiune se vor distribui pe o
anumită parte din suprafaţa fundaţiei (suprafaţa activă),iar valoarea maximă a efortului de
compresiune va fi înregistrată la extremitatea aval a talpii barajului (punctul A din schemă). Acest
efort se poate calcula cu formula :
2  FV
Areal=  =607,74 kN /m2 <850kN/m2 unde:
3 d
d - braţul rezultantei faţă de punctul A
Acest braţ se poate obţine ca raport dintre momentul rezultant şi suma forţelor verticale:

d=
M ( A)
=
 M ( A) −  M ( A) =0,4596 m =0,46 m
S R

 FV F V

Condiţia de rezistenţă este îndeplinită dacă acest Areal ≤ pconv ,unde pconv este
presiunea convenţională de calcul a terenului de fundaţie .Acesta se dă în standarde funcţie de
caracteristicile geotehnice ale terenului de fundaţie . Se adoptă pconv=850kN/m2 .

4.Efortul unitar maxim de întindere în corpul barajului

Acest efort se dezvoltă la paramentului amonte al barajului (punctul B din schemă) şi nu
trebuie să depăşească rezistenţa admisibilă la întindere a materialului din care este construit
barajul.Prin urmare se verifică condiţia:
B  a.i.
Deoarece efortul B provine în cazul de faţă dintr-o compresiune excentrică,acesta poate
fi calculat cu relaţia:

B =
 FV  1 − 6  e  = -141,974kN/m2
b  b 
=141,974kN/m 2

=14197,4daN/m2
=1,41974daN/cm2<3.0 daN/cm2

unde
b - lăţimea barajului la talpa fundaţiei
e - excentricitatea rezultantei .Aceasta se calculează cu relaţia :
b
e = − d = 1,44 m
2
Întrucât secţiunea de calcul a eforturilor unitare (AB) este orizontală şi deoarece barajul
este construit din zidărie de piatră cu mortar de ciment,pentru rezistenţa admisibilă la întindere se
poate adopta valoarea :
a.i.= 3.0 daN/cm2