SEMINAR2 Calcul Placa

Seminar 2 Calculul planseului peste etajul curent
CALCULUL PLANSEULUI PESTE ETAJUL CURENT

Bazele teoretice si metodele numerice ale calculului placilor plane in domeniul elastic respecta
principiile Teoriei Elasticitatii. In practica se utilizeaza tabele de coeficienti (STAS 10107/2)
pentru placi dreptunghiulare cu diferite conditii de rezemare si incarcari. In cazul placilor
dreptunghiulare cu o singura deschidere si cu o incarcare uniform distribuita (considerandu-se doar
simple rezemari sau incastrari perfecte in lungul celor patru laturi) pot sa apara 6 tipuri distincte.
1.1. PLACI CU UN SINGUR CAMP
M2
PLACA TIP 1
l2
1.
l1
M1
unde:
l2
;
l1
M 1 = 11ql
M 2 = 12 ql
2
1 ;
2
2 ;
11
12
11
12
0.50
0.0059
0.0946
0.0588
0.9412
0.55
0.0080
0.0881
0.0838
0.9162
0.60
0.0105
0.0813
0.1147
0.8853
0.65
0.0133
0.0744
0.1515
0.8485
0.70
0.0162
0.0676
0.1936
0.8064
0.75
0.0193
0.0612
0.2404
0.7596
0.80
0.0227
0.0555
0.2906
0.7094
0.85
0.0261
0.0491
0.3430
0.6570
0.90
0.0292
0.0447
0.3962
0.6028
0.95
0.0329
0.0403
0.4489
0.5511
1.00
0.0365
0.0365
0.5000
0.5000
1.10
0.0439
0.0300
0.5942
0.4058
1.20
0.0514
0.0248
0.6747
0.3253
1.30
0.0588
0.0206
0.7407
0.2593
1.40
0.0657
0.0171
0.7935
0.2065
1.50
0.0721
0.0142
0.8351
0.1649
1.60
0.0776
0.0118
0.8676
0.1324
1.70
0.0829
0.0099
0.8931
0.1069
1.80
0.0873
0.0080
0.9130
0.0870
1.90
0.0912
0.0070
0.9287
0.0713
2.00
0.0946
0.0059
0.9412
0.0588
Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat

A.IORDACHESCU & M.CRIHAN
l2
M2
PLACA TIP 2
l1
M1
M1
unde:
l2
;
l1
21
22
21
22
0.50
0.0071
0.0887
0.1351
0.8649
0.55
0.0093
0.0808
0.1862
0.8138
0.60
0.0117
0.0730
0.2447
0.7553
0.65
0.0142
0.0654
0.3086
0.6914
0.70
0.0169
0.0582
0.3751
0.6249
0.75
0.0197
0.0515
0.4417
0.5583
0.80
0.0224
0.0455
0.5059
0.4941
0.85
0.0252
0.0401
0.5661
0.4339
0.90
0.0280
0.0352
0.6212
0.3788
0.95
0.0307
0.0310
0.6706
0.3294
1.00
0.0334
0.0272
0.7143
0.2857
1.10
0.0384
0.0210
0.7854
0.2146
1.20
0.0429
0.0163
0.8383
0.1617
1.30
0.0467
0.0127
0.8772
0.1228
1.40
0.0499
0.0100
0.9057
0.0943
1.50
0.0526
0.0079
0.9268
0.0732
1.60
0.0546
0.0063
0.9425
0.0575
2
1 ;
2
2 ;
1.70
0.0567
0.0051
0.9543
0.0457
1.80
0.0587
0.0042
0.9633
0.0367
21ql12
;
8
1.90
0.0600
0.0034
0.9402
0.0298
2.00
0.0606
0.0028
0.9756
0.0244
Daca latura incastrata este paralela cu l1

sunt valabile titlurile inferioare cu
'
22
21
22
21
M 1 = 21ql
M 2 = 22 ql
M 1' =
l1 1
= ;
l2
22 ql 22
;
8
M2
l2
M 2' =
M2
' =
l1
M1
2

l1
M1
M1
M1
unde:
l
= 2;
l1
M 1 = 31 ql
2
1 ;
M 2 = 32 ql 22 ;
M 1' =
31 ql
;
12
2
1
Daca latura incastrata este paralela cu l1

sunt valabile titlurile inferioare cu
31
32
31
32
0.50
0.0073
0.0801
0.2381
0.7619
0.55
0.0093
0.0709
0.3139
0.6861
0.60
0.0114
0.0620
0.3932
0.6068
0.65
0.0136
0.0538
0.4716
0.5284
0.70
0.0157
0.0463
0.5456
0.4544
0.75
0.0178
0.0396
0.6127
0.3873
0.80
0.0198
0.0338
0.6709
0.3291
0.85
0.0218
0.0289
0.7230
0.2770
0.90
0.0235
0.0246
0.7664
0.2336
0.95
0.0252
0.0210
0.8029
0.1971
1.00
0.0670
0.0179
0.8333
0.1667
1.10
0.0293
0.0133
0.8798
0.1202
1.20
0.0313
0.0098
0.9120
0.0880
1.30
0.0330
0.0074
0.9346
0.0654
1.40
0.0343
0.0057
0.9505
0.0495
1.50
0.0353
0.0044
0.9620
0.0380
1.60
0.0362
0.0035
0.9704
0.0296
1.70
0.0369
0.0028
0.9766
0.0234
1.80
0.0374
0.0022
0.9813
0.0187
1.90
0.0379
0.0018
0.9849
0.0151
2.00
0.0383
0.0015
0.9877
0.0123
'
32
31
32
31
l1 1
= ;
l2
32 ql 22
;
12
M2
l2
M 2' =
M2
' =
M2
l2
M2
PLACA TIP 3
l1
M1
M2
l2
M2
PLACA TIP 4
l1
M1
M1
unde:
l
= 2 ;
l1
M 1 = 41ql12 ;
M 2 = 42 ql22 ;
41ql
;
8
ql 2
M 2' = 42 2
8
M 1' =
2
1
41
42
41
42
0.50
0.0037
0.0589
0.0588
0.9412
0.55
0.0051
0.0561
0.0838
0.9162
0.60
0.0069
0.0529
0.1147
0.8853
0.65
0.0089
0.0496
0.1515
0.8485
0.70
0.0111
0.0462
0.1936
0.8064
0.75
0.0135
0.0427
0.2404
0.7596
0.80
0.0161
0.0393
0.2906
0.7094
0.85
0.0187
0.0359
0.3430
0.6570
0.90
0.0215
0.0327
0.3962
0.6038
0.95
0.0242
0.0297
0.4489
0.5511
1.00
0.0269
0.0269
0.5000
0.5000
1.10
0.0322
0.0220
0.5942
0.4058
1.20
0.0370
0.0179
0.6747
0.3253
1.30
0.0414
0.0145
0.7407
0.2593
1.40
0.0452
0.0118
0.7935
0.2065
1.50
0.0485
0.0096
0.8351
0.1649
1.60
0.0513
0.0078
0.8676
0.1324
1.70
0.0537
0.0064
0.8931
0.1069
1.80
0.0557
0.0053
0.9130
0.0870
1.90
0.0574
0.0044
0.9287
0.0713
2.00
0.0589
0.0037
0.9412
0.0588

M2
l2
M2
PLACA TIP 5
l1
M1
M1
M1
unde:
l2
;
l1
M 1 = 51ql12 ;
M 2 = 52 ql 22 ;
51ql12
;
M =
12
ql 2
M 2' = 52 2 ;
8
'
1
51
52
51
52
0.50
0.0041
0.0560
0.1111
0.8889
0.55
0.0053
0.0523
0.1547
0.8453
0.60
0.0072
0.0484
0.2058
0.7942
0.65
0.0091
0.0442
0.2631
0.7369
0.70
0.0110
0.0401
0.3244
0.6756
0.75
0.0131
0.0361
0.3876
0.6124
0.80
0.0151
0.0323
0.4503
0.5497
0.85
0.0171
0.0287
0.5108
0.4892
0.90
0.0190
0.0254
0.5675
0.4325
0.95
0.0209
0.0224
0.6196
0.3804
1.00
0.0226
0.0198
0.6667
0.3333
1.10
0.0257
0.0153
0.7454
0.2546
1.20
0.0284
0.0119
0.8057
0.1943
1.30
0.0305
0.0092
0.8510
0.1490
1.40
0.0322
0.0072
0.8848
0.1152
1.50
0.0337
0.0057
0.9101
0.0899
1.60
0.0348
0.0046
0.9291
0.0709
1.70
0.0358
0.0037
0.9435
0.0565
1.80
0.0365
0.0030
0.9545
0.0455
1.90
0.0371
0.0024
0.9631
0.0369
2.00
0.0377
0.0020
0.9697
0.0303
'
52
51
52
51
' =
M2
Daca latura simplu rezemata este paralela cu

l2 sunt valabile titlurile inferioare cu
l1 1
= ;
l2
51 ql12
;
8
ql 2
M 2' = 52 2 ;
12
M2
l2
M2
M 1' =
l1
M1
M1
M2
M2
l2
M2
PLACA TIP 6
l1
M1
M1
M1
unde:
l2
;
l1
M 1 = 61 ql
2
1 ;
M 2 = 62 ql
2
2 ;
61 ql12
;
12
ql 2
M 2' = 62 2 ;
12
M 1' =
61
62
61
62
0.50
0.0023
0.0367
0.0588
0.9412
0.55
0.0032
0.0352
0.0838
0.9162
0.60
0.0044
0.0336
0.1147
0.8853
0.65
0.0057
0.0322
0.1515
0.8485
0.70
0.0072
0.0299
0.1936
0.8064
0.75
0.0088
0.0279
0.2401
0.7599
0.80
0.0106
0.0258
0.2906
0.7094
0.85
0.0124
0.0238
0.3430
0.6570
0.90
0.0143
0.0217
0.3962
0.6038
0.95
0.0161
0.0198
0.4489
0.5511
1.00
0.0179
0.0179
0.5000
0.5000
1.10
0.0214
0.0146
0.5942
0.4058
1.20
0.0244
0.0198
0.6747
0.3253
1.30
0.0271
0.0095
0.7407
0.2593
1.40
0.0293
0.0076
0.7935
0.2065
1.50
0.0312
0.0062
0.8351
0.1649
1.60
0.0327
0.0050
0.8676
0.1324
1.70
0.0340
0.0041
0.8931
0.1069
1.80
0.0351
0.0033
0.9130
0.0870
1.90
0.0360
0.0028
0.9287
0.0713
2.00
0.0367
0.0023
0.9412
0.0588
Se observa ca lucrand in acest mod efectul favorabil al rigiditatii colturilor este luat in considerare
doar in calculul momentelor maxime din campuri, in timp ce momentele negative pe reazeme se
determina ca pentru elemente liniare. Astfel apar diferente mari intre momentele pe reazeme si cele
din campuri, care pot conduce la armari dificil de realizat constructiv.
1.2. PLACI CONTINUE REZEMATE PE TOT CONTURUL

In alcatuirea planseelor, placile se prezinta rareori sub forma de panouri izolate. In general placile
sunt continue pe doua directii.
Incarcarea aplicata distribuit pe suprafata planseului are o componenta permanenta si o alta
temporara. Incarcarea permanenta actioneaza dupa o singura schema si anume aceea cu distributie
uniforma pe toata suprafata planseului. Incarcarea temporara poate ocupa orice pozitie pe suprafata
(incarcarea temporara actioneaza de fiecare data pe panouri intregi si este dispusa in pozitiile care
determina momente incovoietoare maxime in campurile sau reazemele considerate).

Incarcarile permanente la nivelul etajului curent, notate cu g , provin din greutate proprie placa,
pardoseala si stratul suport, pereti despartitori care reazema direct pe placa, tencuiala si
finisaje pe plafon.
Incarcarile temporare la nivelul etajului curent, notate cu p sunt constituite preponderent din
incarcarile utile.
L1
L2
L1
A
t
1
t
2
t
3
t
4
t
5
1.2.1. Calculul momentelor maxime in campuri

In practica se foloseste un procedeu simplu, care pe baza unor artificii de calcul permite utilizarea
coeficientilor de la panourile izolate de placa si pentru determinarea momentelor de calcul la
placile continue.
La placile continue, rezemate pe tot conturul, solicitate de incarcari permanente si temporare
aplicate uniform distribuit, la care pe fiecare directie deschiderile sunt egale sau difera intre ele cu
cel mult 30%, se admite ca momentele maxime si momentele minime din campuri sa se determine
pe baza a doua scheme conventionale de rezemare.
Schema conventionala nr.1. In prima schema conventionala de rezemare a placilor,
panourile se considera incastrate perfect pe reazemele intermediare si simplu rezemate pe
conturul planseului. Pe suprafetele tuturor panourilor acestei scheme se aplica o incarcare
conventionala, gravitationala, cu intensitatea q ' = g +
p
si vor rezulta valorile
2
momentelor incovoietoare pe cele doua directii;
M 1schema1 = i1 g + l12
2
M 2schema1 = i 2 g + l 22
2

Schema 1
pl tip 4
pl tip 5
pl tip 5
pl tip 5
pl tip 4
pl tip 5
pl tip 6
pl tip 6
pl tip 6
pl tip 5
pl tip 4
pl tip 5
pl tip 5
pl tip 5
pl tip 4
Schema conventionala nr.2. In a doua schema conventionala de rezemare a placilor se

considera simplu rezemare pe tot conturul acestora. Pe suprafetele tuturor placilor se
aplica o incarcare conventionala dirijata alternant de sus in jos si respectiv de jos in sus
a carei intensitate pe unitatea de suprafata este data de relatia q '' =
acest fel valorile momentelor incovoietoare pe cele doua directii;
p
M 1schema 2 = 11 l12
2
p
M 2schema 2 = 12 l 22
2
Schema 2
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 1

p
rezultand in
2
Momentele maxime si respectiv momentele minime in campuri se obtin prin adunarea momentelor
incovoietoare produse de incarcarea q ' pe prima schema conventionala de rezemare cu momentele
incovoietoare produse de incarcarea q '' pe a doua schema conventionala de rezemare. In final
valorile momentelor incovoietoare pe cele doua directii sunt M 1 = M 1( schema1) + M 1( schema 2 ) si
M 2 = M 2( schema1) + M 2( schema 2 ) ;
1.2.2. Calculul momentelor maxime pe reazeme
La placile continue, rezemate pe tot conturul, solicitate de incarcari permanente si temporare
aplicate uniform distribuit, la care pe fiecare directie deschiderile sunt egale sau difera intre ele cu
cel mult 30%, se admite ca momentul maxim (in valoare absoluta) pe fiecare reazem intermediar sa
se determine prin considerarea a doua scheme conventionale de rezemare pentru cele doua panouri
adiacente reazemului respectiv.
Schema conventionala nr.1. In prima schema conventionala de rezemare a placilor,
panourile se considera incastrate perfect pe reazemele intermediare si simplu rezemate
pe conturul planseului. Pe suprafetele tuturor panourilor acestei scheme se aplica o
incarcare conventionala, gravitationala, cu intensitatea q ' = g +
p
si vor rezulta
2
valorile momentelor incovoietoare pe cele doua directii;
i1
p 2
g + l1
k
2
k=8 sau 12 functie de tipul de placa;
i2
p 2
'
M 2 ( schema1) =
g + l2
k
2
M 1' ( schema1) =
Schema conventionala nr.2. In a doua schema conventionala de rezemare, panourile se

considera incastrate perfect pe reazemul comun si simplu rezemare pe toate celelalte
laturi. Pe suprafetele ambelor panouri se aplica o incarcare dirijata de sus in jos a carei
intensitate pe unitatea de suprafata este data de relatia q '' =
p
rezultand in acest fel
2
valorile momentului incovoietor;
21 p 2
'
M 1 schema 2 = 8 2 l1

sau
p
M 2' schema 2 = 22 l 22
8 2

Schema 2
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 2
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 2
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 1
pl tip 1
Momentul maxim (in valoare absoluta) pe reazemul considerat se va calcula prin insumarea
valorilor obtinute pe rezemul respectiv in cele doua scheme conventionale.
Pe fiecare schema in parte momentele incovoietoare de o parte si de cealalta a reazemului pot fi
diferite. Pentru calcul se va considera valoarea medie.
10


SEMINAR2 Calcul Placa

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SEMINAR2 Calcul Placa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Seminar 2 Calculul planseului peste etajul curent

CALCULUL PLANSEULUI PESTE ETAJUL CURENT

1.1. PLACI CU UN SINGUR CAMP

Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat

Seminar 2 Calculul planseului peste etajul curent

Daca latura incastrata este paralela cu l1

Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat

Seminar 2 Calculul planseului peste etajul curent

Daca latura incastrata este paralela cu l1

Seminar 2 Calculul planseului peste etajul curent

Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat

Seminar 2 Calculul planseului peste etajul curent

Daca latura simplu rezemata este paralela cu

Seminar 2 Calculul planseului peste etajul curent

1.2. PLACI CONTINUE REZEMATE PE TOT CONTURUL

Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat

Seminar 2 Calculul planseului peste etajul curent

1.2.1. Calculul momentelor maxime in campuri

momentelor incovoietoare pe cele doua directii;

Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat

Seminar 2 Calculul planseului peste etajul curent

Schema conventionala nr.2. In a doua schema conventionala de rezemare a placilor se

Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat

Seminar 2 Calculul planseului peste etajul curent

valorile momentelor incovoietoare pe cele doua directii;

Schema conventionala nr.2. In a doua schema conventionala de rezemare, panourile se

valorile momentului incovoietor;

Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat

Seminar 2 Calculul planseului peste etajul curent

Indrumator pentru proiectul de structuri in cadre din beton armat

S-ar putea să vă placă și