Proiect Memoriu Fundatii

Ministerul Educaiei i tiinei
Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea Cadatru, Geodezie i Construcii
Catedra: Geodezie, Cadastru i Geotehnic
La disciplina:
Geotehnic i fundaii
Tema:Proiectarea fundatiilor de suprafata si pe
piloti
A efectuat: st. gr. CCIA-032

A verificat: conf. univ. Dr.
Chiinu 2006
1. Etapele principale de proiectare ale fundaiilor.

Conform regulilor n vigoare (2.0201-83) proiectarea
fundaiilor de suprafa se face la dou grupe de stare limit. La prima
grup de stare limit se stabilete rezistena care ia n consideraie
gruparea sarcinilor, care exercit cele mai importante eforturi. La
grupa a doua limit se determin dimensiunile tlpilor de fundaie i
tasrilor.
Se cunosc urmtoarele etape de proiectare:
Determinarea adncimii de fundare. Prin adncimea de fundare se
nelege distana de la suprafaa nivelat a terenului pn la talpa
fundaiei.
Adncimea de fundare se noteaz prin d i depinde de urmtorii
factori:
- condiiile geologice inginereti ale antierului;
-
condiiile climaterice
particularitile constructive ale construciei;
mrimea i modul de aciune ale sarcinilor.

Sarcina de proiect:
De proiectat fundatiile constructiei in doua variante
a)Fundatii de suprafata
b)Fundatii pe piloti
Casa de locuit cu magazin
2.Proprietatile fizico-mecanice ale paminturilor,

care alcatuesc terenul de fundare.
Pamint loisoid(nisip argilos)
Date initiale:
h=4,6 m
17.5 -densitatea pamintului
26.8 -densitatea granulelor minerale
0.17 -umiditatea pamintului
L 0.21 -limita superioara de plasticitate
0.16 -limita inferioara de plasticitate
22 -unghiul de frecare interioara a pamintului in grade
C 16 -coeziunea pamintului
s
Calculul densitatii pamintului uscat cu precizia 0.01

d (1 0.01 ) 17.5(1 0.01 * 0.17) 14,95
Calculul indicelor porilor cu precia 0.001

e ( s d ) / d ( 26.8 14,95) / 14,95 0.792
Calculul gradului de umiditate
S r * s / e * 0.17 * 26.8 / 0.792 * 10 0.575
Calculul greutatii volumice in stare submersata

sb ( s ) /(1 e) ( 26.8 10) /(0.792 1) 9.375
Calculul densitatii pamintului in stare saturata

sat ( s e * ) /(1 e) (26.8 0.792 * 10) /(1 0.792) 19.38
Calculul indicelui de lichiditate
I L ( p ) /( L p ) (0.17 0.16) / 5 0,002 (stare plastica)
Calculul indicelui de plasticitate

I p L p 0.21 0.16 * 100% 5%
1 I
7 -nisip argilos
Nisip prafos
Date initiale:
h=6.0 m
s
Calculul densitatii pamintului uscat cu precizia 0.01

d (1 0.01 ) 18.7(1 0.01 * 0.21) 15.45
Calculul indicelor porilor cu precia 0.001

e ( s d ) / d (26.4 15.45) / 15.45 0.708
S r * s / e * 0.21 * 26.4 / 0.708 * 10 0.78

sat ( s e * ) /(1 e) ( 26.4 0.708 * 10) /(1 0.708) 19.41
Calculul densitatii submersate a pamintului

sb ( s ) /(1 e) ( 26.4 10) /(0.708 1) 9.6
Argila nisipoasa bruna

Date initiale:
h=4.0 m
0.20 -limita inferioara de plasticitate
Calcuul densitatii pamintului uscat
s
d (1 0.01 ) 19.0 * (1 0.01 * 0.28) 19.05
Calculul indicelor porilor
e ( s d ) / d (26.8 19.05) / 19.05 0.406
S r * s / e * 0.28 * 26.8 / 0.406 * 10 1.84

sat ( s e * ) /(1 e) (26.8 0.406 * 10) /(1 0.406) 21.95

sb ( s ) /(1 e) ( 26.8 10) /(0.406 1) 11.95
I L ( p ) /( L p ) (0.28 0.23) /(0.39 0.23) 0.31

I p L p 0.39 0.23 0.16
Argila sura
Date initiale:
h=2.8 m
s
p 0.24 -limita
Cn
inferioara de plasticitate
45 -coeziunea pamintului
Calculul densitatii pamintului uscat
d (1 0.01 ) 19.7 * (1 0.01 * 0.27) 19.75
Calculul indicelor porilor
e ( s d ) / d ( 27.4 19.75) / 19.75 0.387
S r * s / e * 0.27 * 27.4 / 0.387 * 10 1.91

sb ( s ) /(1 e) ( 27.4 10) /(0.387 1) 12.54

sat ( s e * ) /(1 e) (27.4 0.387 * 10) /(1 0.387) 22.54
I L ( p ) /( L p ) (0.27 0.24) /(0.42 0.24) 0.17

I p L p 0.42 0.24 0.18
3.Evaluarea conditiilor geologice ingineresti ale santierului.

Cldirile existente pe teritoriul cercetat nu sunt deformate .
Condiiile climaterice permit de a executa construcii anul mprejur.
Adncimea normat de nghe a solului este de 0.6m.
Relieful terenului pentru construcie liniit.
n urma analizelor geologice s-au constatat urmtoarele straturi:
Stratul 1Pmntul loessoid reprezint nisip argilos de o grosime h=5.4
m cu modulul de deformatie liniara E=16.883 kPa,coeziuna
C=15kPa,unghiul de frecare interioara 25 ,deci este un teren relativ
bun pentru fundtii .
0
Stratul 2 Nisip mijlociu deo grosime 4.1 m unghiul de frecare

interioara 29 ,modulul de deformatie liniara E=40.000 kPa coeziuna
C=2kPa, deci este un teren foarte bun de fundare.
0
Stratul 3 Argila nisipoasa cu grosimea 4.6 m,unghiul de frecare

interioara 21 ,modulul de deformatie liniara E=32.000 kPa coeziuna
C=30kPa, deci este un teren bun de fundare.
0
Stratul 4 Argila sura cu grosimea 2.8 m,unghiul de frecare interioara

16 ,modulul de deformatie liniara E=32.000 kPa coeziuna C=45kPa,
deci este un teren bun de fundare.
0
Apa subteran a fost depistat la adncimea de la 6.4 m

ceia ce inseamna ca apa subterana nu va ave influenta directa asupra
fundatiilor cit si asupra conditiilor de executare.
Dup analizele chimice apele subterane nu posed agresivitate asupra
betonului.
Calculul modulului de deformatie

Pentru calculul modulului de deformatie avem nevoie de rezultatele
incercarilor edometrice reprezentate in tabelele din varianta.Aici sunt
date 3 tabele cu diferite adincimi (Z) de extragere a pamintului supus
incercarilor.
Pentru calculul
Z=12.0 m
modulului de deformatie P; kPa
e
avem nevoie ca aceste
0
0.695
tabele sa fie reprezentate
50
0.685
grafic.Reprezentind in
100
0.670
grafic diferite valori a
200
0.640
indicelui porilor (e) in
400
0.610
conformitate cu variatia
600
0.597
presiunilor (s )se
construeste curba de compresiune-porozitate.Teoria si practica ne arata
ca intrun interval de presiuni nu prea mare s=60300; kPa iar la
paminturile bune pina la 500;kPa,paminturile se comporta ca corpuri
liniare deformabile .De acea curba se inlocueste printro dreapta
tgaceea ce nepermite sa utilizam legea teoriei elasticitatii la rezolvarea
problemei:
Z=3.0 m
P; kPa
e
0
0.723
50
0.694
100
0.673
200
0.640
400
0.595
600
0.580
e e
tga 1 2
2
Cu cit tga este mai mica cu atit pamintul este mai slab compresibil
tga-reprezinta coeficientu de compresibilitate adica:
tga= m0
La practica deseori se utilizeaza coeficientu de compresibilitate mv care
este:
6
mv
m0
1 0 ;kPa
Avind
m0
Ee
;kPa
mv
sau
mv
se poate determina modulul de deformatie edometric:
In majoritatea cazurilor incercarilor edometrice aduc la valo9rile

reduse a lui Ee . De aceea la proiectare se introduce un coeficient de
proiectie mk si in final se adopta : E mk * Ee
Sa se determine modululde deformatie E pe baza urmatoarelor rezultate
ale incercarilor edometrice ale pamintului extras de la adincimea Z=3.0
m si cu greutatea volumica 17.7 ;kN/ m3
1 * h ;kPa=17.7*3.0=50
2 200......300; kPa =200;
kPa
Dupa grapfic gasim

e0 0.712;
tg
e1 0.694;
e2 0.640 ;
e1 e2
0.694 0.640
0.00036
2 1
200 50
tga= m0 =0.00036
mv
Ee
m0
0.00036
0.00019
=
1 0 1 0.712
0.74
mv
0.00019
3894.73
De unde - care depinde de tipul pamintului.Il luam dincartea

Mecanica paminturilor =0.74.
E mk * Ee =
3.1*3894.73=12073.66; kPa
Rezultatele sunt reprezentate in graficul incercarilor edometrice

respectiv de adincimea Z=3.0 m.
Pentru celelalte tipuri de paminturi se admite valoare lui E tabelele

normelor invigoare.
E3=14500 kPa
E4=24000kPa
Proiectarea fundatiilor de suprafata.

Aceasta problema poate fi rezolvata cunoscind destinatia constructiei,
particularitatile ei structurale si constructive.Modul de actiune a
sarcinilor si valorile lor,conditiilor geologice si hidrogeologice ale
amplasamentului ,localitatii geografice.
1. Determinarea adncimei de fundare.
Determinarea adncimei de fundare depinde de mai muli factori:
condiiile geologice
condiiile hidrogeologice ale antierului
condiiile climaterice
particularitile constructive ale construciei
mrimea sarcinilor
modul de aciune a sarcinilor
La determinarea lor trebuie de atras atenia n primul rnd la
grosimea i caracterul de aezare a straturilor (panta straturilor de
pmnt) precum i la proprietilor fizico mecanice.
Pornind de la aceasta se construiete profilul geologic. Astfel

trebuie de calculat adncimea de nghe conform formulei:
d f k f d fn
unde: kf - coeficientul care depinde de regimul termic de nclzire a

construciei kf=0,60,8
dfn - adncimea normat de nghe
d f k f d fn 0.83
d fn d 0 M t
m.
Astfel adncimea de nghe pe teritoriul orasului Cazani este de

0,81,0 m.
d=1.55 m; kh=0.7m; d0=0.28; Mt= 18;
dfn= 0.28*
18
= 1.19m;
df= 0,7*1.19= 0.83 m;

d > df - conditia se respecta.
2. Dimensionarea tlpii de fundaie.

Dimensionarea tlpii de fundaie se face la a doua stare limit (la
deplasrii), innd cont de gruparea principal a sarcinii.
n cazul de fa exist mai multe metode de calcul printre care cea mai
frecvent utilizat se bazeaz pe rezistena convenional de calcul R 0 la
care calculul se face prin mai multe ncercri succesive (metode de
aproximaie succesiv). Valorile lui R0 se extrag din tabel.
Determinarea dimensiunii tlpii fundaiilor pe axele A,E:
Aceasta fundatie o vom calcula ca o fundatie solicitata centric:
Determinam sarcina normata provenita din greutatea proprie a
pamintului situat deasupra fundatiei.
I
N pII II b bp / 2 * d b *1
kN / m
Determinam greutatea peretelui subsolului:
I
N PII p * b p * d b he *1
kN / m
Determinam greutatea proprie a fundatiei:
N PII b * b1 * d s *1
II
kN / m
Pentru a calcula aceste sarcini trebue de calculat latimea talpii.

b1
N oII
R0 m * d
m -greutatea
volumica a pamintului si a fundatiei: 1619 kN / m 3

d-adincimea de fundare: d=1.55 m;
Ro-rezistenta conventionala a pamintului a stratului 2 pe care este
amplasata talpa fundatiei noastre.
In proiectarea de curs conditiile gologice contin si un strat de pamint
loissoid in cazul dat stratul 2, pentru aceste paminturi se poate de utilizat
(Ro )din urmatorul tabel din normele de vigoare:
Denumirea
pamintului loissoid
Valorile Ro,kPa ale pamintului

In stare naturala cu
Nisipuri
argiloase
Argile
nisipoase
1.35
300/150
350/180
In stare compactata cu d
1.55
350/180
1.6
200
1.7
250
400/200
250
300
In numarator se arata valorile lui (Ro) pentru paminturile cu S r 0.5 si in

numitor S r 0.8 .
10
In proiectul de curs se considera ca la un oarecare moment pamintul va

trece in stare saturata si de aceea trebue de adoptat valorile din numitor.
Caracteristicile de rezistenta la forfecare si C ale pamintului loissoid sunt
date in sarcina de proiectare pentru starea saturata.
S r 0.5
Deci avem: d 1.552
Pentru nisipuri argiloase Ro=350
Calculam talpa fundatii:
480
b
1.49 adoptam talpa fundatiei de 1.6 m
350 18 * 1.55
1
Asa dar obtinind b1 aceasta valoare se rotungeste la multiplu 10 cm in caz

de fundatie monolita sau daca-i fundatie prefabricata valoarea de calcul b1
se ilocuieste cu valoarea fundatiei prefabricate respectiv asemanatoare cu
cele optinute din formula.
I
II
Avind b1 se poate de calculat sarcinile: N pII N pII N pII pentru a calcula aceste
sarcini avem nevoie de acunoaste urmatorela date:
N oII -sarcina normata la suprafata superioara afundatie.=360 kN/ml;
e0 -excentricitatea sarcinii fata de axa peretelui.
e1 -ezcentricitaea sarcinii N fata de axa peretelui.
3 -inpingerea activa laterala a pamintului asupra peretelui subsolului.
q
h
0.6m -grosimea stratului fictiv prin care se inlocueste actiunea q.
pII
q-sarcina temporara uniform distribuita la suprafata adiacenta a

constructiei. q=10 kPa;
d- adincimea de fundare.
b-latimea talpii de fundare de care avem nevoie.
d b -adincimea subsolulu.=1.9 m;
h -grosimea pardoselei subsolului din beton(1520 mm).
d s -distanta de la talpa pardoselei pina la talpa fundatiei.
b -greutatea volumica pentru fundatie, b =23 kN/ m 3 .
- greutatea volumica pentru perete, =20 kN/ m 3 .
Scema de calcul:
p
11
h
e
d db
h
ds
Trecem la calcul:
N pII 17.8 *
N pII
N pII
II
1.8 0.4 *1.9 *1 23.7
2
20 * 0.41.9 0.6 20
23 * 1.8 * 0.5 * 1 20.7
Calculam suma tuturor sarcinilor care actoneaza asupra pamintului de

fundare:
IIi
II
N oII N pII N pII N pII
360 23.7 20 20.7 424.4
Calculam presiunea pe talpa fundatiei:
Pmax II1
min II 1
N IIi M II ; kPa;
b1 *1
Pentru a calcula presiunea pe talpa fundatiei avem nevoie de calculul

momentului ce actioneaza asupra talpii fundare:
M II
3 * L2
N oII * e0 N pII * e1
15
Pentru a calcula momentul ne trebue:
12
e0 0;
e1 0.55;
25 0 ;
L he d 0.6 2.4 3.0;
b12 * 1 1.8 2 * 1
0.54;
6
6
25
3 III d he tg 2 45 17.8 * 2.4 0.6 * tg 2 45 21.7;

2
2
Calculul momentului:
M II
21.7 * 3.0 2
360 * 0 23.7 * 0.55 0.03
15

424.4 0.03
235.72;
1.8 * 1
0.54
424.4 0.03
Pmin II 1
235.83;
1.8 * 1
0.54
P
Pmax II 1
Pmed min II 1
235.78;
2
Pmax II 1
Determinarea rezistentei de calcul a terenului de fundare:

R1
c1 * c 2
M * k z * b1 * II M q * d1 * III M q 1 * d b * III M c * C II
k
Pentru calculul acestei formule avem nevoie ca sa scoatem din tabele din
cartile: Veselov si Sutenco
unde: c1 si c 2 -coeficienti ce tin cont de tipul si starea pamintului de baza
c1 =1.25; si c 2 =1;ultimul se ia in raport de L/H=5.1;
k-coeficient care tine cont de determinarii caracteristicilor de si C;daca
acestea sunt determinate experimental se adopta k=1,iar daca se extrag din
tabel in functie de e si I L se adopta k=1.1;la proiectul de curs adoptam
k=1.1;
M ; M ; M -coeficienti in functie de II a pamintului de sub talpa de
fundatie: 25 ; M 0.78; M 4.11; M 6.67;
k z -in functie de b, pentru b 10m
k z 1; b-latimea talpii fundatiei.
II -greutatea volumica a pamintului de sub talpa fundtiei =17.8 ;
d1 -adincimea de fundare;
d s -inaltimea fundatiei;=0.5;
h -greutate pardoselei;=0.20 cm;
-greutatea volumica a materialului pardoselei=20kN/ m 3
III - greutatea volumica a pamintului mai sus de talpa fundatiei (in limitele
lui d);=17.8;
q
II
cf
cf
d1 d s hcf *
cf
I
II
0.5 0.2 *
20
0.73;
17.8
cf ;20 17.8;
I
II
Acum putem calcula rezistenta:

13
1.25 *1
0.78 *1 *1.8 *17.8 4.11 * 0.73 *17.8 4.11 1 *1.9 *17.8 6.67 *15 322.3
1.1
R1
Verificam conditia:
PII 1 R1 ;
PII 1
IIi
b1 *1
424.4
235.8;
1.8 *1
235.8 322.3
Totodata o verificam din punct de vedere economic:

PII 1
1;
R1
0.85
0.85 0.73 1;
Rezultatul obtinut nu ne satisface din punct de vedere economi .

Incontinuare facem calculul la a II aprocsimatie succesiva:
360
b
1.27 1.3 adoptam talpa fundatiei de 1.4 m
322.3 16 * 2.4
1
Determinam sarcinile normate asupa fundatiilor:

N pII 17.8 *
N pII
N pII
II
1.4 0.4 *1.9 *1 16.91
2
20 * 0.41.9 0.6 20.0
23 * 1.4 * 0.5 *1 16.1

fundare:
IIi
II
360 16.91 20.0 16.1 413.01
Pmax II1
min II 1
N IIi M II
; kPa;
b1 *1

M II
3 * L2
15
14
e0 0;
e1 0.45;
25 0 ;
L he d 0.6 2.4 3.0;
b12 *1 1.4 2 *1
0.33;
6
6
25
3 III d he tg 2 45 17.8 * 2.4 0.6 * tg 2 45 21.7;

2
2
M II
21.7 * 3.0 2
360 * 0 16.91* 0.45 5.4
15

413
5.4
311.4;
1.4 * 1 0.33
413
5.4
Pmin II 1
278.6;
1.4 * 1 0.33
P
Pmax II 1
Pmed min II 1
295;
2
Pmax II 1

R1
1.25 *1
0.78 *1*1.4 *17.8 4.11 * 0.73 *17.8 4.11 1 *1.9 *17.8 6.67 *15 316 Verif
1.1
icam conditia:
PII 1 R1 ;
PII 1
IIi
b1 *1
413
295;
1 .4 * 1
295 316

0.85
PII 1
1;
R1
0.85 0.93 1;
Rezultatul obtinut ne satisface.
Determinarea dimensiunii tlpii fundaiei pe axele1-9:

Date initiale:
N oII 500; kN / ml ;
d 2.4; m;
d s 0.5; m;
b p 0.4; m;

500
b
250 16 * 2.4
1
Scema de calcul:
15
h
e
d db
h
ds
Trecem la calcul:
N pII 17.8 *
N pII
N pII
II
2.4 0.4 *1.9 *1 33.82
2
20 * 0.41.9 0.6 20
23 * 2.4 * 0.5 * 1 27.6

fundare:
IIi
II
500 33.82 20 27.6 581.42
Pmax II1
min II 1
N IIi M II ; kPa;
b1 *1

M II
3 * L2
15
16
e0 0;
e1 0.7;
25 0 ;
L he d 0.6 2.4 3.0;
b12 * 1 2.4 2 * 1
0.96;
6
6
25
3 III d he tg 2 45 17.8 * 2.4 0.6 * tg 2 45 21.7;

2
2
M II
21.7 * 3.0 2
500 * 0 33.82 * 0.7 10.6
15

581.4 10.6
231.1;
2.4 * 1
0.96
581.4 10.6
Pmin II 1
253.3;
2.4 * 1
0.96
P
Pmax II 1
Pmed min II 1
242.2;
2
Pmax II 1

R1
c1 * c 2
k
k=1.1;
fundatie: 25 ; M 0.78; M 4.11; M 6.67;
lui d);=17.8;
q
II
cf
cf
d1 d s hcf *
cf
I
II
0.5 0.2 *
20
0.73;
17.8
cf ;20 17.8;
I
II

17
1.25 *1
0.78 *1* 2.4 *17.8 4.11 * 0.73 *17.8 4.11 1 *1.9 *17.8 6.67 *15 331.8
1.1
R1
Verificam conditia:
PII 1 R1 ;
PII 1
IIi
b1 * 1
581.4
242.2;
2.4 * 1
242.2 331.8

PII 1
1;
R1
0.85
0.85 0.73 1;

500
b
331.8 16 * 2.4
1

N pII 17.8 *
N pII
N pII
II
1.8 0.4 *1.9 *1 23.7
2
20 * 0.41.9 0.6 20
23 * 1.8 * 0.5 * 1 20.7

fundare:
IIi
II
500 23.7 20 20.7 564.4
Pmax II1
min II 1
N IIi M II
; kPa;
b1 *1

M II
3 * L2
15
18
e0 0;
e1 0.55;
25 0 ;
L he d 0.6 2.4 3.0;
b12 * 1 1.8 2 * 1
0.54;
6
6
25
3 III d he tg 2 45 17.8 * 2.4 0.6 * tg 2 45 21.7;

2
2
M II
21.7 * 3.0 2
500 * 0 23.7 * 0.55 0.03
15

564.4 0.03
313.5;
1.8 *1
0.54
564.4 0.03
Pmin II 1
313.6;
1.8 *1
0.54
P
Pmax II 1
Pmed min II 1
313.55;
2
Pmax II 1

R1
1.25 *1
0.78 *1 *1.8 *17.8 4.11 * 0.73 *17.8 4.11 1 *1.9 *17.8 6.67 *15 322.3
1.1
Verificam conditia:
PII 1 R1 ;
PII 1
IIi
b1 *1
564.4
313.55;
1.8 * 1
313.55 322.3

0.85
PII 1
1;
R1
0.85 0.97 1;

Determinarea dimensiunii tlpii fundaiei pe axa C:
Date initiale:
N oII 2000; kN / ml;
d 0.7; m;
d s 0.5; m;
b p 0.4; m;

2000
b
250 16 * 0.7
1
Scema de calcul:
19
h
e
d db
h
ds
Trecem la calcul:
N pII 0
N pII 20 * 0.4 0.2 0.6 6.4

I
N pII
II
23 * 8.4 * 0.5 * 1 96.6

fundare:
IIi
II
2000 0 6.4 96.6 2103
Pmax II1
N IIi M II
; kPa;
min II 1
b1 *1

M II
3 * L2
15
Moment la aceasta fundatie de la pamintul din exterior nu este,findca este la

mijlocul constructiei.
2103
0 250.4;
8.4 * 1
2103
Pmin II 1
0 250.4;
8.4 * 1
P
Pmax II 1
Pmed min II 1
250.4;
2
Pmax II 1
20

R1
c1 * c 2
k
k=1.1;
fundatie: 25 ; M 0.78; M 4.11; M 6.67;
lui d);=17.8;
q
II
cf
cf
d1 d s hcf *
cf
I
II
0.5 0.2 *
20
0.73;
17.8
cf ;20 17.8;
I
II

R1
1.25 *1
0.78 *1* 8.4 *17.8 4.11* 0.73 *17.8 4.11 1 * 0.2 *17.8 6.67 *15 319.5
1.1
Verificam conditia:
PII 1 R1 ;
PII 1
IIi
b1 *1
2103
250.4;
8.4 * 1
250.4 319.5

0.85
PII 1
1;
R1
0.85 0.78 1;

2000
b
319.5 16 * 0.7
1
21

N pII 0
N pII 20 * 0.4 0.2 0.6 6.4

I
N pII
II
23 * 7.0 * 0.5 * 1 80.5

fundare:
II
2000 0 6.4 80.5 2087
IIi
Pmax II1
N IIi M II
; kPa;
min II 1
b1 *1

M II
3 * L2
15
Moment la aceasta fundatie de la pamintul din exterior nu este,findca este la

mijlocul constructiei
2087
0 298;
7.0 * 1
2087
Pmin II 1
0 298;
7.0 * 1
P
Pmax II 1
Pmed min II 1
298;
2
Pmax II 1

R1
1.25 *1
0.78 *1* 7.0 *17.8 4.11* 0.73 *17.8 4.11 1 * 0.2 *17.8 6.67 *15 298
1.1
Verificam conditia:
PII 1 R1 ;
PII 1
IIi
b1 *1
2087
298;
7.0 * 1
298 298

0.85
PII 1
1;
R1
0.85 0.97 1;
22
Determinarea dimensiunii tlpii fundaiei pe axele 10-13:

Date initiale:
N oII 750; kN / ml ;
d 1.9; m;
d s 0.9; m;
b p 0.3; m;

750
A
3.41 adoptam talpa fundatiei cu aria de 3.42 m2
250 16 * 1.9
a=1.8 si b=1.9 m
Determinam sarcinile normate asupa fundatiilor.
N pII 20 * 0.31.9 0.6 15
I
N pII
II
23 * 0.9 * 3.42 *1 74.5
In acest caz N nu se ia in consideratie fiindca pamint de deasupra

fundatiei nu este inafara de grosimea pardoselei.
pII

fundare:
IIi
II
750 74.5 15 0 839.5
Pmax II 1
min II 1
IIi
M II
; kPa;
W

M II
3 * L2
15
Moment la fundaia aceasta nu este.

839.5
0 245.5;
3.42
839.5
Pmin II 1
0 245.5;
3.42
P
Pmax II 1
Pmed min II 1
245.5;
2
Pmax II 1

R1
1.25 *1
0.78 *1*1.9 *17.8 4.11* 0.73 *17.8 4.11 1 *1.0 *17.8 6.67 *15 267.3
1 .1
Verificam conditia:
23
PII 1 R1 ;
PII 1
N
A
IIi
245.5;
0.85 0.92 1
245.5 267.3
Calculul tasarii fundatiei

Notiuni generale: Prin tasarea absoluta a fundatiei se intelege deplasarea ei
pe verticala sub actiunea fortelor exterioare. Tasarea absoluta S trebuie sa
fie mai mica sau egala cu cea admesibila Su data in norme. O deosebita
importanta o are tasarea neuniforma relativa dintre doua fundatii
invecinate. Conditia este de a calcula tasarile a 2 fundatii invecinate si sa
satisfaca conditiile
S Su, adm
Su, adm tasarea absoluta (pentru constructia data=8cm)
S S
L
L
0.002
u ,adm
24
admitem ca tasarea S1>S2 deci diferenta dintre tasar i este S .

Calculul deformatiilor terenurilor de fundare tasarilor se face la grupa a 2
de stare limita luind in considerare gruparea fundamentala de incarcari.
Pentru acesta se utilizeaza diferite metode de calcul care totodata depind si
de conditiile de proiect. Conform normelor in vigoare calculul tasasrilor se
face dupa doua scheme: schema semispatiului liniar deformabil si schema
semispatilui finit. Prima schema presupune ca comportatrea terenurilor de
fundare corespund unui corp elastic si prin urmare relatiile dintre tensiuni si
deformatie este liniara. La aceasta schema se adopta metoda insumarii
elementare a tensiunilor si a deformatiilor care consta in urmatoarele:
1. Este aplicabila pentru fundatia cu latimeade b<10m si modulul de
deformatie E 100 Mpa
2. Terenul de fundare se considera omogen izotroppe cind el in realitate
poate sa fie stratificat si eterogen, in aceasta vedere se determina
tensiuni provocate de fundatia
3. Tensiunile se calculeaza in punctele situate pe dreapta care trece prin
centrul de greutate a fundatiei si se considera uniform distribuite pe
talpa fundatiei. In realitate tensiunile variaza in ordine crescinda de la
centru spre marginile acestea
4. Tensiunile normate se limiteaza conventional in raport cu presiunea
geologica la o adincime respectiva, pe cind ele se desfasoarea si la o
adincime mai mare.
5. Deformatiile se desfasoarea atit pe vertical cit si pe orizontal insa
schema de calcul data prevede numai pe vertical deformatii.
Astfel de particularitati se considera prin coeficientul de corectie =0.8
Pornim de la aceste date initiale se aplica urmatoarele scheme de calcul:
b- latimea talpii de fundare
d- adincimea de fundari
, epurile se prezinta pe verticala la o scara concreta 1:100 iar

, pe linga aceasta se mai prezinta si pe orizontala la o oarecare
scara fiind aceasi pentru ambele presiuni ( , ).
zg
zg
zp
zp
zg
zp
La calculul tasarii absolute a fundatiei S se aplica urmatoarea succesiune

1.
Calculul presiunii geologice zg

n
zg i hi
i 1
n numarul de straturi geologice

i - greutatea volumica a stratului geologic
hi - grosimea stratului geologic i.
Primul zg se calculeaza la nivelul talpii de fundatie
25
zg0
= 1 * d (kPa)
si in continuare la hotarele a tuturor straturilor geologice si la nivelul
apei subterane se calculeaza in felul urmator:
zgwl 1h1 2 h2 3 h3 4 h4
la baza coloanei geologice:

zg zgwl sb 4 * h4II
Rezultatele obtinute se exprima sub forma de epura la o scara data.

2. Pamintul de sub fundatie se imparte conventional in straturi
elementare avind fiecare grosimea: h=0.4*b
3. Calculul presiunii suplimentare provenite din incarcarile fundatiei,
care se executa cu formula
2 P (kPa)
zp
P0 PII zg 0
N 0 II Gfp II
b *l
Presiunea zp are valoarea

PII
maxima la talpa fundalului i apoi descreste

treptat cu adincimea. Acest caracter de micsorare a P0 ce evalueaza cu
coeficientul xi
2 zi
l
i f
;
b
b
zi distanta de la talpa fundatiei pina la hotarul stratului elementar pentru

care se determina .
i - din tabel din manualele Sutenco pg.84 si Veselov pg.292
Rezulatatele obtinute se prezinta grafic sub forma de epura la aceeasi scara
zp
zg
Calculul zonei active Ha se executa la intersectia curbelor acestor 2

presiuni si
Presiunile si se limiteaza in adincime cu conditia 0.2 si de
unde se intersecteaza aceste curbe pina la talpa de fundare va fi Ha.
Terenul in limitele lui Ha se constituie terenul de fundare. Celelalte tasari ce
au loc mai jos de Ha se neglijeaza > 0.2
4. Calculul tasarii absolute a fundatiei S
zg
zp
zg
zp
zg
zg
zp
zp
zpi hi 0
Ei
i 1
n
= 0.8 coeficient de corectie
- presiunea la mijlocul stratului elementar i.

hi grosimea stratului elementar
Ei modulul de deformatie a stratului elementar, in ce strat geologic se
afla acesta. Daca stratul elementar i apare intre 2 straturi geologice 1 si
2 modulul de deformatie Ei sse calculeaza astfel:
zpi
Ei
E1h1 E2 h2
h1 h2
26
Tasarea absoluta nu trebuie sa depaseasca tasarea admesibila.

Calculul tasarii fundatieipe axa A,E:
Date initiale:
b = 2.6<10m E = 26840 kPa 100.00 kPa
= 0.8 d = 2.4
Calculul presiunii geologice
zg
zg 0 1 * h 17.8 * 2.4 42.72

I
1
zg1 zg 0 1 * h1II 42.72 17.8 * 2.8 92.56

zgwl zg1 2 * h2I 92.56 18.9 * 2.5 139.81
zg 2 zgwl sb 2 * h2 II 139.81 11.79 * 3.1 148.01

zg 3 zg 2 sb 3 * h3 148.01 11.95 * 4.6 203
zg 4 zg 3 sb 4 * h4 203 12.54 * 2.8 238.1

hi = 0.4*b=0.4*1.4=0.56
P0 = PII - =295-42.72=252.3
zp
zg 0
zp 0 i * P0 0.3555 * 252.3 89.7
Pentru
2 z i 2 * 2.4
3.4
b
1.4
zp1 i * P0 0.293 * 252.3 73.9
Pentru
2 z i 2 * 2.96
4.2
b
1 .4
zp 2 i * P0 0.2482 * 252.3 62.7
Pentru
2 z i 2 * 3.52
5.0
b
1 .4
zp 3 i * P0 0.2155 * 252.3 54.4
Pentru
2 z i 2 * 4.08
5.8
b
1.4
zp 4 i * P0 0.1905 * 252.3 48.1
Pentru
2 z i 2 * 4.64
6.6
b
1.4
zp 5 i * P0 0.1705 * 252.3 43.02
Pentru
2 z i 2 * 5 .2
7 .4
b
1 .4
zp 6 i * P0 0.154 * 252.3 38.8
Pentru
2 z i 2 * 5.76
8.2
b
1.4
zp 7 i * P0 0.1345 * 252.3 33.9
Pentru
2 z i 2 * 6.32
9 .0
b
1.4
zp 8 i * P0 0.129 * 252.3 32.6
Pentru
2 z i 2 * 6.88
9 .8
b
1 .4
zp 9 i * P0 0.1195 * 252.3 30.1
27
Pentru
2 z i 2 * 7.44
10.6
b
1.4
zp10 i * P0 0.111 * 252.3 28.01
Pentru
2 zi 2 * 8
11.4
b
1. 4
Zona zctiva de Ha va fi de inaltimea de Ha=5.6m

In acesta zona vom avea 10 straturi cu inaltimea hi=0.56 hi=0.425 pentru
aceste 10 straturi calculam tasarile absolute S.
Calculul tasarii absolute S
Date initiale:
E1 =16.883 hi = 0.56
E2 =40.000
E3 =32.000
E4 =32.000
S i 0.8 *
zp * hi
Ei * 10 3
Trecem la calcul:
S1 0.8 *
S 2 0.8 *
S3 0.8 *
zp * hi
89.7 * 56
0.8 *
0.238
3
Ei * 10
16883
zp * hi
73.9 * 56
Ei *103
zp * hi
3
0.8 *
0.8 *
16883
0.196
62.7 * 56
0.166
16883
Ei *10
*h
54.4 * 56
S 4 0.8 * zp 3i 0.8 *
0.144
Ei *10
16883
*h
48.1* 56
S5 0.8 * zp 3i 0.8 *
0.128
Ei *10
16883
*h
43.02 * 56
S 6 0.8 * zp 3i 0.8 *
0.048
Ei *10
40000
*h
38.8 * 56
S7 0.8 * zp 3i 0.8 *
0.043
Ei *10
40000
*h
33.9 * 56
S8 0.8 * zp 3i 0.8 *
0.037
Ei *10
40000
*h
32.6 * 56
S9 0.8 * zp 3i 0.8 *
0.036
Ei *10
40000
*h
30.1* 56
S10 0.8 * zp 3i 0.8 *
0.034
Ei *10
40000
S tot S i 1.07
S<Su
1.07<8
Conditia ne este satisfacuta trecem mai departe la calcul.
28
Pe linga tasarea absoluta a fundatiei trebuie sa se determine tasarile

neuniforme relative ale fundatiilor invecinate: pentru aceasta calculam
tasarile a fundatiei A,E si a fundatiei C:
Calculul tasarii fundatii C:
zg
zg 0 1 * h 17.8 * 2.4 42.72

I
1
zg 1 zg 0 1 * h1II 42.72 17.8 * 2.8 92.56
zgwl zg1 2 * h2I 92.56 18.9 * 2.5 139.81
zg 2 zgwl sb 2 * h2 139.81 11.79 * 3.1 148.01

II
zg 3 zg 2 sb 3 * h3 148.01 11.95 * 4.6 203

zg 4 zg 3 sb 4 * h4 203 12.54 * 2.8 238.1

hi = 0.4*b=0.4*7.0=2.8
P0 = PII - =298-42.72=255.3
zp
zg 0
zp 0 i * P0 0.840 * 255.3 214.5
Pentru
2 zi 2 * 2.4
0.7
b
7.0
zp1 i * P0 0.48828 * 255.3 124.6
Pentru
2 zi 2 * 5.2
1.5
b
7.0
zp 2 i * P0 0.27675 * 255.3 70.6
Pentru
2 zi 2 * 8
2.3
b
7.0
zp 3 i * P0 0.17025 * 255.3 43.5
Pentru
2 zi 2 *10.8
3 .1
b
7 .0
zp 4 i * P0 0.11375 * 255.3 29.04
Pentru
2 zi 2 *13.6
3.9
b
7.0
zp 5 i * P0 0.0805 * 255.3 20.55
Pentru
2 zi 2 *16.4
4.7
b
7 .0
zp 6 i * P0 0.06025 * 255.3 15.4
Pentru
2 zi 2 *19.2
5.5
b
7.0
zp 7 i * P0 0.0465 * 255.3 11.9
Pentru
2 zi 2 * 22
6.3
b
7.0
zp8 i * P0 0.037 * 255.3 9.45
Pentru
2 zi 2 * 24.8
7.1
b
7.0
zp 9 i * P0 0.02975 * 255.3 7.6
29
Pentru
2 zi 2 * 27.6
7 .9
b
7 .0
zp10 i * P0 0.0205 * 255.3 5.23
Pentru
2 zi 2 * 33.2
9 .5
b
7.0
zp11 i * P0 0.0175 * 255.3 4.5
Pentru
2 zi 2 * 36
10.3
b
7.0
zp12 i * P0 0.01525 * 255.3 3.89
Pentru
2 zi 2 * 38.8
11.1
b
7.0
zp13 i * P0 0.01325 * 255.3 3.38
Pentru
2 zi 2 * 41.6
11.9
b
7.0
Zona zctiva de Ha va fi de inaltimea de Ha=9.7m

In acesta zona vom avea 3 straturi cu inaltimea hi=2.8 si al 4 strat cu hi=1.3
pentru aceste 4 straturi calculam tasarile absolute S.
Calculul tasarii absolute S
Date initiale:
E1 =16.883 hi = 2.8
E2 =40.000
E3 =32.000
E4 =32.000
hi4 = 1.3
S i 0.8 *
zp * hi
Ei * 10 3
Trecem la calcul:
S1 0.8 *
zp * hi
214.5 * 280
0 .8 *
2.846
3
Ei *10
16883
S 2 0.8 *
zp * hi
*h
124.6 * 280
70.6 * 280
0.8 *
0.70 S3 0.8 * zg 3i 0.8 *
0.436
3
Ei *10
40000
Ei *10
36286
S 4 0.8 *
zg * hi
43.5 *130
0.8 *
0.141
3
Ei *10
32000
Stot Si 4.123
S<Su
4.123<8
Conditia ne este satisfacuta trecem mai departe la calcul.
Pentru a rezolva problema pusa la inceput (tasarile intre 2 fundatii)
efectuam calculul tasarii absolute a acestor 2 fundatii.
S Sa1 Sa2 0.04123 0.0107 0.03053
S S

0.002
L L
30
0.03053
0.0051 0.002
6
Conditia data nu ne este satisfacuta

In asa caz trebue de ameliorat conditiile de expluatare.
Particularitatile de proiectare a fundatie pe loissoiduri si paminturi

loissoide.
Aceste paminturi la umeditate critica Wsl si presiunea critica Psl dau de
formatie suplimentara prin umezire Ssl. Deformatiile Ssl pot sa se desfasoare
cit sub greutatea proprie a paminturilor, cit si a sarcinilor exterioare.
Aceste tasari se calculeaza numai in limitele stratului loessoid cu formula:
n
S sl sli * hi * ksl
i 1
Unde:
hi grosimea stratului elementar i. hi=0.4*b
- tasare specifica a stratului elementar i, care corespunde presiunii totale
Pi si se determina din graficul tasarii specifice.
Pi = la mijlocul fiecarui strat elementar i
Graficul tasarii specifice se executa dupa tabelul de tasabilitate din sarcina
de proiect
ksl coefficient care depinde de dimensiunile latimii talpii fundatiei b.
Daca: b12m
ksl=1
sli
zgi
zpi
b3m
ksl =0.5+1.5*
P Psl
P0
unde: P0 = 100 kPa

P presiunea pe talpa fundatiei
Psl din graficul tasarii specifice in valoare de
Psl = 45
31
sl 0.01 unde
respectiv
In final se cere de verificat conditia:

Sa Su
Sa = S + Ssl
Ssl >>S
Calculul tasarii specifice pentru fundatie360; ne folosim de calculul
tasarilor de mai inainte
Date initiale:
Z = 1.5m
Dupa acest table avem:

P kPa
0.01 unde respectiv Psl = 45
0
0
50
0.011
100
0.020
150
0.028
200
0.034
300
0.044
sl
sl
In stratul elementar de pamint loessoid avem 5 straturi hi cu grosime de:

h1 = 0.56m
h2 = 0.56m
h3 = 0.56m
h4 = 0.56m
h5 = 0.56m
Pentru fiecare strat la mijlocul lui trebuie de calculat si pentru calcul
folosim pentru ca tasarile vor avea loc la umeditatea critica =21.16
zgi
sat
zpi
sat
Calculul pentru primul strat elementar hi:

h1 = 0.56 P0 = 252.3
zg1 sat *
h1
zg 0 21.16 * 0.28 42.72 48.65 zp1 i * P0 0.3215 * 252.3 81.11
2
Pi1 zg 1 zp1 48.65 81.11 129.76
Dupa graficul tasarii specifice aflam:

32
sl1 0.0247
Calculul pentru al doilea strat elementar hi:

h2 = 0.56 P0 = 252.3
zg 2 sat * h2 zg1 21.16 * 0.56 48.65 60.50
zp 2 i * P0 0.269 * 252.3 67.87
Pi 2 zg 2 zp 2 60.50 67.87 128.37

sl 2 0.0246
Calculul pentru al treilea strat elementar hi:

h3 = 0.56 P0 = 252.3
zg 3 sat * hi zg 2 21.16 * 0.56 60.50 72.34
zp 3 i * P0 0.231 * 252.3 58.28
Pi 3 zg 3 zp 3 72.34 58.28 130.62

sl 3 0.0249
Calculul pentru al patrulea strat elementar hi:

h4 = 0.56 P0 = 252.3
zg 4 sat * hi zg 3 21.16 * 0.56 72.34 84.19
zp 4 i * P0 0.202 * 252.3 50.96
Pi 4 zg 4 zp 4 84.19 50.96 135.15

sl 4 0.0256
Calculul pentru al cincilea strat elementar hi:

h5 = 0.56 P0 = 252.3
zg 5 sat * hi zg 3 21.16 * 0.56 84.19 96.04
zp 5 i * P0 0.180 * 252.3 45.41
Pi 5 zg 4 zp 4 96.04 45.41 141.45

sl 5 0.0266
Capatind rezultatele tasarilor specifice putem trece la calculul tasarilor (S sl)

Unde: ksl =0.5+1.5*
P Psl
385 4
0.5 1.5 *
5.525
P0
100
asa dar calculam tasarile tasarile Ssl a fiecarui strat in parte.

Ssl1 sl1 * h1 * k sl 0.0247 * 0.56 * 4.25 0.0588
33
Ssl2 sl 2 * h2 * k sl 0.0246 * 0.56 * 4.25 0.0585 Ssl3 sl 3 * h3 * k sl 0.0249 * 0.56 * 4.25 0.0593
Ssl4 sl 4 * h4 * k sl 0.0256 * 0.56 * 4.25 0.0609
Ssl5 sl 5 * h5 * k sl 0.0266 * 0.56 * 4.25 0.0633
Obtinind aceste calcule facem suma S

S =S +S +S +S +S
=0.0588+0.0585+0.0593+0.0603+0.0633=0.3008
Verificam conditia:
Sa S4
Sa = Ssl+S*0.3008+0.0107=0.3115
De unde:
0.3115 < 0.08
sl
sl
sl1
sl2
sl3
sl4
sl5
Conditia nu este satisfacuta

Aceasta tasare ne este de ajuns calculate numai la o fundatie de aici rezulta
ca trebuie sa imbunatatim capacitatile portante ale pamintului nostru
loessoid.
Sunt multe metode de ameliorare a pamintului dar in cazul nostrudin cauza
ca stratul de loissoid nu depaseste limita de 3m recurgem la compatarea
pamintului cu maiul greu.Astfel copactind pamintul loessoid la umeditatea
optimala capatam stratul bun de fundare care numai da tasari suplimentare
mai mari ca cele din conditie.
Alctuirea fundaiilor i calculul ei la rezisten

Dimensiunile tlpii fundaiei ba= 1.91.8m sunt suficiente. innd
cont de adncimea considerabil a fundaiei se adopt fundaie cu talp
de nlime variabil i joclu de tip pahar.
Grosimea pereilor paharului la extremitatea superioar se
adopt 175 (mm), iar restul dintre stlp i pahar 75 (mm). Deoarece
dimensiunile seciunii stlpului sunt egale cu 300300 mm,
dimensiunile paharului n plan:
a ph b ph bst 2 75 300 350 150 800mm
nlimea treptelor se adopt cu 300 mm

34
Dimensiunile fundului paharului n plan:b0 =400 mm:b=1900

mm; b1=1700 mm; b2=1100mm.
nlimea paharului (1,6-0,15=1,45m)
h ph H f 3 0.3 1.45 0.9 0.55m
Adncimea paharului se adopt din condiii de ancorare fiabil a

stlpului i armtur de rezisten a stlpului n pahar:
1) l 0.33 * h 0.5m 0.33 * 0.3 0.5 0.599m
2) l 30 * d 300 *1.6 48cm
Adoptm adncimea paharului:
an
st
h1, ph l an , max 0.05 0.599 0.05 0.649m
n lipsa stratului egalizator sub fundaie, grosimea stratului de

acoperire cu beton, trebuie s fie nu mai mic de 70 (mm). Se adopt
a1=70 mm. nlimea util a fundaiei:
pentru prima treapt h 0.3 0.07 0.23m
pentru a doua treapt h 0.6 0.07 0.53m
pentru a treia treapt h 0.9 0.07 0.83m
n calculul corpului fundaiei la starea limit de rezisten se
folosesc eforturile cu 1 , iar rezistena de calcul a betonului se
multiplic la coeficientul condiiilor de lucru 1.1 , pentru beton
clasa B15.
01
02
03
b2
Rb b 2 8.5 * 1.1 9.35MPa
Rbt b 2 0.75 * 1.1 0.825Mpa
nlimea util a plcii fundaiei din condiii de asigurare a

rezistenei la strngere de pahare se determin cu relaia:
aph bph
h0
0.5 *
4
0.8 0.8
0. 5 *
4
Unde:
a ph b ph
N

Rbt * br PII
2
1594.6
0.8 0.8
750 * 1.1 260.55

2
0.3275 0.2m
2
N PII * b 2 b ph
262.5 * 2.3 2 0.8 2 1606.5m
Rezistena plcii de fundaie la strpungere de pahar este

asigurat.
nlimea adoptat a plcii este egal cu 60 (cm), iar h0=607=53cm>23,5cm
Armtura de rezisten a fundaiei se determin din calculul la
ncovoiere a seciunii I-I
Pm1 0.5 * ( PII P11 ) 0.5 * 262.5 262.38 262.44kPa
a1
0.3
262.5
262.38kPa
a
2.3
Pm1 * a12 * b 262.44 * 0.3 2 * 2.3 2 30.7 kN * m
2
P11 PII
M 11
Aria necesar a armturii de rezisten de clasa A-II:

35
Ast
M 11
30.7 * 10 5
5.3cm 2
0.9 * Rs * h01 0.9 * 280 * 10 2 * 23
Stabilim pasul barelor S=350 mm. Pe limea fundaiei b=2,6 m

instalm 7 bare de armtur.
5.3
Aria necesar a unei bare de armtur: A 7 0.757 .
Adoptm 7 10A II cu Asreal 7 * 0.785 5.49cm 2 . Idem adoptm i n
direcia transversal. Placa de fundare se armeaz cu o reea de
10AII - 416
armtur P 10AII - 416 2450 2450 .
Fig.6
Calculm armturii longitudinale de rezisten a paharului
Pereii paharului se calculeaz la eforturile transmise de stlpi.
Seciunea armturii se determin la nivelul fundului paharului .
Paharul fundaiei este solicitat la compresiune centric:
s
b 0.3m, h ph 0.8m, b f b f h ph 0.8m, h f h f 0.3m, a a 0.04m

h0 h pfund 0.04 0.8 0.04 0.76m
a 0.04
0.05m.
h0 0.76
Armarea este simetric. Atunci:

n
As As
Rb * b f * h0
Rs
N
1606.5
0.19
Rb * b f * h0
9.35 * 0.8 * 0.76
n 1 0.5 n 9.35 * 0.8 * 0.76 0.19 * 1 0.5 * 0.19
*
0.0036 0
1
280
1 0.05
Deoarece As= As0, armtura longitudinal se determin din

condiii constructive.
2
As As 0.0005 * b ph
bo2 0.0005 * 0.8 2 0.4 2 0.00024m 2 2.4cm 2
Asreal 5 * 0.785 3.04cm 2
Din condiii constructive adoptm plase cu armtura transversal

din 8 AI.
Pe nlimea paharului instalm orizontal 6 plase de armtur cu
pasul S=150 mm.
Plasa superioar se instaleaz cu stratul de acoperire cu beton
egal cu 50 mm. Fundul paharului se armeaz constructiv cu 2 plase de
armtur.
Proiectarea fundatiilor pe piloti

Introducere
In practica de constructie in multe cazuri se utuilizeaza fundatii pe piloti
care deseori concureaza cu fundatiile de suprafata. Acest tip de fundatii se
36
utilizeaza in primul rind in cazul in care apare in apropierea scoartei

terestre a unui strat geologic care constituie pamint slab de fundare cum ar
fi paminturi argiloase in stare plastic curgatoare si in stare curgatoare
miluri inplutura de pamint neconsolidat. Straturile slabe de pamint daca
constituie o grosime peste 4-5 m ele nu permit executia fundatiei de
suprafata.
Fundatia pe piloti se utilizeaza si atunci cind nivelul apei se afla
aproape de suprafata terenului, sau atunci cind e cazul de sarcini de
smulgere care nu pot fi preluata de fundatia de suprafata. Se intilnesc multe
cazuri cind se utilizeaza fundatia pe piloti in conditii favorabile de teren
pentru fundatii de suprafata in acest caz neaparat trebuie sa se elaboreze
variante de fundatii de suprafata si pe piloti prin compararea tehnico
economica se evidentiaza care fundatie este mai efectiva.
Din constructie stim ca sunt piloti
1. Pilot din beton armat prefabricat
2. Pilot din beton armat prefabricat cu gol central
3. Pilot din lemn
4. Pilot forat pe loc (turnat la fata locului) din beton armat monolit
Pilotii in componenta sa constructiva pot forma: fundatii izolate,
continue, cimp de piloti. Pentru a forma o fundatie pilotii se unesc la
capatul superior printr-o placa rigida din beton armat numita radier.
Calculul capacitatii portante a pilotilor
Actualmente se utilizeaza mai multe metode de determinare a capacitatii
portante a pilotilor. Noi vom calcula piloti dupa metoda imperica bazata pe
formule si date experimentale.
1. Pilotii coloana capacitatea portanta in cazul de fata se determina
dupa formula P * RA / unde:
1 - coeficient al conditiilor de lucru
1.4 - coeficient de siguranta referitor la pamint
R rezistenta de calcul a pamintului a rocii la virful pilotului
A aria sectiunii transversale a pilotului A=d2
De regula se cere ca R sa fie determinat la fata locului daca asemenea
date lipsesc admitem ca R=20000 kPa
dr adincimea talpii radierului, trebuie sa respecte conditia
dr>df+0.15m
df adincimea de calcul de inghet
Daca stratul geologic fie bunaoara stratul 2 are o grosime mai mare de 2m
el se imparte conventional in straturi elementare in asa mod ca grosimea
fiecarui strat elementar sa fie mai mica de 2m.
c
37
Aasa
dar
rezistenta
de
calcul
se
determina
cu
formula
P c ( cR * AR U cf * f i * l i ) / g
i 1
li 2m
hi adincimea medie a stratului elementar li
H adincimea de la suprafata pamintului pina la inceputul virfului pilotului
fi rezistenta de calcul a pamintului elementar care se extrage din tabele in
functie de adincime medie hi de tipul si de starea pamintului
R rezistenta de calcul a pamintului a rocii la virful pilotului
1 - la baterea pilotului coeficient care tine cont de modulul de
impingere a pilotului.
U perimetrul exterior a sectiunii transversale a pilotului
Lungimea minima a pilotului 3m este rational de amplasat pilotul intr-un
strat bun da pamint incastrindul in acest strat cel putun 1m.
Pilotul nostru are o lungime de 5 m.
Calculul fundatiei continue pe piloti salicitata centric.
Al doilea strat este nisip mijlociu cu e=0.355, Cn=2, En=40000, n=290
Este de o stare indesata la o adincime medie de 7 m.
f =60;R=7300
cR
cf
Rezistenta de calcul a pilotului:
P c ( cR * AR U cf * f i * li ) / g
i 1
=1*(1*0.0625*2400+1*270.4)/1.4=300.3
38
i 1
1 * f1 * l1 1 * f 2 * l 2 1 * f 3 * l3 1 * f 4 * l 4 1 * 48 *1.0 1 * 53 *1.8 1 * 58 *1.0
1 * 60 *1.15 270.4
Pm c * ( Rb * A Ra * Aa) =1*1(7650*0.0625+365000*0.0009)=808.2
Unde Rb rezistenta betonului Ra rezistenta armaturii

Se respecta canditia Pm > P; 808.2>300.3
Distribuirea pilotilor la fundatie continue solicitata centrica
In cazul de fata se determina numarul de piloti si distanta dintre axele
acestora.
C1 K p
P
;m
NI
(1)
in care K - numarulde siruri adoptat pentru fundatia continue

NI sarcina de calcul la talpa radierului RN/m
p
N rI f * b r * h r * b
br 40 cm
hr 30 cm
NI = NoI +NrI
1.1
b 22kN / m 3 sau 23kN / m 3
Daca distanta determinata cu formula 1este mai mare C13d se adopta

Kp=1 daca la Kp=1 se obtine C13d se adopta Kp=2.
Nota: pentru fundatiile excentrice numarul de piloti se determina tot dupa
aceleasi metode fara sa tinem cont de excentricitate
Fundatii pe piloti continuu solicitate cetric N0II=360
C1 K p
P
;m=
NI
1*300.3/365.06=0.82
N1= N01+Nr1=360+5.06=365.06
N * b * h * =1.1*0.5*0.4*23=5.06
0.82=C1 3d = 3*0.25=0.75
Conditia ne satisface
Dupa calcul adoptam 1 sir de piloti.
rI
Calculul tasarii fundatiei continue pe piloti

Acest calcul se executa dupa aceeasi metoda de insumare pe straturi
elementare ca si la fundatia de suprafata.
hIII * 1 h2I * 2 2.8 * 25 2.15 * 29
m
26.47
II
I
2.8 2.15
h1 h2
39
m
) * 2 0.25 (5 * 0.11601) * 2 1.41
4
Lr b ( L * tg m ) * 2 0.855 (5 * 0.11601) * 2 2.0151

4
Br b ( L * tg
N pII III ( Br * Lr ) * Dr
N abcd III Dr * A 18.28 * 7.35 *1.41* 2.0151 381.75
Pmax II 1
N pII N abcd
A
min II 1
R1
381.75
261.2
; 1360
.41 * 2.0151
c1 * c 2
k
R1
1.25 *1.1
1.06 *1*1.41*18.9 5.24 * 5.67 *18.28 5.24 1 *1.9 *18.28 7.67 * 2 834.1
1.1
PII R 261.2 834.1
Trecem la calculul tasarilor

zg
zg 0 2 * h 2 92.56 18.9 * 2.15 92.56 133.195

II

hi = 0.4*Br=0.4*1.41=0.564
P0 = PII - =261.2-133.195=128
zp
zg 0
zp 0 i * P0 0.122 *128 15.62
Pentru
2 zi 2 * 7.35
10.4
b
1.41
zp1 i * P0 0.113 *128 14.5
Pentru
2 zi 2 * 7.914
11.2
b
1.41
Dupa calcul observam ca tasari sub fundatia pe piloti sint neinsemnate de

acea neoprim cu calculul aici.
Fundatii pe piloti continui solicitate cetric N0II=500
C1 K p
P
;m=
NI
1*300.3/505,06=0,0.59
N1= N01+Nr1=500+5.06=505.06
N * b * h * =1.1*0.5*0.4*23=5.06
0.59=C1 3d = 3*0.25=0.75
Conditia nu ne satisface atinci admiten Kp=2
Pentru aceasta br4d+2 =1+0.2=1.2
rI
0.2d 0.05 0.2 * 0.25 0.05 0.1
40
=1.1*1.2*0.4*23=12.144
N1= N01+Nr1=500+12.144=512.144
C1 K p
P
; m =2*300.3/512.144=1.17
NI
Dupa calcul adoptam 2 siruri de piloti.

Fundatii pe piloti continui solicitate cetric N0II=2000
P
C1 K p
;m=
NI
1*300.3/2005.06=0,15
N1= N01+Nr1=2000+5.06=2005.06
N * b * h * =1.1*0.5*0.4*23=5.06
0.15=C1 3d = 3*0.25=0.75
Conditia nu ne satisface atinci admiten Kp=2
Pentru aceasta br4d+2 =1+0.2=1.2
rI
0.2d 0.05 0.2 * 0.25 0.05 0.1
=1.1*1.2*0.4*23=12.144
N1= N01+Nr1=2000+12.144=2012.144
C1 K p
P
; m =2*300.3/2012.144=0.3
NI
Dupa calcul observam ca trebueste de admis Kp=3

Pentru aceasta br7d+2 =1.75+0.2=1.95
0.2d 0.05 0.2 * 0.25 0.05 0.1
=1.1*1.95*0.4*23=19.734
N1= N01+Nr1=2000+19.734=2019.734
C1 K p
P
; m =3*300.3/2019.734=0.45
NI

0.2d 0.05 0.2 * 0.25 0.05 0.1
=1.1*2.7*0.4*23=27.324
N1= N01+Nr1=2000+27.324=2027.324
C1 K p
P
; m =4*300.3/2027.324=0.59
NI

0.2d 0.05 0.2 * 0.25 0.05 0.1
=1.1*3.45*0.4*23=34.914
N1= N01+Nr1=2000+34.914=2034.914
C1 K p
P
; m =5*300.3/2034.914=0.74
NI

0.2d 0.05 0.2 * 0.25 0.05 0.1
41
=1.1*4.2*0.4*23=42.504
N1= N01+Nr1=2000+42.504=2042.504
C1 K p
P
; m =6*300.3/2042.504=0.88
NI
Dupa calcul observam ca fundatia se amplaseza pe 6 siruri de piloti.

Calculul fundatiei izolate pe piloti salicitata centric.
Al doilea strat este nisip mijlociu cu e=0.355, Cn=2, En=40000, n=290
Este de o stare indesata la o adincime medie de 6 m.
f =58;R=7150
Rezistenta de calcul a pilotului:
P c ( cR * AR U cf * f i * l i ) / g
i 1
=1*(1*0.0625*2400+1*738.9)/1.4=634.9
n
i 1
1 * f1 * l1 1 * f 2 * l 2 1* f 3 * l3 4 1 * 48 * 2.9 1 * 55 * 4.55 1* 58 * 6.025 738.9
Pm c * ( Rb * A Ra * Aa) =1*1(7650*0.0625+365000*0.0009)=808.2
Unde Rb rezistenta betonului Ra rezistenta armaturii

Se respecta canditia Pm > P; 808.2>634.9
42
Calculul pilotilor fundatiei solicitata centric izolata cu sarcina de 750 kN

N prI f * A r * d r * m
N IprI f * ArI * d r * m
=1.1*0.9*1.9*20=37.62
=1.1*0.6*1.9*20=25.1
Ar 2 ArI 1.56
f 1.1
m 20
d r 1.9
Pr
P
634.9
1128 .7
(3d ) 2
(3 * 0.25) 2
N 0I
750
0.7 0.9
Pr * m * d r 1128 .7 * 16 * 1.9
N 0 I N prI 750 25.1
N
387.55 P 634.9
hr
2
Ar
nr
N 0 I N prI
P
1.3 2
Adoptam dupa calcul 2 piloti .
Calculul radierului a fundatiei continue solicitata centric pe un singur sir

de piloti.
Lc L * d 2.8 0.25 2.55
a 3.143 EI / E p * b p
EI rigiditatea radierului
Ep modulul de elasticetate a materialului peretelui
bp latimea peretelui
br * h3 0.51* 0.43
0.032m 2
12
12
3
E 30 *10 MPa (pentru B25)
I
Ep = 0.5*E0E0 = *RuR4 = k*R

K=2.0 (pentru toate tipurile de piatra)
R = 17.9 (MPa) (bloc de beton pentru toate tipurile)
R4 = 2*17.9=32.8 (MPa)
43
=1500 coeficient de elasticitatea zidariei

E 0 1500 * 35.8 53700( MPa)
E p 0.5 * 53700 26850( MPa)
a 3.143 30.10 3 * 0.032 / 26850 * 0.3 15.45kPa

q 1.1* b p * H *1m * p N 0 II
q sarcina pe linia radierului

H=4
(L/H*5.1)
q 1.1 * 0.4 * 4 *1 * 20 360 395.2
kN/m
q * a (2 Lc a )
395.2 *15.45(2 * 2.55 15.45)
Mp
4
23197.25
12
12
Mt
395.2 * 2.55
92.48 9248000
12
M
9248000
0.0886 b I f
2
Rb * b f * h ast 13.05 *100 * 50 * 40 2
I
2d 2 * 25 50cm
0.1421
M
9248000
44.6
* Rs * h0 0.1421* 365 *100 * 40
50 5
n
1 4 4 bare longitudinale
15
44.6
As ,bara
11.14cm 2
4
As
416 A-II
Armatura transverasala a plasei se adopta constructiv cu sectiunea longitudinala
cu pasul 15 cm.
44
BIBLIOGRAFIE
1.Manual ...
2.Manual
3.Indicatie metodica Mecanica paminturilor
4. Indicatie metodica 1048 Calculul si alcatuirea elementelor
planseului cu placi si grinzi din beton armat monolit
45

Proiect Memoriu Fundatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Memoriu Fundatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaiei i tiinei

Universitatea Tehnic a Moldovei

A efectuat: st. gr. CCIA-032

1. Etapele principale de proiectare ale fundaiilor.

particularitile constructive ale construciei;

mrimea i modul de aciune ale sarcinilor.

Casa de locuit cu magazin

2.Proprietatile fizico-mecanice ale paminturilor,

Calculul densitatii pamintului uscat cu precizia 0.01

Calculul indicelor porilor cu precia 0.001

Calculul gradului de umiditate

S r * s / e * 0.17 * 26.8 / 0.792 * 10 0.575

Calculul greutatii volumice in stare submersata

Calculul densitatii pamintului in stare saturata

Calculul indicelui de lichiditate

I L ( p ) /( L p ) (0.17 0.16) / 5 0,002 (stare plastica)

Calculul indicelui de plasticitate

Calculul densitatii pamintului uscat cu precizia 0.01

Calculul indicelor porilor cu precia 0.001

Calculul gradului de umiditate

S r * s / e * 0.21 * 26.4 / 0.708 * 10 0.78

Calculul densitatii pamintului in stare saturata

Calculul densitatii submersate a pamintului

Argila nisipoasa bruna

d (1 0.01 ) 19.0 * (1 0.01 * 0.28) 19.05

Calculul indicelor porilor

e ( s d ) / d (26.8 19.05) / 19.05 0.406

Calculul gradului de umiditate

S r * s / e * 0.28 * 26.8 / 0.406 * 10 1.84

Calculul densitatii pamintului in stare saturata

Calculul densitatii submersate a pamintului

Calculul indicelui de lichiditate

I L ( p ) /( L p ) (0.28 0.23) /(0.39 0.23) 0.31

Calculul indicelui de plasticitate

Calculul densitatii pamintului uscat

d (1 0.01 ) 19.7 * (1 0.01 * 0.27) 19.75

Calculul indicelor porilor

e ( s d ) / d ( 27.4 19.75) / 19.75 0.387

Calculul gradului de umiditate

S r * s / e * 0.27 * 27.4 / 0.387 * 10 1.91

Calculul densitatii submersate a pamintului

Calculul densitatii pamintului in stare saturata

Calculul indicelui de lichiditate

I L ( p ) /( L p ) (0.27 0.24) /(0.42 0.24) 0.17

Calculul indicelui de plasticitate

3.Evaluarea conditiilor geologice ingineresti ale santierului.

Stratul 2 Nisip mijlociu deo grosime 4.1 m unghiul de frecare

Stratul 3 Argila nisipoasa cu grosimea 4.6 m,unghiul de frecare

Stratul 4 Argila sura cu grosimea 2.8 m,unghiul de frecare interioara

Apa subteran a fost depistat la adncimea de la 6.4 m

Calculul modulului de deformatie

se poate determina modulul de deformatie edometric:

In majoritatea cazurilor incercarilor edometrice aduc la valo9rile

Dupa grapfic gasim

De unde - care depinde de tipul pamintului.Il luam dincartea

Rezultatele sunt reprezentate in graficul incercarilor edometrice

Pentru celelalte tipuri de paminturi se admite valoare lui E tabelele

Proiectarea fundatiilor de suprafata.

Pornind de la aceasta se construiete profilul geologic. Astfel

unde: kf - coeficientul care depinde de regimul termic de nclzire a

Astfel adncimea de nghe pe teritoriul orasului Cazani este de

df= 0,7*1.19= 0.83 m;

2. Dimensionarea tlpii de fundaie.

1.8 0.4 1.9 1 23.7

1.4 0.4 1.9 1 16.91

2.4 0.4 1.9 1 33.82

1.8 0.4 1.9 1 23.7