APLICATII ALE

PRINCIPIULUI
PRETENSIONARII
Beton precomprimat
Structuri metalice pretensionate
Structuri din lemn pretensionate

1
 PRINCIPIUL
PRETENSIONARII
Definitie: Principiul pretensionarii consta
n introducerea ntr-o structura, n anumite
subansambluri ale acesteia sau chiar numai
n unele elemente de structura, a unei stari
de eforturi initiale, prealabile aplicarii
ncarcarilor de exploatare si de semn
contrar cu eforturile care rezulta din
acestea.
2
 PRINCIPIUL
PRETENSIONARII
Introducerea eforturilor initiale se realizeaza
prin deformatii sau prin deplasari impuse.
Prin pretensionare se obtine, n
principal, sporirea rigiditatii elementelor de
structura sau a structurii n ansamblu.

3
 PRINCIPIUL
PRETENSIONARII
Astfel pentru elementele de structura din beton,
metal si lemn pretensionarea permite reducerea
importanta a sagetilor care se dezvolta sub actiunea
ncarcarilor de exploatare ceea ce permite
micsorarea drastica a situatiilor cnd dimensionarea
rezulta din criteriul de rigiditate (aptitudinea pentru
exploatare) si nu din cel de rezistenta (capacitatea
portanta ultima).
Pentru elementele din beton se obtine n acelasi
timp si limitarea sau chiar anularea fisurarii.
4
 PRINCIPIUL
PRETENSIONARII
Din punct de vedere al sporirii capacitatii
portante efectul pretensionarii este mai
redus iar n unele cazuri inexistent.

5
 PRINCIPIUL
PRETENSIONARII
Prin aplicarea principiului pretensionarii se obtine
reducerea semnificativa a dimensiunilor de gabarit ale
elementelor si/sau subansamblurilor structurale si pe
aceasta cale rezulta economii de materiale, reducerea
greutatii proprii (avantaj important n cazul cladirilor
amplasate n zone seismice sau pe terenuri de fundare
slabe) si n consecinta reducerea costurilor de
investitie.
Principiul pretensionarii si gaseste deasemeni
aplicarea la lucrarile de interventie pentru
consolidarea unor structuri avariate.
6
 CAPITOLUL I.
BETON PRECOMPRIMAT.

I.1. Bazele teoretice ale betonului

precomprimat.

7
 Fisurarea betonului armat
Betonul armat este un material mixt, obtinut prin
asocierea betonului simplu de ciment cu otel
ductil.
Principiul de functionare al acestei asocieri consta
n preluarea integrala a eforturilor unitare de
ntindere, produse de ncarcarile exterioare, prin
otel, betonul zonelor ntinse fiind fisurat n stadiul
de exploatare.

8
 Fisurarea betonului armat
Fisurarea betonului se produce ca urmare a
faptului ca rezistenta la ntindere a betonului este
neglijabila n raport cu valorile eforturilor unitare
de ntindere care se dezvolta sub efectul
ncarcarilor exterioare.(vezi Curs an III)
Conditia de mentinere sub control a procesului de
fisurare este cea care, n cele mai multe cazuri,
stabileste limitele de utilizare (capacitatea de
ncarcare) ale unei sectiuni de beton cu dimensiuni
date.
9
 Fisurarea betonului armat
Procesul de fisurare a elementelor de beton
armat este caracterizat de doi parametri:
numarul fisurilor (sau distanta ntre fisuri) - df -

deschiderea fisurilor - af -.

10
Fisurarea betonului armat

11
 Fisurarea betonului armat
Valorile limita admise pentru acesti parametri se
stabilesc, n mod diferentiat, n functie de:

exigentele functionale (valori foarte mici daca este

impusa conditia de etanseitate, de exemplu);
conditiile de mediu (valori mai mici dect cele curente
pentru cazul n care agresivitatea fata de armaturi a
mediului natural sau a mediului de exploatare este mai
mare, de exemplu);
tipul solicitarilor sectionale globale dominante
(ntindere, ncovoiere).
12
 Fisurarea betonului armat
Valorile admisibile ale deschiderii fisurilor, (af,adm)
pentru elemente de structura curente:
Elemente supuse la presiunea unui lichid, sau a unui material
necoeziv, la care se pun conditii de etanseitate:
- 0.1 mm, n cazul elementelor ntinse centric sau
ntinse excentric cu excentricitate mica;
- 0.2 mm, n restul cazurilor;
Pentru alte elemente, la care nu se pun conditii de etanseitate:
- 0.1 mm, daca sunt expuse unui mediu agresiv;
- 0.2 mm, daca sunt expuse direct (neprotejate)
actiunii intemperiilor;
- 0.3 mm, n restul cazurilor.
13
 Fisurarea betonului armat
Valoarea deschiderii medii a fisurilor n beton (af)
este direct proportionala cu intensitatea efortului
unitar de ntindere din armatura (a) :
af = kf a
Coeficientul kf depinde, n principal, de tipul
armaturii, fiind mai mic pentru armaturile cu
suprafata profilata (tip PC).

14
 Fisurarea betonului armat
Accentuarea procesului de fisurare, care se
produce n cazul n care se folosesc, la ntreaga lor
capacitate de rezistenta, otelurile cu rezistente
nalte, are multiple consecinte nefavorabile.
n cele ce urmeaza, vom enumera efectele fisurarii
excesive asupra pieselor de beton armat solicitate
la ncovoiere cu forta taietoare, categorie n care se
ncadreaza, n principal, elementele de planseu
(grinzile si placile):
15
 Fisurarea betonului armat
Din punct de vedere al rezistentei:
Cresterea deschiderii fisurilor antreneaza reducerea
naltimii zonei comprimate a betonului si conduce la rupere
prin zdrobirea betonului nainte de epuizarea capacitatii de
rezistenta a armaturilor.

Totodata, reducerea naltimii zonei comprimate nseamna

si folosirea necorespunzatoare a betonului (deoarece cea
mai mare parte a sectiunii transversale a piesei este fisurata)
si, n consecinta, sporirea ponderii greutatii proprii a
elementului n raport cu ncarcarea purtata de acesta.

16
 Fisurarea betonului armat
ii) Din punct de vedere al rigiditatii:

Cresterea deschiderii si a numarului fisurilor

conduce la reducerea rigiditatii pieselor ca urmare a
scaderii momentului de inertie efectiv al sectiunii
transversale (vezi Curs an III) si, prin urmare, la
cresterea deformatiilor acestora.

17
 Fisurarea betonului armat
iii) Din punct de vedere al durabilitatii:

Cresterea deschiderii fisurilor favorizeaza

producerea coroziunii armaturilor, periclitnd
permanenta asocierii, ca material mixt, dintre beton
si otel. Viteza procesului de corodare a otelului
creste odata cu cresterea gradului de agresivitate
chimica a mediului n care se afla constructia.

18
 Fisurarea betonului armat
iv) Din punct de vedere al aspectului exterior:

Existenta fisurilor, numeroase si vizibile, este

neplacuta si are un efect psihologic nefavorabil
asupra utilizatorilor cladirii.

19
 Limitele betonului armat
Concluzie: asocierea dintre beton si otel, de
tip "beton armat", este limitata numai la
materiale (n special oteluri) cu rezistente
moderate si exploatarea gabaritelor
structurale disponibile nu poate fi
realizata, cu acest principiu de asociere,
prin utilizarea unor materiale cu
rezistente mai nalte.
20
BETONUL PRECOMPRIMAT -
BP- MATERIAL MIXT.
Materialele mixte, obtinute prin asocierea
betonului cu otelul, se diferentiaza prin modul de
asociere specific.
Asocierea denumita "beton precomprimat" (BP)
se caracterizeaza prin faptul ca otelul este utilizat
pentru a introduce, n masa betonului, nainte de
aplicarea ncarcarilor exterioare, o stare de eforturi
unitare de compresiune (precomprimare).

21
 Betonul precomprimat -BP-
material mixt.
Introducerea prealabila a starii de eforturi
de compresiune are ca scop diminuarea, sau
anularea completa, a eforturilor unitare de
ntindere care se pot produce n piesa de
beton, sub efectul ncarcarilor pe care
aceasta urmeaza sa le suporte n exploatare.
Conditia generala de precomprimare este
pe
22
Precomprimarea pieselor intinse

23
Precomprimarea pieselor incovoiate

24
 Betonul precomprimat -BP-
material mixt.
Permanenta asocierii celor doua materiale este
asigurata prin:
permanenta betonului n conditiile adoptarii unor
masuri corespunzatoare pentru asigurarea durabilitatii
(ireversibilitatea reactiei de hidratare a cimentului si
permanenta materialului granular din beton);
protejarea armaturii, mpotriva coroziunii, direct de
catre beton sau prin mortarul injectat n spatiul dintre
armaturile de precomprimare si piesa de beton.

25
 Betonul precomprimat -BP-
material mixt.
n betonul precomprimat, ambele materiale
simple capata o utilizare optima, corespunzatoare
proprietatilor lor specifice, deoarece:

betonul este solicitat numai la compresiune (sau are

numai unele zone cu eforturi de ntindere strict limitate
si/sau care se pot produce numai n anumite conditii de
ncarcare exterioara);
armatura este solicitata numai la ntindere.

26
 Betonul precomprimat -BP-
material mixt.
n aceste conditii, este posibila valorificarea
materialelor cu rezistente mult mai mari dect cele
folosite, n mod curent, pentru beton armat,
obtinnd, ca prima consecinta, reducerea
gabaritelor structurale ale elementelor de structura
solicitate la ncovoiere (n special reducerea
naltimii pentru o deschidere si/sau o ncarcare
date) sau atingerea, pentru un gabarit dat, a unor
performante superioare (valori mai mari ale
deschiderilor si/sau ale ncarcarilor capabile).
27
 Betonul precomprimat -BP-
material mixt.
Utilizarea materialelor cu rezistente
superioare celor curente (folosite pentru
betonul armat) este sustinuta si de
considerente economice, deoarece, att
pentru beton ct si pentru otel, sporurile
procentuale de cost sunt mai mici dect
sporurile procentuale de rezistenta
corespunzatoare.
28
 Betonul precomprimat -BP-
ca material mixt.
Fortele de compresiune se realizeaza prin
ntinderea armaturilor si blocarea acestora n
pozitie deformata si se transmit betonului
prin aderenta sau prin dispozitive mecanice.
ncarcarile exterioare se aplica pe masa
betonului, iar conlucrarea, n exploatare,
ntre beton si armatura de precomprimare, se
realizeaza prin aderenta.
29
Premizele realizarii betonului precomprimat

Ideea introducerii n beton a unor eforturi de compresiune,

prelabile dezvoltarii eforturilor de ntindere provenite din
ncarcarile exterioare (permanente si utile), dateaza,
de la nceputul secolului 20 (M.KOENER - 1907).
Valorile eforturilor unitare de ntindere din armatura, care
puteau fi realizate cu materialele si dispozitivele tehnologice
disponibile la acea data, erau mici (circa 1000 kg/cm2) si, prin
urmare, si intensitatea eforturilor de compresiune introduse n
beton era mica. Ca atare, s-a constatat, n practica, diminuarea
rapida a starii de eforturi de compresiune, ca urmare a
deformatiilor n timp ale betonului (contractie si curgere
lenta) si chiar anularea totala a precomprimarii ceea ce a facut
ca procedeul sa nu se dezvolte la acea data.
30
CONCRETE

31
CONCRETE

32
CONCRETE

33
CONCRETE

34
CONCRETE

35
Joseph Monier

1854

36
37
38
39
40
41
42
Premizele realizarii betonului precomprimat

Inginerul francez EUGENE FREYSSINET

este cel care a pus bazele conceptiei moderne a
betonului precomprimat, indicnd necesitatea
aplicarii consecvente a unor principii care, astazi,
par evidente.
Aceste principii de baza, asa cum au fost
formulate de Freyssinet, n Brevetul francez nr.
36703 / 19.11.1928, sunt urmatoarele:

43
Premizele realizarii betonului precomprimat

i) Se vor folosi materiale de nalta calitate: otel cu

rezistenta ridicata si beton foarte compact.
Comentarii.
Otelul cu rezistenta de rupere ridicata permite dezvoltarea unor eforturi
initiale de ntindere mari, astfel nct, dupa consumarea tuturor pierderilor de
tensiune, forta de precomprimare sa ramna cu intensitatea necesara pentru
anularea eforturilor de ntindere provenite din ncarcarile exterioare.
Deasemeni otelul de nalta rezistenta permite introducerea unor forte mari de
precomprimare cu cantitati mai mici de armatura.
Betonul de nalta rezistenta este necesar pentru ca elementul de structura sa
poata suporta eforturile ridicate de compresiune provenite din forte mari de
precomprimare, peste care se suprapun eforturile de compresiune datorate
ncarcarilor exterioare.Betoanele de nalta rezistenta sunt mai putin sensibile
la efectele contractiei si ale curgerii lente.

44
Premizele realizarii betonului precomprimat

ii) Otelul va fi ntins pna la un efort unitar

suficient de mare, astfel nct pierderile de
tensiune, datorate eforturilor de compresiune
din beton si deformatiilor lente, n timp, ale
betonului (contractia si curgerea lenta)
sa nu reprezinte dect o fractiune redusa din
efortul initial.
45
Premizele realizarii betonului precomprimat

Comentarii.
Marimea efortului initial de ntindere din armatura (implicit forta de
precomprimare) si, n consecinta, valoarea eforturilor initiale de compresiune
din beton pot scadea ca urmare a:
fenomenelor reologice care se produc n beton sub efort constant de
compresiune (contractie, curgere lenta);
relaxarii eforturilor din armatura sub deformatie constanta;
efectelor mecanice legate de tehnologia de ntindere a armaturilor (cedari n
ancoraje, deformatii ale tiparelor, etc.).
Se apreciaza ca valoarea totala a pierderilor de tensiune din armatura este de
circa 25 - 30% din valoarea efortului initial.
Limitarea pierderilor de tensiune are ca scop: evitarea scaderii exagerate a fortei
de precomprimare ceea ce ar putea favoriza aparitia fisurilor si marirea sporului
de otel cerut pentru a realiza valoarea necesara, n exploatare, a fortei de
precomprimare.

46
Premizele realizarii betonului precomprimat

iii) Se va realiza o legatura efectiva si

durabila, ntre otel si beton (prin
ancorajele de la extremitati si prin
aderenta), iar deblocarea
armaturilor se va face succesiv.

47
Premizele realizarii betonului precomprimat

Comentarii.
Eficienta mecanismului de transfer a eforturilor ntre materialele
componente (de la armatura la beton, n faza de precomprimare si, dela
beton catre armatura, n faza de exploatare) este esentiala pentru calitatea
materialului mixt.
Permanenta asocierii (durabilitatea) este o conditie obligatorie pentru orice
material mixt.
Deblocarea succesiva a armaturilor, ntr-o ordine stabilita prin proiect, are
ca scop evitarea unor situatii de suprasolicitare, care pot interveni n faza de
transfer, cnd deformatiile de scurtare din armatura se transmit betonului ca
urmare a deblocarii armaturilor (la precomprimarea cu armaturi prentinse).
Din acelasi motiv, n cazul precomprimarii cu armaturi postntinse, punerea
sub tensiune a armaturii se face tot ntr-o ordine stabilita prin proiect.

48
Premizele realizarii betonului precomprimat

iv) Traseul armaturilor va fi astfel ales

nct sa se realizeze, n beton, o stare de
eforturi de compresiune prelabile, asa nct
nici un efort de ntindere sa nu se poata
dezvolta sub efectul ncarcarilor.

49
 Clase de precomprimare.

Principiul de baza al precomprimarii, asa cum a

fost formulat de E.Freyssinet prevedea calibrarea
fortei de precomprimare, si, deci, a eforturilor
unitare de compresiune din beton, astfel nct, n
ansamblul piesei, sa nu se produca, oricare ar fi
combinatia de ncarcari susceptibile de a actiona
cu o probabilitate rezonabila, n nici un punct,
eforturi unitare de ntindere care sa conduca la
fisurarea betonului.
50
 Clase de precomprimare.
Evolutia ulterioara a acestui concept a aratat ca evitarea
completa a fisurarii betonului este un obiectiv care se
justifica doar pentru anumite categorii de constructii sau de
elemente de constructii, cum sunt:
* constructii pentru care etanseitatea este o conditie
primordiala: - rezervoare si conducte pentru lichide;
incinte pentru reactoare nucleare;
* constructii subacvatice;
* elemente si subansambluri structurale care se afla, n
exploatare, ntr-un mediu deosebit de coroziv,
* elemente si subansambluri structurale supuse la sarcini
alternante cu intensitate controlata.
51
 Clase de precomprimare.
n multe alte constructii, producerea unor fisuri, n
cazul aparitiei unor ncarcari cu valori mari, dar care se
manifesta rar n timpul perioadei de exploatare a
constructiei, poate fi acceptata, nefiind daunatoare din
punct de vedere al sigurantei si durabilitatii. Fisurarea
poate fi acceptata mai ales n situatiile n care
solicitarile ramn n domeniul elastic de comportare al
betonului si al armaturii, ceea ce asigura nchiderea
fisurilor, dupa ce actiunea vrfului de sarcina a ncetat.
Rezulta ca, n aceste cazuri, structura ramne, n cea
mai mare parte a existentei sale, fara fisuri.
52
 Clase de precomprimare.
n sfrsit, pentru alte constructii, fisurarea poate fi
acceptata, n limite controlate din punct de vedere al
deschiderii fisurilor, si pentru gruparea fundamentala de
ncarcari de exploatare.
Pentru aceste constructii se pune doar problema eliminarii
fisurilor din ncarcarile permanente precum si a fisurilor
din contractia betonului, fisuri care pot avea consecinte
negative asupra durabilitatii elementului si care dau si un
aspect necorespunzator constructiei (aceasta situatie se
refera la constructiile aflate n medii de exploatare
neagresive sau cu agresivitate slaba).
53
 Clase de precomprimare.
Pentru elementele de structura din beton
precomprimat, controlul starii de fisurare este, deci,
un "criteriu de performanta", asociat cerintei de
siguranta la actiunea agentilor mecanici n stadiul de
exploatare (de altfel, acest criteriu de performanta se
regaseste si n cazul betonului armat).
Criteriului de performanta mentionat mai sus i
corespund mai multe "criterii de proiectare",
diferentiate n functie de conditiile de exploatare ale
elementului sau ale constructiei n ansamblu.

54
 Clase de precomprimare.
Clasa I. Constructii pentru care, n exploatare, nu
se admit fisuri.
Criteriul de proiectare:
Nu se admite dezvoltarea n beton a eforturilor
unitare de ntindere, pe sectiuni perpendiculare pe
directia de dispunere a armaturilor de
precomprimare, sub efectul ncarcarilor totale de
calcul.
Aceasta rezolvare structurala este cunoscuta n
literatura ca precomprimare totala.
55
 Clase de precomprimare.
Clasa II. Constructii pentru care fisurarea, n cazuri
cu probabilitate redusa de a se produce, nu prezinta
pericol grav.
Criteriul de proiectare:
Limitarea deschiderii fisurilor sub actiunea ncarcarii
totale de exploatare si nchiderea fisurilor pentru
ncarcarile de lunga durata.

Aceasta rezolvare structurala este cunoscuta n

literatura ca precomprimare limitata.
56
 Clase de precomprimare.
Clasa III. Constructii pentru care fisurarea poate fi
acceptata.
Criteriul de proiectare:
Limitarea deschiderii fisurilor sub actiunea
ncarcarilor de lunga durata si absenta fisurilor din
ncarcarile permanente.

Aceasta rezolvare structurala este cunoscuta n

literatura ca precomprimare moderata.
57
 Clase de precomprimare.
Precomprimarea limitata si precomprimarea
moderata se ncadreaza n clasa rezolvarilor
structurale denumite generic precomprimare
partiala.
Comportarea pieselor cu precomprimare partiala
este analoaga pieselor din beton armat ,
considernd efortul din armatura precomprimata
ca o forta exterioara aplicata perpendicular pe
sectiunea transversala a piesei respective.
58
 Parametri de conceptie pentru
beton armat
n cazul asocierii de tip "beton armat"
parametrii de conceptie sunt:
* dimensiunile si forma sectiunii de beton;
* cantitatea de armatura si modul de
dispunere a armaturii n sectiunea de beton;
* rezistenta betonului si rezistenta armaturii.

59
Parametri de conceptie pentru beton
precomprimat
n cazul asocierii de tip "beton precomprimat", n
afara parametrilor identificati pentru beton armat,
intervin si alti parametri, legati de modul de realizare
a starii de precomprimare.
Acesti parametri sunt:

intensitatea fortei de precomprimare;

modul de dispunere a armaturii de precomprimare n sectiunea
de beton.

Alegerea corespunzatoare a acestor parametri poate

conduce la economii importante de material si la
exploatarea rationala a sectiunilor de beton disponibile
60
Materiale si procedee tehnologice
pentru realizarea betonului
precomprimat.

Materiale pentru beton

precomprimat.

61
 Betoane pentru beton
precomprimat
Betoanele folosite pentru betonul precomprimat trebuie sa
aiba calitati superioare betoanelor folosite pentru betonul
armat.

n functie de rezistenta la compresiune, aceste betoane se

clasifica dupa cum urmeaza:

* betoane curente;
* betoane de nalta rezistenta,

62
 Betoane pentru beton
precomprimat
Betoanele curente sunt cele cu marca cuprinsa ntre B300
- B500 (clasele Bc25 - Bc40). Utilizarea lor se recomanda
sa se faca diferentiat, n functie de clasa de
precomprimare a elementului. Astfel, betoanele cu marca
B300 - B400 (clasele Bc25 - Bc30) se folosesc pentru
elementele cu precomprimare moderata, n asociere cu
armaturi prelucrate la cald (bare din PC90 sau PC100).
Betoanele de marca B400 - B500 (clasele Bc30 - Bc40)
se folosesc pentru elementele cu precomprimare limitata
sau totala, n asociere cu armaturi prelucrate la rece
(srme, toroane, cabluri).
63
 Betoane pentru beton
precomprimat
Betoanele de nalta rezistenta au marca ntre
B600 - B800 si, uneori, dar n cazuri izolate, B1000 (clasele
Bc50 - Bc60 -Bc80).
Aceste betoane se folosesc pentru elementele cu dimensiuni
mari si solicitari puternice si, n special, pentru
precomprimare totala. Betoanele de nalta rezistenta se
asociaza ntotdeauna cu cantitati mari de armatura cu
rezistenta de rupere mare.

64
 Betoane pentru beton
precomprimat
Betoanele superioare se
caracterizeaza prin
rupere mai casanta dect
betoanele obisnuite
(deformatii specifice
ultime - u mai mici)
ceea ce influenteaza n
mod negativ ductilitatea
elementelor.
65
 Betoane pentru beton
precomprimat
Din punct de vedere al fenomenelor
reologice (curgere lenta si contractie),
betoanele superioare se comporta mai
favorabil dect betoanele curente si aceasta
calitate este esentiala pentru asocierea de tip
"beton precomprimat" deoarece limiteaza
diminuarea, n timp, a fortei de
precomprimare (reduce marimea pierderilor
de efort n armatura).
66
 Betoane pentru beton
precomprimat
Prin cimenturile folosite si prin gradul ridicat de
compactare, se asigura betoanelor superioare o
rezistenta mai buna la actiunile agentilor chimici
precum si protectia armaturilor fata de fenomenul de
coroziune.
n raport cu betoanele obisnuite, betoanele superioare
prezinta aderenta sporita fata de armatura.
Aceste calitati arata ca utilizarea betoanelor
superioare este mai eficienta n betonul
precomprimat dect n betonul armat.
67
 Betoane pentru beton
precomprimat
Din punct de vedere al greutatii specifice, pentru
betonul precomprimat se folosesc, cu precadere,
betoanele de greutate specifica normala (b =
2500kg/m3).
Pentru elementele de structura la care
greutatea proprie are o pondere ridicata n totalul
ncarcarilor de exploatare, se recomanda folosirea
betoanelor usoare.

68
 Betoane pentru beton
precomprimat
n Romnia se folosesc agregate usoare (argila expandata -
granulit) care permit reducerea greutatii specifice a betonului pna
la b = 1600 - 1800 kg/m3. Aceste betoane nu pot, nsa, atinge
rezistente mari si au caracteristici de deformabilitate, instantanee si
de lunga durata, inferioare betoanelor de greutate normala; din
acest motiv folosirea lor pentru beton precomprimat este limitata.
n strainatate se utilizeaza, cu rezultate bune, betoane usoare a
caror greutate coboara pna la circa b = 1200 - 1300 kg/m3, fara
reduceri importante ale caracteristicilor fizico - mecanice de
rezistenta si de deformabilitate.

69
 Armaturi pentru beton
precomprimat
Armaturile pentru beton precomprimat se
fabrica din oteluri cu compozitie speciala
(oteluri slab aliate).
Din aceste oteluri, armaturile se obtin prin
doua procedee de prelucrare:
laminare si tratare la cald;
trefilare (tragere) la rece.

70
 Armaturi pentru beton
precomprimat
n raport cu armaturile pentru beton armat,
armaturile folosite pentru beton precomprimat
(pentru introducerea fortei de precomprimare)
trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:
rezistenta la rupere ct mai ridicata;
alungire specifica la rupere ct mai mare (cel putin
3%);
relaxare redusa;
aderenta sporita;
rezistenta superioara la coroziune.
71
 Armaturi pentru beton
precomprimat
Armaturile pentru beton precomprimat, laminate la cald,
sunt bare rotunde, cu profil periodic (nervurate) si se
produc sub denumirea de PC90 si PC100, cu diametre ntre
14 - 28 mm.
n strainatate (Germania) se fabrica, pentru aplicatii
speciale, armaturi laminate cu sectiune ovala (tip "Sigma")
cu sectiune de 30 - 50 mm2

72
 Armaturi pentru beton
precomprimat
Principalele caracteristici fizico-
mecanice ale armaturilor prelucrate la
cald (PC90 si PC100) sunt:
Rezistenta la rupere la ntindere este de
9000 - 10000 kg/cm2 iar limitele de
curgere sunt 6000 kg/cm2 si respectiv
8000 g/cm2.
Alungirea la rupere a armaturilor PC90
si PC100 este r = 10 - 12%, mai mica
dect a armaturilor PC52 si PC60, dar
mult mai mare dect cea a armaturilor
prelucrate prin trefilare.

73
 Armaturi pentru beton
precomprimat
Armaturile prelucrate la rece
(trefilate) sunt srme cu
diametre mici, de regula, ntre
3 - 7 mm.
Srmele pot avea suprafata
exterioara neteda (SBP -
srma pentru beton
precomprimat) sau amprentata
(SBPA - srma pentru beton
precomprimat amprentata).

74
 Armaturi pentru beton
precomprimat
Srmele se folosesc ca atare sau grupate n fascicule cu
numar variabil de fire.
Fasciculele cele mai des utilizate sunt cunoscute sub
urmatoarele denumiri:
* Lita (LBP) : grup de trei srme cu diametru mic ( 3 - 4
mm);
* Toron (TBP): grup de srme rasucite n jurul unei bare
centrale de diametru mai mare (7 - 19 srme cu 3 - 7
mm);
* Fascicul (cablu):grup format din 12 - 100 srme
paralele, dispuse pe 1 - 3 rnduri, n jurul unui resort
helicoidal.(se folosesc si fascicule dreptunghiulare)

75
Armaturi pentru beton
precomprimat

76
 Armaturi pentru beton
precomprimat
In diferite alcatuiri,
armaturile prelucrate la
rece permit dezvoltarea
unor forte de
precomprimare de 30
-200 tone (n cazuri
curente) si chiar pna la
1000-1500 tone (pentru
cazuri exceptionale).
77
 PROCEDEE DE
PRECOMPRIMARE
Exista doua procedee tehnologice, esential diferite
unul de altul, pentru introducerea starii de eforturi
unitare de compresiune n piesele de beton.
Diferentele ntre cele doua procedee se refera la:

Momentul ntinderii armaturilor;

Mecanismul de transmitere a eforturilor de
compresiune asupra betonului.

78
 Precomprimare cu armaturi
preintinse
Procedeul de precomprimare cu armaturi prentinse se
caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
* ntinderea armaturilor se face nainte de turnarea piesei de beton,
forta de ntindere fiind preluata, temporar, prin ancorarea
armaturilor pe reazeme fixe sau chiar pe tiparul piesei.

* precomprimarea betonului se realizeaza prin efectul aderentei ca

urmare a faptului ca armaturile prentinse au tendinta de a se scurta
dupa ce au fost eliberate din ancorajele provizorii; tot prin aderenta
se realizeaza si conlucrarea dintre beton si armaturi sub ncarcarile
de exploatare.

79
 Precomprimare cu armaturi
preintinse
Precomprimarea cu armaturi prentinse se foloseste, n
exclusivitate, pentru piese prefabricate. Executia pieselor
precomprimate prin acest procedeu se poate face:
* n fabrici de prefabricate (care ofera cele mai bune conditii
pentru obtinerea unor piese de calitate superioara), pentru piese
care pot fi transportate pe drumurile publice sau pe calea ferata;
* la santier, pe poligoane speciale (mai ales pentru piesele care
depasesc gabaritele de transport pe drumurile publice).

80
 Precomprimare cu armaturi
preintinse
Pentru precomprimarea cu armaturi prentinse se folosesc
urmatoarele tipuri de armaturi:
srme (fire) izolate;
lita;
toroane (n cele mai multe cazuri).
Prin folosirea armaturilor mentionate mai sus rezulta forte
moderate de precomprimare, si, ca atare, procedeul este
indicat numai pentru piese de dimensiuni mici si mijlocii
(orientativ, cu lungimi ntre 6.0 - 30.0 m) si care au
ncarcari relativ mici.
81
 Precomprimare cu armaturi
preintinse
ntinderea armaturilor se poate face :
* Pe stenduri (piste) special amenajate.
n acest caz traseele armaturilor sunt neaparat drepte iar
cofrajele (tiparele) n care se toarna piesele sunt de tip
obisnuit.
Procedeul se foloseste pentru turnarea simultana a mai
multor piese identice (n cazul unor serii mari).

82
Precomprimare cu armaturi
preintinse

83
 Precomprimare cu armaturi
preintinse
* Pe tipare speciale.
n acest caz traseele armaturilor pot fi drepte sau deviate
iar tiparele sunt ntarite pentru a prelua efortul din armaturi
pna la ntarirea betonului. Procedeul se foloseste pentru
turnarea pieselor izolate (dar tot din serie mare).
ntinderea armaturilor se face cu prese hidraulice care se
aseaza pe unul din reazemele stendului sau pe unul din
capetele cofrajului portant.

84
Precomprimare cu armaturi
preintinse

85
 Precomprimare cu armaturi
preintinse
Etapa 1. Pretensionarea armaturilor.

Armatura este ntinsa, cu presa hidraulica, cu forta Tp la atingerea

efortului unitar de control (pk). Denumirea de "efort de control"
provine din faptul ca acesta poate fi controlat, direct - cu dispozitivele
de precomprimare, sau indirect - prin masurarea alungirii armaturii.
Armatura se ntinde pna la un efort unitar de control apropiat
valoarea rezistentei de calcul a armaturii (se realizeaza, n acelasi timp,
o verificare "in-situ" a rezistentei armaturilor).
Dupa atingerea fortei (alungirii) de calcul se blocheaza si cea de a
doua extremitate a armaturii si se ndeparteza presa hidraulica.

86
Precomprimare cu armaturi
preintinse

87
 Precomprimare cu armaturi
preintinse
Etapa 2. Turnarea si ntarirea betonului.

Dupa ce piesa de beton a fost turnata, armaturile ramn nca

blocate n reazeme n timp ce betonul este tratat, pentru
ntarire, pna la atingerea unei rezistente egala cu cel putin
70% din marca prevazuta n proiect (rezistenta de transfer).
n aceasta etapa (n momentul care precede transferul
eforturilor de la armatura la beton) starea de eforturi unitare,
n beton si n armatura, este urmatoarea:
* Efortul unitar n armatura este po < pk.

88
Precomprimare cu armaturi
preintinse

89
 Precomprimare cu armaturi
preintinse
Etapa 3. Transferul eforturilor de la armatura la beton.
Transferul eforturilor de la armatura la beton se produce dupa taierea
sau deblocarea armaturilor din reazemele provizorii.
n acest moment armaturile (alungite) tind sa revina la lungimea
initiala ceea ce antreneaza, prin aderenta, scurtarea piesei de beton.
Starea de eforturi n beton si n armatura se modifica practic
instantaneu, datorita modificarii deformatiilor n ambele materiale.
Se produc simultan urmatoarele deformatii:
Scurtarea armaturii prentinse (deformatie specifica ap),
Scurtarea corespunzatoare a betonului (deformatie specifica bp).

90
Precomprimare cu armaturi
preintinse

91
 Precomprimare cu armaturi
postintinse
Procedeul de precomprimare cu armaturi postntinse se caracterizeaza
prin urmatoarele elemente:
ntinderea armaturilor se face dupa turnarea si ntarirea piesei de
beton, forta de ntindere fiind preluata direct de beton (presele care
ntind armaturile de precomprimare reazema direct pe piesa de beton);
precomprimarea betonului se realizeaza prin efectul dispozitivelor de
la capetele armaturii (ancoraje, placi de distributie); conlucrarea ntre
beton si armatura, sub efectul ncarcarilor de exploatare, este asigurata
prin aderenta care se creaza ntre beton si armaturi prin mortarul care
se injecteaza n canalele n care se afla armaturile (dupa ntinderea
acestora).

92
 Precomprimare cu armaturi
postintinse
Precomprimarea cu armaturi postntinse se
aplica n special pieselor monolite sau
prefabricate cu dimensiuni si ncarcari mari
(grinzi drepte, plansee de mari dimensiuni,
pnze curbe subtiri) precum si pieselor de
mari dimensiuni care se asambleaza din
elemente cu dimensiuni mici (grinzi drepte,
grinzi cu zabrele).
93
 Precomprimare cu armaturi
postintinse
Pentru precomprimarea prin postntindere se folosesc
urmatoarele tipuri de armaturi:
toroane;
fascicule:
cabluri.

Cu aceste armaturi se realizeaza, n mod obisnuit,

forte de precomprimare ntre 20 - 200 tone si, n
conditii speciale, forte de precomprimare
exceptionale cuprinse ntre 1000 - 1500 tone.
94
Etapa 1. Turnarea piesei de beton
cu canale pentru armaturi.

95
 Etapa 2. Montarea armaturilor.

Montarea armaturilor se poate face:

* nainte de turnarea piesei de beton, n teci speciale,
care mpiedica contactul cu betonul si permit
ntinderea armaturilor dupa ntarirea betonului;
* dupa turnarea piesei de beton, prin:
- introducere n canale (pentru trasee drepte sau
curbe plane);
- nfasurare (trasee curbe n spatiu la piese
circulare: rezervoare de lichide, conducte).
96
 Etapa 3. ntinderea armaturilor.
ntinderea armaturilor se face dupa ce betonul piesei a
atins o rezistenta suficienta pentru a prelua eforturile
de compresiune corespunzatoare (rezistenta de
"transfer" care reprezinta circa 70 - 80% din marca
betonului prevazuta n proiect).
ntinderea armaturii se face cu prese hidraulice
speciale. Armaturile de precomprimare se fixeaza la
unul din capete cu un dispozitiv de ancoraj fix (de
regula nglobat n betonul piesei); la celalalt capat se
monteaza un dispozitiv de ancoraj mobil, care permite
ntinderea armaturii cu ajutorul presei
97
Etapa 3. ntinderea armaturilor.

98
Dispozitive de intindere

99
Blocajul armaturilor

100
Etapa 4. Transferul eforturilor de la
armatura la beton.
Comprimarea betonului se realizeaza treptat, pe masura ce
se ntind armaturile, prin intermediul dispozitivelor de
ancoraj (presa hidraulica cu care se ntind armaturile
reazema pe piesa de beton).
ntinderea armaturilor se face ntr-o ordine strict stabilita
prin proiect pentru a se evita producerea unor solicitari
suplimentare n piesa de beton.
Dupa ce s-a atins, pentru fiecare armatura n parte,
valoarea fortei totale De precomprimare stabilita prin
calcul Npo (care include si pierderile de tensiune
ulterioare), ancorajele mobile respective se blocheaza.

101
Etapa 4. Transferul eforturilor de
la armatura la beton.

102
 Etapa 5. Injectarea canalelor.
Dupa terminarea operatiei de ntindere a armaturilor si
dupa blocarea ancorajelor mobile, spatiul ramas n canale,
ntre beton si armaturi, se umple cu mortar de ciment cu
adaosuri plastifiante, prin injectare sub presiune.
Injectarea canalelor cu mortar de ciment este necesara din
doua motive:

* pentru a se realiza aderenta necesara conlucrarii dintre

beton si armatura sub efectul ncarcarilor de exploatare;
* pentru asigurarea protectiei anticorozive a armaturilor.

103
Comparatia procedeelor de
precomprimare
Procedeul de precomprimare

Criteriul de Prentindere Postntindere

comparatie

Seria de piese Mare, foarte mare Mica, unicate

Dimensiunile pieselor Mici, moderate Mari,foarte mari

ncarcari Mici,moderate Mari, foarte mari

Geometria pieselor Liniare Liniare, plane curbe n spatiu

Traseul armaturilor Rectiliniu Rectiliniu, curb n plan sau n spatiu

Tipare, cofraje Speciale, scumpe Normale, cost normal 104

Precomprimarea prin asociere cu
profile metalice predeformate.
Procedeul de precomprimare a betonului prin
asociere cu profile metalice predeformate este
cunoscut n literatura de specialitate sub numele
de procedeul PREFLEX.
Procedeul este folosit pentru precomprimarea
grinzilor prefabricate folosite pentru realizarea
planseelor la cladiri etajate sau a platelajelor
pentru pasarele si poduri.

105
 Grinda PREFLEX
deformarea puternica a unei grinzi metalice (de regula profil laminat n
forma de I ) n sensul n care urmeaza a se produce deformatia ansamblului
sub efectul ncarcarilor de exploatare; n unele cazuri grinzile metalice sunt
prevazute cu o contrasageata la laminare ceea ce micsoreaza sageata totala
care rezulta la predeformare si n exploatare;
blocarea grinzii n pozitia deformata;
nglobarea talpii ntinse a grinzii metalice deformate n beton (beton "b 1");
deblocarea deformatiei grinzii dupa ce betonul s-a ntarit si s-a realizat
aderenta cu otelul grinzii metalice; prin deblocare grinda are tendinta de a
reveni la forma dreapta astfel nct betonul talpii ntinse la predeformare
este comprimat puternic.

106
 Grinda PREFLEX
Grinzile astfel precomprimate se includ n plansee, ca grinzi simplu rezemate,
prin nglobarea restului profilului n beton (beton "b 2) .
Prin aceasta se asigura:
* sporirea ariei zonei comprimate n exploatare si deci sporirea capacitatii de
rezistenta la ncovoiere;

* sporirea rigiditatii la ncovoiere, deoarece betonul din zona ntinsa este

comprimat sau foarte putin fisurat n exploatare iar profilele sunt asociate cu
placa de beton au o rigiditate mare ; astfel se obtine o rigiditate de 2.5 - 3.5 ori
mai mare dect cea a profilului metalic inglobat, ceea ce permite reducerea
semnificativa a naltimilor de planseu (pentru elemente secundare de planseu
naltimea sectiunii este de numai 1/30 - 1/35 din deschidere);

* protectia anticoroziva si mpotriva incendiului pentru profilul metalic.

107
 Grinda PREFLEX
n functie de conditiile de exploatare sub efectul
ncarcarilor permanente si utile betonul din zona ntinsa
trebuie sa ramna comprimat (precomprimare totala) sau
poate avea eforturi de ntindere de mica intensitate
(precomprimare partiala).
Grinzile tip PREFLEX se utilizeaza n mod curent pentru
deschideri de 10 - 15 m si n cazuri mai rare pna la 40 -
50 m.
n figura urmatoare este prezentata sectiunea transversala
printr-o grinda de 18.0 m cu ncarcare utila de 400 kg/m2
(raport h/L 1/35).

108
Grinda PREFLEX

109