BAII Curs 10 - Merged - Merged

Beton Armat II – Curs 10
www.utcb.ro
BETON PRECOMPRIMAT - PREZENTARE GENERALA
PREZENTARE GENERALA
Betonul este un material de constructie cu o rezistenta buna la compresiune
dar cu rezistenta si deformabilitate slabe la intindere. Din acest motiv
elementele de beton armat preiau eforturi de intindere sau intindere din
incovoiere prin intermediul armaturii, betonul intins fiind fisurat in exploatare.
Fisurarea betonului produce o reducere severa de rigiditate. Dupa fisurare
rigiditatea elementelor incovoiate de beton armat scade la aproximativ 25%
din rigiditatea sectiunii nefisurate de beton. Reducerea de rigiditate produce
cresterea deformatiilor care se compenseaza prin cresterea dimensiunilor
sectiunii de beton (cea mai eficienta cresterea inaltimii).
Reduderea deformatiilor cu utilizarea unor dimensiuni minime ale sectiunilor
de beton se poate obtine daca se evita fisurarea sub incarcari de exploatare.
Pentru asta trebuie introduse eforturi de compresiune in beton, inainte de
aplicarea ncarcarilor de exploatare, in toate zonele in care in exploatare vor
aparea eforturi de intindere. Ideal este daca pe sectiune nu apar eforturi de
intindere in exploatare.
PREZENTARE GENERALA
Aceasta idee a fost utilizata pentru prima data la
elemente de beton in jurul anului 1930 de catre
inginerul francez Eugene Freyssinet care a
inventat betonul precomprimat.
Utilizarea acestui material a extins utilizarea
elementelor de beton armat la structure cu
deschideri mari care anterior erau rezolvate cu
otel.
O alta zona in care a fost utilizat betonul
precomprimat este cea a structurilor care
trebuie sa asigure etanseitate, respectiv
rezervoare.
Ideea precomprimarii are radacini in istorie si a
fost utilizata de-a lungul timpului la rotile de
lemn,butoaie,etc.
PREZENTARE GENERALA
Precomprimarea se realizeaza in doua moduri:
 Precomprimare cu armatura pre-intinsa

https://www.youtube.com/watch?v=pjwrXLWhISE
 Precomrpimare cu armature post-intinsa

Grinzi
https://www.youtube.com/watch?v=eQ2fJEbvJBs
Placi
https://www.youtube.com/watch?v=mfZo_HvMmM8
PREZENTARE GENERALA
Precomprimarea cu armatura pre-intinsa:
Barele de armatura sunt intinse si blocate in pozitie deformata pe cofraj.
Betonul se toarna in contact cu aceste bare de armatura. Dupa intarirea
betonului se indeparteaza blocajele care mentin armatura in pozitie
deformata. Armatura tinde sa revina la dimensiunea initiala (armatura este
deformata elastic) si aplica eforturi de compresiune betonului. Daca armatura
preintinsa este amplasata in zona intinsa a elementului incovoiat, adica
excentric pe sectiune, eforturile de compresiune vor fi insotite si de momente
incovoietoare si de o contrasageata a elementului la transfer.
armătura preîntinsă.
ancoraj
Tipar metalic rigid cu deformabilitate axială neglijabilă

pentru execuţia şi precomprimarea unui singur element
PREZENTARE GENERALA
Pentru ca armatura preintinsa este amplasata in zona care va fi intinsa din
incovoiere in exploatare, adica excentric pe sectiune, efortul de compresiune
va fi insotit si de un moment incovoietor si de o deformare a elementului la
transfer, contrasageata.
ME
NP
sP sM s c ,inf  0
PREZENTARE GENERALA
Precomprimarea cu armatura post-intinsa:
Armatura se monteaza in teci care nu permit contactul cu betonul, inainte de
turnarea betonului. Dupa turnarea si intarirea betonului armatura montata in
prealabil in teci este fixata la unul dintre capete si intinsa la celalalt cu
ajutorul unei prese hidraulice. In armatura se introduc eforturi de intindere iar
in beton eforturi de compresiune.
Ancoraje mobile Ancoraje fixe

PREZENTARE GENERALA
Armarea elementelor de beton precomprimat este alcatuita din:
Armaturi active, sunt cele care contribuie la realizarea precomprimarii
Armaturi pasive, sunt armaturile din bare de otel pentru beton armat
Toroane
Armare grinda cu armatura post-intinsa
PREZENTARE GENERALA
Exemple de utilizare a betonului precomprimat
- Grinzi prefabricate cu deschiderri mari. Bentonul precomprimat permite
utilizarea cu eficienta economica a grinzilor de beton si la deschideri mai
mari de 15m.
- Placi prefabricate integral sau partial. Placile se pot realiza cu fasii cu
goluri precomprimate, prefabricate sau cu predale proecomprimate cu
suprabetonare de beton armat.
- Plansee de beton cu armatura post-intinsa executate monolit.
- Rezervoare de beton precomprimate
- Tuburi de beton precomprimat pentru sisteme de canalizare
- Stalpi prefabricate de iluminat de beton precomprimat
PREZENTARE GENERALA
Utilizarea betonului precomprimat
PREZENTARE GENERALA
Plansee cu armatura post intinsa – deschideri de 10m-15m
Piesa ancorare armatura

www.utcb.ro
VERIFICARI LA STARI LIMITA DE SERVICIU SLS:
 PREZENTARE GENERALA
 VERIFICAREA LA FISURARE
 VERIFICAREA LA SAGEATA
 VERIFICAREA PLANSEELOR LA VIBRATII
PREZENTARE GENERALA
La proiectarea structurilor se fac verificari la:

 Stari limita ultime (SLU)
 Stari limita de serviciu (SLS)
Diferenta majora itre cele doua categorii de verificari este scopul acestora.
In cazul verificarilor la SLU scopul este siguranta vietii ceea ce inseamna
prevenirea ruperii sub valorile maxime probabile ale incarcarilor.
Scopul verificarilor la SLS este buna functionare a constructiei in parametrii
impusi de functiune. Aceste verificari se fac la incarcari care se intalnesc
frecvent in operarea normala a constructiei.
Exemple de verificari la SLU: verificare la rupere din incovoiere, forta
taietoare, torsiune,intindere,etc.
PREZENTARE GENERALA
Exemple de verificari la SLS:

- verificarea deschiderii fisurilor
- verificarea deformatiilor elementelor structurale
- verificarea planseelor la vibratii
VERIFICAREA LA FISURARE
Fisurarea elementelor de beton armat este normala. Prevenirea fisurarii nu

reprezinta un criteriu de proiectare pentru structure de beton armat. Ceea ce
trebuie insa controlat este deschiderea fisurilor in exploatare.
Elementele de beton armat fisureaza datorita eforturilor de intindere si
intindere din incovoiere. Aceste eforturi au doua surse principale:
- Incarcarile normale de exploatare
- Deformatii impiedicate din contractia betonului si variatii de temperatura
Pentru a asigura o buna functionare a structurilor de beton armat este, in
general, necesara limitarea deschiderii fisurilor la 0.3mm.
In cazul in care elementele de beton armat trebuie sa asigure etanseitatea
limitarea este mai severa la 0.2mm in cazul elementelor incovoiate si la
0.1mm in cazul elementelor intinse.
Efecte negative ale fisurarii excesive:
 Fisurarea excesiva reduce durabilitatea structurilor de beton armat datorita
reducerii protectiei anticorozive asigurata de acoperirea cu beton armaturii.
Fisurarea elementelor exterioare expuse direct inghet-dezghetului duce
dezintegrarea elementului datorita apei care ingheata in fisuri. Problemele de
durabilitate datorate fisurarii excesive sunt abordate si in normativele si
standardele de specialitate care impugn limitarea deschiderii fisurilor in functie
de clasa de expunere a elementului.
 Fisurarea excesiva afecteaza estetic cladirea. Fisurile vizibile creeaza un
sentiment de nesiguranta utilizatorilor. Sondajele facute printer utilizatori au
indicat faptul ca marea majoritate incep sa perceapa fisurile incepand cu
deschideri de 0.4 – 0.5mm. Sin in acest caz o limitarea a deschiderii fisurilor la
0.3mm este satisfacatoare.
 Fisurarea excesiva poate avea impact negativ asupra functionarii daca elementul
de beton armat trebuie sa asigure etanseitatea. De exemplu in cazul peretilor
perimetrali de subsol, al radierelor de beton armat si al placilor de subsol.
Fisurarea excesiva a radierelor si peretilor perimetrali permite accesul apei in
subsol atunci cand acesta este sub nivelul panzei freatice. Fisurarea excesiva a
planseelor de subsol utilizare ca parcaje auto permite trecerea apei cu degivranti
si compusi solubili din beton de la un nivel la altul si afecteaza autoturismele
parcate la nivelurile inferioare. In cazul elementelor care asigura etanseitatea
limitarea este la 0.2mm si 0.1mm.
Masuri pentru controlul fisurarii:
 Controlul fisurarii se face prin calcul la eforturile din exploatare
 Controlul fisurarii se face prin utilizarea unor betoane cu rapoarte mici
apa/ciment, betoane cu contractii reduse
 Controlul fisurarii prin turnarea si tratarea corespunzatoare a betonului
dupa turnare. Este foarte importanta impiedicarea pierderii rapide a apei
din beton, fenomen care duce la contractii mari si fisurare excesiva
 Controlul fisurarii prin aplicarea unei tehnologii potrivite de executie.
Elementele trebuie impartite in ploturi de turnare de lungimi rezonabile,
trebuie evitata turnarea in sah (un plot nou intre doua ploturi deja intarite),
trebuie utilizate rosturile de turnare deschise tempoirara (delay strips)
 Controlul fisurarii prin armare. Este necesara dispunerea unor cantitati
minime de armature in toate zonele in care in exploatare pot aparea eforturi
de intindere. Pentru limitarea deschiderii fisurilor este foarte importanta
limitarea eforturilor de intindere in armatura in exploatare la aproximativ
50% din rezistenta armaturii. In cazul elementelor de suprafata, cu
armatura distribuita, este indicata utilizarea unor diametre mai mici si
distante mici intre bare
 Controlul fisurarii prin detalii care sa reduca fisurarea din deformatii impiedicate.
De exemplu rosturile permanente de contractie-dilatare
Calculul deschiderii fisurilor conform SREN1992-1-1
w k  w max
wk – deschiderea calculată a fisurii

wmax – deschiderea maximă admisă a fisurii
w w
Deschiderea fisurii este diferenţa dintre lungimea

deformată a armăturii şi cea a betonului pe
distanţa dintre două fisuri.
sr
w k  s r ,max e sm  e cm 
esm es,max
sr,max - distanţa maximă dintre fisuri

ecm ec,max
esm - deformaţia medie a armăturii, incluzând

fb,max
fbm efectul deformaţiilor impuse şi ţinând cont de
participarea betonului întins
sr / 2 sr / 2 ecm - deformaţia medie a betonului între fisuri

Controlul fisurarii placilor fara calculul deschiderii fisurilor
VERIFICAREA LA SAGEATA
Deformatiile excesive in exploatare pot afecta functionarea normala a

cladirilor prin avarierea elementelor de compartimentare sau a fatadelor.
Deformatiile excesive creeaza o senzatie de nesiguranta ocupantilor.
Deformatiile excesive in exploatare pot duce la intreruperea functionarii sau
functionarea incorecta a unor echipamente. De exemplu intreruperea
functionarii podurilor rulante.
In general limitarea sagetii totale a elementelor incovoiate la o valoare egala
cu L/250 este satisfacatoare in exploatare (L-deschiderea elementului).
In cazul unor elemente fragile de finisaj atasate structurii care pot fi afectate
de deformatiile acesteia se limiteaza suplimentar sageata din incarcari dupa
executia finisajelor la valoarea L/500.
Limitarea sagetii in exploatare se verifica prin:
 max   adm
 max - săgeata generată de acţiunile considerate, a cărei

valoare se obţine prin calcul
 adm - valoarea limită (admisibilă) a săgeţii care depinde de tipul

elementului structural, de destinaţia construcţiei şi de
prezenţa şi caracteristicile elementelor nestructurale
Limitarea sagetii in exploatare fara calculul direct:

Datorita dificultatilor de calcul, pentru cazurile curente, codurile permit verificarea
deformațiilor în exploatare fără calculul efectiv al săgeții maxime.
Practic, verificarea săgeții se face prin limitarea raportului dintre deschiderea
elementului și înălțimea secțiunii acestuia (L/h) sau dintre deschiderea elementului
și înălțimea utilă (l/d).
Verificări mai riguroase sunt necesare pentru elementele care nu satisfac aceste
condiții limită sau atunci când trebuie considerate alte valori limită decât cele
admise în metodele simplificate.

VERIFICAREA LA VIBRATII
Vibratiile excesive ale planseelor pot

perturba activitatile care se desfasoara
intr-o cladire. Acestea pot sa provoace
discomfort ocupantilor sau pot sa
impiedice functionarea corespunzatoare
a unor aparate de masura.
In prezent nu exista documente
normative pentru verificarera la vibratii.
Aceste verificari se pot face utilizand
ghiduri de proiectare cum ar fi:
Metoda simplificata de verificare, fara calcul
dinamic:
Verificarea la vibratii prin calcul dinamic:
1.6
Forțe normalizate (G)

0
0 0.4 0.8
Timp (s)
1.6
FEM 3D model in
ETABS 2013
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Timp (s)
Offices Comfort factor R

General office 8
Special office 4
Busy office 12
www.utcb.ro
VERIFICAEA LA TORSIUNE:
 FISURARE SI RUPERE
 ARMARE SPECIFICA ELEMENTELOR TORSIONATE
 CALCULUL CONFORM SREN 1992-1-1
 EXEMPLU DE CALCUL
PREZENTARE GENERALA A PROBLEMEI
Elementele structurilor de beton armat sunt solicitate frecvent la torsiune

datorita caracterului structural spatial si legaturilor rigide la noduri. Momentul
de torsiune produs de rasucirea impiedicata a elementelor structurale.
Torsiunea poate fi cauzata de compatibilitatea deformatiilor si/sau realizarea
echilibrului in cazul unor elemente in consola.
Din punct de vedere al calculului se disting doua abordari in functie de tipul
de torsiune:
 Torsiunea de echilibru.In acest caz calculul este esential datorita
faptului ca echilibrul structural se realizeaza pein torsiune.
 Torsiunea de compatibilitate a deformatiilor. In acest caz torsiunea este
cauzata de compatibilitatea deformatiilor la structure partiale cu noduri
rigide. Deoarece echilibrul structurii nu depinde de torsiune nu este
necesar calculul la torsiune. Armarea se face pe criterii constructive
In figura de mai jos este prezentat un exemplu in care echilibrul se realizeaza

prin torsiune. Placa in consola din figura se incastreaza prin torsionarea
grinzii. Momentul incovoietor din placa este echilibrat de momentul de
torsiune din grinda. In practica aceasta situatie este intalnita frecvent in cazul
copertinelor de beton armat care nu se afla la nivelul planseelor peste parter.
Grindă
Placă în consolă
Schema de calcul
Torsiunea de compatibilitate este intalnita in practica la rezemarea placilor de

beton armat pe grinzile perimetrale, de fatada sau la rezemarea grinzilor
secundare pe grinda principala de fatada.
Momentul incovoietor al grinzii
Planseu cu grinzi principale si secundare secundare pe reazem este
echilibrat de un moment de
GS
GS
GS
torsiune in grinda principala de
fatada. Daca in calculul grinzii
1
GP
secundare se ignora incastrarea
prin torsionarea grinzii
1-1 principale nu este necesara
1
verificarea la torsiune prin

M T
GS calcul a grinzii principale. Si
placa se incastreaza pe contur
prin torsionarea GP.
 FISURARE SI RUPERE DIN TORSIUNE
FISURARE SI RUPERE DIN TORSIUNE
Fisurarea elementelor torsionate este “elicoidala” in lungul elementului.

Suprafata de rupere nu este plana, vezi figurile alaturate.
fisură
Traseul fisurii
ARMAREA SPECIFICA A ELEMENTELOR TORSIONATE
Preluarea eforturilor de intindere din torsiune se face cu armature

longitudinala care poate fi distribuita pe tot conturul sectiunii de beton armat
si cu etrieri cu raura dubla la partea superioara pentru ca etrierul trebuie
ancorat la capacitate pe toata lungimea lui.
fisură
Traseul fisurii
CALCULUL CONFORM SREN1992-1-1
Modelul de calcul utilizat in SREN1992 este un model de grinda cu zabrele

spatiala.
 Talpile intinse ale GZ model reprezinta armature longitudinala intinsa
din torsiune a grinzii de beton armat.
 Montantii intinsi ai GZ model reprezinta armature transversala
dimensionata pentru preluarea torsiunii a grinzii de beton armat
 Diagonalele comprimate ale GZ model reprezinta diagonale comprimate
de beton acre se formeaza in zonele perimetrale ale sectiunii de beton
armat care sunt active in preluarea torsiunii
Experimentele pe elemente torsionate de beton au aratat faptul ca zona cu

contributie semnificativa in preluarea torsiunii se afla pe conturul sectiunii si
are o grosime aproximativ egala cu raportul intre aria sectiunii si perimetrul
acesteia.
tef A
t ef 
u
tef
A - aria totală a secţiunii delimitate de perimetrul exterior
u - perimetrul exterior al secţiunii
A  bh  bh
  t ef 
u  2  b  h  2  b  h 
Momentul de torsiune este echilibrat pe sectiune de momentul dat de

rezultanta eforturilor tangentiale din zona de sectiune activa la torsiune
Ed tef bk
Ndh  TEd   Ed  t ef  hk   bk   Ed  t ef  bk   hk
tef Ndv 
TEd
Ed tef hk
TEd   Ed  t ef   2 bk hk 
   Ed 
hk
Ed
TEd bk hk  Ak  2 Ak  t ef

Ed tef
bk
14
Eforturile se transmit in lungul grinzii prin forte de compresiune in

diagonalele GZ model. Aceste forte se determina cu relatiile:
 Ed  t ef  bk TEd
N dh   N dh   bk
Ndh sin  2 Ak  sin 

Ed tef bk
Ndh 
 Ed  t ef  hk
N dv 
sin 
Ed tef hk
tef Ndv

Ed tef hk
 TEd
hk TEd N dv   hk
Ed

2 Ak  sin 
Ed tef
bk
Verificarea diagonalelor comprimate de beton se face cu relatia:
N dv
c   fcd 2
Abiela
 hk
Abiela  t ef h k cos  

TEd 
N dv  h k 
2 Ak sin  
hk
 TEd 1
    fcd
t ef  2 Ak sin  cos 
TEd  TRd ,max  2 Ak  t ef   fcd sin  cos 

Verificarea montantilor intinsi – etrieri de torsiune se face cu relatia:
s s s
hk ctg  TEd
Asw fywd  N wv   hk  sin 
hk s 2 Ak sin 
Nwv
 
 Nlv Asw TEd
  tan 
s 2 Ak  fywd
hk ctg
Asw
- Include o ramură de etrier
s
Verificarea talpilor intinse – armature longitudinala pentru torsiune se face cu
relatia: b k
s s s
hk
hk
Nwv

 Nlv N l  2  N lv  2  N lh
hk ctg TEd
Nl   ctg   2 hk  2 bk 
N lv  N dv cos  2 Ak
TEd
N lv   hk  cos 
2 Ak sin  2 hk  2 bk   u k
 
TEd TEd TEd  u k
N lv   ctg   hk N lh   ctg   bk  Asl  f yd   ctg 
2 Ak 2 Ak 2 Ak
Armatura longitudinala si transversala rezultata din calcul la torsiune se
dispune suplimentar fata de armatura determinata din calcul la incovoiere si
forta taietoare.
Solicitarea de torsiune se produce, in general, simultan cu solicitarea la
incovoiere si forta taietoare. Din acest motiv verificarea diagonalelor
comprimate de beton trebuie facuta la actiunea combinata torsiue-forta
taietoare.
TEd VEd TEd VEd

T + V T + V
a) Secţiune tubulară b) Secţiune plină

Verificarea diagonalelor comprimate de beton la actiunea combinata

torsiune-forta taiatoare se face cu relatia:
www.utcb.ro
VERIFICAEA LA STRAPUNGERE:
 PREZENTAREA MODULUI DE RUPERE
 SOLUTII DE CRESTERE A REZISTENTEI LA STRAPUNGERE
 EXEMPLE DE CALCUL
Ruperea la strapungere este o rupere din forta taietoare a placilor de beton

armat.
Aceasta verificare trebuie facuta de fiecare data cand forte concentrate cu
valori mari sunt amplasate pe suprafete mici de placa.
Exemple de situatii in care trebuie facuta verificare la strapungere a placilor:
1.Placi rezemate direct pe stalpi, fara grinzi. Aceste plansee se numesc
plansee dala
2. Stalpi rezemati pe radiere de beton armat (radierul este o placa groasa
de beton cu rol de fundatie)
3. Echipamente grele, rafturi, rezervoare rezemate pe placi de beton armat
A A
1
A-A
2
Rupere la forta taietoare = strapungere
3
Cedare din strapungere plansee
parcare Atlantic City
Tropicana Casino
https://www.nordenson.com/projects/tr
opicana-casino-garage-collapse-
investigation
Piper's Row Car Park, Wolverhampton, UK, 1997

https://www.epstal.pl/en/researches/punching-shear-test-part-2
SOLUTII DE CRESTERE A REZISTENTEI LA STRAPUNGERE
Cresterea rezistentei la strapungere a placii se face prin:
 Ingrosarea locala a placii in zona stalpilor => plansee cu capiteluri.
Aceasta solutie se aplica la radiere de beton armat si plansee dala
 Ingrosarea generala a placii. Aceasta solutie se aplica in cazul in care
avem forte concentrate mari pe placa din rafturi sau echipamente. In
general pozitia acestor forte nu este stabilita cu exactitate din faza de
proiectare asa ca nu se pot aplica solutii locale.
 Armarea transversala a placii in jurul stalpilor. Aceasta sta solutie se
aplica in general in cazul planseelor dala si radierelor.
 Cresterea clasei betonului se poate aplica in toate cazurile. Aceasta
solutie este insa limitata la betoanele utilizate in mod frecvent. In acest
moment, in Romania, clasele de beton uzuale sunt in domeniul C20/25 –
C40/50
A A A A
Armatura
A-A Capitel A-A strapungere
Armatura de strapungere este o armatura transversala in placa si se
distribuie in jurul stalpilor, peretilor sau in zonele cu forte concentrate mari.
In practica se folosesc atat armature de strapungere din otel beton cat si
dispozitive produse industrial.
Armare de strapungere Armare de strapungere cu

dispozitive agrementate
cu bare de otel beton
produse industrial
 CALCULUL LA STRAPUNGERE CONFORM SREN 1992-1-1
CALCULUL LA STRAPUNGERE CONFORM SREN 1992-1-1
Etapele calculului la strapungere sunt:
 Calculul valorii de proiectare a fortei de strapungere
In cazul fortelor concentrate pe placi valoarea de proiectare a fortei de
strapungere este egala cu valoare de proiectare a fortei concentrate care
actioneaza pe placa.
In cazul stalpilor care reazema pe radiere de beton armat valoarea de
proiectare a fortei de strapungere este egala cu valoarea de proiectare a
fortei axiale din stalp. Daca stalpii au si moment incovoiector trebuie
majorata forta de strapungere utilizata in calculul radierului. O metoda
simplificata se va prezenta in continuare.
In cazul planseelor dala forta de strapungere este reactiuniea placii pe
stalp. In stabilirea valorii de proiectare a fortei de strapungere trebuie tinut
cont si de momentele neechilibrate din placa in jurul stalpilor. O metoda
simplificata va fi prezentata in continuare.
Exemplu
Sa se calculeze forta de strapungere din placa pentru planseul din figura
daca pe placa este dispusa o incarcare uniform distribuita de 10 kN/m2
care include greutatea proprie a placii.
V = 6/2 *7/2 *10 = 105 kN
Aceasta valoare a fortei de strapungere
trebuie majorata pentrui a tine cont de
6m
momentele neechiloibrate din placa in jurul

stalpilor. Eurocodul propune o metoda
simplificata in care aceasta forta denumita
“strapungere centrica” se inmulteste cu un
coefficient supraunitar.
7m
Exemplu
V = 6/2 *7/2 *10 = 105 kN

In cazul stalpilor amplasati la coltul placilor
acest coeficient este 1,5, adica se majoreaza
6m
forta de strapungere din incarcari cu 50%.

VEd = 105 *1,5 =158 kN
7m
SREN1992-1-1 propune o metoda simplificata pentru a tine cont de
momentele neechilibrate din placa in jurul stalpilor. Forta de strapungere
obtinuta din calcul pe baza incarcarilor se inmulteste cu un coefficient
adimensional care are urmatoarele valori:
 Stabilirea necesitatii untilizarii capitelurilor
Se calculeaza o valoare maxima a fortei de strapungere ce poate fi
preluata de placa cu grosimea proiectata si cu clasa de beton stabilita
anterior. Daca aceasta valoare este mai mica decat forta de strapungere ce
trebuie preluata trebuie marita sectiunea placii in jurul stalpului (capitel)
sau clasa betonului.
≥
U0 : perimetrul ariei incarcate sau perimetrul stalpului la plansee dala,
stalpi interiori
d : inaltimea utila a sectiunii de beon armat, (dx+dy)/2
fcd: valoarea de proiectare a rezistentei la compresiune a betonului
n: factor de reducere a rezistentei la compresiune a betonului din diagonale
pentru a tine conte de solicitarea defavorabila compresiune-intindere
 Stabilirea necesitatii armaturilor transversale
Se calculeaza capacitatea betonului de a transmite forta taiatoare fara
armatura transversala.
Daca VRdc ≥ VEd nu este necesara armatura transversala de strapungere
Daca VRdc < VEd este necesara armatura transversala de strapungere
𝑅𝑑𝑐 ≥
n Rd,c  CRd,c  k 100  ρl  fck 1/3  n min n min  0.035  k 1.5  fck
0 .5
CRd,c  0.18 /  c  0.12

200
k  1  2,0 ; d mm 
d
l  l ,x  l ,y  0,02
c2
c1
 Calculul armaturii transversale
Relatia de verificare in cazul placilor armate transversal este:
V
n Ed    Ed  n Rd,cs
u1  d
d   1 
n Rd,cs  0,75 n Rd,c  1,5    Asw  fywd,ef  sinα  
 sr   u1  d 
Asw – aria armăturilor de străpungere de pe un perimetru din jurul stâlpului [mm²]

sr
– distanţa pe direcţie radială între perimetrele de armături de străpungere [mm]
fywd,ef  250  0.25d  fywd – rezistenţa efectivă de calcul a armăturilor de străpungere [MPa]
α – unghiul între armăturile de străpungere şi planul dalei
d – media înălţimilor utile pe direcţiile ortogonale [mm]
 Reguli constructive de dispunere pentru armature de strapungere
Distanta intre randurile de armatura in directie radiala Sr<0.75d
Distanta intre randurile de armatura in directie
tangentiala St<1.5d
Armaturile se distribuie pe mai multe randuri

(perimetre) amplasata la distantele maxime Sr si
St pe suprafata de placa amplasata intre fata
stalpului si perimetrul aflat la 1,5d in interiorul
unui perimetru de control notat cu Uout,eff
≤ 1.5d uout
A B
sr ≤ 0.75d A B
≤ 0.5d
> 0.3d
≤ 0.5d sr ≤ 0.75d ≤ 1.5d
> 0.3d
A - Perimetrul de referinţă de bază
B - Perimetrul de referinţă uout dincolo de care nu mai este nevoie de

armătură de străpungere
Perimetrul de control este perimetrul pentru care betonul poate transfera
singur forta taietoare, fara armature transversala
VEd
uout ,ef   
n Rd ,c  d
Aria minima a unui brat de armature transversala se stabileste cu relatia:
1.5 sin   cos   fck 

Asw ,min  0.08
sr  st  fywk
www.utcb.ro
REZEMARI INDIRECTE SI INCARCARI SUPENDATE:
 PREZENTAREA GENERALA A PROBLEMEI
 CALCULUL ARMATURII DE SUSPENDARE
 CALCULUL ARMATURII DE SUPENDARE
Problema suspendarii incarcarii apare atunci cand forte concentrate cu valori
mari sunt tranmise catre zona intinsa, fisurata din incovoiere, a elementelor
de beton armat. In cazul in care nu se dispune armatura care sa transfere
forta catre zona comprimata, numita si armatura de supendare, exista riscul
cedarii locale la forta taietoare.
Risc de cedare locala
Armatura de suspendare
Problema suspendarii apare la intersectia grinzilor in cazul rezemarilor de
ordinul II, grinda pe grinda. Grinda secundara, care reazema pe o grinda
suport, denumita grinda principala, transmite reactiunea catre zona intinsa a
grinzii principale deoarece zona comprimata in grinda secundara este la
partea inferioara pe reazem.
Zona
comprimata GS
Planseu cu grinzi principale si secundare
GS 1-1
GS
GS
GP
2
GP
Zona intinsa GP
1 1 2-2
2
GS
Alte exemple de situatii in care este
necesara armatura de suspendare:
- Echipamente grele agatate de partea
inferioara a grinzilor
- Intersectii de pereti de subsol
- Plansee cu grinzi “intoarse”, placa se Forta se transfera catre zona
comprimata cu armaturi de
afla la partea inferioara a grinzii suspendare
Forta se transfera direct in

zona comprimata
Grinzi “intoarse”, reactiunea

placii trebuie transferata
Armatura de suspendare la intersectia catre zona comprimata a
peretilor de subsol grinzii
CALCULUL ARMATURII DE SUSPENDARE
Suspendarea incarcarilor in grinzi se poate face cu armaturi sub forma de
etrieri si cu armaturi inclinate.
Armaturile de suspendare se dispun suplimentar fata de cele dimensionate
pentru preluarea fortei taietoare.
Armatura se calculeaza astfel incat toata forta ce trebuie suspendata sa fie
transferata catre zona comprimata a sectiunii grinzii.
Principiu utilizat in calculul armaturii de supendare este:

Aria de armatura de supendare x fyd x sina ≥ forta care trebuie suspendata
Suspendare cu armaturi inclinate Suspendare cu etrieri
GP GP
a
CALCULUL ARMATURII DE SUSPENDARE – ARMARE CU ETRIERI

Aria de armatura de supendare = numar etrieri x numar brate active x arie etrier
ne Asw
Suspendare cu etrieri
ne* Asw*fyd ≥ V
GP
CALCULUL ARMATURII DE SUSPENDARE – ARMARE CU BARE INCLINATE

Aria de armatura de supendare = 2 x numar bare x arie bara
nb As
Suspendare cu armaturi inclinate
2*nb* As*fyd *sina ≥ V GP

a
www.utcb.ro
VERIFICAREA LA FORFECARE IN ROSTURI PREFISURATE:
 CALCULUL CONFORM SREN1992-1-1
Prin rosturi prefisurate definim rosturile de executie care separa etapele
diferite de turnare. Este evidenta necesitatea tehnologica de utilizare a
rosturilor. Turnarea tuturor elementelor structurale intr-o etapa este imposibil
de realizat.
Etape turnare perete Grinda T “inima” prefabricata placa

beton armat monolita
Etapa i+2 Rosturi de turnare
Etapa i+1
Etapa i
Problema despre care discutam in acest capitol este transferul fortei
taietoare in rosturile care separa betoane turnate in etape diferite.
De exemplu transferul fortei taietoare in rosturile orizontale din pereti
amplasate deasupra si sub placi. O alta situatie este transferul fortelor care
apar in sectiunea care separa inima prefabricata de placa monolita a grinzii
din figura.
M C
Lunecare in rost
prefisurat T C+ DC
S
Nivelul i+1
hf
M+ DM
Nivelul i
Grinda T “inima” prefabricata placa T+ DT
monolita
Fortele care se opun lunecarii celor doua parti de element separate de rostul
prefisurat sunt:
- Forta de frecare la deplasarea relativa a celor doau corpuri
- Forfecarea in armatura care traverseaza rostul, “efect de dorn”
- Inclestare mecanica in neregularitatile suprafetei rostului. Pentru un
efect sporit se recomanda prelucrarea mecanica a suprafetei rostului
sau praguri realizate la turnare
Forta de se opune lunecarii in aceste rosturi prefisurate. Aceasta forta este
direct proportionala cu forta de compresiune pe suprafata de lunecare si cu
coeficientul de frecare al suprafetei.
Forta de compresiune este produsa in mod natural de incarcari gravitationale
in cazul elementelor verticale. In cazul grinzilor forta de compresiune din
incarcari este insa redusa si trebuie obtinuta in alt mod.
Suprafetele de beton ale rosturilor de turnare nu sunt perfect plane. La rost apar in
mod natural denivelari din turnare. Acestea sunt accentuate prin prelucrare
mecanica a rostului. Uneori, din turnare, se realizeaza praguri/”dinti de beton”.
Aceste praguri sunt specifice structurilor prefabricate. Executia lor prin turnare in
santier este dificila. In cazul structurilor monolite se creeaza asperitati prin
prelucrare mecanica dupa turnare.
Datorita neregularitatilor suprafetei orice deplasare in lungul rostului presupune si o
deplasare perpendiculara pe rost.
Nivel i+1
Nivel i+1
DV
Nivel i DH
Deplasarea perpendiculara pe rost este impiedicata de armaturile care
traverseaza rostul. In aceste bare de armatura apar forte de intindere iar pe
suprafata rostului eforturi de compresiune.
Intindere in barele
care traverseaza
rostul
Compresiunea pe rost produce forta de frecare care se opune lunecarii.
Aceasta forta este direct proportionala cu rezistenta la intindere a armaturii
care traverseaza rostul As*fyd si cu coeficientul de frecare al suprafetei
rostului prefisurat.
Compresiune pe
rost
Intindere in barele
care traverseaza
rostul
Relatia de calcul din SREN1992 este dezvoltata pe baza modului de preluare a
fortei taietoare prezentat anterior. Suplimentar in relatia de calcul din
SREN1992 apare o componenta de forfecare preluata de beton si una
preluata de armatura inclinata.
Forta de lunecare Forta de frecare din

Forta de preluata
capabila compresiunea pe
direct de armature
rost cauzata de
care traverseaza
incarcari exterioare
Forta de lunecare Forta de frecare din rostul la unghiul a
preluata de beton compresiunea pe rost
prin forfecare cauzata armatura care
traverseaza rostul
In Eucocod se dau valori pentru coeficientul adimensional c si pentru
coeficientul de frecare. Aceste valori sunt:
www.utcb.ro
VERIFICAREA LA FORFECARE INTRE TALPA SI INIMA
GRINZILOR CU FORMA DE T:
 PREZENTAREA MODELULUI DE CALCUL
Aceasta verificare trebuie facuta atunci cand placa contribuie la preluarea

eforturilor de compresiune/intindere din incovoiere impreuna cu inima grinzii.
Situatia este intalnita in cazul grinzilor care fac parte din plansee monolite de
beton armat si in cazul grinzilor prefabricate cu forma de T.
In cazul grinzilor prefabricate verificarea la forfecare intre talpa si inima este
unul dintre criteriile pe baza caruia se stabileste grosimea placii si armatura
din placa perpendiculara pe inima grinzii.
Grinda T Grinda T
prefabricata monolita
Variatia momentului in lungul grinzii produce o variatie a fortei de
compresiune din placa. Variatia efortului in zona de placa din exteriorul inimii
produce un efort de forfecare intre placa si inima grinzii, vEd
Dx Fd
Fd vEd
Fd+ DFd
M+ DM
hf
M Fd+ DFd
1 2
1-1 2-2
C1 hf
C2 Fd
M Fd Fd + DFd
T2 Fd + DFd
M+ DM
T1 1 2
Forfecarea intre talpa si inima grinzilor cu forma de T este direct

proportionala cu variatia momentului. Aceasta este zero in zonele cu moment
constant si creste in zonele in care momentul variaza mult.
zona cu forfecare zona cu forfecare

mare zona cu forfecare mare
redusa
PREZENTAREA MODELULUI DE CALCUL
Modelul de calcul este de tip grinda cu zabrele in planul talpii. Forta se
transmite de la talpa la inima printr-un sistem de bare intinse si bare
comprimate.
Barele comprimate (1) modeleaza diagonale comprimate de beton care se
formeaza in talpa/placa iar barele intinse (2) reprezinta armaturile din placa
perpendiculare pe inima grinzii.
sf s f s
f
Fd
Asf
Fd
Fd+ DFd
hf qf
Fd+ DFd
1
2
In prima etapa a calculului se stabileste daca este necesara armatura in

talpa/placa perpendiculara pe inima grinzii pentru transferul fortelor de la
talpa la inima.
Daca se respecta inegalitatea de mai jos armatura nu este necesara.
≤ 0.4
Daca nu se respecta inegalitatea de mai jos este necesara armatura in placa

perpendiculara pe inima grinzii pentru transferul fortelor de la placa catre
“inima “ grinzii. Aceasta armatura se determina prin calcul pe baza unui
model tip grinda cu zabrele plana.
CALCULUL CONFORM SREN1992-1-1 – VERIFICAREA DIAGONALEI COMPRIMATE
In prima etapa a calculului se face verificarea diagonalelor comprimate de

beton
bf
bf0 bw bf0
qf
bf0
hf
Grinda cu zabrele
Grinda cu zabrele
model
model
bf0*cotqf
Forta taietoare colectata de o diagonala este egala cu:
bf
bf0 bw bf0
qf
bf0
hf
Grinda cu zabrele
Grinda cu zabrele
model
model
bf0*cotqf
Forta axiala de compresiune in diagonala este egala cu:

)/cos
Sectiunea diagonalei comprimate:

hf
bf0*cosqf
Verificarea diagonalei comprimate:
)/(bf0*cos2 *hf) ≤ n*fcd
≤ n*fcd *sin * cos
≤ cot ≤2 Talpa comprimata
≤ cot ≤ 1.25 Talpa intinsa

Daca diagonala de beton se verifica inseamna ca placa are grosime suficienta

si se trece la dimensionarea armaturii.
Daca diagonala de beton nu se verifica se ingroasa placa si se reia calculul.

CALCULUL CONFORM SREN1992-1-1 – VERIFICAREA MONTANTILOR INTINSI
In cea de a-II-a etapa a calculului se face verificarea montantilor intinsi care

furnizeaza cantitatea de armatura din placa perpendiculara pe inima grinzii
bf
bf0 bw bf0
hf
bf0
qf
bf0*cotqf
∗
=>
𝑓
𝑓
www.utcb.ro
COMPORTAREA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT DE TIP
BARA LA ACTIUNEA COMBINATA MOMENT INCOVOIETOR-
FORTA TAIETOARE:
 VERIFICAREA TALPII INTINSE A GRINZII CU ZABRELE
MODEL
 STABILIREA SECTIUNILOR IN CARE SE POATE
INTRERUPE O PARTE DIN ARMATURA LONGITUDINALA
INTINSA
FORTA TAIETOARE:
MODEL
INTINSA
VERIFICAREA TALPII INTINSE A GRINZII CU ZABRELE MODEL
Ginda de beton armat este inlocuita in calculul la forta taietoare cu o grinda

cu zabrele plana. Transferul fortei taietoare catre reazeme se face prin
intermediul barelor intinse si comprimate ale grinzii cu zabrele model.
Calculul la incovoiere se face intr-o etapa anterioara. Verificarea la incovoiere
se face pe baza echilibrului in sectiuni normale la axa elementului. Acest
calcul nu tine in nici un fel cont de prezenta/transferul fortei taiatoare.
4 3
2
VED*1/sinq
1
C
VED
z d h
q
MED as
T bw
1
Ecuatie de echivalenta, de momente in sectiunea 1-1 fata de centrul de

greutate al zonei comprimate de beton incluzand si forta taietoare ce se
transmite inclinat prin diagonalele comprimate de beton:
VED*1/sinq
1
C
VED
z d h
q
MED as
T bw
1 - forta suplimentara de intinere
din armatura longitudinala
intinsa produsa de transferul
“diagonal” al fortei taietoare.
La forta de intindere calculata
din incovoiere, din echilibru in
sectiuni normale la axa
elementului trebuie adaugata
+ forta de intindere care rezulta
din transferul fortei taietoare
Verificarea armaturii longitudinale intinse/verificarea talpii intinse a grinzii cu

zabrele model la forta de intindere produsa de actiunea combinata moment
incovoietor forta taietoare presupune respectarea inegalitatii de mai jos pe
toata lungimea elementului:
Obs: alegerea unui unghi q mic in modelul de calcul la forta taietoare asigura
un consum minim de otel pentru armatura transversala dar duce la cresterea
fortei suplimentare de intindere in armatura longitudinala datorita transferului
fortei taietoare prin diagonalele de beton armat. Forta din diagonala
comprimata Acest fapt poate sa duca la cresterea consumului de otel in
armatura longitudinala deoarece lungeste barele de armatura care se intrerup
pe parcurs
Calculul practice la incovoiere cu forta taietoare se face in doua etape

separate. In prima etala se face calculul la incovoiere pe baza echilibrului in
sectiuni normale la axa elementului fara considerarea fortei taietoare. Aceste
calcule se fac in sectiunile de moment maxim si dimensioneaza armatura
longitudinala intinsa.
In etapa a-II-a se face calculul la forta taietoare si se dimensioneza armature
transversala. In aceasta etapa se stabileste si inclinarea diagonalelor
comprimate ale GZ model, adica unghiul q.
In etapa a-III-a se face verificarea armaturii longitudinale pe toata lunggimea
grinzii si se stabilesc sectiunile in care o parte din armaturile determinate in
sectiunile de moment maxim pot fi intrerupte. Aceasta verificare nu duce la
suplimentarea armaturii longitudinale calculata in sectiunile de moment
maxim ci doar la stabilirea sectiunilor de intrerupere a unei parti din acesata
armatura
FORTA TAIETOARE:
MODEL
INTINSA
STABILIREA SECTIUNILOR IN CARE SE POATE INTRERUPE ARMATURA
LONGITUDINALA INTINSA
In general momentele incovoietoare variaza semnificativ in lungul
elementului. Din acest motiv o parte din armatura longitudinala intinsa
determinate din calcul la incovoiere in sectiunile de moment maxim poate fi
intrerupta la o anumita distanta de aceasa sectiune. In cazul momentelor de
la partea superioara a grinzilor si placilor, care se anuleaza la o anumita
distanta de reazem toata armatura poate fi oprita in sectiunea in care aceasta
nu mai este necesara.
Pentru stabilirea corecta a acestor sectiuni de intrerupere trebuie tinut cont
de forta reala de intindere din armatura care se calculeaza penbtru solicitarea
combinata M-V. Asta inseamna verificarea urmatoarei inegalitati:
Deoarece verificarea acestei inegalitati
trebuie facuta pe toata lungimea grinzii v v
este indicat sa se utilizeze o metoda v v
lbd
grafica care sa permita o verificare
vizuala.
Pentru asta variatia cerintei si
capacitatii in lungul elementului se vor T
printa la aceeasi scara. Daca cerinta
este mai mica decat capacitatea pe
toata lungimea grinzii inseamna ca
armatura longitudinala intinsa a
elementului/talpa intinsa a GZ model Capacitate Armatura
se verifica. Cerinta Sectiuni
intrerupere
Aplicarea practica a metodei grafice pentru stabilirea sectiunilor in care se
poate intrerupe o parte sau toata armature longitudinala intinsa persupune
percurgerea urmatoarelor etape de calcul:
- Pe baza diagramei de momente se calculeaza simplificat forta in armatura
longitudinala intinsa cu ajutorul relatiei M/z. Bratul de parghie z determinat in
sectiunea de moment maxim se considera constant pe toala lungimea grinzii.
Acest calcul se face intr-un numar suficient de mare de puncta astfel incat sa
se surprinda variatia fortei in lungul elementului.
- Se reprezinta grafic punctele cu coordonate x=pozitia in lungul grinzii pentru
care s-a extras momentul si s-a calculata forta, reprezentata la scara
lungimilor, de exemplu 1:50, scara la care se reprezinta grinda si y=forta de
intindere cerinta la o scara a fortelor stabilita de catre cel care face analiza,
de exemplu 1cm=100kN
Aceasta reprezentare este variatia fortei de intindere in armatura longitudinala
in lungul grinzii calculata simplificat, fara a tine cont de influenta fortei
taietoare
y1= T1=M1/z
1 y2= T2=M2/z
2
x1
x2
- Pentru a tine cont si de forta suplimentara de intindere rezultata din transferul
fortei taietoare DFtd , se traseaza “diagrama dilatata”
a1 a1 a1
a1 a
DFtd
a1
a1
a punctele diagramei se
translateaza cu distanta a1 la
DFtd
scara lungimilor (de exemplu
1:50)
“diagrama dilatata”
“Diagrama dilatata” se traseaza prin translatarea tuturor punctelor diagramei

de variatie a fortei de intindere in armatura M/z cu aceeasi valoare 0.5*z*cotq.
Aceasta diagrama reprezinta cerinta deoarece include si forta suplimentara de
intindere datorata transferului fortei taietoare DFtd
- Pe acelasi desen utilizand aceeasi scara pentru lungimi si forte se traseaza si
diagrama care reprezinta variatia capacitatii in lungul grinzii.
a1 a1
a1
a1
Capacitate > Cerinta => armatura se verifica

In figura precedenta capacitatea, care este reprezentata cu linie albastra este
constanta pe toata deschiderea grinzii deoarece armatura este continua pe
toata lungimea grinzii si este ancorata la capete cu sudura pe placate metalice.
Dupa cum se observa din analiza celor doua diagrame capacitatea devine mult
mai mare decat cerinta catre reazeme.
O proiectare economica impune in acest caz intreruperea unei parti din
armatura inainte de reazeme pentru a apropia capacitatea de cerinta. Stabilirea
sectiunilor de intrerupere se face grafic astfel incat capacitatea sa nu fie mai
mica decat cerinta.
Un alt principiu folosit este faptul ca o bara poate sa preia o forta egala cu zero
in sectiunea de intrerupere si o forta egala cu capacitatea ei la o lungime de
ancorare de aceasta sectiune. Variata capacitatii barei pe lungimea de ancorare
poate fi considerata in mod simplificat liniara.
a1 a1
a1 1f20
2f20
a1 3f20
4f20
5f20
lbd lbd
2f20
3f20
FORTA TAIETOARE:
MODEL
INTINSA
www.utcb.ro
FORTA TAIETOARE:
 ARMATURI PENTRU PRELUAREA FORTEI TAIETOARE
 MODELUL DE CALCUL LA FORTA TAIETOARE PENTRU
ELEMENTE CARE TREBUIE ARMATE TRANSVERSAL
 CALCULUL LA FORTA TAIETOARE CONFORM SREN1992-
1-1 PENTRU ELEMENTE DE BETON ARMAT ARMATE
TRANSVERSAL
FORTA TAIETOARE:
TRANSVERSAL
ARMATURI PENTRU PRELUAREA FORTEI TAIETOARE
4
1 Armaturi longitudinale de montaj amplasate la partea superioara a grinzii.
Aceste armaturi au rolul de a forma o carcasa rigida impreuna cu armatura
transversala (etrierii) pentru a mentine pozitia armaturii transversal in
timpul betonarii. La colturile etrierilor trebuie introduce intotdeauna bare
longitudinale chiar daca nu sunt necesare din calculul de rezistenta. Aceste
bare reduc si fisurarea din contractie la partea superioara a grinzii
2 3 Armaturi longitudinale de rezistenta cu rolul de a prelua intindere din
incovoiere la partea inferioara in campul grinzii si forta taietoare catre
reazeme, cu zona inclinata
4 Armaturi longitudinale de rezistenta cu rolul de a prelua intindere din

incovoiere la partea inferioara in campul grinzii
5 Armaturi transversale de rezistenta (etrieri) cu rolul de a prelua forta

taietoare
ARMATURI PENTRU PRELUAREA FORTEI TAIETOARE GRINZI
Armatura transversala
(etriei)
ARMATURI PENTRU PRELUAREA FORTEI TAIETOARE STALPI
(etriei)
FORTA TAIETOARE:
TRANSVERSAL
MODELUL DE CALCUL LA FORTA TAIETOARE PENTRU ELEMENTE CARE
TREBUIE ARMATE TRANSVERSAL
Modelul cel mai utilizat pentru calculul la forta taietoare al elementelor de
beton armat este modelul de grinda cu zabrele.
Utilizarea acestui model transforma verificarea la forta taietoare a unui
element de beton armat in verificarea barelor intinse si comprimate ale
grinzii cu zabrele model.
Calculul la forta taietoere conform SREN1992-1-1 presupune aplicarea
modelului de grinda cu zabrele impreuna cu urmatoarele ipoteze:
 Se presupune ca la atingerea starii limite ultime a grinzii de beton armat
toate barele grinzii cu zabrele model si-au atins capacitatea. Astfel ca
efortul in barele intinse ale GZ model este egal cu efortul de curgere al
otelului, respectiv fyd pentru talpa intinsa si fywd pentru montati. Efortul in
barele comprimate este egal cu valoarea de proiectare a rezistentei la
compresiune a betonului, adica fcd in talpa comprimata si nfcd in
diagonalele comprimate.
Calculul la forta taietoare conform SREN1992-1-1 presupune aplicarea
 Toate diagonalele GZ model fac acelasi unghi q cu axul elementului.
Unghiul q poate avea valori intre 22o si 45o
 Latimea diagonalelor de beton este egala cu cea mai mica valoare a
latimii grinzii din zona intinsa a acesteia
Utilizarea modelului de GZ presupune, in mare, parcurgerea urmatoarelor
etape de calcul:
 Verificarea diagonalelor comprimate de beton => unghiul q
 Daca pentru un unghi q ≤ 22o diagonala se verifica. Se poate utiliza orice
unghi q intre 22o si 45o pentru verificarea celorlalte bare ale GZ
 Daca diagonala se verifica pentru un unghi 22o ≤ q ≤ 45o. Se poate utiliza
orice unghi q intre valoarea pentru care se verifica diagonala si 45o
pentru verificarea celorlalte bare ale GZ
 Daca diagonala se verifica doar pentru un unghi 45o ≤ q . Trebuie marita
capacitatea diagonalei de beton. Cea mai eficienta metoda este
majorarea sectiunii de beton. Dupa mjorarea capacitatii diagonalei se
reiau pasii anteriori
 Dupa stabilirea unghiului q se trece la verificarea montantilor, adica
dimensionarea sau verificarea armaturii transversale
 Talpile, comprimata si intinsa, sunt verificate intr-o etapa anterioara, in
calculul la incovoiere in sectiuni normale la axul elementului. In aceasta
etapa se mai verifica doar sectiunile in care se pot intrerupe o prte din
armaturile longitudinale tinand cont si de forta suplimentara de intindere
datorita fortei taietoare
4 3
2
1 Talpa comprimata a grinzii cu zabrele modeleaza zona comprimata de beton

a grinzii reale de beton armat
2 Talpa intinsa a grinzii cu zabrele modeleaza armatura longitudinala intinsa a
grinzii reale de beton armat
1
4 3
2
3 Diagonalele comprimate ale grinzii cu zabrele modeleaza diagonalele

comprimate de beton care se formeaza in inima grinzii reale de beton armat
pentru transferul fortei taietoare catre reazeme
4 Montantii intinsi ai grinzii cu zabrele modeleaza armatura transversala a

grnzi de beton armat
FORTA TAIETOARE:
TRANSVERSAL
CALCULUL LA FORTA TAIETOARE CONFORM SREN1992-1-1 PENTRU ELEMENTE DE BETON
ARMAT ARMATE TRANSVERSAL – VERIFICAREA DIAGONALEI COMPRIMATE DE BETON
VED*1/sinq
VED
q z d h
q
MED as
bw
Aria diagonalei comprimate de beton = bw*z*cosq

Capacitatea diagonalei comprimate de beton = bw*z*cosq*n*fcd
Verificarea diagonalei comprimate de beton VED ≤ bw*z*cosq*n*fcd *sinq
Pentru un unghi 22o≤ q ≤ 45o
VRdmax
ARMAT ARMATE TRANSVERSAL – VERIFICAREA MONTANTILOR INTINSI AI GZ MODEL
VED
ss d
h
q MED as
Z*cotq bw
Numarul de etrieri care echilibreaza forta dintr-o diagonala= (z*cotq)/s

Aria de armatura transversala care echilibreaza o diagonala = nr*As1r* (z*cotq)/s
Aria de armatura dintr-un plan de etrieri Asw = nr*As1r
Verificarea armaturii transversale VED ≤ fywd *Asw* (z*cotq)/s

VRds
www.utcb.ro
FORTA TAIETOARE:
 MODURI SPECIFICE DE FISURARE SI CEDARE LA
ACTIUNEA SIMULTANA MOMENT INCOVOIETOR-FORTA
TAIETOARE
 PRELUAREA FORTEI TAIETOARE LA ELEMENTE DE
BETON ARMAT FARA ARMATURA TRANSVERSALA
1-1 PENTRU ELEMENTE DE BETON ARMAT FARA
ARMATURA TRANSVERSALA
FORTA TAIETOARE:
TAIETOARE
MODURI SPECIFICE DE FISURARE SI CEDARE LA ACTIUNEA COMBINATA M-V
Fisuri inclinate din actiunea

combinata M-V
Fisuri normale la axa
elementului din moment
incovoietor
COMPRESIUNE
INTINDERE
Traiectoriile eforturilor principale conform teoriei rezistentei materialelor
Fisurarea grinzii de beton armat este in acord cu traiectoriile

eforturilor principale trasate conform teoriei rezistemtei materialelor
In zona centrala a grinzii solicitarea este de incovoiere iar fisurile sunt

normale la axa elementului, cu deschidere descrescatoare de la fibra
extrema intinsa catre zona comprimata. Aceasta este fisurarea specifica
elementelor incovoiate.
In zonele de capat solicitarea este incovoiere cu forta taiatoare motiv
pentru care fisurile sunt inclinate cu deschidere descrescatoare de la fibra
extrema intinsa catre zona comprimata. Fisura este “amorsata” de
eforturile de intindere din incovoiere, de aceea in partea de inceput este
perpendiculara pe axa elementului si se inclina treptat catre zona
comprimata datorita prezentei fortei taietoare.
Cedarea la incovoiere a elementelor de beton armat corect dimensionate se
produce intr-o fisura normala la axa elementului, prin ruperea zonei
comprimate de beton dupa curgerea extinsa a armaturii longitudinale
intinse. Cedarea prin ruperea armaturii intinse se produce in cazul
elementelor slab armate si al celor cu armatura neductila.
Credarea la incovoiere cu forta taietoare se produce intr-o fisura inclinata
prin ruperea zonei comprimate de beton. In cazul elementelor corect
dimensinate cedarea este ductila si se produce dupa curgerea extinsa a
armaturii longitudinale intinse.
In cazul dimensionarii incorecte elementul se rupe
brusc, fara avertizare din actiunea combinata M-V.
Acest mod de rupere trebuie evitat prin proiectare
atat pentru elemente dimensionate gravitational cat si
pentru cele dimensionate seismic.
Grinda de cadru solicitata gravitational
v v
v v
V
Grinda de cadru solicitata gravitational si seismic
v v
v v
V
Stalp de cadru solicitat gravitational si seismic
M V
FORTA TAIETOARE:
TAIETOARE
PRELUAREA FORTEI TAIETOARE LA ELEMENTE DE BETON ARMAT FARA
Transferul fortei taietoare la elemente de beton armat

VC fara armatura transversala se face prin:
 VC - forta taietoare preluata prin forfecare in
CC V zona comprimata a sectiunii de beton armat.
ED
Aceasta este singura zona din sectiunea
VF
MED fisurata in care exista continuitatea
TS materialului
V VD  VF – forta taietoare preluata prin frecare in
lungul fisurii inclinate
 VD – forta taietoare preluata de armature
longitudinala intinsa prin efect de dorn
Factorii care influenteaza rezistenta la forta taietoare in cazul elementelor de
beton armat fara armatura transversala sunt:
 Dimensiunile sectiunii de beton deoarece influenteaza direct rezistenta la
forfecare in zona comprimata VC
 Clasa betonului deoarece influenteaza direct rezistenta la forfecare in zona
comprimata, adica componenta VC
 Cantitatea de armatura longitudinala intinsa deoarece influenteaza inaltimea
zonei comprimate, adica componenta VC, deschiderea fisurii adica forta
preluata prin frecare in lungul fisurii VF si bineinteles forta preluata direct de
catre armature longitudinala intinsa prin effect de dorn VD
 Forta axiala influenteaza inaltimea zonei comprimate, adica VC si forta de
frecare in lungul fisurii VF. O forta axiala, moderata, de compresiune creste
capacitatea la forta taietoare in timp ce o forta axiala de intindere reduce
capacitatea la forta taietoare
Acesti factori se regasesc in relatiile empirice de calcul la forta taiatoare din

majoritatea codurilor actiuale de proiectare. Pana acum nu s-au putut dezvolta
modele analitice care sa ofere rezultate satisfacatoare in calculul la forta
taietoare al elementelor de beton armat.
S-a incercat utilizarea teoriei rezistentei materialelor si adaptari ale acestei
teorii la structuri de beton armat dar rezultatele sunt departe de comportarea
reala pusa in evidenta prin incercari experimentale.
Relatia Juravski, de calcul la forta taietoare, adaptata la sectiunea fisurata de
beton armat poate fi utilizata doar ca o masura a intensitatii fortei taietoare pe
sectiune.
V V
 max  daca se considera zd  
b z bd
FORTA TAIETOARE:
TAIETOARE
CALCULUL LA FORTA TAIETOARE CONFORM SREN1992-1-1 PENTRU ELEMENTE
DE BETON ARMAT FARA ARMATURA TRANSVERSALA
Observatie: metodele de calcul la forta taietoare discutate in acest curs se pot

doar aplica la elemente lungi de beton armat, elemente de tip bara. Calculul
elementelor scurte nu face obiectul acestui curs.
Elemente lungi Elemente scurte

In cazul elementelor scurte forta este transmisa direct catre reazeme prin
intermediul unor diagonale coprimate de beton, adica prin ceea ce numim
“mecanism de arc”.
Diagonale
comprimate de
beton
Tirant
 
VRd,c  CRd,ck100l fck1/ 3  k1cp bwd  VRd,c  min  k1cpbwd
min
fck valoarea caracteristica a rezistentei betonului la compresiune in MPa

 
min
Daca VRDc ≥VED elementul poate prelua forta taietoare de proiectare fara
armatura transversala => armatura transversala se dispune din conditii
constructive
Daca VRDc ≤ VED elementul are nevoie de armatura transversala pentru a prelua
forta taietoare => se face calcul la forta taietoare pentru determinarea
armaturii transversale
FORTA TAIETOARE:
TAIETOARE
www.utcb.ro
BETON PRECOMPRIMAT - PREZENTARE GENERALA
PREZENTARE GENERALA
Betonul este un material de constructie cu o rezistenta buna la compresiune
dar cu rezistenta si deformabilitate slabe la intindere. Din acest motiv
elementele de beton armat preiau eforturi de intindere sau intindere din
incovoiere prin intermediul armaturii, betonul intins fiind fisurat in exploatare.
Fisurarea betonului produce o reducere severa de rigiditate. Dupa fisurare
rigiditatea elementelor incovoiate de beton armat scade la aproximativ 25%
din rigiditatea sectiunii nefisurate de beton. Reducerea de rigiditate produce
cresterea deformatiilor care se compenseaza prin cresterea dimensiunilor
sectiunii de beton (cea mai eficienta cresterea inaltimii).
Reduderea deformatiilor cu utilizarea unor dimensiuni minime ale sectiunilor
de beton se poate obtine daca se evita fisurarea sub incarcari de exploatare.
Pentru asta trebuie introduse eforturi de compresiune in beton, inainte de
aplicarea ncarcarilor de exploatare, in toate zonele in care in exploatare vor
aparea eforturi de intindere. Ideal este daca pe sectiune nu apar eforturi de
intindere in exploatare.
PREZENTARE GENERALA
Aceasta idee a fost utilizata pentru prima data la
elemente de beton in jurul anului 1930 de catre
inginerul francez Eugene Freyssinet care a
inventat betonul precomprimat.
Utilizarea acestui material a extins utilizarea
elementelor de beton armat la structure cu
deschideri mari care anterior erau rezolvate cu
otel.
O alta zona in care a fost utilizat betonul
precomprimat este cea a structurilor care
trebuie sa asigure etanseitate, respectiv
rezervoare.
Ideea precomprimarii are radacini in istorie si a
fost utilizata de-a lungul timpului la rotile de
lemn,butoaie,etc.
PREZENTARE GENERALA
Precomprimarea se realizeaza in doua moduri:
 Precomprimare cu armatura pre-intinsa

https://www.youtube.com/watch?v=pjwrXLWhISE
 Precomrpimare cu armature post-intinsa

Grinzi
https://www.youtube.com/watch?v=eQ2fJEbvJBs
Placi
https://www.youtube.com/watch?v=mfZo_HvMmM8
PREZENTARE GENERALA
Barele de armatura sunt intinse si blocate in pozitie deformata pe cofraj.
Betonul se toarna in contact cu aceste bare de armatura. Dupa intarirea
betonului se indeparteaza blocajele care mentin armatura in pozitie
deformata. Armatura tinde sa revina la dimensiunea initiala (armatura este
deformata elastic) si aplica eforturi de compresiune betonului. Daca armatura
preintinsa este amplasata in zona intinsa a elementului incovoiat, adica
excentric pe sectiune, eforturile de compresiune vor fi insotite si de momente
incovoietoare si de o contrasageata a elementului la transfer.
armătura preîntinsă.
ancoraj
Tipar metalic rigid cu deformabilitate axială neglijabilă

pentru execuţia şi precomprimarea unui singur element
PREZENTARE GENERALA
Pentru ca armatura preintinsa este amplasata in zona care va fi intinsa din
incovoiere in exploatare, adica excentric pe sectiune, efortul de compresiune
va fi insotit si de un moment incovoietor si de o deformare a elementului la
transfer, contrasageata.
ME
NP
sP sM s c ,inf  0
PREZENTARE GENERALA
Precomprimarea cu armatura post-intinsa:
Armatura se monteaza in teci care nu permit contactul cu betonul, inainte de
turnarea betonului. Dupa turnarea si intarirea betonului armatura montata in
prealabil in teci este fixata la unul dintre capete si intinsa la celalalt cu
ajutorul unei prese hidraulice. In armatura se introduc eforturi de intindere iar
in beton eforturi de compresiune.
Ancoraje mobile Ancoraje fixe

PREZENTARE GENERALA
Armarea elementelor de beton precomprimat este alcatuita din:
Armaturi active, sunt cele care contribuie la realizarea precomprimarii
Armaturi pasive, sunt armaturile din bare de otel pentru beton armat
Toroane
Armare grinda cu armatura post-intinsa
PREZENTARE GENERALA
Exemple de utilizare a betonului precomprimat
- Grinzi prefabricate cu deschiderri mari. Bentonul precomprimat permite
utilizarea cu eficienta economica a grinzilor de beton si la deschideri mai
mari de 15m.
- Placi prefabricate integral sau partial. Placile se pot realiza cu fasii cu
goluri precomprimate, prefabricate sau cu predale proecomprimate cu
suprabetonare de beton armat.
- Plansee de beton cu armatura post-intinsa executate monolit.
- Rezervoare de beton precomprimate
- Tuburi de beton precomprimat pentru sisteme de canalizare
- Stalpi prefabricate de iluminat de beton precomprimat
PREZENTARE GENERALA
Utilizarea betonului precomprimat
PREZENTARE GENERALA
Plansee cu armatura post intinsa – deschideri de 10m-15m
Piesa ancorare armatura

www.utcb.ro
PREZENTARE GENERALA
La proiectarea structurilor se fac verificari la:

 Stari limita ultime (SLU)
 Stari limita de serviciu (SLS)
Diferenta majora itre cele doua categorii de verificari este scopul acestora.
In cazul verificarilor la SLU scopul este siguranta vietii ceea ce inseamna
prevenirea ruperii sub valorile maxime probabile ale incarcarilor.
Scopul verificarilor la SLS este buna functionare a constructiei in parametrii
impusi de functiune. Aceste verificari se fac la incarcari care se intalnesc
frecvent in operarea normala a constructiei.
Exemple de verificari la SLU: verificare la rupere din incovoiere, forta
taietoare, torsiune,intindere,etc.
PREZENTARE GENERALA
Exemple de verificari la SLS:

- verificarea deschiderii fisurilor
- verificarea deformatiilor elementelor structurale
- verificarea planseelor la vibratii
Fisurarea elementelor de beton armat este normala. Prevenirea fisurarii nu

reprezinta un criteriu de proiectare pentru structure de beton armat. Ceea ce
trebuie insa controlat este deschiderea fisurilor in exploatare.
Elementele de beton armat fisureaza datorita eforturilor de intindere si
intindere din incovoiere. Aceste eforturi au doua surse principale:
- Incarcarile normale de exploatare
- Deformatii impiedicate din contractia betonului si variatii de temperatura
Pentru a asigura o buna functionare a structurilor de beton armat este, in
general, necesara limitarea deschiderii fisurilor la 0.3mm.
In cazul in care elementele de beton armat trebuie sa asigure etanseitatea
limitarea este mai severa la 0.2mm in cazul elementelor incovoiate si la
0.1mm in cazul elementelor intinse.
 Fisurarea excesiva reduce durabilitatea structurilor de beton armat datorita
reducerii protectiei anticorozive asigurata de acoperirea cu beton armaturii.
Fisurarea elementelor exterioare expuse direct inghet-dezghetului duce
dezintegrarea elementului datorita apei care ingheata in fisuri. Problemele de
durabilitate datorate fisurarii excesive sunt abordate si in normativele si
standardele de specialitate care impugn limitarea deschiderii fisurilor in functie
de clasa de expunere a elementului.
 Fisurarea excesiva afecteaza estetic cladirea. Fisurile vizibile creeaza un
sentiment de nesiguranta utilizatorilor. Sondajele facute printer utilizatori au
indicat faptul ca marea majoritate incep sa perceapa fisurile incepand cu
deschideri de 0.4 – 0.5mm. Sin in acest caz o limitarea a deschiderii fisurilor la
0.3mm este satisfacatoare.
 Fisurarea excesiva poate avea impact negativ asupra functionarii daca elementul
de beton armat trebuie sa asigure etanseitatea. De exemplu in cazul peretilor
perimetrali de subsol, al radierelor de beton armat si al placilor de subsol.
Fisurarea excesiva a radierelor si peretilor perimetrali permite accesul apei in
subsol atunci cand acesta este sub nivelul panzei freatice. Fisurarea excesiva a
planseelor de subsol utilizare ca parcaje auto permite trecerea apei cu degivranti
si compusi solubili din beton de la un nivel la altul si afecteaza autoturismele
parcate la nivelurile inferioare. In cazul elementelor care asigura etanseitatea
limitarea este la 0.2mm si 0.1mm.
 Controlul fisurarii se face prin calcul la eforturile din exploatare
 Controlul fisurarii se face prin utilizarea unor betoane cu rapoarte mici
apa/ciment, betoane cu contractii reduse
 Controlul fisurarii prin turnarea si tratarea corespunzatoare a betonului
dupa turnare. Este foarte importanta impiedicarea pierderii rapide a apei
din beton, fenomen care duce la contractii mari si fisurare excesiva
 Controlul fisurarii prin aplicarea unei tehnologii potrivite de executie.
Elementele trebuie impartite in ploturi de turnare de lungimi rezonabile,
trebuie evitata turnarea in sah (un plot nou intre doua ploturi deja intarite),
trebuie utilizate rosturile de turnare deschise tempoirara (delay strips)
 Controlul fisurarii prin armare. Este necesara dispunerea unor cantitati
minime de armature in toate zonele in care in exploatare pot aparea eforturi
de intindere. Pentru limitarea deschiderii fisurilor este foarte importanta
limitarea eforturilor de intindere in armatura in exploatare la aproximativ
50% din rezistenta armaturii. In cazul elementelor de suprafata, cu
armatura distribuita, este indicata utilizarea unor diametre mai mici si
distante mici intre bare
 Controlul fisurarii prin detalii care sa reduca fisurarea din deformatii impiedicate.
De exemplu rosturile permanente de contractie-dilatare
w k  w max
wk – deschiderea calculată a fisurii

wmax – deschiderea maximă admisă a fisurii
w w
Deschiderea fisurii este diferenţa dintre lungimea

deformată a armăturii şi cea a betonului pe
distanţa dintre două fisuri.
sr
w k  s r ,max e sm  e cm 
esm es,max
sr,max - distanţa maximă dintre fisuri

ecm ec,max
esm - deformaţia medie a armăturii, incluzând

fb,max
fbm efectul deformaţiilor impuse şi ţinând cont de
participarea betonului întins
sr / 2 sr / 2 ecm - deformaţia medie a betonului între fisuri

Controlul fisurarii placilor fara calculul deschiderii fisurilor
Deformatiile excesive in exploatare pot afecta functionarea normala a

cladirilor prin avarierea elementelor de compartimentare sau a fatadelor.
Deformatiile excesive creeaza o senzatie de nesiguranta ocupantilor.
Deformatiile excesive in exploatare pot duce la intreruperea functionarii sau
functionarea incorecta a unor echipamente. De exemplu intreruperea
functionarii podurilor rulante.
In general limitarea sagetii totale a elementelor incovoiate la o valoare egala
cu L/250 este satisfacatoare in exploatare (L-deschiderea elementului).
In cazul unor elemente fragile de finisaj atasate structurii care pot fi afectate
de deformatiile acesteia se limiteaza suplimentar sageata din incarcari dupa
executia finisajelor la valoarea L/500.
Limitarea sagetii in exploatare se verifica prin:
 max   adm
 max - săgeata generată de acţiunile considerate, a cărei

valoare se obţine prin calcul
 adm - valoarea limită (admisibilă) a săgeţii care depinde de tipul

elementului structural, de destinaţia construcţiei şi de
prezenţa şi caracteristicile elementelor nestructurale

Datorita dificultatilor de calcul, pentru cazurile curente, codurile permit verificarea
deformațiilor în exploatare fără calculul efectiv al săgeții maxime.
Practic, verificarea săgeții se face prin limitarea raportului dintre deschiderea
elementului și înălțimea secțiunii acestuia (L/h) sau dintre deschiderea elementului
și înălțimea utilă (l/d).
Verificări mai riguroase sunt necesare pentru elementele care nu satisfac aceste
condiții limită sau atunci când trebuie considerate alte valori limită decât cele
admise în metodele simplificate.

Vibratiile excesive ale planseelor pot

perturba activitatile care se desfasoara
intr-o cladire. Acestea pot sa provoace
discomfort ocupantilor sau pot sa
impiedice functionarea corespunzatoare
a unor aparate de masura.
In prezent nu exista documente
normative pentru verificarera la vibratii.
Aceste verificari se pot face utilizand
ghiduri de proiectare cum ar fi:
Metoda simplificata de verificare, fara calcul
dinamic:
1.6

0
0 0.4 0.8
Timp (s)
1.6
FEM 3D model in
ETABS 2013
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Timp (s)
Offices Comfort factor R

General office 8
Special office 4
Busy office 12
www.utcb.ro
Elementele structurilor de beton armat sunt solicitate frecvent la torsiune

datorita caracterului structural spatial si legaturilor rigide la noduri. Momentul
de torsiune produs de rasucirea impiedicata a elementelor structurale.
Torsiunea poate fi cauzata de compatibilitatea deformatiilor si/sau realizarea
echilibrului in cazul unor elemente in consola.
Din punct de vedere al calculului se disting doua abordari in functie de tipul
de torsiune:
 Torsiunea de echilibru.In acest caz calculul este esential datorita
faptului ca echilibrul structural se realizeaza pein torsiune.
 Torsiunea de compatibilitate a deformatiilor. In acest caz torsiunea este
cauzata de compatibilitatea deformatiilor la structure partiale cu noduri
rigide. Deoarece echilibrul structurii nu depinde de torsiune nu este
necesar calculul la torsiune. Armarea se face pe criterii constructive
In figura de mai jos este prezentat un exemplu in care echilibrul se realizeaza

prin torsiune. Placa in consola din figura se incastreaza prin torsionarea
grinzii. Momentul incovoietor din placa este echilibrat de momentul de
torsiune din grinda. In practica aceasta situatie este intalnita frecvent in cazul
copertinelor de beton armat care nu se afla la nivelul planseelor peste parter.
Grindă
Placă în consolă
Schema de calcul
Torsiunea de compatibilitate este intalnita in practica la rezemarea placilor de

beton armat pe grinzile perimetrale, de fatada sau la rezemarea grinzilor
secundare pe grinda principala de fatada.
Momentul incovoietor al grinzii
Planseu cu grinzi principale si secundare secundare pe reazem este
echilibrat de un moment de
GS
GS
GS
torsiune in grinda principala de
fatada. Daca in calculul grinzii
1
GP
secundare se ignora incastrarea
prin torsionarea grinzii
1-1 principale nu este necesara
1
verificarea la torsiune prin

M T
GS calcul a grinzii principale. Si
placa se incastreaza pe contur
prin torsionarea GP.
FISURARE SI RUPERE DIN TORSIUNE
Fisurarea elementelor torsionate este “elicoidala” in lungul elementului.

Suprafata de rupere nu este plana, vezi figurile alaturate.
fisură
Traseul fisurii
ARMAREA SPECIFICA A ELEMENTELOR TORSIONATE
Preluarea eforturilor de intindere din torsiune se face cu armature

longitudinala care poate fi distribuita pe tot conturul sectiunii de beton armat
si cu etrieri cu raura dubla la partea superioara pentru ca etrierul trebuie
ancorat la capacitate pe toata lungimea lui.
fisură
Traseul fisurii
Modelul de calcul utilizat in SREN1992 este un model de grinda cu zabrele

spatiala.
 Talpile intinse ale GZ model reprezinta armature longitudinala intinsa
din torsiune a grinzii de beton armat.
 Montantii intinsi ai GZ model reprezinta armature transversala
dimensionata pentru preluarea torsiunii a grinzii de beton armat
 Diagonalele comprimate ale GZ model reprezinta diagonale comprimate
de beton acre se formeaza in zonele perimetrale ale sectiunii de beton
armat care sunt active in preluarea torsiunii
Experimentele pe elemente torsionate de beton au aratat faptul ca zona cu

contributie semnificativa in preluarea torsiunii se afla pe conturul sectiunii si
are o grosime aproximativ egala cu raportul intre aria sectiunii si perimetrul
acesteia.
tef A
t ef 
u
tef
A - aria totală a secţiunii delimitate de perimetrul exterior
u - perimetrul exterior al secţiunii
A  bh  bh
  t ef 
u  2  b  h  2  b  h 
Momentul de torsiune este echilibrat pe sectiune de momentul dat de

rezultanta eforturilor tangentiale din zona de sectiune activa la torsiune
Ed tef bk
Ndh  TEd   Ed  t ef  hk   bk   Ed  t ef  bk   hk
tef Ndv 
TEd
Ed tef hk
TEd   Ed  t ef   2 bk hk 
   Ed 
hk
Ed
TEd bk hk  Ak  2 Ak  t ef

Ed tef
bk
14
Eforturile se transmit in lungul grinzii prin forte de compresiune in

diagonalele GZ model. Aceste forte se determina cu relatiile:
 Ed  t ef  bk TEd
N dh   N dh   bk
Ndh sin  2 Ak  sin 

Ed tef bk
Ndh 
 Ed  t ef  hk
N dv 
sin 
Ed tef hk
tef Ndv

Ed tef hk
 TEd
hk TEd N dv   hk
Ed

2 Ak  sin 
Ed tef
bk
Verificarea diagonalelor comprimate de beton se face cu relatia:
N dv
c   fcd 2
Abiela
 hk
Abiela  t ef h k cos  

TEd 
N dv  h k 
2 Ak sin  
hk
 TEd 1
    fcd
t ef  2 Ak sin  cos 
TEd  TRd ,max  2 Ak  t ef   fcd sin  cos 

Verificarea montantilor intinsi – etrieri de torsiune se face cu relatia:
s s s
hk ctg  TEd
Asw fywd  N wv   hk  sin 
hk s 2 Ak sin 
Nwv
 
 Nlv Asw TEd
  tan 
s 2 Ak  fywd
hk ctg
Asw
- Include o ramură de etrier
s
Verificarea talpilor intinse – armature longitudinala pentru torsiune se face cu
relatia: b k
s s s
hk
hk
Nwv

 Nlv N l  2  N lv  2  N lh
hk ctg TEd
Nl   ctg   2 hk  2 bk 
N lv  N dv cos  2 Ak
TEd
N lv   hk  cos 
2 Ak sin  2 hk  2 bk   u k
 
TEd TEd TEd  u k
N lv   ctg   hk N lh   ctg   bk  Asl  f yd   ctg 
2 Ak 2 Ak 2 Ak
Armatura longitudinala si transversala rezultata din calcul la torsiune se
dispune suplimentar fata de armatura determinata din calcul la incovoiere si
forta taietoare.
Solicitarea de torsiune se produce, in general, simultan cu solicitarea la
incovoiere si forta taietoare. Din acest motiv verificarea diagonalelor
comprimate de beton trebuie facuta la actiunea combinata torsiue-forta
taietoare.
TEd VEd TEd VEd

T + V T + V
a) Secţiune tubulară b) Secţiune plină

Verificarea diagonalelor comprimate de beton la actiunea combinata

torsiune-forta taiatoare se face cu relatia:
www.utcb.ro
Ruperea la strapungere este o rupere din forta taietoare a placilor de beton

armat.
Aceasta verificare trebuie facuta de fiecare data cand forte concentrate cu
valori mari sunt amplasate pe suprafete mici de placa.
Exemple de situatii in care trebuie facuta verificare la strapungere a placilor:
1.Placi rezemate direct pe stalpi, fara grinzi. Aceste plansee se numesc
plansee dala
2. Stalpi rezemati pe radiere de beton armat (radierul este o placa groasa
de beton cu rol de fundatie)
3. Echipamente grele, rafturi, rezervoare rezemate pe placi de beton armat
A A
1
A-A
2
Rupere la forta taietoare = strapungere
3
Cedare din strapungere plansee
parcare Atlantic City
Tropicana Casino
https://www.nordenson.com/projects/tr
opicana-casino-garage-collapse-
investigation
Piper's Row Car Park, Wolverhampton, UK, 1997

https://www.epstal.pl/en/researches/punching-shear-test-part-2
Cresterea rezistentei la strapungere a placii se face prin:
 Ingrosarea locala a placii in zona stalpilor => plansee cu capiteluri.
Aceasta solutie se aplica la radiere de beton armat si plansee dala
 Ingrosarea generala a placii. Aceasta solutie se aplica in cazul in care
avem forte concentrate mari pe placa din rafturi sau echipamente. In
general pozitia acestor forte nu este stabilita cu exactitate din faza de
proiectare asa ca nu se pot aplica solutii locale.
 Armarea transversala a placii in jurul stalpilor. Aceasta sta solutie se
aplica in general in cazul planseelor dala si radierelor.
 Cresterea clasei betonului se poate aplica in toate cazurile. Aceasta
solutie este insa limitata la betoanele utilizate in mod frecvent. In acest
moment, in Romania, clasele de beton uzuale sunt in domeniul C20/25 –
C40/50
A A A A
Armatura
A-A Capitel A-A strapungere
Armatura de strapungere este o armatura transversala in placa si se
distribuie in jurul stalpilor, peretilor sau in zonele cu forte concentrate mari.
In practica se folosesc atat armature de strapungere din otel beton cat si
dispozitive produse industrial.
Armare de strapungere Armare de strapungere cu

dispozitive agrementate
cu bare de otel beton
produse industrial
In cazul fortelor concentrate pe placi valoarea de proiectare a fortei de
strapungere este egala cu valoare de proiectare a fortei concentrate care
actioneaza pe placa.
In cazul stalpilor care reazema pe radiere de beton armat valoarea de
proiectare a fortei de strapungere este egala cu valoarea de proiectare a
fortei axiale din stalp. Daca stalpii au si moment incovoiector trebuie
majorata forta de strapungere utilizata in calculul radierului. O metoda
simplificata se va prezenta in continuare.
In cazul planseelor dala forta de strapungere este reactiuniea placii pe
stalp. In stabilirea valorii de proiectare a fortei de strapungere trebuie tinut
cont si de momentele neechilibrate din placa in jurul stalpilor. O metoda
simplificata va fi prezentata in continuare.
Exemplu
V = 6/2 *7/2 *10 = 105 kN
Aceasta valoare a fortei de strapungere
trebuie majorata pentrui a tine cont de
6m
momentele neechiloibrate din placa in jurul

stalpilor. Eurocodul propune o metoda
simplificata in care aceasta forta denumita
“strapungere centrica” se inmulteste cu un
coefficient supraunitar.
7m
Exemplu
V = 6/2 *7/2 *10 = 105 kN

In cazul stalpilor amplasati la coltul placilor
acest coeficient este 1,5, adica se majoreaza
6m
forta de strapungere din incarcari cu 50%.

VEd = 105 *1,5 =158 kN
7m
SREN1992-1-1 propune o metoda simplificata pentru a tine cont de
momentele neechilibrate din placa in jurul stalpilor. Forta de strapungere
obtinuta din calcul pe baza incarcarilor se inmulteste cu un coefficient
adimensional care are urmatoarele valori:
 Stabilirea necesitatii untilizarii capitelurilor
Se calculeaza o valoare maxima a fortei de strapungere ce poate fi
preluata de placa cu grosimea proiectata si cu clasa de beton stabilita
anterior. Daca aceasta valoare este mai mica decat forta de strapungere ce
trebuie preluata trebuie marita sectiunea placii in jurul stalpului (capitel)
sau clasa betonului.
≥
U0 : perimetrul ariei incarcate sau perimetrul stalpului la plansee dala,
stalpi interiori
d : inaltimea utila a sectiunii de beon armat, (dx+dy)/2
fcd: valoarea de proiectare a rezistentei la compresiune a betonului
n: factor de reducere a rezistentei la compresiune a betonului din diagonale
pentru a tine conte de solicitarea defavorabila compresiune-intindere
Se calculeaza capacitatea betonului de a transmite forta taiatoare fara
armatura transversala.
Daca VRdc ≥ VEd nu este necesara armatura transversala de strapungere
Daca VRdc < VEd este necesara armatura transversala de strapungere
𝑅𝑑𝑐 ≥
n Rd,c  CRd,c  k 100  ρl  fck 1/3  n min n min  0.035  k 1.5  fck
0 .5
CRd,c  0.18 /  c  0.12

200
k  1  2,0 ; d mm 
d
l  l ,x  l ,y  0,02
c2
c1
 Calculul armaturii transversale
Relatia de verificare in cazul placilor armate transversal este:
V
n Ed    Ed  n Rd,cs
u1  d
d   1 
n Rd,cs  0,75 n Rd,c  1,5    Asw  fywd,ef  sinα  
 sr   u1  d 
Asw – aria armăturilor de străpungere de pe un perimetru din jurul stâlpului [mm²]

sr
– distanţa pe direcţie radială între perimetrele de armături de străpungere [mm]
fywd,ef  250  0.25d  fywd – rezistenţa efectivă de calcul a armăturilor de străpungere [MPa]
α – unghiul între armăturile de străpungere şi planul dalei
d – media înălţimilor utile pe direcţiile ortogonale [mm]
Distanta intre randurile de armatura in directie radiala Sr<0.75d
Distanta intre randurile de armatura in directie
tangentiala St<1.5d
Armaturile se distribuie pe mai multe randuri

(perimetre) amplasata la distantele maxime Sr si
St pe suprafata de placa amplasata intre fata
stalpului si perimetrul aflat la 1,5d in interiorul
unui perimetru de control notat cu Uout,eff
≤ 1.5d uout
A B
sr ≤ 0.75d A B
≤ 0.5d
> 0.3d
≤ 0.5d sr ≤ 0.75d ≤ 1.5d
> 0.3d
A - Perimetrul de referinţă de bază
B - Perimetrul de referinţă uout dincolo de care nu mai este nevoie de

armătură de străpungere
Perimetrul de control este perimetrul pentru care betonul poate transfera
singur forta taietoare, fara armature transversala
VEd
uout ,ef   
n Rd ,c  d
Aria minima a unui brat de armature transversala se stabileste cu relatia:
1.5 sin   cos   fck 

Asw ,min  0.08
sr  st  fywk
www.utcb.ro
 CALCULUL ARMATURII DE SUSPENDARE
Problema suspendarii incarcarii apare atunci cand forte concentrate cu valori
mari sunt tranmise catre zona intinsa, fisurata din incovoiere, a elementelor
de beton armat. In cazul in care nu se dispune armatura care sa transfere
forta catre zona comprimata, numita si armatura de supendare, exista riscul
cedarii locale la forta taietoare.
Armatura de suspendare
Problema suspendarii apare la intersectia grinzilor in cazul rezemarilor de
ordinul II, grinda pe grinda. Grinda secundara, care reazema pe o grinda
suport, denumita grinda principala, transmite reactiunea catre zona intinsa a
grinzii principale deoarece zona comprimata in grinda secundara este la
partea inferioara pe reazem.
Zona
comprimata GS
Planseu cu grinzi principale si secundare
GS 1-1
GS
GS
GP
2
GP
Zona intinsa GP
1 1 2-2
2
GS
Alte exemple de situatii in care este
necesara armatura de suspendare:
- Echipamente grele agatate de partea
inferioara a grinzilor
- Intersectii de pereti de subsol
- Plansee cu grinzi “intoarse”, placa se Forta se transfera catre zona
comprimata cu armaturi de
afla la partea inferioara a grinzii suspendare
Forta se transfera direct in

zona comprimata
Grinzi “intoarse”, reactiunea

placii trebuie transferata
Armatura de suspendare la intersectia catre zona comprimata a
peretilor de subsol grinzii
CALCULUL ARMATURII DE SUSPENDARE
Suspendarea incarcarilor in grinzi se poate face cu armaturi sub forma de
etrieri si cu armaturi inclinate.
Armaturile de suspendare se dispun suplimentar fata de cele dimensionate
pentru preluarea fortei taietoare.
Armatura se calculeaza astfel incat toata forta ce trebuie suspendata sa fie
transferata catre zona comprimata a sectiunii grinzii.

Suspendare cu armaturi inclinate Suspendare cu etrieri
GP GP
a
CALCULUL ARMATURII DE SUSPENDARE – ARMARE CU ETRIERI

Aria de armatura de supendare = numar etrieri x numar brate active x arie etrier
ne Asw
Suspendare cu etrieri
ne* Asw*fyd ≥ V
GP
CALCULUL ARMATURII DE SUSPENDARE – ARMARE CU BARE INCLINATE

Aria de armatura de supendare = 2 x numar bare x arie bara
nb As
Suspendare cu armaturi inclinate
2*nb* As*fyd *sina ≥ V GP

a
www.utcb.ro
Prin rosturi prefisurate definim rosturile de executie care separa etapele
diferite de turnare. Este evidenta necesitatea tehnologica de utilizare a
rosturilor. Turnarea tuturor elementelor structurale intr-o etapa este imposibil
de realizat.
Etape turnare perete Grinda T “inima” prefabricata placa

beton armat monolita
Etapa i+2 Rosturi de turnare
Etapa i+1
Etapa i
Problema despre care discutam in acest capitol este transferul fortei
taietoare in rosturile care separa betoane turnate in etape diferite.
De exemplu transferul fortei taietoare in rosturile orizontale din pereti
amplasate deasupra si sub placi. O alta situatie este transferul fortelor care
apar in sectiunea care separa inima prefabricata de placa monolita a grinzii
din figura.
M C
Lunecare in rost
prefisurat T C+ DC
S
Nivelul i+1
hf
M+ DM
Nivelul i
Grinda T “inima” prefabricata placa T+ DT
monolita
Fortele care se opun lunecarii celor doua parti de element separate de rostul
prefisurat sunt:
- Forta de frecare la deplasarea relativa a celor doau corpuri
- Forfecarea in armatura care traverseaza rostul, “efect de dorn”
- Inclestare mecanica in neregularitatile suprafetei rostului. Pentru un
efect sporit se recomanda prelucrarea mecanica a suprafetei rostului
sau praguri realizate la turnare
Forta de se opune lunecarii in aceste rosturi prefisurate. Aceasta forta este
direct proportionala cu forta de compresiune pe suprafata de lunecare si cu
coeficientul de frecare al suprafetei.
Forta de compresiune este produsa in mod natural de incarcari gravitationale
in cazul elementelor verticale. In cazul grinzilor forta de compresiune din
incarcari este insa redusa si trebuie obtinuta in alt mod.
Suprafetele de beton ale rosturilor de turnare nu sunt perfect plane. La rost apar in
mod natural denivelari din turnare. Acestea sunt accentuate prin prelucrare
mecanica a rostului. Uneori, din turnare, se realizeaza praguri/”dinti de beton”.
Aceste praguri sunt specifice structurilor prefabricate. Executia lor prin turnare in
santier este dificila. In cazul structurilor monolite se creeaza asperitati prin
prelucrare mecanica dupa turnare.
Datorita neregularitatilor suprafetei orice deplasare in lungul rostului presupune si o
deplasare perpendiculara pe rost.
Nivel i+1
Nivel i+1
DV
Nivel i DH
Deplasarea perpendiculara pe rost este impiedicata de armaturile care
traverseaza rostul. In aceste bare de armatura apar forte de intindere iar pe
suprafata rostului eforturi de compresiune.
Intindere in barele
care traverseaza
rostul
Compresiunea pe rost produce forta de frecare care se opune lunecarii.
Aceasta forta este direct proportionala cu rezistenta la intindere a armaturii
care traverseaza rostul As*fyd si cu coeficientul de frecare al suprafetei
rostului prefisurat.
Compresiune pe
rost
Intindere in barele
care traverseaza
rostul
Relatia de calcul din SREN1992 este dezvoltata pe baza modului de preluare a
fortei taietoare prezentat anterior. Suplimentar in relatia de calcul din
SREN1992 apare o componenta de forfecare preluata de beton si una
preluata de armatura inclinata.
Forta de lunecare Forta de frecare din

Forta de preluata
capabila compresiunea pe
direct de armature
rost cauzata de
care traverseaza
incarcari exterioare
Forta de lunecare Forta de frecare din rostul la unghiul a
preluata de beton compresiunea pe rost
prin forfecare cauzata armatura care
traverseaza rostul
In Eucocod se dau valori pentru coeficientul adimensional c si pentru
coeficientul de frecare. Aceste valori sunt:
www.utcb.ro
Aceasta verificare trebuie facuta atunci cand placa contribuie la preluarea

eforturilor de compresiune/intindere din incovoiere impreuna cu inima grinzii.
Situatia este intalnita in cazul grinzilor care fac parte din plansee monolite de
beton armat si in cazul grinzilor prefabricate cu forma de T.
In cazul grinzilor prefabricate verificarea la forfecare intre talpa si inima este
unul dintre criteriile pe baza caruia se stabileste grosimea placii si armatura
din placa perpendiculara pe inima grinzii.
Grinda T Grinda T
prefabricata monolita
Variatia momentului in lungul grinzii produce o variatie a fortei de
compresiune din placa. Variatia efortului in zona de placa din exteriorul inimii
produce un efort de forfecare intre placa si inima grinzii, vEd
Dx Fd
Fd vEd
Fd+ DFd
M+ DM
hf
M Fd+ DFd
1 2
1-1 2-2
C1 hf
C2 Fd
M Fd Fd + DFd
T2 Fd + DFd
M+ DM
T1 1 2
Forfecarea intre talpa si inima grinzilor cu forma de T este direct

proportionala cu variatia momentului. Aceasta este zero in zonele cu moment
constant si creste in zonele in care momentul variaza mult.
zona cu forfecare zona cu forfecare

mare zona cu forfecare mare
redusa
PREZENTAREA MODELULUI DE CALCUL
Modelul de calcul este de tip grinda cu zabrele in planul talpii. Forta se
transmite de la talpa la inima printr-un sistem de bare intinse si bare
comprimate.
Barele comprimate (1) modeleaza diagonale comprimate de beton care se
formeaza in talpa/placa iar barele intinse (2) reprezinta armaturile din placa
perpendiculare pe inima grinzii.
sf s f s
f
Fd
Asf
Fd
Fd+ DFd
hf qf
Fd+ DFd
1
2
In prima etapa a calculului se stabileste daca este necesara armatura in

talpa/placa perpendiculara pe inima grinzii pentru transferul fortelor de la
talpa la inima.
Daca se respecta inegalitatea de mai jos armatura nu este necesara.
≤ 0.4
Daca nu se respecta inegalitatea de mai jos este necesara armatura in placa

perpendiculara pe inima grinzii pentru transferul fortelor de la placa catre
“inima “ grinzii. Aceasta armatura se determina prin calcul pe baza unui
model tip grinda cu zabrele plana.
In prima etapa a calculului se face verificarea diagonalelor comprimate de

beton
bf
bf0 bw bf0
qf
bf0
hf
Grinda cu zabrele
Grinda cu zabrele
model
model
bf0*cotqf
Forta taietoare colectata de o diagonala este egala cu:
bf
bf0 bw bf0
qf
bf0
hf
Grinda cu zabrele
Grinda cu zabrele
model
model
bf0*cotqf
Forta axiala de compresiune in diagonala este egala cu:

)/cos
Sectiunea diagonalei comprimate:

hf
bf0*cosqf
Verificarea diagonalei comprimate:
)/(bf0*cos2 *hf) ≤ n*fcd

Daca diagonala de beton se verifica inseamna ca placa are grosime suficienta

si se trece la dimensionarea armaturii.
Daca diagonala de beton nu se verifica se ingroasa placa si se reia calculul.

CALCULUL CONFORM SREN1992-1-1 – VERIFICAREA MONTANTILOR INTINSI
In cea de a-II-a etapa a calculului se face verificarea montantilor intinsi care

furnizeaza cantitatea de armatura din placa perpendiculara pe inima grinzii
bf
bf0 bw bf0
hf
bf0
qf
bf0*cotqf
∗
=>
𝑓
𝑓
www.utcb.ro
FORTA TAIETOARE:
MODEL
INTINSA
FORTA TAIETOARE:
MODEL
INTINSA
Ginda de beton armat este inlocuita in calculul la forta taietoare cu o grinda

cu zabrele plana. Transferul fortei taietoare catre reazeme se face prin
intermediul barelor intinse si comprimate ale grinzii cu zabrele model.
Calculul la incovoiere se face intr-o etapa anterioara. Verificarea la incovoiere
se face pe baza echilibrului in sectiuni normale la axa elementului. Acest
calcul nu tine in nici un fel cont de prezenta/transferul fortei taiatoare.
4 3
2
VED*1/sinq
1
C
VED
z d h
q
MED as
T bw
1
Ecuatie de echivalenta, de momente in sectiunea 1-1 fata de centrul de

greutate al zonei comprimate de beton incluzand si forta taietoare ce se
transmite inclinat prin diagonalele comprimate de beton:
VED*1/sinq
1
C
VED
z d h
q
MED as
T bw
1 - forta suplimentara de intinere
din armatura longitudinala
intinsa produsa de transferul
“diagonal” al fortei taietoare.
La forta de intindere calculata
din incovoiere, din echilibru in
sectiuni normale la axa
elementului trebuie adaugata
+ forta de intindere care rezulta
din transferul fortei taietoare
Verificarea armaturii longitudinale intinse/verificarea talpii intinse a grinzii cu

zabrele model la forta de intindere produsa de actiunea combinata moment
incovoietor forta taietoare presupune respectarea inegalitatii de mai jos pe
toata lungimea elementului:
Obs: alegerea unui unghi q mic in modelul de calcul la forta taietoare asigura
un consum minim de otel pentru armatura transversala dar duce la cresterea
fortei suplimentare de intindere in armatura longitudinala datorita transferului
fortei taietoare prin diagonalele de beton armat. Forta din diagonala
comprimata Acest fapt poate sa duca la cresterea consumului de otel in
armatura longitudinala deoarece lungeste barele de armatura care se intrerup
pe parcurs
Calculul practice la incovoiere cu forta taietoare se face in doua etape

separate. In prima etala se face calculul la incovoiere pe baza echilibrului in
sectiuni normale la axa elementului fara considerarea fortei taietoare. Aceste
calcule se fac in sectiunile de moment maxim si dimensioneaza armatura
longitudinala intinsa.
In etapa a-II-a se face calculul la forta taietoare si se dimensioneza armature
transversala. In aceasta etapa se stabileste si inclinarea diagonalelor
comprimate ale GZ model, adica unghiul q.
In etapa a-III-a se face verificarea armaturii longitudinale pe toata lunggimea
grinzii si se stabilesc sectiunile in care o parte din armaturile determinate in
sectiunile de moment maxim pot fi intrerupte. Aceasta verificare nu duce la
suplimentarea armaturii longitudinale calculata in sectiunile de moment
maxim ci doar la stabilirea sectiunilor de intrerupere a unei parti din acesata
armatura
FORTA TAIETOARE:
MODEL
INTINSA
In general momentele incovoietoare variaza semnificativ in lungul
elementului. Din acest motiv o parte din armatura longitudinala intinsa
determinate din calcul la incovoiere in sectiunile de moment maxim poate fi
intrerupta la o anumita distanta de aceasa sectiune. In cazul momentelor de
la partea superioara a grinzilor si placilor, care se anuleaza la o anumita
distanta de reazem toata armatura poate fi oprita in sectiunea in care aceasta
nu mai este necesara.
Pentru stabilirea corecta a acestor sectiuni de intrerupere trebuie tinut cont
de forta reala de intindere din armatura care se calculeaza penbtru solicitarea
combinata M-V. Asta inseamna verificarea urmatoarei inegalitati:
Deoarece verificarea acestei inegalitati
trebuie facuta pe toata lungimea grinzii v v
este indicat sa se utilizeze o metoda v v
lbd
grafica care sa permita o verificare
vizuala.
Pentru asta variatia cerintei si
capacitatii in lungul elementului se vor T
printa la aceeasi scara. Daca cerinta
este mai mica decat capacitatea pe
toata lungimea grinzii inseamna ca
armatura longitudinala intinsa a
elementului/talpa intinsa a GZ model Capacitate Armatura
se verifica. Cerinta Sectiuni
intrerupere
Aplicarea practica a metodei grafice pentru stabilirea sectiunilor in care se
poate intrerupe o parte sau toata armature longitudinala intinsa persupune
percurgerea urmatoarelor etape de calcul:
- Pe baza diagramei de momente se calculeaza simplificat forta in armatura
longitudinala intinsa cu ajutorul relatiei M/z. Bratul de parghie z determinat in
sectiunea de moment maxim se considera constant pe toala lungimea grinzii.
Acest calcul se face intr-un numar suficient de mare de puncta astfel incat sa
se surprinda variatia fortei in lungul elementului.
- Se reprezinta grafic punctele cu coordonate x=pozitia in lungul grinzii pentru
care s-a extras momentul si s-a calculata forta, reprezentata la scara
lungimilor, de exemplu 1:50, scara la care se reprezinta grinda si y=forta de
intindere cerinta la o scara a fortelor stabilita de catre cel care face analiza,
de exemplu 1cm=100kN
Aceasta reprezentare este variatia fortei de intindere in armatura longitudinala
in lungul grinzii calculata simplificat, fara a tine cont de influenta fortei
taietoare
y1= T1=M1/z
1 y2= T2=M2/z
2
x1
x2
- Pentru a tine cont si de forta suplimentara de intindere rezultata din transferul
fortei taietoare DFtd , se traseaza “diagrama dilatata”
a1 a1 a1
a1 a
DFtd
a1
a1
a punctele diagramei se
translateaza cu distanta a1 la
DFtd
scara lungimilor (de exemplu
1:50)
“diagrama dilatata”
“Diagrama dilatata” se traseaza prin translatarea tuturor punctelor diagramei

de variatie a fortei de intindere in armatura M/z cu aceeasi valoare 0.5*z*cotq.
Aceasta diagrama reprezinta cerinta deoarece include si forta suplimentara de
intindere datorata transferului fortei taietoare DFtd
- Pe acelasi desen utilizand aceeasi scara pentru lungimi si forte se traseaza si
diagrama care reprezinta variatia capacitatii in lungul grinzii.
a1 a1
a1
a1
Capacitate > Cerinta => armatura se verifica

In figura precedenta capacitatea, care este reprezentata cu linie albastra este
constanta pe toata deschiderea grinzii deoarece armatura este continua pe
toata lungimea grinzii si este ancorata la capete cu sudura pe placate metalice.
Dupa cum se observa din analiza celor doua diagrame capacitatea devine mult
mai mare decat cerinta catre reazeme.
O proiectare economica impune in acest caz intreruperea unei parti din
armatura inainte de reazeme pentru a apropia capacitatea de cerinta. Stabilirea
sectiunilor de intrerupere se face grafic astfel incat capacitatea sa nu fie mai
mica decat cerinta.
Un alt principiu folosit este faptul ca o bara poate sa preia o forta egala cu zero
in sectiunea de intrerupere si o forta egala cu capacitatea ei la o lungime de
ancorare de aceasta sectiune. Variata capacitatii barei pe lungimea de ancorare
poate fi considerata in mod simplificat liniara.
a1 a1
a1 1f20
2f20
a1 3f20
4f20
5f20
lbd lbd
2f20
3f20
FORTA TAIETOARE:
MODEL
INTINSA
www.utcb.ro
FORTA TAIETOARE:
TRANSVERSAL
FORTA TAIETOARE:
TRANSVERSAL
4
1 Armaturi longitudinale de montaj amplasate la partea superioara a grinzii.
Aceste armaturi au rolul de a forma o carcasa rigida impreuna cu armatura
transversala (etrierii) pentru a mentine pozitia armaturii transversal in
timpul betonarii. La colturile etrierilor trebuie introduce intotdeauna bare
longitudinale chiar daca nu sunt necesare din calculul de rezistenta. Aceste
bare reduc si fisurarea din contractie la partea superioara a grinzii
2 3 Armaturi longitudinale de rezistenta cu rolul de a prelua intindere din
incovoiere la partea inferioara in campul grinzii si forta taietoare catre
reazeme, cu zona inclinata
4 Armaturi longitudinale de rezistenta cu rolul de a prelua intindere din

incovoiere la partea inferioara in campul grinzii
5 Armaturi transversale de rezistenta (etrieri) cu rolul de a prelua forta

taietoare
ARMATURI PENTRU PRELUAREA FORTEI TAIETOARE GRINZI
(etriei)
ARMATURI PENTRU PRELUAREA FORTEI TAIETOARE STALPI
(etriei)
FORTA TAIETOARE:
TRANSVERSAL
Modelul cel mai utilizat pentru calculul la forta taietoare al elementelor de
beton armat este modelul de grinda cu zabrele.
Utilizarea acestui model transforma verificarea la forta taietoare a unui
element de beton armat in verificarea barelor intinse si comprimate ale
grinzii cu zabrele model.
Calculul la forta taietoere conform SREN1992-1-1 presupune aplicarea
 Se presupune ca la atingerea starii limite ultime a grinzii de beton armat
toate barele grinzii cu zabrele model si-au atins capacitatea. Astfel ca
efortul in barele intinse ale GZ model este egal cu efortul de curgere al
otelului, respectiv fyd pentru talpa intinsa si fywd pentru montati. Efortul in
barele comprimate este egal cu valoarea de proiectare a rezistentei la
compresiune a betonului, adica fcd in talpa comprimata si nfcd in
diagonalele comprimate.
Calculul la forta taietoare conform SREN1992-1-1 presupune aplicarea
 Toate diagonalele GZ model fac acelasi unghi q cu axul elementului.
Unghiul q poate avea valori intre 22o si 45o
 Latimea diagonalelor de beton este egala cu cea mai mica valoare a
latimii grinzii din zona intinsa a acesteia
Utilizarea modelului de GZ presupune, in mare, parcurgerea urmatoarelor
etape de calcul:
 Verificarea diagonalelor comprimate de beton => unghiul q
 Daca pentru un unghi q ≤ 22o diagonala se verifica. Se poate utiliza orice
unghi q intre 22o si 45o pentru verificarea celorlalte bare ale GZ
 Daca diagonala se verifica pentru un unghi 22o ≤ q ≤ 45o. Se poate utiliza
orice unghi q intre valoarea pentru care se verifica diagonala si 45o
pentru verificarea celorlalte bare ale GZ
 Daca diagonala se verifica doar pentru un unghi 45o ≤ q . Trebuie marita
capacitatea diagonalei de beton. Cea mai eficienta metoda este
majorarea sectiunii de beton. Dupa mjorarea capacitatii diagonalei se
reiau pasii anteriori
 Dupa stabilirea unghiului q se trece la verificarea montantilor, adica
dimensionarea sau verificarea armaturii transversale
 Talpile, comprimata si intinsa, sunt verificate intr-o etapa anterioara, in
calculul la incovoiere in sectiuni normale la axul elementului. In aceasta
etapa se mai verifica doar sectiunile in care se pot intrerupe o prte din
armaturile longitudinale tinand cont si de forta suplimentara de intindere
datorita fortei taietoare
4 3
2
1 Talpa comprimata a grinzii cu zabrele modeleaza zona comprimata de beton

a grinzii reale de beton armat
2 Talpa intinsa a grinzii cu zabrele modeleaza armatura longitudinala intinsa a
grinzii reale de beton armat
1
4 3
2
3 Diagonalele comprimate ale grinzii cu zabrele modeleaza diagonalele

comprimate de beton care se formeaza in inima grinzii reale de beton armat
pentru transferul fortei taietoare catre reazeme
4 Montantii intinsi ai grinzii cu zabrele modeleaza armatura transversala a

grnzi de beton armat
FORTA TAIETOARE:
TRANSVERSAL
ARMAT ARMATE TRANSVERSAL – VERIFICAREA DIAGONALEI COMPRIMATE DE BETON
VED*1/sinq
VED
q z d h
q
MED as
bw
Aria diagonalei comprimate de beton = bw*z*cosq

Capacitatea diagonalei comprimate de beton = bw*z*cosq*n*fcd
Verificarea diagonalei comprimate de beton VED ≤ bw*z*cosq*n*fcd *sinq
VRdmax
ARMAT ARMATE TRANSVERSAL – VERIFICAREA MONTANTILOR INTINSI AI GZ MODEL
VED
ss d
h
q MED as
Z*cotq bw
Numarul de etrieri care echilibreaza forta dintr-o diagonala= (z*cotq)/s

Aria de armatura transversala care echilibreaza o diagonala = nr*As1r* (z*cotq)/s
Aria de armatura dintr-un plan de etrieri Asw = nr*As1r
Verificarea armaturii transversale VED ≤ fywd *Asw* (z*cotq)/s

VRds
www.utcb.ro
FORTA TAIETOARE:
TAIETOARE
FORTA TAIETOARE:
TAIETOARE
Fisuri inclinate din actiunea

combinata M-V
Fisuri normale la axa
elementului din moment
incovoietor
COMPRESIUNE
INTINDERE
Traiectoriile eforturilor principale conform teoriei rezistentei materialelor
Fisurarea grinzii de beton armat este in acord cu traiectoriile

eforturilor principale trasate conform teoriei rezistemtei materialelor
In zona centrala a grinzii solicitarea este de incovoiere iar fisurile sunt

normale la axa elementului, cu deschidere descrescatoare de la fibra
extrema intinsa catre zona comprimata. Aceasta este fisurarea specifica
elementelor incovoiate.
In zonele de capat solicitarea este incovoiere cu forta taiatoare motiv
pentru care fisurile sunt inclinate cu deschidere descrescatoare de la fibra
extrema intinsa catre zona comprimata. Fisura este “amorsata” de
eforturile de intindere din incovoiere, de aceea in partea de inceput este
perpendiculara pe axa elementului si se inclina treptat catre zona
comprimata datorita prezentei fortei taietoare.
Cedarea la incovoiere a elementelor de beton armat corect dimensionate se
produce intr-o fisura normala la axa elementului, prin ruperea zonei
comprimate de beton dupa curgerea extinsa a armaturii longitudinale
intinse. Cedarea prin ruperea armaturii intinse se produce in cazul
elementelor slab armate si al celor cu armatura neductila.
Credarea la incovoiere cu forta taietoare se produce intr-o fisura inclinata
prin ruperea zonei comprimate de beton. In cazul elementelor corect
dimensinate cedarea este ductila si se produce dupa curgerea extinsa a
armaturii longitudinale intinse.
In cazul dimensionarii incorecte elementul se rupe
brusc, fara avertizare din actiunea combinata M-V.
Acest mod de rupere trebuie evitat prin proiectare
atat pentru elemente dimensionate gravitational cat si
pentru cele dimensionate seismic.
Grinda de cadru solicitata gravitational
v v
v v
V
Grinda de cadru solicitata gravitational si seismic
v v
v v
V
Stalp de cadru solicitat gravitational si seismic
M V
FORTA TAIETOARE:
TAIETOARE
Transferul fortei taietoare la elemente de beton armat

VC fara armatura transversala se face prin:
 VC - forta taietoare preluata prin forfecare in
CC V zona comprimata a sectiunii de beton armat.
ED
Aceasta este singura zona din sectiunea
VF
MED fisurata in care exista continuitatea
TS materialului
V VD  VF – forta taietoare preluata prin frecare in
lungul fisurii inclinate
 VD – forta taietoare preluata de armature
longitudinala intinsa prin efect de dorn
Factorii care influenteaza rezistenta la forta taietoare in cazul elementelor de
beton armat fara armatura transversala sunt:
 Dimensiunile sectiunii de beton deoarece influenteaza direct rezistenta la
forfecare in zona comprimata VC
 Clasa betonului deoarece influenteaza direct rezistenta la forfecare in zona
comprimata, adica componenta VC
 Cantitatea de armatura longitudinala intinsa deoarece influenteaza inaltimea
zonei comprimate, adica componenta VC, deschiderea fisurii adica forta
preluata prin frecare in lungul fisurii VF si bineinteles forta preluata direct de
catre armature longitudinala intinsa prin effect de dorn VD
 Forta axiala influenteaza inaltimea zonei comprimate, adica VC si forta de
frecare in lungul fisurii VF. O forta axiala, moderata, de compresiune creste
capacitatea la forta taietoare in timp ce o forta axiala de intindere reduce
capacitatea la forta taietoare
Acesti factori se regasesc in relatiile empirice de calcul la forta taiatoare din

majoritatea codurilor actiuale de proiectare. Pana acum nu s-au putut dezvolta
modele analitice care sa ofere rezultate satisfacatoare in calculul la forta
taietoare al elementelor de beton armat.
S-a incercat utilizarea teoriei rezistentei materialelor si adaptari ale acestei
teorii la structuri de beton armat dar rezultatele sunt departe de comportarea
reala pusa in evidenta prin incercari experimentale.
Relatia Juravski, de calcul la forta taietoare, adaptata la sectiunea fisurata de
beton armat poate fi utilizata doar ca o masura a intensitatii fortei taietoare pe
sectiune.
V V
 max  daca se considera zd  
b z bd
FORTA TAIETOARE:
TAIETOARE
Observatie: metodele de calcul la forta taietoare discutate in acest curs se pot

doar aplica la elemente lungi de beton armat, elemente de tip bara. Calculul
elementelor scurte nu face obiectul acestui curs.
Elemente lungi Elemente scurte

In cazul elementelor scurte forta este transmisa direct catre reazeme prin
intermediul unor diagonale coprimate de beton, adica prin ceea ce numim
“mecanism de arc”.
Diagonale
comprimate de
beton
Tirant
 
min
fck valoarea caracteristica a rezistentei betonului la compresiune in MPa

 
min
Daca VRDc ≥VED elementul poate prelua forta taietoare de proiectare fara
armatura transversala => armatura transversala se dispune din conditii
constructive
Daca VRDc ≤ VED elementul are nevoie de armatura transversala pentru a prelua
forta taietoare => se face calcul la forta taietoare pentru determinarea
armaturii transversale
FORTA TAIETOARE:
TAIETOARE

BAII Curs 10 - Merged - Merged

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BAII Curs 10 - Merged - Merged

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Beton Armat II – Curs 10

 Precomprimare cu armatura pre-intinsa

 Precomrpimare cu armature post-intinsa

Tipar metalic rigid cu deformabilitate axială neglijabilă

Ancoraje mobile Ancoraje fixe

Piesa ancorare armatura

La proiectarea structurilor se fac verificari la:

Exemple de verificari la SLS:

Fisurarea elementelor de beton armat este normala. Prevenirea fisurarii nu

wk – deschiderea calculată a fisurii

Deschiderea fisurii este diferenţa dintre lungimea

sr,max - distanţa maximă dintre fisuri

esm - deformaţia medie a armăturii, incluzând

sr / 2 sr / 2 ecm - deformaţia medie a betonului între fisuri

Deformatiile excesive in exploatare pot afecta functionarea normala a

Limitarea sagetii in exploatare se verifica prin:

 max - săgeata generată de acţiunile considerate, a cărei

 adm - valoarea limită (admisibilă) a săgeţii care depinde de tipul

Limitarea sagetii in exploatare fara calculul direct:

Limitarea sagetii in exploatare fara calculul direct:

Vibratiile excesive ale planseelor pot

Forțe normalizate (G)

Offices Comfort factor R

Elementele structurilor de beton armat sunt solicitate frecvent la torsiune

In figura de mai jos este prezentat un exemplu in care echilibrul se realizeaza

Torsiunea de compatibilitate este intalnita in practica la rezemarea placilor de

verificarea la torsiune prin

Fisurarea elementelor torsionate este “elicoidala” in lungul elementului.

Preluarea eforturilor de intindere din torsiune se face cu armature

Modelul de calcul utilizat in SREN1992 este un model de grinda cu zabrele

Experimentele pe elemente torsionate de beton au aratat faptul ca zona cu

Momentul de torsiune este echilibrat pe sectiune de momentul dat de

Eforturile se transmit in lungul grinzii prin forte de compresiune in

Verificarea diagonalelor comprimate de beton se face cu relatia:

TEd  TRd ,max  2 Ak  t ef   fcd sin  cos 

Verificarea montantilor intinsi – etrieri de torsiune se face cu relatia:

TEd VEd TEd VEd

a) Secţiune tubulară b) Secţiune plină

Verificarea diagonalelor comprimate de beton la actiunea combinata

Ruperea la strapungere este o rupere din forta taietoare a placilor de beton

Piper's Row Car Park, Wolverhampton, UK, 1997

Armare de strapungere Armare de strapungere cu

momentele neechiloibrate din placa in jurul

V = 6/2 *7/2 *10 = 105 kN

forta de strapungere din incarcari cu 50%.

CRd,c  0.18 /  c  0.12

Asw – aria armăturilor de străpungere de pe un perimetru din jurul stâlpului [mm²]

Armaturile se distribuie pe mai multe randuri

A - Perimetrul de referinţă de bază

B - Perimetrul de referinţă uout dincolo de care nu mai este nevoie de

Aria minima a unui brat de armature transversala se stabileste cu relatia:

1.5 sin   cos   fck 

Risc de cedare locala

Forta se transfera direct in

Grinzi “intoarse”, reactiunea

Principiu utilizat in calculul armaturii de supendare este:

Suspendare cu armaturi inclinate Suspendare cu etrieri

Principiu utilizat in calculul armaturii de supendare este:

Principiu utilizat in calculul armaturii de supendare este:

Aria de armatura de supendare = 2 x numar bare x arie bara

Suspendare cu armaturi inclinate

2*nb* As*fyd *sina ≥ V GP

Etape turnare perete Grinda T “inima” prefabricata placa

V = 6/2 7/2 10 = 105 kN

2nb Asfyd sina ≥ V GP

)/(bf0cos2 hf) ≤ n*fcd

≤ nfcd sin * cos

≤ nfcd sin * cos

Aria diagonalei comprimate de beton = bwzcosq

Verificarea armaturii transversale VED ≤ fywd Asw (z*cotq)/s