Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
5
BOHONYI BOGLÁRKA
BORDÁS BOGLÁRKA
SÁNDOR BORÓKA
Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Facultatea de Construcţii
Master: Patologia şi reabilitarea construcţiilor - Anul I.
martie 2011
1|P a g i n a
A. MEMORIU TEHNIC
2|P a g i n a
3. Tehnologii de execuţie:
- La executarea golului se va avea atenţie deosebită asupra consolidării
structurii. Astfel se va executa demolarea pe fâşii de 50cm maxim, pe
întreaga înălţime a golului propus, iar după fiecare fâşie demolată se va
introduce o proptire formată din popi extensibili şi duşumele de lemn, sau:
- După asigurarea golului, se va tăia un gol în diafragma transversală
existentă cu mărimi suficiente introducerii grinzii HEA 180, având grijă ca
partea cu placa sudată în atelier să rămână pe peretele de unde se
realizează introducerea.
- Se va turna betonul conform detaliului: R-02, cu atenţie sporită la
poziţionarea pieselor metalice.
- Până la întărirea betonului din bulbii de rezemare, păstrarea în poziţia
dorită a grinzii metalice se va asigura prin introducerea unor proptiri pe
verticală sub acestea.
- Fiind asigurată eşafodajul plăcii existente, suprabetonarea se poate executa
concomitent cu realizarea reazemelor:
- Se va curăţa suprafaţa betonului şi se va umezi suprafaţa plăcii existente. Se
vor poziţiona armăturile necesare şi se va realiza cofrajul lateral.
- Se va turna betonul proaspăt cu pompa de beton sau cu metode manuale
asigurând stratul de acoperirea asupra armăturilor de 2,5cm.
- După întărirea betoanelor din structură se poate trece la decofrare,
respectiv la demontarea eşafodajelor şi schelelor de lucru.
.2 LUCRARI PROVIZORII
Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate
monolitizate se executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din:
- esafodaje, schele si sprijiniri la elemente de suprastructura de forma grinzi si placi
drepte ;
Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor.
Proiectul va cuprinde desene de executie insotite de note de calcul. Beneficiarul poate
cere ca acesta sa-i fie predate in intregime sau pe parti, dar inaintea inceperii executiei.
3|P a g i n a
Lucrarile provizorii trebuiesc astfel proiectate si executate incat sa garanteze ca
lucrarile definitive nu vor suferi in nici un fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor
provizorii, ca rezistenta sau aspect.
Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de
vedere al tolerantelor, in cele admise de normativul NE 012.
COFRAJE
Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat sau parti ale acestora vor respecta
conditiile de calitate precizate in planse. In principiu acestea pot fi de trei tipuri:
- cofraje obisnuite utilizate la suprafetele nevazute;
- cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse
Antreprenorul poate propune solutii proprii de tratare a fetei vazute a betoanelor,
pentru care va obtine aprobarea beneficiarului.
La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat se va tine seama de
prevederile din normativul NE 012.
MATERIALE DE CONSTRUCTIE
4.4.1. Agregate
Agregatele vor corespunde SR EN 12620/2003 “Agregate pentru beton” si normativul NE
012.
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului
de concasaj.
Pietrisul: se va folosi pietris de rau sau criblura, 8-16 si 16-31 mm care se vor inscrie in
zona foarte buna a curbei granulometrice.
In functie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de
agregate si anume:
- 0-3; 3-7 mm (la betoanele de clasa mai mica sortul este 0-7 mm);
- criblura sau pietris 8-16 si 16-31 mm.
Amestecul format din cele trei (sau patru sorturi) se va inscrie in zona foarte buna a
curbei granulometrice.
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate.
Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse in medii umede
trebuie verificate in prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliile din betoane.
Antreprenorul va lua masurile necesare pe santier pentru a se evita depuneri de praf
pe agregate.
4.4.2. Ciment
Cimentul va corespunde SR 197-1/2002 ,SR 3011-96 si SR 7055-96.
Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel determinate incat stocul rezultat sa fie
consumat in maximum doua luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si
utilizarea acestor amestecuri.
Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker
separat. Starea de conservare se va verifica periodic conform prevederilor din normativul
NE 012.
4|P a g i n a
Armaturi
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Otelul beton livrat pe
santier va corespunde caracteristicilor prevazute in STAS 438/1-89 “Otel beton laminat la
cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate”, si sa fie insotit de certificatele de
calitate ale producatorului.
Domeniu de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor
corespunde prevederilor din normativul NE 012.
Inainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de rugina,
urme de ulei si de alte impuritati.
Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar
cu aceeasi sectiune totala se va face numai cu acordul proiectantului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la
rupere, limita de curgere tehnica, alungirea relativa la rupere, numarul de indoiri
la care se rupe otelul etc) in conditiile precizate de normativul NE 012.
RECEPTIA LUCRARILOR
Incercari si masuratori
Antreprenorul are in intregime in sarcina sa cheltuielile de incercare a lucrarilor
precizate in proiect. Aceste incercari se executa in prezenta beneficiarului.
Tot antreprenorul are in sarcina aducerea camioanelor sau a convoaielor necesare
incercarii, precum si schelele sau pasarelele necesare efectuarii operatiunilor de
masurare.
Operatiunile de masurare se vor face de catre o institutie aleasa sau aceptata de catre
beneficiar.
5|P a g i n a
In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar
care nu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii reparatiile se pot efectua
astfel:
- defectele minore se pot corecta prin degresare, spalare, rabotare sau rostuire;
- in cazul defectiunilor mai importante antreprenorul poate propune beneficiarului
un program de remediere care-l va analiza si aproba ca atare sau cu completarile
necesare.
La suprafetele vazute cu parament fin este interzisa sclivisirea simpla. Atunci cand
totusi se aplica, aceasta nu se va face decat cu aprobarea beneficiarului.
Fisurile deschise care pot compromite atat aspectul cat si durabilitatea structurii se
colmateaza prin injectie.
Pentru injectie fisurile sunt curatate cu aer comprimat.
La terminarea lucrarilor antreprenorul efectueaza o receptie a intregii lucrari si va
asigura degajarea tuturor spatiilor (sprijiniri, sustineri, depozite etc) pentru a permite
lucrul liber a structurii.
BETOANE
Compozitia betonului se stabileste pe baza de incercari preliminare, folosindu-se
materialele aprovizionate.
La stabilirea retetei se va tine seama de capacitatea si tipul betonierei, de umiditatea
agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de temperatura materialelor
componente si a betonului.
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.
Abaterile limita se vor incadra in prevederile capitolului 8 si a normativului NE 012.
Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer etc. se admite numai cu aprobarea
proiectantului, tinand seama de prevederile pct. 4.4 din normativul NE 012.
Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare
atmosferica.
In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este
turnat, patrunzand in toate colturile si nelasand locuri goale.
Betonul preparat trebuie turnat in cofraje in maximum 1 ora in cazul folosirii cimenturilor
obisnuite si 1/2 ora cand se utilizeaza cimenturi cu priza rapida sau cand betonul proaspat
are o temperatura peste 40oC. Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba
agregatele segregate. In perioada dintre preparare si turnare se interzice adaugarea de
apa in beton.
Jgheaburile, autocamioanele de transport beton etc. vor trebui pastrate curate si spalate
dupa fiecare intrerupere de lucru.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca mase
vibrante, vibratoare de cofraj si vibratoare de adancime.
6|P a g i n a
B. BREVIAR DE CALCUL
Aria
b h t d r Iy
Nr Eleme secţiu Masa Ix
Profil [m [m [m [m [mm [cm4
crt nt nii [kg/ml] [cm4]
m] m] m] m] ] ]
[cm2]
1 2 3 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Grindă
7,7
I metali I120 58 120 5,1 3,1 14,20 11,20 328 21,5
0
că
b
h ρ pnet coef. de pc
Nr. Tipul [
[m [daN/ [daN/ siguranţ [daN/m
crt. încărcării m
] m3] m2] ă 2
]
]
1 2 3 4 5 6 7 8
Greutate
I beton. 20 1, 0,2 750,00
cm 50 0 2500 1,35 1012,5
II Utile 1 - - - 150,00 1,50 225,00
III Utile 2 - - - 250,00 1,50 375,00
1150,
Total 1612,5
00
7|P a g i n a
I.3. Verificarea secţiunii la încovoiere
1.3.1.Calculul de rezistenţă:
M
σ= ≤R
Wn
unde
T ⋅S
τ= ≤ Rf
ti ⋅ Ix
8|P a g i n a
I.3.2. Verificarea săgeţii elementelor – starea limită a exploatării normale
fmax = 0,953mm
l 1,50
fadm = = = 4,28mm
350 350
l 1,50
fmax = 0,953mm< fadm = = = 4,28mm⇒ verifica
350 350
9|P a g i n a
II. Dimensionarea armăturilor de rezistență în situația propusă
II.1. Predimensionarea plăcii
l2
Plăcile structurii respectă condiţia: ≤ 2 (unde l1 este deschiderea de
l1
Beton C20/25
Oţel S235
-rezistenţa caracteristică la curgere a oţelului
fyk = 235N 2
mm
-rezistenţa de calcul a oţelului
Oţel S355 ( ∅ (6 -14) mm )
-rezistenţa caracteristică la curgere a oţelului
10 | P a g i n a
fyk = 355N
mm2
-rezistenţa de calcul a oţelului
11 | P a g i n a
II.3.5. Valorile extreme ale solicitărilor de suprafaţă
12 | P a g i n a
II.3.6. Calculul ariilor de armătură după EC:
• Pe reazem:
Mx-x=38,07 kNm
M 38,078⋅ 106
K = x-x = =0,0658
1
b×d2×f 1000×170 ×20
2
ck
d 170
z = ×1+ 1-3,53×K = ×1+ 1-3,53×0,0658 =121,943 m
m> 0,95×d=161,50mm
1 2 1 2
M 38,078⋅ 106 2
Ax-x= x− x = =7,64 cm
f ×z 308,70×161,50
yd 1
13 | P a g i n a
14 | P a g i n a