1.13.

Caiete de sarcini

A. ARHITECTURĂ

1. Generalități
2. Lucrări de zidărie
3. Pardoseli și șape pentru pardoseli
4. Tencuieli
5. Zugrăveli și vopsitorii
6. Placări cu piatră și placări ceramice
7. Placări și tavane din gips carton
8. Uși interioare lemn-feronerie
9. Tâmplărie uși
10. Tâmplării exterioare și geamuri
11. Termoizolații
12. Hidroizolații
13.Pereți despărțitori HPL si tâmplărie HPL
14.Sistem fațadă ventilată
15. Confecții metalice, balustrăzi, mână curentă
16. Desfaceri și demolări

B. REZISTENȚĂ (cf. documentație atașată)

1. Lucrări terasamente și fundații

2. Lucrări din beton aparent și cu pământ natural
3. Lucrări din metal
4. Lucrări de consolidare

C. INSTALAȚII (cf. documentație atașată)

1. Instalații sanitare
2. Instalații termice
3. Instalații electrice
4.Instalații stingere cu hidranți

A. ARHITECTURĂ
1. Generalități

1.1. Prezentul caiet de sarcini are ca obiect lucrările de Proiectant general privind
Reabilitare termică şi energetică Clădire administrativă, lucrări precizate prin
proiectul tehnic in conformitate cu funcţiunile propuse prin tema de proiectare.

1.2. Înainte de inceperea lucrărilor antrepriza (antreprenorul general) va confrunta

proiectul cu situatia de pe teren, iar in cazul lucrărilor speciale pe care nu le poate
executa cu forţele proprii se va consulta cu subantreprizele specializate atat in
privinţa condiţiilor tehnice de execuţie cat si a preţului si termenului.

1.3. Antrepriza este obligata sa ceară beneficiarului toate explicaţiile de care ar avea
nevoie pentru executarea lucrărilor, în conformitate cu proiectele. In afară de
verificarea terenului, antrepriza este obligată să verifice planurile, antemasuratorile și
notele de calcul și dacă va găsi erori sau nepotriviri între diferitele piese, să le
semnaleze în scris beneficiarului, pentru a fi corectate din timp de către proiectant. In
caz contrariu, antrepriza ramîne responsabilă de orice erori, iar pagubele survenite,
sporurile de cost, precum si nereuşita lucrărilor, din cauza nesemnalizarii acestor
erori, urmează a fi puse în sarcina ei.

1.4. Antrepriza este obligată a face toate completările și punerile la punct ale
planurilor ce i-au fost predate la contractare, precum și a întocmi obiecțiunile,
inclusiv sugestiile ce ar avea de făcut, pentru eventualele îmbunătățiri ale soluţiilor
din proiect. Este obligatoriu să traseze sau să puncteze o linie de vaqriz, după
executarea desfacerilor și a decapărilor și să întrețină pe toata durata şantierului, până
la excutarea straturilor finite la diferitele nivele, aceasta linie.

1.5. Proiectantul împreună cu antreprenorul general, subantreprenorii și beneficiarul

vor intocmi graficul de eşalonare al lucrărilor dupa acceptarea ofertei de către
beneficiar, in funcţie de ordinea fireasca a lucrărilor si de capacitatile anuale de
finanţare.

1.6. Subantreprenorii vor beneficia de condiţiile necesare de lucru in şantier,

asigurate de antrepriza generala si se vor supune aceloraşi norme si regulamente
privind igiena, protectia muncii si P.S.I.

1.7. Antrepriza cat si subantreprizele vor lucra numai cu materiale agrementate pe

teritoriul tarii si sunt obligate sa ceara certificate de calitate si garanţie furnizorilor de
materiale, ce vor fi puse la dispoziţia comisiei de recepţie.

1.8. Lucrările executate de către antreprenor sau subantreprenori in ateliere vor fi

montate numai dupa vizionarea si avizul proiectantului, iar dupa caz execuţia in serie
se va face dupa avizarea prototipului.
1.9. Antrepriza va executa lucrările astfel ca sa se producă cît mai puţine
inconveniente stabilimentelor sau serviciilor pe terenul carora se efectueaza lucrarea,
luând masuri pentru a nu împiedica circulaţia si accesul la clădirile învecinate, pentru
a feri de distrugere sau de degradare plantaţiile, construcţiile, instalaţiile învecinate.
Antrepriza este obligata sa respecte cu strictete toate masurile ce se vor lua de
dirigintele şantierului în acest scop. Antrepriza va lua, deasemenea, masuri pentru
paza materialelor, uneltelor si sculelor sale aduse pentru lucrare, beneficiarul
neluîndu-si nici o răspundere în privinţa acestora. Antrepriza este obligata a asigura
paza lucrărilor şantierului, pîna la recepţia lor provizorie si predarea către beneficiar,
fiind raspunzatoare de orice lipsuri sau degradari.In afara de aceasta, antrepriza va
lua cele mai serioase masuri de paza pentru prevenirea incendiilor de pe şantierul
lucrării, fiind raspunzatoare de toate pagubele se s-ar aduce, atît şantierului cît si
construcţiilor învecinate din cauza incendiilor ce au luat naştere din lipsa acestor
masuri.

1.10. Antrepriza este obligata a lua toate masurile si a realiza toate dispozitivele
necesare astfel ca lucratorii sai si toti cei care activeaza pe şantier, sa fie feriţi de
accidente. In acest sens antrepriza va intocmi toate formalitatile cu lucratorii sai
privind privind Legea protectiei muncii nr. 90/1996 si Regulamentul (MLPAT
9N/15.03.1993) privind protectia si igiena muncii in constructii. Pentru orice
accident survenit pe şantier, în timpul si din cauza naturii lucrărilor, antrepriza
ramîne singura responsabila, atit fata de familia accidentaţilor, cît si fata de autoritati,
fara recurs în contra beneficiarului cu care a contractat lucrarea.

1.11. În cazul în care executantul constată că prezentele caiete de sarcini nu sunt

suficiente în îndplinlinirea obiectivelor stabilite prin proiect, acesta va face o
solicitare expres către proiectant pentru a completa prezenta documentație.

2. Lucrări de zidărie

Acest caiet de sarcini cuprinde specificațiile tehnice pentru lucrările de zidărie, cât și
specificațiile mortarului pentru lucrări de zidărie
Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, însă orice modificări sau completări se
vor putea face numai cu avizul Proiectantului și/sau Dirigintelui de șantier. La
executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale consemnate în proiect. Orice
propunere de înlocuire trebui motivată de contractant și aprobată de către Proiectant
și Dirigintele de șantier/ Beneficiar.

2 - Standarde și normative

STAS 10109/1-82 Lucrări de zidărie. Calculul și alcătuirea elementelor

C17-82 Instrucțiuni tehnice privind compoziția și
prepararea mortarelor de zidărie și tencuială
C140-79 Normativ pentru executarea lucrărilor de
 beton și beton armat
STAS 438/1,2 -80 Oțel beton laminat la cald. Mărci și condiții
general de calitate
STAS 5185/2 STAS 1550-85 Cărămizi cu goluri vertical Mortare folosite la
executarea zidariei
STAS 1030-85 Mortare obișnuite de ciment, var. Clasificare și
condiții tehnice
STAS 2634-80 Verificarea calității materialelor în stare proaspătă
și întărită
STAS 9201-80 Var hidratat în publere pentru construcții
STAS 146-78 Var pentru construcții
STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru mortare și betoane
ușoare
STAS 790-84 Apa pentru construcții
STAS 388-68 Ciment Portland
STAS 1500-78 Ciment PA 35

3 – Materiale

1. Cărămizi cu goluri verticale cu dimensiunile 290x140x88, conform STAS 5185/2

2.Mortare și betoane conform mărcilor din proiect

4 - Livrare, depozitare, transport

Cărămizile și blocurile se vor aproviziona în containere, evitându-se spargerea lor.

Nu se admit cărămizi/ blocuri sparte sau fisurate sau cele ce nu corespund condițiilor
impuse prin caietul de sarcini. Se va asigura depozitarea lor sub șoproane, în cantități
suficiente asigurării unui flux continuu de execuție. Cimentul va fi livrat în saci de
50kg, transporta și depozitat fără posibilitatea de umezire și îngheț Armăturile se vor
livra evitându-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeală Materialele sensibile la
umezeală și îngheț vor fi depozitate sub șoproane sau magazii special amenajate
Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maximă de transport va
fi astfel apreciată încât punerea în operă a mortarelor să se facă în maximum 10ore
de la preparare.

Mostre și testări

Înainte de comandarea și livrarea pe șantier a materialelor necesare execuției

zidăriilor, se vor pune la dispoziția Beneficiarului, spre aprobare, următoarele
mostre: Cărămizi cu goluri verticale

Specificații pentru mortare

Mortar de ciment și mortar de ciment cu var in funcție de înălțimea pereților,

numărul etajelor și nivelul de intensitate seismică mortarele folosite la lucrările de
zidărie, vor fi mortare marca M 50Z si M 100Z, pentru ultimul se folosește cimentul
Portland. Mortarele vor corespunde normativului C 17-82 .Prepararea mortarelor se
poate face manual sau mecanizat asigurându-se următoarele condiții: dozarea exactă
a componenților mortarului, amestecarea mortarului pentru omogenizarea și
obținerea unei cât mai bune durabilități .Calitatea mortarelor se verifică pe parcursul
execuției zidăriei și a furnizării lor în conformitate cu STAS 2634-50. Mortarele
trebuie să fie în concordanță cu specificațiile producătorului pentru caramizile cu
goluri verticale. Mortarul trebuie să aibă o consistență care să permită îmbinare
adecvată pe orizontală și verticală a blocurilor de compartimentare.

5 - Verificarea calității materialelor

Aceste verificări trebuie efectuate înaintea începerii execuției lucrărilor pe lotul de

materiale aflate în depozit și de fiecare dată când se aprovizionează șantierul cu un
nou lot de materiale. Se vor face verificări pentru:
Calitatea cărămizilor cu goluri verticale conform STAS 456/57
Compoziția, consistența și calitatea mortarului de zidărie conform STAS 1030-85
Compoziția, consistența și calitatea betonului din centuri, buiandrugi,e tc.
Conform STAS 10109/1-82 și Normativului C 140-79
Calitatea armăturilor conform STAS 438-1,2-80

6 - Execuția lucrărilor
Zidăria de umplutură și portantă

Zidaria de umplutura la cladirile cu structuri de beton armat va fi impanata la partea

superioara si ancorata de elementele portante ale constructiilor dupa cum urmeaza:
Zidaria plina (fara goluri de usi sau ferestre) se va ancora la cladiri de o parte si de
alta a stalpului la care circa 60 – 80 cm distanta pe verticala in functie de inaltimea
asizei si distantei dintre plansee, astfel ca sa se realizeze o distribuire cat mai
uniforma a ancorajelor pe inaltime.
Portiunile de zidarie situate de o parte sau alta a golului de usi sau ferestre, cele cu
lungime egala sau mai mica de 1m se vor ancora pentru toate gradele de protectie
antiseismica. In traveile alcatuite din parapet si gol de fereastra neincadrat de zidarie,
ancorarea zidariei parapetului se va face de o parte si alta a stalpilor cate doua bare la
distanta de cate 20 cm pe verticala de marginea inferioara a golului de fereastra si de
planseu in cazul asizelor de 10 si 20 cm si la cate 30 cm in cazul asizelor de 15 si 7,5
cm. Ancorarea zidariei se va face cu mustati de otel beton de 6 mm, cu lungimea de
50 cm, scoase din stalpi sau diafragme. In cazul portiunilor de zidarie cu latimea sub
5 cm se vor folosi bare de ancorare de lugime corespunzatoare. Pentru realizarea
legaturilor dintre cei doi pereti la fiecare al patrulea rand se aseaza cate o caramida
transversala, la intervale de maximum 1m in lungul zidului. Caramizile asezate
transversal alterneaza pe inaltimea zidului. La cel mult un metru pe inaltimea zidului
se executa un rand continuu de legatura din caramizi asezate transversal. Pentru
zidăria de umplutură și portantă se pot folosi următoarele tipuri de cărămizi și
blocuri: cărămizi cu goluri verticale Mortarul folosit pentru lucrările de zidărie este
mortar de var-ciment M 50Z, fac excepție zidăriile din blocuri de BCA Pentru
obținerea unei aderențe cât mai bune între cărămizi și mortar, cărămizile/blocurile se
vor uda bine cu apă înainte de punerea lor în lucrare.
Dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum si marca mortarului de zidarie
vr fi obligatoriu cele prevazute in proiect. Compozitia mortarului va fi cea aratata in
STAS 1030 – 85 si in Instructiunile tehnice C 17 – 82. Consistenta mortarului,
determinata cu conul etalon pentru zidaria din caramizi pline va fi de 8…13 cm, iar
pentru zidarie din caramizi si blocuri cu goluri verticale sau orizonale va fi de 7…8
cm. Caramizile, inaintea de punerea lor in lucru se vor uda bine cu apa.
La zidaria din caramizi pline si cu goluri verticale, rosturile orizontale si verticale vor
fi bine umplute cu mortar dar lasandu-se neumplute pe o adancime de 1…1,5 cm de
la fata exterioara a zidului. Orizontalitatea randurilor de caramizi sau blocuri se
obtine utilizand rigle de lemn sau metal gradate la intervale egale cu inaltimea
randurilor de zidarie. Riglele se fixeaza la colturile zidariei. Verificarea orizontalitatii
se va face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre aceste rigle. Intreruperea executiei
zidariei se face in trepte, fiind interzisa intreruperea cu strepi. Legaturile intre ziduri,
la colturi, intersectii si ramificatii se fac alternativ in functie de tipul de caramizi si
blocuri ceramice utilizate si anume: primul rand de caramizi se face continuu la unul
din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul intersectiei. Randul al doilea de
la cel de-al doilea zid se face continuu, intrerupand pe cel de la primul zid s.a.m.d.
Taierea caramizilor pline sau cu goluri verticale necesare pentru realizarea legaturilor
la colturi, intersectii, ramificatii etc. se va face cu ajutorul ciocanului de zidarie bine
ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv. La zidaria din blocuri cu goluri
orizontale, se folosesc jumatati de blocuri care se livreaza odata cu cele intregi sau
caramizi cu goluri verticale. Se interzice taierea blocurilor cu ciocanul. Ultimul rand
al zidariei peste care urmeaza sa se monteze elemente prefabricate,se va executa cu
caramizi asezate in lung. Ancorarea zidariei de umplutura cu structura cladirii (stalpii
sau diafragmele de beton armat) se face fie cu ajutorul mustatilor de otel beton, fie cu
agrafe fixate pe bolturi impuscate cu pistolul. Inainte de executarea zidariei de
umplutura, pe suprafetele respective ale stalpilor sau diafragmelor se va aplica un
sprit de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementul de structura va
fi umplut complet cu mortar. La excutarea zidariei armate, se va acorda o atentie
deosebita pozitionarii corecte a barelor de armatura si realizarii grosimii necesare
mortarului de acoperire a armaturii in rosturile orizontale. La zidurile cu grosimea de
cel putin o caramida, se vor zidi de o parte si de alta a golului cate 3 ghermele la
fiecare gol de usa si cate 2 ghermele la fiecare gol de fereastra. Ghermelele din lemn
vor fi impregnate cu carbolineum sau cufundate de 2…3 ori intr-o baie de bitum
fierbinte. Rosturile zidariei cosurilor se vor tese la fiecare rand si vor fi complet
umplute folosindu-se mortar de aceeasi marca ca la zidaria peretilor. Se vor monta
olane si tuburi de beton care nu prezinta defecte. Executia va fi ingrijita, astfel ca
suprafata interioara a cosului sa fie neteda. Cosurile pe portiunea din podul cladirilor
se vor tencui si se vor spoi cu var. La executarea cosurilor se va tine seama si de
prevederile STAS 6793 – 82 “Constructii civile, industriale si agrozootehnice.
Cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructii civile. Prescriptii
generale”, precum si de prevederile de la pct. 8.2. Obiectele sanitare care se
monteaza pe zidaria din caramizi si blocuri cu goluri orizontale se vor fixa cu dibluri
de lemn care se prevad din goluri executate cu ajutorul unei freze sau cu o dalta
subtire cu lama de 5 mm bine ascutita. Conditiile de calitate si verificarea calitatii
lucrarilor de zidarie de caramida sunt cele aratate in STAS 10109/1 – 82 si in
“Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente”
indicativ C 56 – 85. Verificarea calitatii zidariilor se face pe tot timpul executiei
lucrarilor conform prevederilor de catre seful de echipa si maistru, iar la lucrari
ascunse si de catre ajutorul sefului de bridaga si reprezentantul beneficiarului.
Rezultatele tuturor verificarilor care se refera la zidarii portante ce urmeaza a se
tencui sau care au rol de izolare termica sau fonica, se inscriu in procesele verbale de
lucrari ascunse. La incheierea fazei de rosu se fac verficari scriptice si directe, prin
sondaj, pe baza carora comisia de receptie incheie un proces verbal in care se
consemneaza verificarile efectuate, rezultatele obtinute si concluziile cu privire la
posibilitatea continuarii lucrarilor. La executarea pe timp friguros se vor lua masurile
prevazute in “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii
si a instalatiilor aferente indicativ C16 – 84.

Pereți despărțitori din zidărie

Peretii despartitori executati din zidarie se vor fixa la partea inferioara in pardoseala
prin executarea pardoselilor dupa cea a peretilor si la cea superioara prin impanarea
cu mortar de ciment fata de planseele superioare. Peretii despartitori se vor rigidiza
pe directie perpendiculara planului lor prin: solidarizarea lor cu peretii structurali
prin tesere sau ancorare cu bare de otel beton Ø 6/60 cm pe inaltime, in rosturile
orizontale;prevederea de elemente din beton armat – stalpisori din beton armat legati
de zidurile respective cu bare orizontale din otel beton de 6/60 cm plasate in rosturi;
solidarizarea prin tesere – cu pereti despartitori perpendiculari ce vor avea lungimea
pana la primul gol minimum 1/5 din inaltimea peretelui respectiv. Sporirea rigiditatii
peretilor despartitori se poate obtine si prin armarea lor cu bare de otel beton Ø 6
mm, sau sarma Ø 4-3 mm plasate in rosturile orizontale la distante de 4 asize. Peretii
despartitori care nu ajung pana la planseul superior vor fi prevazuti la partea
superioara cu centuri din beton armat si vor fi rigidizati pe verticala fie cu contraforti
din zidarie, fie cu stalpisori din beton armat ancorati la partea inferioara si superioara
in plansee; in mod obligatoriu marginile zidurilor vor fi prevazute cu astfel de
stalpisori. Peretii despartitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca 50,
iar cei de 12,5 cm grosime cu mortar de marca minimum 25.

Executare lucărilor pe timp friguros

La executarea zidăriilor pe timp friguros se va ține seama de prevederile C 16-84 –

Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcție Executare
lucrărilor de reparații ale zidăriilor
Există două categorii de reparații ale zidăriilor. In funcție de gradul de degradare se
va stabili tipul de intervenție, care va fi descrisă în proiect.
7 - Verificarea calității lucrărilor.
Controlul calității.

Verificarea calității lucărilor se va face atât la terminarea unor etape cât și la recepția
lucrării, prin verificarea:
Verificarea elementelor geometrice, inclusiv cele din proiect la elementele realizate
Aspectul general și starea fiecărui element în parte
Inventarierea tuturor proceselor verbale de lucrări ascunse
Corespondența celorlalte elemente, dintre proiect și execuție (goluri, buiandrugi, etc)
Când datele din proiect și prescripțiile nu au fost respectate total sau parțial,
Beneficiarul și/sau Dirigintele de șantier va decide demolarea și refacerea
elementelor de zidărie necorespunzător executate față de proiect și caietul de sarcini
Verificarea înainte de începerea zidăriei Verificarea proiectului și a detaliilor de
execuție
Verificarea etapelor executate anterior (PV recepție structură realizată anterior)
Verificarea trasării zidăriei

Verificarea în timpul execuției zidăriei

Verificarea cărămizilor și a mortarului

Verificarea respectării procedurii tehnice de execuție proprie a contractorului
Verificarea calității materialelor în momentul punerii în operă
Verificarea respectării orizontalității rândurilor și uniformitatea rosturilor Verificarea
realizării ancorării zidăriei de structura de rezistență
Verificarea țeserii rosturilor

Verificări la terminarea lucrărilor de zidărie

Verificarea încadrării lucrărilor în limita de abateri admise

Verificarea procesului verbal de lucrări ascunse și a procesului verbal de recepție
calitativă, corespunzătoare a acestei etape. Abateri admise (devieri de la cotele din
planuri)
Grosimea zidurilor: pereți de cărămidă (4-10mm), Mărimea golurilor: pereți de
cărămidă (10mm), Planeitatea suprafeţelor: pentru ziduri portante (3mm/m), pentru
ziduri neportante (5mm/m) Verticalitatea suprafețelor și muchiilor: pentru ziduri
portante (3mm/m), pentru ziduri neportante (5mm/m)

3. Pardoseli și șape pentru pardoseli

1 - Generalități Acest capitol cuprinde specificaţii tehnice pentru executarea

pardoselilor de parchet și placare cu piatră.

2 - Alcătuirea pardoselilor
Fiecare tip de pardoseala este alcatuita din:
a) îmbrăcăminte - strat de uzură - care este supusă direct tuturor sarcinilor si
acţiunilor din exploatare;
b) stratul suport ce primeşte incarcarea de la îmbrăcăminte și o transmite elementelor
de rezistență (sau fundaţii) pe care este aşezată pardoseală.

3 - Materiale
Materialele puse in opera vor avea caracteristicile prevăzute in standarde și normele
tehnice de ramură (de producţie) specificate in capitolele respective. La sosirea pe
șantier toate materialele se vor verifica daca au fost transportate și ambalate
corespunzător, iar depozitarea lor se va face conform prevederilor din standardele și
normele tehnice respective. Cimentul va fi ferit de acţiunea umezelii, înghetului și de
amestecul cu corpuri străine, atât în timpul transportului (ce se face in saci), cât și în
timpul depozitării, ce se face pe sorturi, în magazii sau soproane. Daca se vor desface
ambalajele și materialul nu se va consuma în intregime, acesta trebuie legat (închis)
imediat. Termenul de garanţie este de 3 luni de la data fabricaţiei.

4 - Executarea lucrărilor de pardoseli

1. Reguli generale
- Controlul materialelor intrebuințate, al dozajelor, al modului de execuţie si al
procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toată durata
lucrării.
- In cazul ca proiectul nu prevede altfel, linia de demarcaţie dintre doua tipuri de
pardoseli, care se executa in incaperi vecine, va coincide cu proiecţia pe pardoseala a
mijlocului grosimii foii uşii in poziţie inchisa.
- Pardoselile vor fi plane, orizontale și fără denivelări în aceeaşi încăpere și la
trecerea dintr-o încapere în alta. Fac excepţie pardoselile care au denivelări, și pante
prevăzute în proiect.
- Executarea fiecărui strat component al pardoselile va face numai dupa executarea
stratului precedent si constatarea ca acesta a fost bine executat.
- La trecerea de la execuţia unui strat la altul, se va realiza o legătură cit mai perfecta
intre straturi.

2. Lucrari care trebuie terminate înainte de începerea lucrărilor de pardoseli

- Mai intai vor fi curatate plăcile existente de resturile de pardoseli şi de resturile de
sapă, iar acolo unde acestea nu există vor fi realizate după ce s-au introdus instalaţiile
ce trec pe sub ele si s-au executat si compactat umpluturile.
- Executarea pardoselilor se va face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub
pardoseli (canale, fundaţii, conducte, instalații electrice, sanitare, de încălzire, etc.) și
efectuarea probelor prescrise, precum și după terminarea în încăperea respectivă a
tuturor lucrărilor de construcții- montaj, a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora
pardoseala.
- Atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit din planșee de beton sau
beton armat este necesar ca aceste suprafeţe suport sa fie pregătite prin curățarea și
spălarea lor cu apă de eventualele impurități sau resturi de tencuială. Curățarea se va
face cu mături și perii.
- Diversele străpungeri prin planșeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale
planșeului, adânciturile mai mari, etc. se vor astupa sau chitui, după caz, cu mortar de
ciment.
- Armăturile sau sârmele care eventual ies din planșeul de beton armat vor fi tăiate
sau îndoite.
- Conductorii electrici care se montează sub pardoseală (pe suprafaţa planșeului) vor
fi acoperiţi cu mortar de ciment în grosimea strict necesară pentru protejarea lor.
- Înainte de executarea pardoselilor se va verifica dacă conductele de instalații
sanitare sau de încălzire centrală, care străpung planșeul, au fost izolate
corespunzător, pentru a se exclude orice contact al conductelor cu planșeul și
pardoseala. - Atunci când este necesar se va face o nivelare a suprafeţei stratului
suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care
trebuie să fie suficient de întărit când se va aşeza peste el îmbrăcămintea pardoselii. -
Compoziţia, dozajul și natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la
fiecare tip de pardoseală in parte, în funcţie de solicitările la care este supusă
pardoseala.

3. Executarea stratului suport

- Stratul suport rigid trebuie sa aibă suprafaţa plană și netedă. In zonele suprafeței
unde apar neregularități care depășesc abaterile admisibile, corectarea suprafeţei se
va face prin spițuirea, curățirea si spălarea sa, dupa care se va aplica un mortar de
ciment, având acelaşi dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv.

4. Executarea imbracamintii pardoselii

Executarea stratului de uzură (îmbrăcămintei) pentru fiecare tip de pardoseală se va
face conform prevederilor din capitolele ce urmează.

5. Condiţii tehnice de calitate

- Respectarea condiţiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseală în parte
se va face în conformitate cu prevederile din “Normativ pentru verificarea calității
lucrărilor de construcții și de instalații aferente” indicativ C56-75, capitolul 8
“Pardoseli”. - Controlul în timpul execuţiei fiecărui tip de pardoseală prevăzut în
capitolele respective se va face de executant și beneficiar, urmărindu-se respectarea
prevederilor din prezentul capitol.

5 - Padoseli din piatră naturală

Prevederile prezentului subcapitol se refera la condiţiile tehnice privind executarea
pardoselilor din piatră natural

1. Materiale utilizate
- Ciment Pa 35, conform STAS 1500-78.
- Ciment alb Portland, conform STAS 7055-87.
- Agregate naturale, conform STAS 1667-76.
- White-spirit rafinat tip C, conform STAS 44-67.
- Corpuri abrazive, conform STAS 601/1-84.
- Apa pentru constructii, conform STAS 790-84.

2. Transportul si depozitarea materialelor pe şantier

- Plăcile de piatră naturală se vor livra și transporta în cutii de carton (max. 40
kg/buc). Depozitarea se face în spații acoperite.

3. Executarea pardoselilor din piatră naturală

Imbrăcămințile din plăci din piatră naturală se vor executa pe un strat suport rigid din
șapă de mortar. Culoarea, textura si calitatea produselor, ca și culoarea chitului vor fi
stabilite de proiectant. Pentru montare se vor folosi ciocane de cauciuc, distanțiere
din plastic tip cruce, mixer electric pentru omogenizarea pastei de adeziv, aparat de
taiat piatra si nivela. Șapa pe care se va monta piatra va fi de asemeni bine curățată și
umezită.
In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza
direct pe planşee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dupa 90 zile de
la turnare, imbracamintea din piatră naturală se poate aplica direct dupa o prealabila
preumezire a plăcii de beton. In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala
pe planşee crude sau pe straturi suport din beton, intre acestea si pardoseala se va
prevedea un strat de întrerupere a aderentei - hirtie, folie de polietilena etc. La
prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu intarire normala de
tipul Pa 35 si nisip 0...3 mm (la care partea fina sub 0,2 mm sa nu depaseasca 1/3) in
amestec cu 1 parte ciment la 3,5...4 parti nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu intarire
rapida (P40, etc.). Mortarul de ciment pentru montarea plăcilor din piatră naturală se
va prepara la fata locului, in cantitati strict necesare si va avea o lucrabilitate plastic-
virtoasa, factorul apa-ciment fiind de maximum 0,5. Aşezarea plăcilor se va face
montandu-se la inceput plăcile reper. Dupa aşezarea plăcilor pe o suprafaţa
corespunzătoare razei de acţiune a miinii muncitorului (circa 60 cm latime), la plăcile
la care se constata denivelări se adauga sau se scoate local din mortarul de ciment de
poza. Apoi se face o verificare a planeitatii suprafeţei cu un dreptar aşezat pe
diagonalele suprafetei'executate si ghidat dupa nivelul porţiunii de pardoseala
executata anterior, indesindu-se atent plăcile in mortaru/de ciment de poza, prin
batere uşoara cu ciocanul peste dreptar, astfel incit striurile de pe spatele plăcilor sa
pătrundă in masa de mortar si sa se asigure planeitatea suprafeţei. Operaţia se
continua in acest mod pe toata suprafaţa care se executa intr-o zi de lucru. Umplerea
rosturilor se va face la 3...5 zile dupa montarea plăcilor din piatră naturală iar in
intervalul de la montare si pina la rostuire - pardoseala nu va fi data in circulaţie si.se
va umezi prin stropire cu apa cel puţin o data la 24 ore. Curatarea imbracamintii din
placi din piatră naturală de resturile de chit de rostuire se va face prin asternere de
rumeguş de lemn uscat, dupa doua ore de la chituire si prin maturarea rumeguşului.
Imbracamintea din placi din piatră naturală nu se va freca pentru finisare, ci dupa
curatarea cu rumeguş de lemn se va şterge cu cirpe înmuiate in apa si apoi se va cerui
funcţie de natura pietrei naturale. La intersectia pardoselii cu elementele verticale -
sub plinte - se vor realiza interspatii de 5...10 mm.
4. Executarea plintelor
La imbracamintile din placi din piatra naturală se vor monta plinte din piatra naturala
în toate spațiile.

5.Conditii tehnice de calitate

Se va face o verificare prin examinare vizuală și măsurători locale.
Se va urmări ca stratul de uzură a pardoselilor să aibă aderență la stratul suport.
Verificarea se face prin ciocanire cu un ciocan de cauciuc, urmărind zonele care suna
a gol.
Se va urmări daca s-a respectat indicaţiile din proiectul de stereotomie privind
desenul pardoselii, precum si liniaritatea rosturilor in cazul pardoselilor din placi. Se
vor face măsurători privind orizontalitatea pardoselii si distanta dintre placi
(dimensiunea rostului).
Abaterile admise la orizontalitate este de 1mm la distanta de 1m. In zonele cu panta
către sifoanele de pardoseala se va verifica daca panta corespunde cu cea data din
proiect.
Plăcile vor fi decupate cat mai exact la străpungerile de instalatii si la capacele
sifoanelor.
Chitul din rosturi trebuie sa fie executat conform retetelor date de producător si sa fie
montat pana in muchia superioara a plăcii.
Verificarea se va face atat vizual cat si prin încercări, cu un obiect metalic ascutit,
pentru prelevarea eventualelor zone de chit mort sau fisurat.
Se va verifica calitatea lustruirii astfel incat sa nu existe zgârieturi sau decalaje de
nivel intre colturile adiacente a dalelor de marmura sau piatra.
Pentru lucrările găsite necorespunzatoare se vor da dispoziţii de şantier pentru
remediere sau refacere.

4. Tencuieli

1 - Tencuieli interioare

1. Generalitati

Prezentul subcapitol cuprinde specificaţii pentru lucrările de tencuieli interioare

Clasificarea tencuielilor Tencuielile interioare sunt clasificate dupa :

• natura suprafeţei pe care se aplica: cărămidă beton beton celular autoclavizat piatra
sipci sau trestie rabit • liantul întrebuintat: care nu rezista la apa si umiditate
rezistente la umiditate
• modul de prelucrare a fetei văzute : obişnuite: brute, driscuite, driscuite fin,
sclivisite, gletuite speciale : impermeabile, torcretate, hidrofuge decorative : calcio-
vecchio, marmura artificiala
Tencuielile se aplica la interior pe suport din zidărie de cărămidă sau b.c.a. si beton
(diafragme, stâlpi, tavane) Din punct de vedere al modului de prelucrare a fetei
văzute, în acest subcapitol sunt tratate tencuielile obişnuite, speciale si decorative.

Standarde:
STAS 146-80 Var pentru constructii
SR 388-1995 Lianţi hidraulici. Ciment Portland
STAS 545/1 -80 Ipsos pentru constructii
STAS 790-84 Apa pentru betoane si mortare
STAS 1030-85 Mortare obişnuite pentru zidărie si tencuiala
STAS 1500-78 Lianţi hidraulici. Cimenturi cu adaosuri
STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu
lianți minerali
STAS 2073-75 Clorura de calciu tehnica
STAS 2542-82 împletituri din sârma. Plase cu ochiri hexagonale si
trapezoidale
STAS 2634-80 Mortare obişnuite pentru zidărie si tencuieli. Metode
de încercare
STAS 3910/1-76 Var. Reguli pentru verificarea calitatii
STAS 4686-71 Argila pentru mortare pe baza de ciment argila
STAS 5296-77 Cimenturi. Determinarea rapida a mărcii cimentului
STAS 7055-87 Ciment Portland alb
STAS 7058-91 Poliacetat de vinil. Dispersii apoase
SR EN 196-7/1995 Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii
STAS 8626-70 Lignosulfonat de calciu tehnic
STAS 8819-88 Cenuşa de centrale termoelectrice utilizata ca adaos în
betoane si mortare
STAS 9201-80 Var hidrant în pulbere, pentru constructie.
C 18-83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede
C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si recepţia
lucrărilor de constructii si instalatii, instrucţiunile
pentru verificarea calitatii si recepţia lucrărilor
ascunse si modificările la acestea.
Standarde si normative de referinţa Acolo unde exista contradicţii între
prevederile prezentelor specificaţii si prescripţii
Mostre si testări - Panou-mostra

• Antreprenorul va executa în incinta şantierului, la cererea Consultantului, un panou

de perete cu dimensiunile de cel puţin 2.00 m x 1.00 m, finisat cu tencuieli în toate
variantele propuse prin proiect, cu materialele, compoziţiile, modul de prelucrare a
fetei văzute, culorile si tehnologia specificate în proiect.
• Panoul executat astfel se va prezenta spre aprobare Consultantului, iar dupa
obţinerea aprobarii, acesta va deveni panou-mostra, element de comparaţie si
verificare pentru lucrările similare prevăzute în întreaga lucrare.
• Panoul -mostra nu va fi distrus si nici deteriorat pâna la terminarea întregii lucrări.
• Aprobarea tencuielilor înseamna aprobarea tuturor materialelor, aditivilor si
tehnologiilor de execuţie folosite de Antreprenor pentru realizarea lucrărilor
prevăzute în proiect.
• Pe tot timpul execuţiei lucrărilor nu se vor folosi decât materialele si tehnologiile
aprobate.

2. Materiale si produse

Materiale
Cimentul - Conform STAS 1500-78 - se va utiliza ciment Portland cu adaosuri marca
35N/mmp, simbol Pa 35, ciment metalurgic marca 30N/mmp simbol M30 sau ciment
de furnal marca 25 N/mmp simbol F25, conform indicaţiilor din proiect.
Cenuşa de termocentrala - conform STAS 8819-88 - se va utiliza ca adaos hidraulic
împreuna cu cimentul sau ca adaos plastifiant conform indicaţiilor din proiect.
Nisipul - conform STAS 1667-76 - se va utiliza, conform indicaţiilor din proiect,
nisipul natural de râu (de forma rotunda) sau de cariera (zgrunţuros) cu granulozitate
0+3 mm sau 0+7 mm, care trebuie sa fie curat, sa provină din roci stabile
(nealterabile la aer, apa sau îngheţ), sa conţină granule de diferite mărimi, sa nu
provină din roci feldspatice sau sistoase.
Var pentru constructii - conform STAS 146-80-se va folosi sub forma de pasta de var
de tip I cu randament în pasta de min.2,2 l/kg sau tip II cu randament min 1,61/kg,
conform indicaţiilor din proiect.
Var hidratat - conform STAS 9201-80 - se va utiliza sub forma de pasta de var de tip
I cu densitate aparenta max. 680 g/dmc sau tip II cu densitate aparenta max.700
g/dmc conform indicaţiilor din proiect. Ipsosul - conform STAS 545/I-80 - se va
utiliza ipsosul de tip A sau tip B conform indicaţiilor din proiect. Argila - conform
STAS 4686-71 - se va utiliza sub forma de pasta având o consistenta de 13:15 cm
determinata cu conul etalon si continut optim pentru tencuieli de 15-25%.
Apa - conform STAS 790-84 - va fi apa potabila, curata, fara continut de săruri,
acizi,grasimi:se,va folosi apa din alte surse (lacuri, râuri, izvoare, etc.) fara ca în
prealabil sa fie supusa analizelor. Adaosuri pentru reglarea timpului de priza,
plastifianti. Se vor utiliza conform aprobarea consultantului. Replast - întârzietor de
priza pentru mortare de ciment, ciment-var sau similar. Clorura de calciu -
accelerator de priza sub forma de soluţie cu concentraţie 10% pentru prepararea
manuala sau 20% pentru prepararea mecanizata a mortarelor. L.S.C. (lignosulfatul de
calciu) - conform STAS 8626-70 - adaos plastifiant. Disan - conform STAS 8625-90
- plastifiant mixt dispersat si antrenor de aer (utilizarea'se ya rfşce conform Normativ
C140-86, anexa V.3.1.)

Coloranţi si alte adaosuri Coloranţi minerali - conform STAS 6632/2/3-91, STAS

6632/4-83; STAS 9537-85; STAS 2488/86; STAS 2539- 79, trebuie sa nu
reacţioneze chimic cu apa, lianţii sau agregatele din compoziţia mortarului, sa se
raspândeasca uniform în masa acestuia, sa nu-si schimbe culoarea si sa nu se
decoloreze sub acţiunea razelor solare; sa aiba putere mare de colorare, sa nu
micşoreze rezistentele mecanice ale mortarului si sa nu fie toxice.

Poliacetat de vinil (aracet) - conform STAS 7058-91 - se vor utiliza sortimentele DP

25 sau DP- 50 pentru prepararea mortarelor adezive. Apastop P - adaos impermeabil
- (utilizarea se va face conform Normativ C 140-86).

Alte materiale Plasa sudata galvanizata pentru susţinerea tencuielilor pe rabit: reţea
din vergele de otel-beton rotund 6*10 mm cu ochiuri patrate de 15*25 cm. Plase cu
ochiuri hexagonale si trapezoidale - conform STAS 2542-82 - plasa de rabit din
sârma de otel cu diametrul de 0,4 pâna la 1,8 mm. Sârma rotunda trefilata din otel -
conform STAS 889-89-sârma de otel moale neagra sau zincata de 0,5 pâna la 3.00
mm grosime pentru legat trestia, plasa de rabit sau pentru prinderea reţelei din
vergele de otel-beton de elementul de rezistenta. Sipci de lemn de rasinoase SR
1294-91 - cu dimensiuni de 1,8 x 3,8 cm sau 2,8 x 4,8 cm dreptunghiulare sau
trapezoidale, care vor fi bătute cu interspatii de 2...4 cm, înclinate la 45 grade pe
pereţi, iar pe tavan, perpendicular pe direcţia grinzilor.

Amestecuri Mortar de var pentru tencuieli marca M 4-T conform (3)2314. Mortar de
var-ciment pentru tencuieli marca M 10-T conform (3)2315. Mortar de var-ciment
pentru tencuieli marca M25-T conform (3)2316. Mortar de ciment-var pentru
tencuieli marca M 50-T conform (3)2317. Mortar de ciment pentru tencuieli marca
M 100-T conform (3)2318. Pentru prepararea mortarelor se vor consulta
specificaţiile de la capitolul (3)2300. Dozarea se va face volumetric cu tolerante de
2% pentru lianţi si 3% pentru aggregate.

Livrare, depozitare, manipulare.

Agregate

• Agregatele vor fi manipulate astfel încât sa se evite separarea lor, pierderea fineţii
sau contaminarea cu pământ sau alte materiale străine.
• Daca agregatele se separa sau daca diferitele sorturi se amesteca, ele vor fi din nou
trecute prin sita înainte de întrebuinţare.
• Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de fineţe
deosebite. Agregatele se vor amesteca numai pentru a obţine gradaţii noi de fineţe.
• Agregatele nu se vor transfera din mijlocul de transport direct la locul de depozitare
de la şantier, daca gradul de umiditate este astfel încât sa poata afecta precizia
amestecului de mortar, în acest caz agregatele se vor depozita separat pâna ce
umiditatea dispare.
Agregatele se vor depozita în silozuri, lazi sau platforme cu suprafeţe dure, curate. La
pregatirea depozitarii agregatelor se vor lua masuri pentru a preveni patrunderea
materialelor străine. Agregatele de tipuri si mărimi diferite se vor depozita separat.
înainte de utilizare, agregatele vor fi lasate sa se usuce pentru 12 ore.

3. Executia tencuielilor

La începerea execuţiei lucrărilor interioare, urmatoarele lucrări vor fi terminate .

1. Zidaria pereţilor despartitori trebuie sa fie terminata si împanarea pereţilor din
eleifiente prefabricate sa fie asigurata; eventualele spargeri si străpungeri pentru
treceri de conducte trebuie să fie executate si reparate.
2. Instalaţiile electrice, de apa, de încălzire centrala prevăzute sa ramânase ingropate
in tencuiala, vor ficomplet executate si probate.
3. Plasele de rabit vor fi montate în zonele prevăzute în proiect. :
4. Sipcile si trestiile la pereţi si tavane vor bătute.
5. Suprafeţele suport, de tencuit, trebuie sa îndeplinească urmatoarele condiţii:
a) Sa fie rigide pentru ca tencuiala sa nu se fisureze sau sa se coscoveasca.
b) Sa fie curate si rugoase pentru a asigura o buna adrenta a mortarului.
c) Sa fie uscate; mortarul sa fie întărit în rosturile zidăriei si suprafeţele de beton sa
fie uscate, pentru ca umiditatea acestora sa nu fie întărit în rosturile zidăriei si
suprafeţele de beton sa fie uscate, pentru ca umiditatea acestora sa nu influenţeze
negativ aderenta tencuielilor.
d) Sa fie curatate de praf, noroi, urme de beton sau de mortar, pete de grăsime sau
bitum, etc.
e) Rosturile zidăriilor de cărămidă sau înlocuitori sa fie curatate pe cca.3-5 mm
adâncime.
f) Sa fie verificate daca se înscriu în abaterile maxime de planeitate admise, urmărind
ca ieşiturile locale mai mari sa fie cioplite, iar intrândurile mai mari de 4,0 cm sa fie
acoperite cu o plasa de rabit prinsa în cuie în rosturile zidăriei.
g) Rosturile zidăriei de cărămidă sau piatra vor fi curatate pe o adincime de 3-5 mm,
iar suprafeţele netede (sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa;
h) porţiunile din lemn sau metal care apar pe suprafeţele de tencuit (ghermele, grinzi,
buiandrugi, etc.) se vor acoperi cu carton bitumat si cu plasa de rabit.
i) Pe pereţii executati din beton celular autoclavizat sau beton macroporos la
încăperile cu umiditate mare (peste 60%), înainte de tencuire se va aplica pe
suprafaţa de tencuit, un strat impermeabil - bariera de vapori, conform prevederilor
din proiect.
j) Tencuielile interioare se pot executa numai dupa terminarea executării acoperişului
sau în cazul teraselor, numai dupa executarea hidroizolatiei si probarea etanseitatii
acesteia prin inundare, scurgerea apelor pluviale fiind asigurata.

Trasarea suprafeţelor
Trasarea este obligatorie la tencuielilor finisate (la care stratul vizibil este prelucrat)
pentru a se realiza suprafeţe plane, verticale, orizontale, înclinate, muchii,
concavitati, etc. cu o grosime cât mai redusa si în concordanta cu indicaţiile din
proiect.
• Trasarea pereţilor - se va face în faza l-a prin punctare, prin aplicarea pe suprafaţa
de tencuit a unor martori de inventar, în asa fel încât fata lor sa corespunda cu fata
nivelata a grundului; în cazul suprafeţelor din beton martorii de inventar se vor
înlocui cu martori din mortar, turtite din mortar, nivelate, având grosimea stratului de
tencuiala ce va fi aplicata. In faza a ll-a se va trece la fixarea reperelor, operaţie care
consta în pozarea unor repere metalice de inventar între martorii plantati pe suport.
Nivelarea mortarului se va face obligatoriu cu dreptarul metalic de inventar.
• Trasarea tavanelor - se va face folosindu-se martori si fâşii de ghidaje din mortar.
Operaţiile de punctare si trasare se desfasoara în succesiune începând cu aplicarea
unui mortar central din mortar în grosime de 1-1,5 cm si conţinând cu aplicarea altor
doi martori la capetele dreptarului lung aşezat orizontal cu bolobocul paralel cu latura
lunga a încăperii; repetând operaţiile se realizeaza fâşii de ghidaj pe ambele direcţii,
punând dreptarul pe martori si umplând cu mortar spaţiul dintre acesta si tavan. In
cazul pereţilor si tavanelor realizate din sipci cu trestie trasarea se face prin folosirea
reperelor metalice speciale, de inventar.

4. Tipuri de tencuieli interioare

Tencuieli obişnuite, driscuite, pe zidării de cărămidă. Operaţia de tencuire va începe
dupa trecerea a 2-3 săptămâni de la executarea zidăriei si dupa pregatirea
corespunzătoare a suprafeţelor de tencuit
Tencuieli gletuite
Gletul va fi prevăzut ca strat suport pentru realizarea finisajelor de calitate superioara
(ex.: vopsitorii cu vopsea de ulei la pereţi si tavane). Tipul de glet care va fi folosit
(var, var-ipsos, ipsos sau ipsos-var) se va stabili în funcţie de natura stratului suport
prevăzut în proiect, dupa cum urmeaza : glet de var: orice mortar de grund proaspat
cu var în compoziţie (nu se aplica direct pe suprafeţe de beton): glet de var-ipsos:
orice mortar de grund uscat glet de ipsos : orice mortar de grund uscat glet de ipsos-
var: orice mortar de grund pe baza de ciment var Stratul de glet se va executa prin
întinderea si netezirea pastei cu otelul de glet, pe suprafeţe de max.1 m.pentru a se
putea realiza netezirea înainte de întarirea pastei. Grosimea stratului de glet de 1+3
mm se obţine prin două-trei aplicari si nivelări succcsive. Se va verifica planeitatea
suprafeţei gletului, folosind dreptarul metalic. Suprafaţa obtinută trebuie sa fie
perfect netedă la pipăit, eventualele asperitati vor fi curătate si netezite cu hârtie fină
sticlată. Pentru suprafeţele de beton rezultate netede după decofrare, tencuiala
gletuita se poate realiza prin aplicarea pastei GIPAC. Pentru suprafeţele pereţilor
executati din blocuri sau placi din b.c.a., cu rosturi subţiri de 2-3 mm, se va aplica
gletul de netezire pe bază de aracet si nisip fin având compoziţia 1:2:0,5 (aracet DP
25 ; nisip fin 0,2 mm; apă) în volume.

Aplicarea gletului de netezire se va face cu drisca de glet, în straturi de 1 mm

grosime sau folosind aparatul de zugrăvit manual sau electric, sau pistolul de tencuit.
Netezirea se va face manual, cu drisca de glet (otelul de glet). Tencuieli speciale (cu
permeabilitate redusă) Tencuielile cu permeabilitate redusă se vor executa de regula
cu fata vizibila sclivisita. Mortarul se va prepara cu ciment Pa 35 (sau cu cimenturi
metalurgice M30 sau F25) nisipuri silicoase, curate, cu max. 10% parte fină, adaos
de var în proporţie de 5-10% din cantitatea de ciment si apă potabilă. Suprafaţa de
tencuit trebuie să fie pregătita corespunzător. Aplicarea tencuielii se va face în
straturi succesive după cum urmează: - şpriţul din mortar de ciment-nisip (dozaj 1:1
si consistenta 13-15 cm) nisipul având granulozitatea cuprinsă între 0-1 mm. -
grundul, din mortar cu marca indicata în proiect, se va aplica în 3-4 straturi succesive
de grosime 0,5-0,7 cm; straturile vor fi frecate alternat (vertical-orizontal) si aplicate
numai dupa ce stratul anterior s-a zvântat. - stratul vizibil din pasta de ciment-nisip
(dozaj 1:1 si consistenta 11-13 cm) se Va aplica numai după ce grundul s-a zvântat
(“a tras"); aplicarea si netezirea se vor face folosind drisca de otel. -scliviseala
tencuielii se va face numai dacă este indicată în proiecte - Pe timpul intrării, tencuiala
va trebui protejată de acţiunea soarelui si a vântul si va fi mentinută umeda, cel puţin
7 (şapte) zile prin stropire cu apă. Dacă prin proiect se cere ca tencuiala sa aibă o
permeabilitate cat mai redusă, mortarul de ciment se va prepara cu adaos de “apastop
P”; rezultatele vor fi bune dacă presiunea apei de infiltratie nu va depăsi/2 bar (20
m). Mortarul preparat cu adaos de "apastop P’ va fi pus în opera în interval de 45
minute de la preparare. Aplicarea mortarelor cu “apastop P” se va face manual si
numai pe beton care a atins 50% din marcă, întâi pe suprafeţele verticale si apoi pe
cele orizontale. Se vor aplica 4 straturi succesive de tencuială, din care straturile 2 si
3 cu adaos de "apastop P”. Aplicarea şpriţului (strat amorsa) Mortarul pentru stratul
de sprit trebuie să fie fluid (consistenta cu conul etalon sa fie între 1:1 si 1:3 cm), sa
conţină nisip în cantitate mica, să fie de acelaşi tip cu mortarul de grund si sa asigure
o aderentă foarte bună la stratul suport. înaintea aplicarii mortarului de sprit,
suprafaţa de tencuit va fi stropita cu apa. Grosimea stratului de sprit va fi de cca.1-2
mm; acesta va fi continuu si va acoperi întreaga suprafaţa. Suprafaţa stratului de sprit
va fi rugoasa pentru a se asigura a buna legătură cu mortarul de grund. In funcţie de
stratul suport, pentru stratul de sprit se vor folosi urmatoarele tipuri de mortare: -
suprafeţe de beton sau zidării din piatra : lapte de ciment (ciment-apă-o mica
cantitate de nisip) - zidării din b.c.a. (blocuri, placi si fâşii): mortar de ciment-var-
nisip (în proporţie de 1:0,25:3) - sipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment) -
zidărie de cărămidă : nu necesita acoperire cu strat de spritsuprafeţe acoperite cu
plasa de rabit: şpriţul care se aplica se numeşte “smir” si va fi mortar de tipul var-
ipsos sau var-ciment, având consistenta măsurată cu conul etalon de 5-6 cm (mortar
vârtos), care se va aplica manual astfel încât mortarul sa intre bine între ochiurile
plasei de rabit, sa o acopere în întregime si să aiba o suprafaţa cât mai rugoasă pentru
a asigura grundului a aderentă cât mai bună.
Aplicarea şpriţului se va face fie mecanizat cu maşina de tencuit, într-un singur strat
si o singura trecere, prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin mişcări
circulare si obligatoriu de jos în sus în rânduri orizontale pe întreaga sunrafata de
tencuit, între fâşiile de ghidaj (repere) fie manual prin stropire cu a matură scurtă,
astfel încât grosimea stratului obtinut sa fie de maximum 3 mm.
Aplicarea grundului
Grundul va avea grosimea maxima de 1,5 cm, va acoperi toate neregularitatile
suportului si va crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul).
Mortarele pentru grund vor avea o consistenta mai redusă, respectiv 9-12 cm în cazul
aplicarii lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm în cazul aplicarii lor cu mijloace
manuale.
Aplicarea mortarului de grund se poate face numai dupa întărirea mortarului de sprit,
dar nu înainte de 24h de la aplicarea acestuia.

In cazul suprafetelar din beton armat, care din turnare au forme regulate, fara
denivelări mari si fară abateri mari de la verticală sau orizontala, se va renunţa la
stratul de grund, aplicându-se stratul vizibil direct, peste stratul de sprit netezit si
întărit. In cazul zidăriilor de cărămidă (pe care nu se aplica şpriţul) suprafeţele de
tencuit se vor stropi cu apa (în cazul când acestea sunt uscate) înainte de a se trece la
aplicarea grundului, pentru ca zidaria să nu absoarbă apa necesară întăririi
mortarului.
Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maşina de tencuit, într-un
singur strat la fiecare trecere, între făsiile de ghidaj, de jos în sus; grosimea finala a
tencuielii se va obţine prin mai multe treceni, dupa zvântarea stratului aplicat
anterior. In cazul când aplicarea mortarului de grund se va face manual, acesta se va
aplica de jos în sus, în una sau doua reprize, prin aruncarea lui pe suprafaţa de
tencuit. Mortarul se va întinde între fâşiile de ghidare, orizontale sau verticale
(stâlpisori) într-un strat cât mai uniform si de grosimea indicata de repere. Indiferent
de modul de aplicare, după ce stratul de grund a ajuns la grosimea indicată în proiect,
nivelarea lui se va face manual. Dacă dupa nivelare grundul este prea neted, va fi
crestat cu mistria pe adâncime de 2-3 mm. Se va acorda o atentie deosebita
operaţiilor de realizare a colturilor intrânde sau iesinde (usi, ferestre, nise, spaleti,
intersectii de ziduri etc.); pentru executarea lor se vor fixa dreptane la cumpănă sau
boloboc, pentru ca acestea sa se realizeze drepte si verticale, respectiv orizontale. Se
va acorda a atentie deosebită execuţiei racordurilor dintre tavane si pereţi care se vor
face fie în colt drept (colt viu) fie cu o scafa rotunda simpla, asa cum este indicat în
proiect. Aplicarea tinciului (strat vizibil)
Grosimea stratului vizibil va fi de 1-4 mm, variind dupa cum urmeaza: - tencuieli
driscuite: 2-4 mm - tencuieli sclivisite : 1-3 mm - tencuieli speciale (impermeabile):
2-3 mm - tencuieli pe b.c.a.: 1-3 mm. Mortarul pentru tinci se va prepara cu nisip cu
granule cu diametrul maxim de-lffim!sj:va^aVea consistenta de 12- 14 cm. Tinciul se
va aplica numai după uscarea grundului, începând cu tavanul si continuându-se cu
pereţi. Daca grundul este complet uscat (a trecut multa vreme de la aplicarea lui),
înainte de aplicarea tinciului, acesta se va stropi cu apă. Aplicarea tinciului se va face
pe suprafeţe mici, se va întinde imediat cu drisca dreptar în suprafeţe regulate iar,
dupa zvântare, stratul astfel aplicat se va netezi cu drisca de lemn, stropind cu apă,
pâna la obtinenea unei supnafete cât mai netede si uniforme. Stratul vizibil al
tencuielilor interioare - tinci va avea compoziţia ca si a grundului, insa cu nisip fin de
pina la 1 mm. - Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obţine din aruncarea cu
mistria a mortarului la intervale de timp, iar intre ele, sa se niveleze suprafaţa de tinci
cu drisca. - Gleturile de ipsos executate pe suprafeţe cu urmeaza a se vopsi, se va
realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subţire de cca. 2 mm de pasta de ipsos. -
Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de
umiditate, in cantitati strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului. In cazul
execuţiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +5°C, se vor
lua masurile speciale prevăzute in “Normativul pentru executarea lucrărilor pe timp
friguros”, indicativ C 16-79. - Stratul vizibil din glet la interior nu va fi aplicat
inainte de tragerea pe loc a profilelor cu şablonul, de montarea elementelor
ornamentale turnate si curatirea celor ramase in situ. - Chituirea in jurul ornamentelor
va fi executata de cel ce le monteaza dupa operaţia de montare si execuţia stratului
vizibil (glet) - In cazul sălii centrale unde se pastreaza tencuiala, profilele si
ornamentele in stare buna gletul va fi executat dupa ce se va face decaparea de
zugrăveli si vopsitorii succesive a elementelor pastrate, care vor fi chituite ulterior. -
Dupa uscarea gletului, a profilelor si ornamentelor din spatiile reprezentative ce
urmeaza a fi vopsite cu vopsea de ulei, se va aplica un prim strat de protectie din
vopsea de ulei culoare alba. - Toate tencuielile vor fi executate dupa ce va fi
asigurata invelitoarea construcţiei impotriva infiltraţiilor.

5. Abateri admisibile
La tencuieli brute:
Umflături, ciupituri (împuşcaturi de var), crăpături, fisuri maximum una de pâna la 3
cm2 la fiecare mp. Zgrunturi mari (pâna la max. 3 mm) basici si zgârieturi adânci
formate la driscuire la stratul de acoperire: maximum 2 la m2. La tencuieli driscuite:
Neregularitati ale suprafeţelor la verificarea cu dreptanul de 2 m lungime: maximum
2 Neregularităti în orice direcţie, având adâncimea sau înaltimea pâna la 2 mm.
Abateri de la verticala a tencuielilor pereţilor maximum 1 min/m si maximum 3 mm
pe toată înălţimea încăperii.
Abateri fata de orizontala a tencuielilor tavanelor: maximum 1 mm/m si maximum 3
mm de la o latură la alta.
Abateri fată de verticala sau orizontală la intrânduri, ieşinduri, glafuri, profile,
pilaştri, coloane, brâie, comise, ancadramente, solbancuri - până la 1 mm/m si
maximum 3 mm pe un element.
Abateri fată de rază la suprafeţe curbe: până la 5 mm.
Abateri la muchii: până la 1 mm/m - o singură abatere. La tencuieli sclivisite:
Neregularitati ale suprafeţelor la verificarea cu dreptarul de 2 lungime .. maximum 3
neregularitati pe m2 în orice direcţie având adâncimea si înaltimea până la 2 mm. –
Abateri de la verticală ale tencuielilor pereţilor - maximum 1 mm/m si maximum 3
mm pe toata înălţimea încăperii.
Abateri de la orizontală ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mm/m si m numv4 mm
pe total.
Abateri la muchii maximum 3 mm/m - o singură abatere, 1
Abateri fata de rază la suprafeţe curbe până la 5 mm. Defecte ce nu se admit
Umflaturi, coscoviri, ciupituri (împuşcaturi de var), pete, eflorescente>crăpături,
fisuri, lipsuri la glaflurile ferestrelor, la pervazuri, plinte, obiecte tehnico-sanitare.
Zgrunturi mari (până la max. 3 mm), basici si zgârieturi adânci formşte la drscuire, la
stratul de acoperire. Verificari în vederea recepţiei Vor fi clasificate drept
defectuoase, lucrările care nu respecta prevederile prezentelor specificaţii precum si
cele la care se remarca următoarele neregularitati: Nu respecta indicaţiile prevăzute
în proiect privind grosimea, trasajul, acoperirea, planeitatea, uniformitatea (ca
prelucrare), muchiile de racordare ale zidurilor cu tavanul, glafurile, muchiile
golurilor de usi sau ferestre, spaleti. Nu respecta verticalitatea si orizontalitatea
suprafeţelor si muchiilor, planeitatea suprafeţelor tencuite si nu respecta abaterile
admisibile conform (3) 1380. Nu s-a respectat tehnologia de execuţie specificata, fapt
care a condus la deteriorări ale lucrărilor. Nu s-au respectat indicaţiile din tabloul de
finisaje aprobat prin proiect. Lucrările nu s-au executat în conformitate cu panoul-
mostra. Consultantul poate decide, funcţie de natura si amploarea defectelor
constatate, ce remedieri trebuie executate si daca acestea se vor face local, pe
suprafeţe mai mari sau lucrarea trebuie refăcută complet prin decopertarea tencuielii
si refacerea ei conform specificaţiilor. Prevederea (3) 1392 nu se aplică în cazul în
care Beneficiarul este de acord să accepte unele lucrări executate necorespunzator
specificaţiilor, dar nu este afectat aspectul si protectia în timp a construcţiei. Pentru
lucrările ce devin ascunse, se va încheia proces verbal, în care se va specifica care
sunt acestea si dacă s-au executat conform indicaţiilor din proiect si din prezentele
specificaţii.

6. Masurare si decontare
Lucrările executate se vor măsura conform indicatoarelor "C” si “RpC” astfel:

Tencuieli la pereţi: Tencuielile interioare la pereţi, indiferent de modul de prelucrare

a fetei vizibile, se măsoara desfasurat la m2, adăugând si suprafeţele nişelor,
glafurilor, spaletilor, etc. Masurarea se execută înaintea aplicarii tencuielii. Pentru
determinarea suprafeţei tencuite, înaltimea pereţilor se va socoti ca distanta între fata
brută a planseului (fara pardoseala sau strat de nivelare) si fata netencuită a tavanului,
iar ca latime, distanta între fetele netencuite ale pereţilor.
In zonele care rămân netencuite, pentru aplicarea altor finisaje, se ia ca înălţime
distanta între tavanul netencuit si linia de terminatie indicată în proiect, plus 5 cm.
Din suprafeţele calculate se scadtoate golurile cu suprafaţa mai mare de 0,50 m2, dar
se adauga glafurile si spaletii. Golurile cu suprafeţe mai mici de 0,50 m2 nu se scad
din suprafaţa calculata. Golurile de usi ferestre se măsoară pe conturul exterior al
tencuielii, iar alte goluri, pe conturul lor netencuit. Muchiile se masoara la metru
liniar, înainte de tencuire.

Tencuieli la tavane: La tavane din beton, plasă de rabit, trestie si sipci, tencuiala se
masoara la mp de suprafaţa masurata înainte de tencuirea ei. La tavanele plane fara
grinzi vizibile, suprafaţa se măsoară între zidurile La tavanele cu grinzi vizibile, la
aceasta suprafaţă se adauga si suprafeţele Din suprafaţa astfel stabilită, se scad toate
golurile mai mari .Lucrările se vor deconta conform articolelor din cantitativele de de
tencuieli, determinati pe baza planurilor din proiect.

5. Zugrăveli și vopsitorii

1 - Zugrăveli la pereți și tavane

1. Generalitati
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru executarea zugrăvelilor interioare la pereţi
si tavane. Zugrăvelile la interior se fac în culori de apa cu humă, calcio vechio de
apa, cu vopsea pe bază de poliacetat de vinii, aplicate pe pereţi si tavane, pe
rectificare si glet de netezire.

Standarde:

STAS 88-90 Clei de oase

STAS 89-86 Clei de piele
STAS 146-80 Var pentru constructii
STAS 189-77 Săpun de rufe
STAS 232/1-76 Caolin spalat de Arghires
SR 388:1995 Ciment Portland gri
STAS 545/1-80 Ipsos pentru constructii
STAS 790-84 Apa pentru betoane si mortare
STAS 1903-85 Concentrat de grafit de Baia de Fier
STAS 2488-86 Pigmenţi anorganici. Galben de crom
STAS 2539-79 Pigmenţi anorganici. Albastru de fier
STAS 2706-86 Creta de Murfatlar Dobrogea. Creta macinată
STAS 4888-76 Caolin spălat de Harghita
STAS 6632/2-91 Oxid de fier roşu
STAS 6632/3-91 Oxid de fier galben
STAS 6632/4-83 Oxid de fier negru
STAS 7058-91 Poliacetat de vinii. Dispersii apoase
STAS 7359-89 Vopsele pe bază de dispersii apoase de
poliacetat
STAS 9201-80 Var hidratat în pulbere, pentru constructie
STAS 9537-85 Oxid verde de crom
2. Standarde si normative

Acolo unde există contradicţii între prevederile prezentelor specificaţii si prescripţiile

cuprinse în standardele si normativele enumerate mai jos vor avea prioritate
prezentele specificaţ

Mostre si testări Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare,

specificaţiile producătorului-pentru materialele utilizate la zugrăveli, precum si
certificate prin care se va atesta conformitatea cu condiţiile specificate. Se vor
furniza de asemenea instrucţiunile de manipulare, depozitare si protectie pentru
fiecare material.

Panou martor înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul va executa un fragment

de perete mostră, utilizând materialele, produsele, culorile si tehnologia specificate în
proiect pentru întreaga lucrare. Panoul se va executa la şantier si dupa aprobarea lui
de către Consultant, acesta va constitui panoulmartor, element de comparaţie pentru
întreaga lucrare. Pe durata întregii lucrări nu se va distruge sau deteriora panoul-
martor.

3. Materiale si produse
Materiale: Ipsos pentru constructii conform STAS 545/1-80.
Var hidratat conform STAS 9201-80.
Apa pentru betoane si mortare conform STAS 790-84. Apa va fi curată, potabilă, fară
săruri, urme de ulei, acizi sau alte impurităti.
Nisip cuartos cu granulatie 0,2 mm respectiv 0...3 mm conform STAS 3844-76.
Pigmenţi coloranţi diverşi conform (4)(1132).
Produse:
Vopsea pe bază de poliacetat de vinil conform STAS 7359-89.
Grund din vopsea în dispersie apoasă (raport 1:1) Chit din mortar de ciment cu adaos
de Aracet (poliacetat de vinii) în proporţie de 3:1 nisip : ciment, aracet. sau altul
similar. 1. Aracetul va fi de tip DP25 sau D50 sau altul echivalent 2. Granulozitatea
nisipului va fi funcţie de mărimea adânciturilor în stratul suport: adâncime 0,5 -10
mm nisip 0,2 mm peste 10 mm nisip 0...3 mm. 3.
Glet de netezire pe baza de Aracet (poliacetat de vinii) cu urmatoarea compoziţie:
3:1:1/2 (în volume) nisip sub 0.2 mm, aracet DP25, apa.
In cazul aplicării mecanice, proporţia poate fi pâna la 3:1:2 prin sporirea volumului
de apa. Mortar de ciment-var marca M50 - T pentru rectificarea tencuielilor, în
vederea aplicarii zugrăvelilor cu lapte de var. Livrare, depozitare, manipulare Pentru
recepţia fiecărui lot de materiale livrate.
Antreprenorul va verifica certificatul de calitate al producătorului. Produsele pe bază
de poliacetat de vinii se vor depozita în ambalajul original- saci de polietilenă în
bidoane de carton sau P.V.C. Se va controla ca bidoanele să fie închise ermetic
pentru a se evita evaporarea apei din dispersie. Ipsosul se va livra în saci de hârtie de
35 kg. Varul bulgari si huma se livreaza în vrac. Coloranţii si alti compuşi chimici se
livreaza în bidoane metalice. Cleiurile animale se livreaza macinat în saci de
polietilenă sau sub formă de plăci. Materialele se vor grupa într-un spaţiu acoperit,
uscat, bine aerisit, ferit de îngheţ si de variaţii de temperatură (+7 si +20° C);
materialele von fi depozitate pe categorii, cu etichete vizibile pentru a nu se confunda
continutul. Pentru manipulare si transport la locul de lucru se vor folosi cutiile de
ambalaje, bidoanele cu toartă si găleţile si se vor transporta numai cantitătile
necesare unui schimb de lucru.

4. Executarea zugrăvelilor
Operaţiuni pregătitoare Lucrările se încep numai la o temperatura a aerului
mediului ambiant de -5°C. Acelasi regim se va menţine cel puţin 8 ore după
executarea zugrăvelilor. Zugrăvelile se vor executa numai după terminarea
următoarelor operaţiuni de finisaj:
1. Montajul tâmplăriei
2. Montajul instalaţiilor electrice, de apă si canalizare, de încălzire.
3. Executarea pardoselilor reci (gresie ceramică, dale de mozaic, etc.)
4. Lucrările de reparaţii la tencuieli.
5. Executarea placajelor la pereţi.

Executarea spoielilor
Pregătirea suprafeţelor se va face ţinând seama de natura suportului. Pe tencuieli noi,
compoziţiile de zugrăveli se aplica numai după întarirea si uscarea acestora,
admitându-se o umiditate permanentă de 8%. Suprafaţa va fi netezită cu grija pentru
înlăturarea asperitatilor iar stropii si scursorile de mortar se freaca pâna dispar. Se
curata de praf.

Prelucrarea suprafeţelor :
Se va face la maximum 2- 4 ore de la terminarea lucrărilor pregătitoare, executându-
se următoarele operaţiuni:
1. Umezirea intensă cu apă a suprafeţei suport.
2. Aplicarea grundului sau paciocul pâna la obţinerea unui aspect umed - lucios al
suprafeţei grunduite, fară urme sau dâre de bidinea si fara asperitati.
3. Chituirea fisurilor, rosturilor si adânciturilor, numai după uscarea stratului de
grund.
4. Slefuirea si grunduirea locurilor chituite.
5. Aplicarea straturilor de acoperire se va face numai după uscarea completa a
stratului de grund. începând cu tavanul si apoi pereţii. Straturile succesive se aplică
numai după ce se constată ca cel anterior este complet uscat.
Prelucrarea suprafeţelor :
Se va face la maximum 2-4 ore de la terminarea lucrărilor pregătitoare, astfel:
1. Prima grunduire cu soluţie de săpun cu apă aplicata manual cu bidineaua.
2. Chituirea crăpăturilor cu pasta de ipsos.
3. Slefuirea locurilor chituite, ştergerea prafului si grunduirea locurilor chituite.
4. Spacluirea suprafeţelor (numai în cazul zugrăvelilor de calitate superioară) prin
aplicarea compoziţiilor de spăcluit cu bidineaua, cu spaclul de lemn sau de cauciuc.
5. Slefuirea suprafeţei spacluite, ştergerea prafului si aplicarea celei de a doua
grunduiri.
6. Aplicarea compoziţiei de zugrăvit, preparată pe baza retetei: humă 100 kg, clei 6
kg, pigmentul 2 kg, apă 200 I. Aplicarea se va începe cu tavanul si apoi cu pereţii.
Straturile succesive se aplică numai dupa ce se constată că cel anterior este complet
uscat.

Pregătirea suprafeţelor de beton:

1. Se curata cu spaclul toate neregularitatile suprafeţei si se perie cu peria de paie.
2. Se completează adânciturile existente în stratul suport cu chit de mortar. Mortarul
se netezeşte cu spaclul. Fiecare strat va fi lăsat să se usuce minimum 16 ore înainte
de aplicarea stratului următor.
3. Suprafaţa pregătită astfel nu va avea abateri mai mari astfel: la planeitate:
maximum 5 mm sub dreptarul de 2 m; nici o undă mai mare de 2 mm sub dreptarul
de 0,5 m.
Pregătirea suprafeţelor tencuite:
1. Se rectifică tencuiala cu mortar de ciment-var după ce în prealabil s-au îndepărtat
bavurile si dungile ieşite în relief.
2. Se curată suprafaţa de praf, pentru a se asigura o buna aderentă a stratului de
finisaj pe suprafaţa suport.
Prelucrarea suprafeţelor:
1. Grunduirea cu grund se va face prin aplicare cu bidineaua si se va lasa sa se usuce
timp de minimum 2 ore la temperatura de 15°C si de o ora la temperatura de +25°C
sau mai mare.
2. Daca dupa grunduire se observă neregularităti ale suprafeţei nerectificate iniţial, se
va face o chituire cu chit de mortar si apoi o şlefuire locală.
3. Gletul de netezire se execută acolo unde este specificat cu glet. Gletul se aplica
intâi pe o suprafaţa de cca. 1 m2 si se netezeşte cu spacluljde cauciuc si dupa
netezirea completă, operaţiunea se continua pe restul suprafeţei. Se vor evita
scurgerile de material spre partea de jos. Gletul se va aplica în grosime de 1 mm
adică 1200 - 1400 gr/m2. Stratul de glet se va lasa să se usuce minimum 16 ore
înainte de aplicarea vopsitoriei.
Executarea vopsiţoriei.
1 .Vopsitoria se va realiza cu vopsea diluata în apa în proporţie 4:1 (volumetric). Se
vor aplica 2 straturi, cca. 150 gr/m2 pentru fiecare strat.
2. înainte de aplicare, vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm2, si se
amesteca cu apa necesară care va fi perfect curată.
Protejarea si întreţinerea lucrărilor
Suprafaţa pardoselii în încăperile unde se execută zugrăveli, se va proteja cu hârtie
sau folie de polietilenă'. Pe suprafeţele învecinate: tâmplarie, placaje, vopsitorii, etc.
se vor aplica plăci din PFL dur sau carton pentru a se evita stropirea cu jetul de la
pistol. Pentru a împiedica uscarea brusca si cojirea zugrăvelilor, se va evita aplicarea
acestora pe suprafeţe expuse la soare puternic. Zugrăvelile cu lapte de var si huma se
vorîntretine prin curatirea de praf cu perii cu coadă lungă. Suprafeţele finisate cu
Vinarom se pot spăla cu o cârpa înmuiata în apa si stoarsă. Este interzisa spălarea
unei vopsitorii cu o vechime mai mica de 30 zile.
Verificări în vederea recepţiei lucrărilor

Condiţii privind calitatea lucrărilor

1. Suprafaţa zugrăvită trebuie să aibă ton si culoare uniformă, sa nu aibă pete,
scurgeri, stropi, cojiri, fire de par. Nu se admit corectări sau retuşuri locale care
distoneaza cu tonul general chiar la distante mai mici de 1 m. Pe suprafeţele stropite,
trebuie ca stropii sa fie distribuiti uniform.
2. Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie uniforme, fara a lasa sa se vada prin ele
stratul suport.
3. Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie aderente, iar la frecarea uşoara cu palma
nu trebuie sa se ia pe palma.
Remedieri:
1. In cazul gletului de netezire lipsa, se repara local suprafaţa cu glet si se aplică
manual straturile de zugraveala sau vopsitorie necesare.
2. In cazul deteriorării ultimului strat vizibil, se vor aplica manual unul sau două
straturi de zugrăveala sau vopsitorie diluata cu apa, în aceeaşi proporţie cu cea
iniţială.
3.In cazul ca nuanţa zonei reparate nu este identică cu restul suprafeţei, ultimul strat
de reparaţie se va aplica pe întreaga suprafaţa a panoului respectiv.
In afară de defectele enumerate se mai socotesc defecte următoarele:
1. Nerespectarea prezentelor specificaţii.
2. Lipsa de corespondenta si concordantă dintre lucrările executate si prevederile
proiectului si a dispoziţiilor de şantier.
3. Nerespectarea tehnologiei de aplicare specificate în normativul C 3-76 si a
completărilor la acesta.
4. Nerespectarea dozajelor, numărului de straturi si a materialelor specificate. La
cererea Consultantului, Antreprenorul va executa remedierea acestor defecte fie prin
remedieri locale, fie prin refacerea lucrării pe suprafeţe mai mari, dupa cum va fi
cazul.
5. Masurare si decontare
Măsurarea lucrărilor (conform cotei articolului din cantitativul de lucrări) se va face
la metru patrat de suprafaţa zugrăvită sau vopsită, pe baza planurilor din proiect. In
cadrul preţului unitar pe articol din cantitativul de lucrări, pentru lucrările de
zugrăveli si vopsitorii sunt cuprinse (acolo unde se specifica) rectificarea suprafeţei
suport si gletul de netezire.

2 - Vopsitorii la pereți
1. Generalitati
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru executarea lucrărilor de vopsitorii la pereţi.
Capitolul se refera la lucrări de vopsitorii în ulei aplicate pe glet de ipsos la pereţi şi
tavane, pe suprafeţe plane şi curbe discontinui, delimitate de profile şi ornamente, a
profilelor si scafelor ornamentale, a panourile decorative ornamentale din ipsos,
precum şi pentru lucrări de decorare prin patina,, aplicarea bronzulufauriu sau a foitei
de scherlac metal la elementele decorative din. ipsos (scafe, profile, elemente liniare;
geometrice, florale, spaţiale sau angajate) precum şi consumurile de resurse pe
articole de deviz pentru lucrări de zugrăveli,superioare în culori de apă in spatii
simple sau reprezentative. Aplicarea vopsitoriilor numai pe baza de ulei se prevede a
se face în spatiile umede (băi,^ bucătării, WC-uri, spălătorii, etc.) la pereţi, acolo
unde nu s-au prevăzut placaje cu faianţa sau gresie ceramica. In alte spatii se pot
aplica vopsitorii cu emailuri pe baza de răşini alchidice sau pe bază de rasini
epoxidice.

2. Standarde si normative
Acolo unde exista contradicţii între prevedenile prezentelor specifcatii si prescripţiile
cuprinse în standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate
prezentele specificaţii.

Standarde:

STAS 16-80 Ulei de in sicativat.

SR 18:1994 Ulei tehnic de in.
STAS 545/1-80 Ipsos pentru constructii.
STAS 2706-86 Cretă macinata.
STAS 790-84 Apa pentru betoane si mortare.
STAS 2710-70 Ulei tehnic de floarea soarelui.
SR 2993: 1993 Lacuri si vopsele. Reguli pentru verifcarea calitătii, ambalare,
marcare, depozitare si transport.
STAS 3097-80 Grunduri pe bază de ulei.
STAS 3123-85 Diluanti pentru produse pe bază de rasini alchidice.
STAS 3124-75 Diluant 104 pentru produse pe baza de ulei.
STAS 3509-83 Vopsele pe baza de ulei. Vopsea Kaki 1003.
STAS 3706-69 Lacuri pe baza de ulei. Lac incolor 1060.
STAS 3744-69 Vopsele pe bază de ulei. Vopsea gri 1000.
STAS 5192-79 Grunduri pentru astupat porii
STAS 6592-80 Chituri pe bază de ulei.
STAS 7058-91 Poliacetatde vinii. Dispersii apoase.
STAS 8308-69 Răşină sintetică Romalchid R60.
STAS 8311 -87 Lacuri si vopsele. Culori si nuanţe.
STAS 8512/1-79 Răşini epoxidice tip 040 si 040T

Mostre si testări
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, specificaţiile producătorului
pentru materialele utilizate la vopsitorii, precum si certificatele de calitate prin care
sa se ateste conformitatea cu condiţiile specificate. Se vor furniza, de către
producător, instrucţiunile de manipulare, depozitare si protectie pentru fiecare
material. Panou - martor înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul va executa un
fragment de perete de probă utilizând materialele, produsele, culorile si tehnologia
specificate pentru întreaga lucrare. Panoul se va executa la şantier si după aprobarea
lui de către Consultant, acesta va constitui panoul martor, element de comparaţie
pentru întreaga lucrare. Pe durata întregii lucrări nu se va distruge sau deteriora
panoul-martor.

3. Materiale si produse
Vopsea pe bază de ulei vegetal tip linoxin Conform N.1.90-61 a M.I.Ch. sau
similară. Vopsea email pe baza de răşini alchidice (tip hexol E 105-1; E405-I0) sau
similara. Soluţie de clei de oase conform STAS 88-90.
Produse
Grund de îmbibare pe bază de ulei sau rasini alchidice: Grundul va fi de tipul G001-5
respectiv G005-2 conform STAS 3097-80 sau-pltul similar. Grundul se poate prepara
pe şantier cu urmatoarea compoziţie: ulei de in fiert-3,00 kg. pigment pentru montare
- 0,05 kg. white spirit -5-10%.
Chit de stropit Chitul va fi de tipul conform STAS 6592-80 sau altul similar. Chitul
se poate prepara pe şantier cu urmatoarea compoziţie: ulei de in fiert- 3,00 kg sicativ
naftenic - 0,15 kg solvent (terebentina) - 0.60 kg soluţie de clei 10% - 0,30 kg săpun
de rufe - 0,05 kg creta cca.5,90 kg Chit de cutit pe bază de ipsos. Chitul va fi de tipul
cf. STAS 6592-80 sau altul similar. Chitul se poate prepara pe şantier cu următoarea
compoziţie: ipsos-1,00 kg cretă măcinată sau humă - 2,00 kg soluţie de clei 2% -
până la consistenta de lucru Chit pe bază de ulei. Chitul va fi de tipul cf. STAS 6592-
80 sau altul similar. Chitul se poate prepara pe şantier cu compoziţia: ulei de in fiert-
1,00 kg. soluţie de clei 10% - 0,10 kg. cretă - pâna la consistenta de lucru.

Livrare, manipulare, depozitare Pentru recepţia fiecărui lot de materiale livrate.

Antreprenorul va verifica certificatul de calitate al producătorului. Produsele se vor
depozita în ambalajele originale, grupate pe categorii, într-un spaţiu acoperit, uscat,
bine aerisit, ferit de îngheţ si de variaţii de temperatură (-7°C si +20°C), cu etichete
vizibile pentru a nu se confunda continutul. Pentru manipulare si transportul la locul
de lucru se vor folosi cutiile si bidoanele de ambalaje, găleţile si se vor transporta
numai cantitătile necesare unui schimb de lucru.

4. Executarea lucrărilor
Operaţiuni pregătitoare Lucrări care trebuie terminate înainte de începerea executării
vopsitoriilor:
1. Reparaţii la tencuieli si placaje de faianţa sau gresie.
2. Montajul instalaţiilor electrice, de apa, canalizare, gaze si încălzire.
3. Executarea pardoselilon reci (gresie ceramica, dale de mozaic, marmură, etc.)
exclusiv lustruirea lor.
4. Aplicarea ultimului strat de vopsitorie se va face numai dupa terminarea lucrărilor
de zugrăveli.
5. Protejarea prin acoperire cu hârtie sau folie de polietilenă a pardoselilor si
obiectelor sanitare.
6. Infundarea cu hârtie si apoi cu ipsos a gurilor de scurgere, a sifoanelor de
pardoseala, etc.
7. Demontarea uşilor si cercevelelor si depozitarea lor într-un loc ferit, sau daca
tâmplaria este deja vopsită, aceasta se va acoperi cu hârtie sau plăci de P.F.L.
Executarea vopsitoriilor cu ulei: Vopsitoriile de ulei se vor aplica pe suprafeţe cu
tencuiala gletuită. Lucrările vor începe numai la o temperatura a aerului de cel puţin
+15°C si acest regim se va menţine în tot timpul execuţiei si cel putin înca 15 zile
după executarea lor. Pe tencuielile noi vopsitoriile se vor aplica numai dupa întarirea
si uscarea tencuielii si a gletului admitându-se o umiditate remanenta de 2-5%.
Netezirea pentru înlăturarea asperitatilor trebuie efectuata cu grija, astfel încât
suprafata să nu se zgârie prin frecare. Prelucrarea suprafeţelor se va face imediat
dupa pregătirea suprafetelor^ executându^şe: urmatoarele operaţiuni:
1. Grunduirea cu grund de îmbibare insistându-se în dreptul fisurilor deschise ale
tencuielii. Stratul de grund se va aplica cu bidineaua si va fi subţire, continuu si fara
prelingeri, dâre sau fire de par.
2. Chituirea locală cu acoperirea cu chit a zgârieturilor, fisurilor, adânciturilor,
stirbiturilor, etc. Chitul se va aplica cu spaclul de otel.
3. Şlefuirea locurilor chituite se va executa cu hârtie san pânza de şlefuit iar după
şlefuire suprafaţa se va curata bine de praf.
4. Grunduirea locurilor chituite se va face conform pre scriptiile anterioare.
5. Spăcluirea generala se va face folosind chitul de cutit sau chitul de aplicare prin
stropire. Chiturile sc vor dilua cu diluant special (D-001- 3) sau cu ulei sau vopsea la
culoare. Spacluirea generala II se va executa numai pentru vopsitoriile de calitate
superioară.
6. Şlefuirea genenală se va face umed sau uscat, folosind unelte electrice cu disc de
perie pâslă sau disc abraziv cu granulatie fină. După şlefuirea uscată, suprafaţa se va
curata bine de praf, iar dupa şlefuirea umedă se va spăla cu apă si se va şterge.
Şlefuirea generală II se va executa numai după spăcluirea generală II.
7. Aplicarea straturilor de acoperire se va face mecanizat cu pistolul de pulverizat, în
2-3 straturi, în funcţie de prevederile din proiect. Fiecare strat se va aplica numai
după uscarea completă a celui precedent si după şlefuirea acestuia. Vopseaua se va
aplica în straturi uniforme, iar ultimul strat se va întinde de preferinţa de sus în jos,
netezindu-se si urmărind sa se obtina un aspect lucios si plăcut al peliculei. Condiţii
de recepţie Suprafeţele vopsite vor trebui să se prezinte ca un strat uniform, continuu,
neted si care să acopere perfect straturile inferioare. Porţiuni transparente, pete,
desprinderi, cute, scurgeri, discontinuităti ale peliculei, aglomeraţi de pigmenţi,
neregularitati datorate unor chituri sau şlefuiri necorespunzătoare, urme de fire de par
din pensula, nu vor fi admise. Porţiunile remediate vor fi de aceeaşi nuanţa cu restul
suprafeţei. Se vor considera defecte în plus fată de cele enumerate mai sus,
urmatoarele: nerespectarea tehnologiei de aplicare specificata în normativul C 3-76
(38) 2133; nerespectarea prezentelor specificaţii; lipsa de conespondentă si
concordantă dintre lucrările executate si prevederile proiectului si a dispoziţiilor de
şantier; nerespectarea dozajelor, numărului de straturi si a materialelor specificate.
Consultantul poate decide refacerea locală sau pe suprafeţe mai mari a lucrărilor de
vopsitorie, de la caz la caz, funcţie de natura si amploarea defectelor constatate.
Calitatea zugrăvelilor şi vopsitoriilor este de nivel cu totul deosebit, suprafeţele
vopsite sau zugrăvite trebuind să prezinte acelaşi ton de culoare, chiar acelaşi aspect
prevăzut în detaliile din proiect. Consumuri specifice de materiale In consumurile
specifice de materiale au fost luate in considerare consumurile medii de materiale
efectiv necesare unei unităţi de lucrare aduse pe şantier în zona de execuţie
a^lucrărilor, ;cumulate cu pierderile tehnologice şi netehnologice (de transport si
manipulare) unde a fost cazul. Consumurile specifice de manopera Consumurile
specifice de manopera se refera la toate operaţiile necesare realizării lucrărilor;
transport si manipulări materiale la locul de lucru, pregătirea suprafeţelor, prepararea
materialelor şi executarea lucrărilor propriu-zise de vopsitorii şi zugrăveli. Nu sunt
cuprinse in aceste consumuri specifice de manopera poziţionarea şi deplasârebschelei
mobile de la un loc de munca la altul. Condiţii de măsurare a lucrărilor Vopsirea
pereţilor şi tavanelor se măsoară la metru pătrat de suprafaţa efectiv vopsită,
scăzându-se toate golurile şi suprafeţele nevopsite de > 4 m 2 şi adăugându-se
glafurile, spaleţii, grinzile, pilaştrii etcV-întâlnite pe suprafaţa respectiva. Suprafeţele
boltite sau arcuite se măsoară de la linia de intersecţie a boltii sau arcului cu
suprafeţele plane. Vopsirea profilelor şi scafelor simple se măsoară la metru pătrat.
Desfăşurarea profilelor se socoteşte între punctele de racordare cu suprafeţele pe care
sunt amplasate. Lucrările de patina, decorare cu bronz auriu sau aplicare de foita de
scherlac metal se măsoară la metru patra de suprafaţa a elementelor decorative pe
care s-a aplicat tratament decorativ. Pentru reparaţii lucrările cuprind urmatoarele
etape: studierea schiţei de detalii in vederea stabilirii elementelor ce urmează a fi
patinate; dentificarea acestora pe suprafaţa vopsita; prepararea soluţiilor de lazuri pe
baza de ulei; curăţirea de praf cu pensula şi cârpa de finet; aplicarea cu pensula a
stratului de lazur; tufuirea lazurului; ştergerea cu cârpa de finet; aplicarea cu pensula
a stratului de culoare de fond pentru realizarea luminării; tufuirea uşoară a stratului
de fond; aplicarea cu pensula a nuanţelor de culori; fuguirea ornamentelor.

6. Placări cu piatră și placări ceramice

Placări cu piartă

1 - Date generale
Acest caiet de sarcini cuprinde specificațiile tehnice pentru execuția lucrărilor de
placare cu piatră naturală și artificială, cât și placarea pereților și pardoselilor cu plăci
de ceramică
2 - Standarde și normative

STAS 233-80 Plăci din faianță pentru placarea pereților interiori

STAS 9110-78 Pietre naturale fasonate pentru construcții . Reguli de
verificare a calității
Legea 10/1995 Calitatea în construcții

3 - Materiale
Materialele principale folosite pentru placarea cu piatră și mozaic, placarea
pardoselilor și placări cu faianță sunt: Plăci ceramice Piatră naturală atât pentru
exterior cât și pentru interior Adeziv sau mortar Ancore galvanizate sau din inox
pentru placarea cu piatră Distanțieri Chituri pentru rosturi Toate materialele trebuie
să aibă certificate de calitate, declarație de conformitate și procesul verbal de recepție
pe șantier

4 - Livrare, depozitare, transport

Depozitarea se face în locuri închise special amenajate, ferite de intemperii, adezivii
se vor depozita în încăperi cu umiditate (constantă) redusă. În general, livrarea
placajelor se face în cutii de carton (sau de lemn) care trebuie manipulate cu grijă
pentru a se evita spargerea lor.

5 - Executarea lucrărilor
Lucrările de placare se execută după montarea conductelor Pe timp friguros s-ar
putea să fie necesar să se acopere lucrările înainte și după placare. Montarea tocurilor
la ferestre și căptușelile la uși se face după efectuarea placajelor astfel ca pervazurile
și căptușelile să acopere rostul dintre toc și peretele placate. Aplicarea plăcilor
ceramice la pereți se face numai pe suprafețe uscate, pregătite dinainte, cu abatere de
la planeitate cuprinsă între 3mm/m pe verticală și 2mm/m pe orizontală, eventualele
neregularități neputând depășii 2mm/m Plăcile de faianță se aplică pe suprafața
pregătită numai la nivelul șprițului de ciment,grundul aplicându-se pe spatele fiecărei
plăci, respectând trasarea pentru placarea făcută cu dreptarul pe orizontală / verticală
și cu nivela cu bulă de aer. După montarea a 3-4 rânduri de plăci se va verifica
planeitatea peretelui. După 5-6 ore de la montare, plăcile se vor curăța de mortar prin
frecarea cu o cârpă umezită. Rostuirea se va face la un interval de 6-8h de la
începerea aplicării placajului și se va executa cu chit de rost cu burete și cu șpaclu de
plastic. După o oră de la rostuire se șterge suprafața placajului cu cârpă umezită cu
apă

6 - Verificarea lucrărilor
Verificarea înainte de începerea lucrărior
Existența procedurii tehnice de execuție pentru lucrări de placaje în documentația
contractorului.
Existența procesului verbal de recepție pentru stratul suport
Terminarea lucrărilor destinate a proteja lucrările de placaje sau a căror execuție
ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor
Existența certificatelor de calitate pentru materiale
Existența agrementelor tehnice pentru produse și procedee noi
Calitatea materialelor ce se vor utiliza prin examinări vizuale
Verificarea în timpul execuției lucrărilor
Respectiarea procedurii tehnice de execuție
Respectarea detaliilor de montaj
Respectarea tipului de mortar sau de adeziv indicat în proiect
Respectarea planeității și verticalității placajului la montare.
Asigurarea unei aderente corespunzătoare între placaj și stratul suport Prelevarea de
probe pentru determinarea încercărilor mortarului utilizat Grosimile și numărul
straturilor componente, determinate prin sondaje, cel puțin unul la 100mp
Uniformitatea și continuitatea rosturilor
Verificări la sfârșitul lucrărilor
Existența procesului verbal de recepție calitativă al lucrărilor de placaje. Se vor face
verificări în timpul execuției dar cu o frecvență de 1/5 ex. La 1mp la fiecare 5mp
Vizual, calitatea în ansamblu a întregii lucrări pentru a depista eventuale deficiențe
care depășesc abaterile admisibile
Abateri admise
Placaje exterioare:
Placaje din piatră naturală Denivelarea relativă a plăcilor la suprafețele șlefuite sau
lustruite: Din roci vulcanice: 0,5mm(orizontal) și 1mm (vertical) Din piatră
calcaroasă sau marmură 1mm dar cel mult în 2locuri pe mp
Devierea rosturilor de la verticala sau orizontală la suprafețele șlefuite sau lustruite:
din roci vulcanice max. 1mm la o placă (orizontal), nu se admite (vertical) Din piatră
calcaroasă sau marmură 0,05% din lungimea totală a rostului și max. 1,5mm
Știrbituri la muchii la suprafețe șlefuite sau lustruite: Din roci vulcanice max. 2
stirbituri pe mp și o adâncime de max. 0,5mm Din piatră calcaroasă sau marmură:
max. 3 știrbituri pe 1mp și o adâncime de max. 0,5mm
Placaje interioare Placaje din faianță Devierea de la planeitate și verticalitate a
suprafeței placajului: 2mm Devierea rosturilor dintre Plăcirle placajului: 1mm/placă
Știrbituri sau lipsa de glazură la muchiile plăcilor: max. una la o placă pe o suprafață
de 4mp Fisuri pe suprafața placajului: nu se admit Pete pe suprafața placajului: nu se
admit Lațimea rosturilor dintre plăci: perfect uniformă Pentru șape , placări ceramice
și cu piatră a pardoselilor

Placări cu plăci ceramice

1. Generalitati
Capitolul prezent cuprinde specificaţii tehnice privind execuţia placajelor de faianţa
executate pe pereţi de zidărie, beton si pereţi tip Rigips cu gipscarton pentru spatii
umede.
2. Standarde de referinţa

STAS 233-86
Placi de faianţa
STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare.
STAS 388-80 Ciment Portland.
STAS 790-80 Apa.
STAS 146-80 Var pentru constructii.
STAS 7055-87 Ciment Portland alb.
STAS 7058-80 AracetDP25.

3. Mostre
Înainte de comandarea si livrarea oricăror materiale la şantier, se vor pune la
dispoziţia investitorului spre aprobare mostre pentru: placaj de faianţe - mostre, cu
desenul si culoarea specificate; borduri pentru placajul de faianţe - mostre, cu
desenul si cuioara specificate.

4. Materiale si produse utilizate

Produse: placi de faianţa conf. STAS 233-86.
Materiale: nisip de riu sau de cariera, bine spalat, granitos, conf. STAS 1667-76;
ciment Portland conform STAS 388-80; apa conform STAS 790-80; var pasta
conform STAS 146-90; ciment portland alb STAS 7055-87; aracet DP 25, STAS
7058-80. liant tip Kleber

5. Livrare, depozitare, manipulare

- Transportul si depozitarea faianţei se face ambalata in cutii, inconditiile STAS
9405-80 si STAS 7813-80. - Cutiile se aseaza in mijlocul de transport, in stive si se
va împiedica deplasarea stivelor in timpul transportului spre a nu se deteriora cutiile
si imprastierea plăcilor. - Depozitarea cutiilor la şantier se va face in stive de max;
1,5/m inaltime, pe platforme plane sau rafturi, in locuri ferite de lovituri si umiditate.
- Ambalajul nu se va scoate decit la locul de montaj - Cimentul se livreaza in saci si
se depoziteaza in locuri ferite de uffiiditate^si irighet; - Depozitarea si manipularea
tuturor materialelor se vaface Conform.prevederilor din STAS, pentru evitarea
degradarii si menţinerea integrala a calitatii acestora. Toate materialele vor fi
introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu
certificatul de calitate care sa confirme ca sint corespunzătoare normelor respective.

6. Execuţia lucrărilor
Operaţiuni pregătitoare: Înainte de inceperea executării placajelor de faianţa, trebuie
sa fie terminate: montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau căptuşelilor la usi
(exclusiv pervazurile care se monteaza dupa executarea placajului); tencuirea
tavanului si a suprafeţelor pereţilor care nu se placheaza; montarea conductelor
sanitare, electrice si de încălzire inclusiv probele si remedierile respective;
executarea măscărilor si sliturilor din plasa de rabit; montarea diblurilor, consolelor
la obiectele sanitare si incalzire; executarea lucrărilor ce necesita spargeri pe fata
zidului opusa celei placate; executarea pardoselilor din mozaic turnat si a celor din
gresie; la incaperile cu umiditate mare (peste 75%) se vor executa in prealabil
lucrările de hidroizolatiefconform normativului C 112-80. Pregatirea suprafeţei
pereţilor Înaintea inceperii placarii pereţilor, suprafeţele pereţilor din zidărie, sau
beton, se vor pregăti conform normativelor C 18-83 (executarea tencuielilor la
constructii) Aplicarea placajului de faianţa pe pereţi se face pe suprafeţe uscate,
pregătite in prealabil si care prezintă abateri de la planeitate sub 3 mm/m pe verticala
si sub 2 mm/m pe orizontala; neregularitarile locale nu vor depasi 10 mm. Daca
aceste abateri sint depăşite se vor lua masuri de indreptare cu mortar de ciment,
acelaşi folosit pentru placare sau prin taierea ieşiturilor. Grosimea mortarului pentru
placare sa nu depaseasca 2 cm. Se vor inlatura de pe suprafeţele ce se vor placa
resturile de mortar, praf, pete de grăsime. Rosturile zidăriei trebuie curatate pe o
adincime de 1 cm.
Suprafeţele de beton vor fi aduse in stare rugoasa de maxima aderenta. Trasarea
suprafeţelor pentru placare Pe orizontala: printr-un dreptar de lemn de 2 m, aşezat la
nivelul suprafeţei finite a pardoselii, lipit de suprafaţa care se placheaza; dreptarul va
avea latimea viitoarei plinte (10-12 cm) si va rezema pe doua repere (ce indica
nivelul pardoselii finite) care sa fie in lungul aceluiaşi perete; orizontalitatea
dreptarului va fi verificata cu nivela cu bula de aer. Verticalitatea suprafeţelor se
obţine cu ajutorul unor repere verticale alcatuite din placi de faianţe fixate provizoriu
cu ipsos pe suprafeta respectiva la 1 m distanta intre ele.
Verticala firului cu plumb trebuie sa corespunda cu fata reperelor si sa reprezinte
linia suprafeţei placajului de faianţa care se va realiza. Racordarea suprafeţei de
placaj la tencuielile de la partea superioara se determina pe dosul plăcilor cu muchia
rotunjită care se vor monta ulterior si care trebuie sa corespunda pe verticala cu fata
tencuielii de pe suprafaţa neplacata.
Aplicarea plăcilor de faianţa
Plăcile de faianţa se curata de praf prin perierea dosului si se tin in apa cel puţin o
ora/ înainte de aplicare se scurg 2-3 minute. Montarea plăcilor se face in rinduri
orizontale incepind de la stingă la dreapta si de la^mta sau pardoseala in sus.
Montarea va fi fug pe fug cu fugurile de 3mm. Primele doua placi se vor fixa cu
mortar deasupra cantului dreptarului lâ,capetele acestuia rezeminduLse pe cant;
prima placa se fixeaza definitiv, iar cea din dreapta provizorie urmind sa se .monteze
defiriitivla terminarea fixării plăcilor din acelaşi rind. Se folosesc distantieri in cruce
din plastic ce sunt livraţi la pungi. A Se va intinde o sfoara la marginea superioara a
primelor doua placi care da nivelul orizontal pentru fixarea plăcilor intermediare si
care au fata vazuta perfect verticala, verificata cu firul de plumb. Rindul următor de
placi se va fixa, in mod similar, in acelaşi sens de montare, insa cele doua placi se
monteaza pe primul rind de placi deja existente. Partea de sus a placajului se va
termina cu placi cu o margine rotunjită. Suprafeţele orizontale (glafuri) se vor
executa cu panta de scurgere la interior de cca. 2%. Rosturile orizontale si verticale
(fugurile) ale placajelor trebuie sa fie in prelungire si in linie dreapta, cu fatime
uniforma de 3 mm. Dupa efectuarea lucrărilor de pregatirea suprafeţelor, se va
aplica: pe pereţi de cărămidă netencuiti o tencuiala subţire (la fata) driscuita din gros
din mortar de ciment M 50T. pereţii tencuiti numai cu grund vor fi curatati si
tencuiala udata inainte de montare pe rabit se va aplica direct smirul din mortar de
ciment cu aceiaşi compoziţie ca pentru grund (mortar M 50 T). Montarea se va face
cu pasta adeziva speciala (Kleber), preparata cu un mixer electric in galeata de
plastic. Montarea plăcilor se face prin aplicarea cu mistria pe dosul fiecărei placi de
faianţa a pastei indicata mai sus. Pasta se intinde pe dosul plăcii de faianţa uniform in
grosime de ~4mm si apoi se preseaza placa pe perete si se loveşte uşor dupa ce au
fost aşezaţi distantierii de la baza plăcii. Plăcile se fixeaza cu strierile de pe dos
aşezate orizontal (exclusiv cele cu desen). Pentru completări la colturile încăperii,
slituri, etc., plăcile de faianţa se vor taia la dimensiunile necesare, cu tăietorul cu
diamant sau cu dispozitivul cu role. La colturile ieşite plăcile alaturate vor avea
marginile originale care vor fi şlefuite pe spate la 45°, astfel incat sa nu fie vizibile
canturile de placi Gaurirea plăcilor pentru trecerea ţevilor, pentru suporţi metalici,
pentru doze de prize si intrerupatoare se face cu ciocănelul de faianţa cu cioc de otel
dur iar largirea se realizeaza cu un cleşte special. Dupa fixarea a 3-4 rinduri de placi
se verifica planeitatea suprafeţei placate cu dreptarul de 2 m, atit in direcţie
orizontala cit si verticala. Dupa 5-6 ore de la montare, se curata resturile de mortar cu
cirpa. La montarea faianţei pe pereţii din Rigips se procedeaza la fel folosind aceeaşi
pasta adeziva cu un spor de aracet in compoziţie. Umplerea rosturilor dintre placi se
face ulterior dupa intarire cu chit special la culoarea dorita. Acelaşi chit se foloseste
si la închiderea spatiilor dintre elementele de străpungere si plăcile de faianţa. Pereţii
despărţitori care au inaltimea mai mica decât a încăperii respective si sunt placaţi in
intregime pana sus, vor avea capac din placi de faianţa la partea superioara. In cazul
execuţiei placajelor de faianţa la interior, la o temperatura exterioara mai mica de
+5°C, se vor lua malurile' speciale prevăzute in “Normativul pentru executarea
lucrărilor pe timp friguros” - indicativ C 16-79.

7. Recepţia lucrărilor si verificarea calitatii

Se va controla aspectul suprafeţei placajului; privind aspectul general al placajului se
vor verifica: uniformitatea. culorii (si corespondenta cu proiectul), planeitatea,
verticalitatea si orizontalitatea suprafeţelor, execuţia îngrijită a rosturilor, fixarea
plăcilor pe pereţi.
Orizontalitatea si verticalitatea se va verifica cu firul cu plumb, nivela cu bule de aer
si cu un dreptar. Placajul de faianţa trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe
întreaga suprafaţa; nu se admit diferente de tonuri intre placi diferite; nu se admit
pete de murdărie, locuri vizibile de smalţ defect. Suprafaţa placajului trebuie sa fie
plana; sub dreptarul de 1,2 m se admite o singura unda cu o sageata de max. 1 mm.
Liniile de intersectie ale placajului de pe suprafeţele adiacente la colturi intrinde sau
iesinde trebuie sa fie verticale si rectilinii. Rindurile de placi trebuie sa fie regulate,
cu rosturi rectilinii si in continuare, de latime uniforma; nu se admite diferenţierea
panourilor de placi in cimpul general al placajului datorita neuniformitatii rosturilor
de pe contur; rosturile vor fi bine chituite. Plăcile trebuie sa fie bine fixate pe
suprafaţa suport; la ciocanirea uşoara a plăcii cu un colţ/cu suprafaţa de lovire trebuie
sa rezulte un sunet plin. In cazul plăcilor care nu sint bine fixate (suna a gol), se vor.-
scoate...si'se vor fixa din nou Linia racordarii placajului de faianţa cu plinta trebuie sa
fie rectilinie, fara ondulări in plan vertical sau orizontal, iar rostul sa fie bine ataşat
cu pasta de ciment. La racordarea faianţei cu tencuiala, aceasta trebuie sa acopere
jumatate din grosimea plăcii, iar linia de racordare trebuie sa fie dreapta fara
ondulări, in plan vertical sau orizontal. Orice alta soluţie de racordare nu se poate
admite si nici nivelul suprafeţei placajului sa fie sub nivelul tencuielii. In jurul
străpungerilor prin suprafaţa de placaj găurile trebuie sa fie mascate cu rozete
metalice; capace intrerupatoare, prize, etc.; găurile si diblurile aferente şuruburilor de
fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie vizibile. Placajul de faianţa fiind cu
caracter de finisaj pretentios, introdus anume pentru imbunatatirea calitatii, recepţia
se face cu toata exigenta.

7. Placări și tavane din gips carton

1 - Generalități
Acest caiet de sarcini cuprinde specificațiile tehnice pentru lucrările de placări uscate
și tavane nemodulare din gips carton. Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, însă
orice modificări sau completări se vor putea face numai cu avizul Proiectantului
și/sau al Dirigintelui de șantier La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale
consemnate în proiect. Orice propunere de înlocuire trebuie motivată de contractant
și aprobată de către Proiectant și Dirigintele de șantier/ Beneficiar

2 - Standarde și normative

EN ISO 1461 Tratamente galvanizate la cald ale pieselor metalice

BS EN 10143: 1993
EN ISO 140-3:1995
EN ISO 140-4:1998
EN ISO 140-9:1985
EN ISO 9001:2000
specificiații și metode de testare
Oțel galvanizat prin tratament la cald
Acustica – Măsurarea izolației fonice în clădiri și la
elementele clădirii – Partea a 3-a măsurători de
laborator pentru izolarea fonică din interior la
elementele clădirii
Partea a 4-a: măsurători în câmp a izolației fonice
din interior între încăperi.
Măsurare de laborator a izolației fonice din
interior de la o încăpere la alta în cazul tavanelor
false libere deasupra trecerilor.
Manualele producătorilor de gips-carton
(ex. Knauf, Rigips, Lafarge sau similare aprobate) –
Asigurarea calității

Ghid de instalare pentru plăci de

compartimentare ușoare modulare
EN ISO 140-3:1995 / Amd 1:2004

3 - Materiale

Placări din gips carton

Placările cu plăci de gips carton se vor folosi pentru structurile din oțel care necesită
protecție antifoc suplimentară. Numărul straturilor se va specifica de Proiectant și
trebuie aprobat de Dirigintele de șantier pentru incendiu.

Tavane false nemodulare fără îmbinări vizibile

Tavanele suspendate placate uscat fără îmbinări vizibile trebuie făcute din placare cu
plăci de gips carton continue sau placare uscată specifică, rezistentă la foc, sprijinită
pe un sistem din șină metalică agrementată care în majoritatea cazurilor – este
suspendat de intradosul unei plăci din beton. Îmbinările între diferitele panouri
trebuie chituite. Un număr suficient de chepenguri trebuie asigurat, pentru a avea
acces la spațiul dintre tavan și intradosul plăcii In cazul tavanelor cu clasa de
combustie specifică (F30), trebuie folosite panouri specifice. In cazul acesta,
corpurile de iluminat și alte elemente integrate în tavan trebuie protejate în canale
închise conform specificațiilor Producătorului de tavan.
Pentru toate materialele menționate în acest paragraf și înaintea începerii lucrărilor
Contractorul trebuie să furnizeze mostre de materiale Dirigintelui de șantier pentru
aprobarea acestora. Pereți din gips carton și placări ale pereților Principalele
materiale: Plăci uscate de gips-carton cu grosime de 12,5mm și 15mm, Plăcile pot fi:
Plăci normale Plăci izolante fonic Plăci rezistente la umiditate (culoare verde) Plăci
antifoc (culoare rosie) Structura pereților este alcătuită din :
Profiluri UW si CW din tablă zincată de 0,6mm grosime Profiluri din tablă zincată de
2mm grosime pentru realizarea golurilor Elemente de prindere și rigidizare (ancore,
cleme, tije, bride) Alte accesorii metalice Alte materiale de izolare si fixare Vată
minerală pentru izolare fonică, grosimea standard de 25mm Vată minerală pentru
izolarea termică cu folie de aluminiu pe o față, grosime 10-15cm Plăcirle de gips
carton sunt depozitate în stive, în camere închise și fără umezeală sau alți factori
externi. Ele sunt depozitate în funcție de tip și dimensiuni Plăcile de gips carton sunt
manipulate cu grijă pentru a evita deformările sau ruperea acestora.

Tavane false
Principalele materiale folosite: Plăci standard din gips carton cu grosimea de 12,5-
15mm Structura tavanului este realizată din: Profile suport primare UW și CW din
tablă zincată de 0,6mm grosime Profile U care asigură suportul la îmbinarea
tavanului și peretelui Profile din tablă zincată pentru structură Profile perimetrale
Sisteme de suspendare Elemente de fixare și consolidare Fitting-uri metalice (piese
de legătură la intersecția profilelor, Piese de legătură între profile, console)
4 - Verificarea materialelor și a lucrărilor

Verificarea la livrare
Calitatea plăcilor de gips-carton trebuie făcută la livrare, controlându-se certificatele
de calitate și de conformitate. Se va face și o verificare vizuală a plăcilor, care trebuie
sa se înscrie în următoarele abateri: Dimensiuni: lungime, lațime 2,5mm, Grosime:
0,25mm Aspect: Plăcile trebuie să fie intacte pe toată suprafata, fără exfolieri, găuri
și pete. Marcajul: Plăcile trebuie să fie marcate individual cu indicații despre tipul
plăcii, lungime, lățime, grosime.

Verificarea înaintea începerii lucrărilor

Se vor verifica următoarele: Trasarea să fie conformă cu proiectul. Dacă operațiunea
anterioară este încheiată (există Procesul verbal de recepție pentru lucrarea
anterioară) Dacă materialele componente plăci, profile, respectă cerințele indicate
(existența certificatelor de calitate, a declarațiilor de conformitate, a agrementelor
tehnice) Dacă depozitarea materialelor în șantier este corespunzătoare Daca există
Procedura tehnică de execuție a lucrărilor de compartimentări cu gips carton în
documentația prezentată de constructor.

Verificări în timpul execuției

Trebuie verificat: Dacă este respectată procedura tehnică de execuție proprie
constructorului. Daca se respectă proiectul tehnic. Dacă profilele portante
intermediare CW se introduc la extremități în profilele UW la o distanță de 60cm
între ele. Dacă înălțimea partiționării este corectă, în special la rosturile cu tavanele
false sau alte structuri existente Dacă profilele tavanelor sunt perfect drepte, în număr
suficient și instalate la înălțimea corectă, deviațiile admise fiind de 3mm

Verificări la terminarea lucrărilor

La terminarea lucrărilor se verifică: Verticalitatea orizontalitatea și planeitatea
pereților executați Dacă tavanele false au același nivel, nu se acceptă diferențe de
nivel vizibile la îmbinările tavanelor false. Dacă s-au întocmit Procesele verbale de
lucrări ascunse și de recepție calitativă Dacă pereții/tavanele realizate îndeplinesc
cerințele proiectului.

5 - Execuția lucrărilor
Tavane suspendate de gips carton.
Etapele lucrării:
Montarea structurii metalice
Realizarea instalațiilor
Montarea plăcilor de gips-carton
Montarea tuturor celorlalte elemente, de către celelalte specialități
Finisarea suprafețelor.
Montarea structurii metalice suspendate. Ca prim pas structura metalică de rezistență
trebuie să fie terminată .Urmează montajul profilelor principale prin prinderea
acestora cu tije și tiranți care se suspendă de structura existentă. După aceasta se
montează profilele secundare, și se fixează cu piese speciale la fiecare intersecție
Profilele perimetrale reprezintă suportul pentru îmbinarea tavanului cu peretele sau
pentru închiderile verticale între tavane la diferite înălțimi de suspendare. Execuția
instalațiilor (celelalte specialități) Lucrări electrice (cabluri și paturi de cabluri prin
pereți) Lucrări mecanice (țevi și conducte pentru termice, ventilații și aer condiționat)
Conducte sanitare (alimentare cu apă, canalizare etc.) Montarea plăcilor de gips
carton se realizează la fel ca la pereți și trebuie prevăzut un număr suficient de
chepenguri pentru a permite accesul la spațiul dintre tavan și planșeu Montarea
tuturor elementelor de instalație (de către celelalte specialități) Electrice: corpuri de
iluminat, detectoare de fum, difuzoare, indicatoare luminoase pentru ieșirile de
urgență. Mecanice aferente instalației de HVAC Finisarea suprafețelor: Se face ca la
pereți; gletuire a îmbinărilor, vopsire

8. Uși interioare lemn-feronerie

1. Generalităţi
Acest subcapitol cuprinde specificaţii pentru uşi interioare

2. Standarde şi normative de referinţă

Standarde:
STAS 7009-79 Constr.civile, industr.şi agrozooteh.. Toleranţe şi
asamblări în construcţii. Terminologie.
STAS 9317/2-87 Tâmplărie pentru construcţii civile şi industriale. Uşi din
lemn. Metode pentru verificarea calităţii
STAS 9322-89 Uşi şi ferestre. Clasificare şi terminologie
STAS 11440-86 Elemente din lemn de răşinoase pentru uşi şi ferestre
STAS 466-92 Uşi din lemn pentru construcţii civile. Secţiuni
STAS 470-80 Uşi de lemn ptr. constr.industr., agrozooteh. tip M. Uşi
cu falţ. Secţiuni
STAS 799-88 Ferestre şi uşi din lemn. Condiţii tehnice generale
STAS 1122-89 Furnire estetice din specii indigene
STAS 1245-90 Placaj de fag pentru lucrări de interior
STAS 1624-92 Plăci celulare din lemn pentru uşi interioare
STAS 1575-88 Panel
STAS 5513-87 Furnir, placaj, panel. Clasificare şi terminologie
STAS 1928-90 Cherestea de stejari. Clase de calitate
STAS 1949-86 Cherestea de răşinoase. Clase de calitate
STAS 1961-80 Cherestea de fag. Clase de calitate
STAS 6709-86 Cherestea de arţar, carpen, jugastru, mesteacăn şi salcâm.
 Clase de calitate

Normative: C 199-79 - Instrucţiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul

şi montarea în construcţii a tâmplăriei din lemn. Mostre şi testări Antreprenorul va
prezenta spre aprobare Consultantului câte o mostră pentru fiecare-tip de uşă,
glasvand, fereastră interioară sau oricare element sau familie de tipuri de elemente
asemănătoa, accesoriile, feroneria, elementele de prindere şi fixare, finisaje materiale
de etanşare, geam, etc

3. Materiale şi produse
Materiale
Se va ţine cont de indicaţiile din tabloul de tâmplărie. Lemn de esenţă tare, conform
STAS 1928-90, Lemn de esenţă moale conform STAS 1949-90, Placaj conform
STAS 1245-86, Plăci celulare din lemn conform STAS 1624-92, Furnire estetice din
specii indigene conform în STAS 1122-89. Accesorii, feronerie Accesoriile şi
feroneria vor fi cele din proiect şi vor fi aprobate de către Consultant. Materiale de
etanşare. Etanşarea între toc şi zidărie se va face cu mortar de var sau spuma
poliuretanica injectata in goluri, finisata si tratata in culoare apropiata de cea a
tamplariei.

Uși și ferestre din lemn interioare

1. Generalitati
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru uşile de lemn interioare. Tâmplaria va fi
echipata cu accesoriile funcţionale de calitate : balamale, broaşte, mânere (zincate
sau nichelate).

2. Standarde de referinţa
STAS 466-79 Usi din lemn pentru constructii civile,
secţiuni
STAS 799-73 Ferestre si usi din lemn. Condiţii tehnice
generale de calitate
STAS 9322-73 Tâmplarie pentru constructii civile si
industriale.
STAS 4670-74 Modularea construcţiilor. Goluri pentru
uşile si ferestrele clădirilor de locuit si
social- culturale.
STAS 1637-73 Usi si ferestre. Denumirea convenţionala
a fetei uşilor si ferestrelor, a sensului de
rotatie pentru închiderea lor si notarea
simbolica.
Tocurile metalice la uşile interioare vorfi conform NI de producţie.
Criterii admisibile privind cerinţele de calitate.
3. Siguranţa utilizatorilor
Materialele utilizate trebuie sa asigure respectarea criteriilor si condiţiilor de
siguranţa în exploatare prevăzute de Normativul privind Alcatuirea Clădirilor Civile
din Punct de Vedere al Cerinţei de Siguranţa în Exploatare (CE 1- 95). Sanatatea
oamenilor.
Protectia mediului
Materialele nu trebuie sa conţină substante sau compuşi radioactivi, elemente
cancerigene, rebuturi industriale, deşeuri toxice sau alte substante daunatoare
sanatatii oamenilor sau integritatii mediului înconjurător. Materialele utilizate trebuie
sa fie reciclabile si sa corespunda cerinţelor impuse prin Legea nr. 137-95 - Legea
Protectiei Mediului.

4. Siguranţa la incendiu
Din punct de vedere al combustibilitatii, materialele utilizate trebuie sa se încadreze
în clasele de combustibilitate prevăzute de normativul P118-99, iar sarcinile termice
degajate de fiecare tip de material trebuie sa se încadreze în prevederile STAS
10903/79 modificat de IRS cu nr.3384/89.

5. Durabilitatea. Intretinerea
Materialele utilizate trebuie sa prezinte o buna stabilitate în timp. Intretinerea
acestora pe durata utilizării trebuie sa fie posibila prin masuri obişnuite. Suprafeţele
interioare si exterioare vor putea fi curatăte usor cu detergenti neutri. Este interzisa
utilizarea materialelor abrazive sau a solvenţilor. Criteriile esenţiale de durabilitate -
menţinerea caracteristicilor mecanice - vor permite o apreciere a durabilităţii
materiaIeIor pe o perioada de peste 15 ani.

6. Mostre
Constructorul va prezenta spre aprobare câte o mostra pentru fiecare tip, de usa sau
familie de tipurile de usi asemanatoare, cu toate accesoriile, feronerie, elemente de
fixare, materiale de etansare.

7. Livrare, transport, depozitatare

Uşile de lemn executate conf. STAS 466-78 se livreaza cu tocuri din lemn de stejar.
Tocurile de usi pot fi livrate montate, constituind un ansamblu cu foaie de usa sau pot
fi neasamblate si livrate separat de foile de usa. In ambele cazuri, tocurile si foile de
usi sunt echipate cu accesoriile necesare pentru acţionare, manevrare si blocare,
având asigurata interschimbabilitatea tocurilor si a foilor de usi dupa montarea în
constructii. Tâmplaria nefinisata se transporta neambalata. Transportul se face cu
mijloace de transport acoperite.
In mijlocul de transport, tâmplaria va fi aşezata pe suporţi, sipci care sa le fereasca de
contactul cu apa care s-ar scurge de pe prelate sau ambalaje. Dupa încarcare se va
asigura stabilitatea prin consolidare cu sipci si tampoane aşezate între acestea si
pereţii vehiculelor. Depozitarea se va face în încăperi uscate, ferite de ploaie si raze
solare, ferite de vânt si degradari prin lovire.

8. Materiale si produse
Lemnul va fi uscat sau chiar uscat la cald , conform necesităţilor ; Umiditatea
lemnului se va încadra în prevederile din STAS 799-88, şi anume: - pentru ferestrele
şi uşile interioare va fi de 10-12%; Furnirurile vor fi bine fixate de stratul suport cu
un adeziv adecvat, conform STAS 6643-81 şi prin presare la cald. Nu sunt permise
străpungeri. Marginile vor fi în unghi drept şi îmbinate corespunzător. Uşile se vor
vopsi cu vopsea pe bază de ulei, răşini alchidice sau epoxidice, lacuri incolore. Uşile
interioare se montează pe toc ; tocul se va fixa în cadrul golului, lateral în dibluri din
lemn sau material plastic, iar în planşeele din beton armat, sus şi jos, conform soluţiei
indicată în proiect. Tipodimensiuni, alcătuire Formatele şi alcătuirile uşilor interioare
vor fi conforme cu prevederile din Tabloul de tâmplărie se admite folosirea de tipuri
şi alcătuiri de uşi sau ferestre interioare nestandardizate, cu respectarea indicaţiilor
din proiect şi cu aprobarea Consultantului. Accesorii Uşile se vor livra cu toate
accesoriile: balamale, şilduri, drucăre, broaşte, gata montate fără rosturi astfel încât
să asigure închiderea corectă, etanşarea şi manipularea uşoară. Toate accesoriile vor
fi finisate corespunzător prin nichelare sau nichelare + alămire conform
specificaţiilor din proiect. Toate accesoriile de prindere: şuruburi mecanice, piuliţe,
şaibe, şuruburi pentru lemn, vor fi zincate sau cadmiate pentru a nu rugini şi a nu
murdări tâmplăria din lemn.

9. Abateri şi defecte admisibile

Uşile trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 799-88 : a.
Abateri de la grosimea specificată în proiect: până la 50 mm grosime inclusiv: +/- 0,3
mm. peste 50 mm grosime : +/- 0,4 mm. b. Abateri de la lungimea şi lăţimea
specificate în proiect: până la 1500 mm inclusiv: +/-1,0 mm. peste 1500 mm : +/-1,5
mm. c. Abateri de la planeitate (deviaţia unui colţ faţă de planul format de celelalte
3): 2%. d. Abateri de la rectangularitate: 1%. e. Conţinutul de umiditate al produsului
finit va fi între 10% şi 12% umiditate relativă. f. Tocul uşii: noduri sănătoase, bine
reparate, cu mărimea până la 25 mm nu se iau în considerare (max. câte 3 bucăţi pe
metru), crăpături se admit, reparate, numai pe faţă spre zidărie, nestrăpunse, cumulat
din lungimea reperului de max. 1/3 iar la capete străpunse, pe o lungime de max. 50
mm, urme de coajă sau inimă se admit numai pe faţa spre zidărie. g. Foaia de uşă :
noduri sănătoase, bine reparate, cu mărimea până la 10 mm nu se iau în considerare
cu condiţia să nu depăşească 30% din lăţimea reperului; se mai admit cu mărimea de
max. 25 mm, 3 buc/m, crăpături se admit, bine reparate, pe feţe şi canturi,
nestrăpunse, cumulat din lungimea reperului de max. 1/4 h. Căptuşeli, pervazuri:
noduri sănătoase, bine reparate, cu mărimea de max. 10 mm nu se iau în considerare,
cu condiţia să nu depăşească 30% din lăţimea reperului; se mai admit cu mărimea de
max. 20 mm, 2 buc/m pentru o lăţime a piesei până la 52 mm şi peste, crăpături se
admit, reparate, pe feţe şi canturi, neştfapunse, cumulat cu lungimea reperului, de
max. 1/5 . i. Nervuri, şprosuri intermediare : noduri sănătoase, bine reparate, cu
mărimea de marimea de maxim 10mm, nu se iau în considerare, cu condiţia să nu
depăşească 30% din lăţimea reperului; se mai admit cu majimea de max. 20 mm, 1
buc/m pentru lațimea de peste 52 mm.

Defecte care nu se admit:

- Urme de coaja sau de inimă, crăpături, pungi de rășină cu lățimea de până la 5 mm
- Ramele ușilor se vor realiza din lemn bine uscat sau chiar uscat la cald, conform
necesităților - Feronerie, inclusiv balamalele vor fi produse și livrate de către firme
specializate

10. Montajul tâmplariei

Montarea tocurilor ușilor se va executa înainte de turnarea șapelor la pardoseli.
Montarea foilor de uși se va face după terminarea executării lucrărilor cu proces
tehnologic umed. Înainte de montare, se recomandă ca tâmplaria să fie chituită,
șlefuită și să se aplice primul strat de vopsea. Montarea foilor de ușă se va face
numai dupa terminarea lucrărilor cu proces tehnologic umed precum tencuieli
interioare, placajul cu faianță, șpăcuireapereților ce se tencuiesc. Toate tocurile
pentru ușile interioare se vor fixa numai la partea superioară și la partea inferioară.
Poziționarea corectă a tocului se va verifica cu bolobocul și cu firul cu plmb. Inaintea
montării tocurilor se vor face următoarele operațiuni: -verificarea calității lucrărilor
executate anterior și care pot influența operațiunile de montaj a tâmpăriei. -trasarea si
verificarea axelor de montaj a tâmplariei, funcţie de elementele de prindere existente
sau pentru poziţionarea acestora. -verificarea calităţii lucrărilor executate anterior şi
care pot influenţa operaţiile de montaj a tâmplariei, se verifica numărul şi poziţia în
care au fost montate ghermelele cu coadă, se verifică cu furtunul de nivel dacă
canatul uşii are cota laturii orizontale inferioare la cea stabilită în proiect. Tocul cu
feţele ce vin în contact cu peretele se îmbracă cu fâşii de carton bitumat sau se
vopseşte cu vopsea bituminoasă şi apoi se introduce în golul respectiv, fixându-se la
poziţia indicată în proiect prin împănare cu pene din lemn. Poziţionarea corectă se
verifică cu bolobocul şi cu firul cu plumb. Tocul se fixează definitiv cu şuruburi de
lemn în ghermele, dibluri din beton cu rumeguş sau dibluri din polietilenă, fixate în
găuri forate anterior. Se introduce între toc şi spaleţi, izolaţia şi se fixează
pervazurile. Etansarea rostului între toc si perete se va face prin umplerea rostului cu
spuma poliuretanica sau chit siliconic. Dupa realizarea celorlalte lucrări de finisaj
interior: pardoseli, tencuieli, placaje si vopsirea tocului, se monteaza foile de usa.
înaintea efectuării lucrărilor de vopsitorii se face o revizuire a tocurilor metalice,
facându-se şlefuiri si ajustari

11. Verificarea în vederea recepţiei

Urmatoarele defecte se considera minore si se pot remedia prin operaţiuni de mica
amploare, la cererea proiectantului pe cheltuielile constructorului. Uşile se închid si
se deschid cu greutate. Defecte de montaj al feroneriei. Etansari si chituri neregulate.
Defecte majore se considera urmatoarele : - Foaia de usa nu corespunde cu
dimensiuni, cu tocul, rostul între toc si foaia de usa nefiind conform cu detaliile; -
Foaia de usa are tendinta de a se deschide sau închide din cauza abaterii tocului de la
verticala sau fixării defectuoase a balamalelor. - Tocul nu este fixat pe elementele de
structura.

12. Intretinerea si protejarea lucrărilor

Pâna la recepţie lucrărilor se va avea grija ca tâmplaria sa nu fie deteriorata în cursul
executării ultimelor operaţiuni de finisare. Este recomandabil ca uşile sa fie protejate
cu hârtie în timpul zugrăvelilor.

13. Măsurători si decontări

Tâmplaria se deconteaza în funcţie de numărul de mp, de usa în conformitate cu
articolul din deviz. Articolul de deviz cuprinde costul tâmplariei, feroneriei,
accesoriilor de fixare, geamul, materialele de etanşare si vopsitorie. Uşile simple se
măsoară o singură dată, la metru pătrat, suprafaţa cuprinsă în conturul exferior al
tocului. în cazul în care partea de sus a uşilor este ovală, rotundă sau are altă
formă/specială, masurătoarea se face pe dimensiunile dreptunghiului în care se
înscrie tocul.

Căptuşelile la uşi, mai late de 19 cm, se măsoară la metru pătrat de suprafaţă

care/depăşeşte suprafaţa corespunzătoare lăţimii de 19 cm. Căptuşelile sub 19 cm
lăţime nu se măsoară seplarat, fiind cuprinse în tâmplăria respectivă. Pervazurile şi
baghetele din lemn se măsoară la metru lungime pusă în lucrare. Tâmplăria de lemn
se decontează funcţie de numărul de metri pătraţi de uşă, glasvand, în conformitate
cu articolul din cantitativul de lucrări. Articolul din cantitativ cuprinde costul
tâmplăriei, feroneriei, accesoriile de fixare,si materialele de etansare şi vopsitorie.

3 - Feronerie și accesorii

1. Generalitati
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru feronerie la tâmplaria interioara si
exterioară a clădirilor civile si industriale. Standarde si normative de referinţă Acolo
unde există contradicţii între recomandările prezentelor specificaţii si cele din
standardele si normativele enumerate mai jos, instrucţiunile din specificaţii vor avea
prioritate.
2. Standarde

STAS 1547-86 Balamale îngropate cu aripi plane.

STAS 1548-91 închizătoare cu bare (cremoane)
STAS 1587-88 Balamale semiîngropate pentru usi.
STAS 1588-79 Opritor cu arc pentru ferestre
STAS 1713/1-87 Broaşte îngropate pentru usi. Condiţii tehnice de calitate.
STAS 1713/2-86 Broaşte îngropate pentru usi. Dimensiuni.
STAS 2419-88 Mânere, butoane, silduri si rozete.
STAS 2676-87 Zavoare îngropate pentru usi.
STAS 2846-80 Broasca aplicata pentru usi.
STAS 3778-87 Zavoare aplicate pentru usi.
STAS 7380-90 Inchizatoare pentru limba, îngropate.
STAS 8086-86 Accesorii pentru mobilier si tâmplărie. Clasificare
terminologie.
STAS 8865-90 Balamale pentru cuplarea uşilor de balcon si a ferestrelor di
lemn.
STAS 9849-88 Balama batant-basculanta.
STAS 10565-88 Broaşte aplicate cu cilindru de sigurata.
STAS 11216-86 Balamale cu aripi îndoite, aplicate.
STAS 11217-86 Dispozitiv pentru cuplarea ferestrelor.
STAS 11318-87 Inchizatoare cu bara si bolturi de zăvorâre.

3. Materiale si produse
Materiale mărunte: şuruburi pentru lemn de mărimi corespunzătoare, protejate
împotriva coroziunii prin acoperire electrochimica cu zinc sau cadmiu, conform
STAS 7222-90. Feronerie si accesorii Feroneria si accesoriile vor corespunde
specificaţiilor

Abateri admisibile Abaterile limita vor fi conform SR ISO 8062 :1995 pentru
piesele din metal si aliaje neferoase; conform SR EN 22768- 1:1995, SR EN-
2:1995 pentru piesele din otel prelucrate prin aschiere si conform STAS 11111-
86 pentru piesele prelucrate prin taiere, ambutisare sau îndoire.

4. Montajul feroneriei si accesoriilor

Montajul -Tâmplaria se va livra la şantier cu feronenia si accesoriile de prindere
gata montate. In cazul în care montajul se va executa pe şantier, acesta se va
face în conformitate cu instrucţiunile producătorului, care trebuie sa însoţească
produsul respectiv.
Elemente de fixare a feroneriei
Feroneria se va fixa pe tâmplaria de lemn cu şuruburi pentru lemn cadmiate sau
zincate cu cap înecat. Feronenia se va fixa pe tâmplaria metalică din profite
laminate sau din profile de tabla de otel îndoite la rece, cu surubuni autofiletante
sau acolo unde este specificat, prin sudură (balamale).
Livrare, depozitare, manipulare
Piesele de feronerie si accesoriile se vor livra în cutii bine ambalate, pentru a nu
se deteriora: U T Piesele de feronenie se vor livra în seturi, pentru o mai uşoara
evidenţiere la montajul de tâmplarie. Tâmplaria va fi adusa în şantier cu
feroneria gata montata (balamale, cremoane, foarfeci, olivele; zavoare).
Drucarele si sildunile la uşile interioare se vor monta ulterior. Uşile exterioare
de intrare se vor monta echipate cu toata feroneria, inclusiv broasca yale.
Feroneria si accesoriile se vor depozita în spatii închise, ferite de umezeala si
agenţi corozivi Transportul se va face cu mijloace de transport acoperite.
Fiecare lot de livrare trebuie sa fie însotit de documentul de certificare a
calitătii^ întocmit conform dispoziţiilor legale în vigoare.
Protejarea feroneriei
Elementele de feronerie se vor proteja în timpul executării lucrărilor de
vopsitorie si zugrăveli prin învelirea lor în pânza impermeabila sau folie de
polietilenă. Transportul si manipularea elementelor de tâmplărie care au
feroneria gata montata se va face cu grija deosebita pentru ca aceasta sa nu fie
deteriorata. Verificarea în vederea recepţiei
Feroneria trebuie sa fie curată, fara urme de vopsea, zgârieturi sau deformări.
Elementele de închidere (zavoare, broaşte, drucare, cremoane) trebuie sa
funcţioneze ireproşabil, fara greutate si sa asigure închiderea etanşa a
tâmplariei. Piesele de feronenie si accesoriile care nu corespund vor fi înlocuite
cu altele care sa funcţioneze perfect. Balamalele se vor unge cu vaselină pentru
a se evita uzura în timp. Feroneria si accesoriile se vor monta conform cu
desenele de execuţie, la cotele prevăzute în proiect. Feroneria care nu este
montata în conformitate cu proiectul se va demonta si remonta în condiţiile
specificate.

5. Masuratoare si decontare
Feroneria nu se decontează separat, ci se cuprinde în articolul de tâmplărie din
cantitativul de lucrări Uşi, ferestre, geamlâcuri, etc. se măsoară pe m2 în
suprafaţa golului din perete; pervazurile sau căptuşelile nu se socotesc aparte,
ele fac parte integrată din uşă sau fereastra respectivă. Pragul de toc, ce se
găseşte îngropat în pardoseală, nu se adaugă la suprafaţa golului de uşă pentru a
fi plătit aparte, tâmplăria de sus ovală, rotundă, eliptică, triunghiulară etc. se
consideră cu suprafaţa pe dimensiunile maxime ale dreptunghiului ce le
cuprinde. Uşile duble, de balcoane, de terase, etc. se socotesc dacă convenţia nu
a stabilit preţ aparte. Pentru aceste uşi duble măsurându-se odată şi jumătate
suprafaţa golului din zid. Uşile duble cu deschiderea obişnuită sau cele cu
deschiderea pe ramă: fiecare se socotesc la categoria respectivă a preţului
stabilit. Tocurile de uşi şi ferestre se fixează în zidărie de către maistrul zidar
(constructor); restul până la perfecta funcţionare, de maistrul tâmplar. Plata
aparte pentru montare, pe bucată de toc de uşă si de fereastră, nu există decât în
o convenţie specială care a fost dinainte stabilită. Glafurile de lemn la ferestre se
furnizează de tâmplar, ele sunt cuprinse în preţul ferestrei: montarea glafurilor
se face însă de maestrul zidar fără ca acesta să pretindă preţ aparte pentru
montare, preţul acestei montării este cuprins în articolul lucrărilor de tencuieli.
Eventualele pervazuri ce necesită în jurul ferestrelor sau uşilor pe toc se înţeleg
cuprinse în preţul acelei tâmplării. Montarea acestor pervazuri se face de către
tâmplar.

9. Tâmplărie uși

1. Generalităţi

Acest subcapitol cuprinde specificaţii pentru uşi interioare aferente spațiilor

tehnice cu toc și foaie metalică, uși cu toc metalic și foaie mdf melaminat, uși
de căi de evacuare rezistente la foc, precum și uși exterioare metalice de
evacuare sau simple metalice exterioare de acces direct din exterior pentru
spațiile tehnice.

2. Standarde şi normative de
referinţă
Normativ de siguranță la foc a construcțiilor
P118-99
STAS 799-88 Ferestre și uși din lemn. Condiții tehnice
generale
STAS 1624-92 Plăci celulare din lemn pentru uși interioare
SR EN 312-1:1999 Plăci din așchii de lemn. Condiții.
Partea1: Condiții generale pentru toate
tipurile de plăci
SR EN 312-2:1999 Plăci din așchii de lemn. Condiții.
Partea3: condiții pentru plăci pentru
îmbinări interioare (inclusiv mobilier)
utilizate în mediu uscat

3. Materiale şi produse

Materiale
Se va ţine cont de indicaţiile din tabloul de tâmplărie. - uși exterioare duble
metalice cu sisteme de autoînchidere, de evacuare în caz de incendiu - uși
exterioare simple metalice cu sisteme de autoînchidere, de evacuare și de acces
direct din exterior în spații tehnice - uși interioare duble metalice cu sisteme de
autoînchidere, uși interioare simple metalice, usi interioare duble cu deschidere
la 180 grade pentru casele de scara.
4. Livrarea, depozitare, transport

Depozitarea și transportul se va face conform prescripțiilor furnizorului de uși.

Se vor transporta în stive pe cant susținute de suporturi speciale.

5. Verificarea calității materialelor

Toate materialele folosite trebuie să corespundă standardelor în vigoare cu

respectarea prescripțiilor privind calitatea lor. Confecționarea și montarea se va
face conform proiectului, respectiv a detaliilor de execuție elaborate de furnizor
și aprobate de proiectantul general. Toate ușile vor avea certificate de calitate
europene, sau agremente tehnice românești.

6. Execuția lucrărilor

Lucrări pregătitoare. Structura și placarea pereților vor fi recepționate.

Suprafețele suport nu vor prezenta abateri de la planeitate și verticalitate mai
mari decât cele admisibile în prescprițiile tehnice în vigoare. Ramele
tâmplăriilor trebuie să fie montate împreună cu subansamblurile lor care vor fi
ascunse. Tocurile se vor asigura în pereți prin intermediul unor prinderi din oțel.
Înainte de fixarea efectivă, este importantă verificarea planeității și a
corespondenței cu sistemul de prindere cu tocul. Foile de ușă (trebuie să fie
compatibile cu tipul de toc și se montează în toc) se reglează și se recepționează
reglate și fără deficiențe de închidere sau funcționare.

7. Verificarea calității lucrărilor

Se va verifica verticalitatea și orizontalitatea ușilor. Modul de închidere și

deschidere fluent, modul de funcționare al elementelor de feronerie și a
sistemului de autoînchidere.

10. Tâmplării exterioare și geamuri

1. Generalitati
Obiectul specificaţiei
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru tâmplăria exterioară, din lemn, adică
ferestre si uşi exterioare conform Tabloului de tâmplărie.

2. Standarde şi normative de referinţă

Standarde:

STAS 466-92 Uşi din lemn pentru construcţii civile. Secţiuni

P118/99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
P100/2004 Normativ pentru proiectarea antiseismica a
constructiilor
STAS 6156 Acustica in constructii
C107/1-97 Normativul privind calculul coeficientilor globali de
izolare termica la cladirile de locuit

3. Materiale şi produse

Materiale
Profile de aluminiu extrudat cu rupere de punte termică RAL 7001, specificatii
conform tabloului de tâmplărie.
Accesorii, feronerie
Accesoriile şi feroneria vor fi cele din proiect şi vor fi aprobate de către
Consultant în condiţiile indicate la capitolul Tâmplărie interioară.
Materiale de etanşare
Conform specificaţiilor de la capitolul tâmplărie interioară . Geam, conform
prevederilor din proiect şi specificaţiilor de la cap. Geamuri.

4. Montajul tamplariei

Conform specificaţiilor de la capitolul Tâmplărie interioară.

Montarea tamplariei in peretii de caramida sau beton se va face prin intermediul
unor piese din otel inoxidabil, introduse in interiorul profilului si prinse pe tocul
fals din profile galvanizata, fixat in structura de rezistenta. Etansarea intre
timplarie si zidarie se va realiza prin intermediul unei folii hidroizolatoare
autocolante montata pe spaletii zidariei, spume poliuretanice si chituri elastice.
La exterior se placheaza spaletii cu piese din aluminiu eloxat, respectiv glafuri
de tabla de aluminiu, la culoarea tamplariei si se tencuiesc in cazul intoarcerii
tencuielilor in spaleti.Spaletii exteriori vor fi tencuiti cu tencuială termoizolanta
3-5 cm grosime conform capitolului respectiv. Glafurile se izoleaza suplimentar
cu o folie hidroizolatoare. Montarea tocurilor se va face inainte de turnarea
sapelor de pardoseala. Montarea cercevelelor se va face dupa terminarea
finisajelor cu procedee umede.
6. Măsurare şi decontare
Conform specificaţiilor de la capitolul Tâmplărie interioară.

7. Verificarea calității lucrărilor

Se va verifica : - existenta agrementelor tehnice - existenta certificatelor de
calitate -corespondenta intre proiect si lucrare - asamblarea corecta a
elementelor componente - prinderea timplariei de structura de beton prin
montarea de piese de otel inoxidabil sau zincate - nu se admit defectiuni din
punct de vedere al planeitatii, verticalitatii, orizontalitatii, aspectului,
dimensiunilor, al prinderii accesoriilor si al etanseitatii. - nu se admit abateri
mai mari de 1 mm/m. - remedierile sau inlocuirile determinate de proasta
calitate a produselor sau a montajului se vor face de catre furnizor sau
constructor, dupa caz, fara solicitari suplimentare de plata. Tamplaria trebuie sa
respecte exigentele structurale referitoare la rezistenta si stabilitate precum si
capacitatea de a nu se avaria ca urmare a deformarilor in regim static si dinamic
astfel incat sa fie indeplinite exigentele functionale referitoare la : - Conservarea
calitatii si capacitatii functionale a elementelor de constructie pe toata durata
existentei sale - Asigurarea unei comportari favorabile in exploatare astfel incat
sa nu fie afectate in nici un fel persoanele care isi desfasoara activitatea in
cladire sau trecatorii si sa fie afectate intr-o masura cat mai redusa, valorile
materiale existente sau sistemele tehnologice specifice (instalatii, echipamente).

Geamuri
1. Generalitati
Acest capitol cuprinde specificaţii privind modul de folosire si montare a
geamurilor pentru tâmplaria din lemn si tâmplaria metalica. In conformitate cu
indicaţiile din proiect, pentru tâmplaria performanta energetic se vor folosi
urmatoarele tipuri si sortimente de geamuri: geam termoizolant dublu 4+16+4
mm ce va avea suprafata tratata cu un strat reflectant avand un coeficient de
emisie e<0,10 si cu un coeficient de transfer termic maxim U=1,3 W/m2K
(R=0,77 m2K/W).

Standarde:

SR 3515:1994 Geamuri ornament

STAS 5993-89 Sticla si produse din
sticlă. Terminologia
 defectelor.
STAS 9041-89 Geamuri şlefuite si
polizate.
STAS 11552-89 Geamuri
termoabsorbante, trase.

Normative: 1 .C47-86 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea si montarea

geamurilor si a altor produse de sticlă în constructii.

Mostre Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului 3 mostre cu

dimensiunile de 300x300 mm din fiecare tip de geam prevăzut în proiect. Din
cele 3 mostre, una va prezenta defectele admisibile conform, SR 3515:1994 si
STAS 11552-89. Antreprenorul va prezenta 3 mostre cu lungimea de 300 mm
din fiecare material propus pentru etanşare, dupa fixarea geamurilor: chit,
garnitura, bagheta, etc., care rămân aparente. Mostrele de geam si material de
etanşare se vor prezenta pentru aprobare o data cu mostrele de tâmplarie.
Geamul va fi prezentat fixat în cercevea, cu materialul de etanşare respectiv.
Antreprenorul va prezenta certificate de respectare a condiţiilor privind
grosimea si imperfecţiunile de suprafaţa pentru fiecare tip de geam si material
de fixare prevăzut în proiect, la fiecare lot de maximum 300 m2 de tâmplarie
finita livrata. Antreprenorul va analiza fiecare bucată de geam, imediat înaintea
montării si nu va folosi bucati care prezintă muchii sau fete cu defecţiuni
vizibile, care nu se încadrează în limitele acceptate de prezentele specificaţii.
Testare Antreprenorul va fi singurul răspunzător de verificarea dimensiunilor
de geam, furnizate pe şantier, pentru asigurarea încadrării în tolerantele admise
de prezentele specificaţii.

3. Materiale
Caracteristici fizico-mecanice Geamul pentru ferestre, usi si glasvand uri
precum si materialele de fixare a acestuia vor fi de calitate corespunzătoare,
pentru a se preveni apariţia unor deteriorări dupa montare, în condiţii normale
de folosire, cu condiţia ca geamul sa se cureţe periodic cu apă curata si
detergent menajer slab si folosind numai cârpe moi sau piele de sters si curatat.
Geamurile vor avea caracteristici fizice si chimice în conformitate cu
standardele de referinţa si nu vor prezenta incluziuni, stirbituri, colturi lovite,
curbura (sageata), ondulaţii, zgârieturi, musculite si basicute, peste cele admise.
Geamurile vor avea culoarea, tensiunile, factorul de transmisie a luminii în
conformitate cu standardele de referinţa iar stabilitatea chimică fata de apă
conform SR 817:1996.

4. Materiale auxiliare
Materiale pentru etansare
1. Chit de geam, conform NTR 8216-81; C 351-1, tip I si II din creta cu miniu
de plumb sau oxid roşu de fier pentru montarea gemurilor în cercevele metalice
sau din beton armat.
2. Chit Romtix 1200, pentru montarea geamurilor în tâmplărie metalică.
3. Chit elastic (Alutchit) conform N.l.l. 7398-78 M.I.Ch. pentru montarea
geamurilor în tâmplărie metalica.
Baghete si garnituri pentru montarea geamurilor
1. Baghete din lemn sau P.C.V. se realizează conform proiectului.
2. Garnituri: -din cauciuc cu secţiunea profilata în forma de U conform STAS
3230-84 sau confecţionate pe şantier din fâşii de cauciuc de cca 1,5 mm
grosime. -din PVC plastifiat stabilizat. -cordoane de garnitură din banda de
cauciuc neopren, cu dimensiuni la comanda. -din PVC plastifiat sub forma de
profil, de 1 ... 1,5 mm grosime, de 7 mm deschidere tip, cantitate/ măsuri libere-
Livrare, depozitare, manipulare
Geamurile se livreaza de către producător în funcţie de dimensiuni, calitate,
măsuri fixe.
Loturile vor avea etichete care vor cuprinde numărul comenzii, tipul si cantiatea
si avizul controlului de calitate.
Livrarea se va face în funcţie de cantitate în rastele (containere) sau în lăzi.
Geamurile taiate la masuri fixe vor fi livrate ambalate în lazi corespunzătoare,
iar între foile de geam se vor pune foi de hârtie. Fiecare ladă va avea imprimat
la loc vizibil denumirea furnizorului, numărul lăzii, calitatea si grosimea
geamului, cantitatea în metri patrati, numărul foilor de geam ambalate si
dimensiunile unei foi. Loturile vor fi transportate de la furnizor la şantier cu
mijloace c.f. sau auto, fixarea rastelelor pe platformele de transport facându-se
în poziţie verticala. In timpul transportului, rastelele vor fi bine ancorate si se
vor sprijini pe materiale elastice (benzi de cauciuc, fâşii de polistiren, deşeuri
textile, etc.). In cadrul şantierului, la punctul de montare, geamurile vor fi
transportate manual numai în poziţie verticala si bucata cu bucata. Depozitarea
geamurilor se va face în spatii închise iar rastelele sau lăzile vor fi aşezate pe
distantieri din lemn pentru a nu veni în contact cu pardoseala.

5. Montarea geamurilor în tâmplărie

Lucrări pregătitoare:
1. Montarea geamurilor se va realiza dupa executarea lucrărilor de tencuieli,
înaintea lucrărilor de vopsitorii si pardoseli.
2. Lucrările pregătitoare în vederea montajului constau în: curatirea tâmplariei
metalice cu peria de sârmă pentru îndepărtarea petelor de rugina; vopsirea cu
grund pe baza de ulei a foitului, atât la tâmplaria din lemn cât si la cea metalică;
aplicarea unui strat de vopsea pe întreaga tâmplarie metalică si doua straturi de
vopsea pe falturi; transportarea geamurilor în zona de lucru; demontarea si
depozitarea ochiurilor mobile (cercevelelor) ale tâmplariei în zona de lucru;
pregatirea materialelor auxiliare de montare.
Montarea geamurilor pe tâmplarie din lemn cu falt deschis (chit):
1. Se va aplica, un pat de chit pe întreagul contur al falturilor si se va netezi cu
şpaclu).
2. Geamul taiat la dimensiuni va fi aşezat pe patul de chit prin apăsare.
3. Se va fixa geamul cu tinte fara cap (4 buc/m) astfel încât sa nu aiba joc.
4. Se va întinde chitul cu mâna, la 45° fata de planul geamului si se va netezi cu
cutitul.
Montarea geamurilor pe tâmplarie din lemn cu baghete din lemn în falt închis.
1 .Daca baghetele sunt fixate provizoriu se demontează.
2. Idem
3.Idem
4. Baghetele se vor aplica în patul de chit si se vor fixa cu cuie cu cap înecat,
astfel încât geamul sa nu aiba joc.
5. Se va netezi, se va înlătură sau se va completa linia chitului dintre geam si
bagheta. Montarea geamurilor pe tâmplarie metalica.
a) cu agrafe si chit cu adaos de minium de plumb: se va aplica un pat de chit de-
a lungul falturilor; se va aşeza geamul apasându-l cu mâna; se vor îndoi agrafele
peste geam; se va întinde un strat de chit de-a lungul întregului contur a!
ochiului de geamj.'astfel încât sa acopere bine agrafele, dupa care chitul se va
netezi bine cu cutitul.
b) cu baghete metalice cu garnitură de etanşare: se demonteaza baghetele fixate
pe tâmplarie; se va aplica garnitura de etanşare din cauciuc pe muchia geamului;
se va aşeza geamul la locul respectiv si se vor monta baghetele în poziţie
definitivă prin fixarea cu şuruburi; baghetele vor fi strânse astfel ca sa preseze
suficient garnitura de etanşare pentru ca geamul sa nu aiba joc; baghetele
metalice (daca nu sunt din inox sau aluminiu) vor fi vopsite o data cu tâmplăria.
Curatarea si protejarea lucrărilor

Suprafaţa geamului va fi protejata contra pericolului de spargere, imediat dupa

montare, prin fixarea la cadru a unor baghete încrucişate care nu vin în contact
cu geamul. Geamul se va menţine în stare corespunzătoare de curăţenie în
timpul desfasurării operaţiunilor de constructii pentru a se preveni astfel
deteriorarea prima acţiunea agenţilor corozivi, acoperirea cu pete de mortar,
uleiuri, vopsea etc. si a se evita deteriorarea materialelor de prindere a geamului
sau a altor lucrări (prin spalare). Geamul se va spala cu apa si detergent menajer
uşor si se va lustrui pe ambele fete, cu cel mult patru zile înainte de
receptionarea lucrărilor de către Consultant. Se vor respecta recomandările
furnizorului de geam, respectiv. Condiţii de recepţie Se vor considera defecte,
orice necorespondenta cu prezentele specificaţii si se vor remedia prin
corectiuni locale sau înlocuirea geamului, după cum va hotărâ Consultantul.
6. Recepţia lucrărilor Se va face numai dacă vor fi îndeplinite urmatoarele
condiţii:
1. Geamul trebuie sa fie dintr-o singură bucata, sa aibă grosimea si calitatea
prevăzută în proiect, să nu aiba defecte peste cele prevăzute si admise de
standarde si normative pentru calitatea si tipul de geam respectiv.
2. Chitul trebuie sa fie bine întins, sa nu prezinte crăpături sau sa aibă suprafeţe
desprinse de pe suprafaţa geamului sau a faltului.
3. Linia chitului trebuie sa fie dreapta, paralelă cu marginea faltului. Din masa
chitului nu trebuie să iasă capetele tintelor sau ale agrafelor.
4. Baghetele din lemn sau metal pentru fixare trebuie sa fie bine fixate în falturi
cu cuie sau şuruburi. Capete acestora trebuie sa fie îngropate în bagheta.
5. Etanşeitatea geamurilor se va verifica în funcţie de tipul tâmplăriei, cu jet de
apă (fum). Nu se admite patrunderea apei sau a fumului în cealalta parte.
6. Baghetele de la geamuri de pe tâmplaria metalică vorfi fixate cu toate
şuruburile coriform detaliilor din proiect. Şuruburile vor fi introduse
perpendicular pe suprafaţa de fixare, filetele acestora nu trebuie să prezinte
degradari pentru a permite o lesnicioasa schimbare a geamului în caz de
spargere.
7. Suprafaţa geamului trebuie să fie, dupa montaj, curata, fara pete de grăsime,
murdărie, praf şefa vopsea. Se va îndepărtă si înlocui orice geam spart, ciobit,
crapat, zgâriat sau care a fost în alt fel deteriorate în decursul operaţiilor de
constructie, fie datorita unor cauze naturale, întâmplătoare, accidente sau acte
de vandalism.
8. Masurare si decontare Geamuri trase simple sau decorative - mate, şlefuite
sau securizate, livrate la masuri libere pentru tâmplărie metalică se masoară la
m2. Geamuri laminate trase termoabsorbante sau armate livrate la masuri libere,
montate pe tâmplărie metalica se masoara la m2. Baghetele din lemn se măsoară
la metru lungime, puse în lucrare. Geamurile nu se decontează separat, geamul
fiind cuprins.

Feronerie și accesorii

1. Generalitati
Acest capitol cuprinde specificaţii pentru feronerie la tâmplaria interioara si
exterioară a clădirilor civile si industriale.
Standarde si normative de referinţă
Acolo unde există contradicţii între recomandările prezentelor specificaţii si
cele dinstandardele si normativele enumerate mai jos, instrucţiunile din
specificaţii vor avea prioritate.

2. Standarde

STAS 1547-86 Balamale îngropate cu aripi plane.

STAS 1548-91 închizătoare cu bare (cremoane)
STAS 1587-88 Balamale semiîngropate pentru usi.
STAS 1588-79 Opritor cu arc pentru ferestre
STAS 1713/1-87 Broaşte îngropate pentru usi. Condiţii tehnice de calitate.
STAS 1713/2-86 Broaşte îngropate pentru usi. Dimensiuni.
STAS 2419-88 Mânere, butoane, silduri si rozete.
STAS 2676-87 Zavoare îngropate pentru usi.
STAS 2846-80 Broasca aplicata pentru usi.
STAS 3778-87 Zavoare aplicate pentru usi.
STAS 7380-90 Inchizatoare pentru limba, îngropate.
STAS 8086-86 Accesorii pentru mobilier si tâmplărie. Clasificare si terminologie.
STAS 8865-90 Balamale pentru cuplarea uşilor de balcon si a ferestrelor din
lemn.
STAS 9849-88 Balama batant-basculanta.
STAS 10565-88 Broaşte aplicate cu cilindru de sigurata.
STAS 11216-86 Balamale cu aripi îndoite, aplicate.
STAS 11217-86 Dispozitiv pentru cuplarea ferestrelor.
STAS 11318-87 Inchizatoare cu bara si bolturi de zăvorâre.

3. Materiale si produse
Materiale mărunte: şuruburi pentru lemn de mărimi corespunzătoare, protejate
împotriva coroziunii prin acoperire electrochimica cu zinc sau cadmiu, conform
STAS 7222-90.
Feronerie si accesorii
Feroneria si accesoriile vor corespunde specificaţiilor
Abateri admisibile Abaterile limita vor fi conform SR ISO 8062 :1995 pentru
piesele din metal si aliaje neferoase; conform SR EN 22768- 1:1995, SR EN-
2:1995 pentru piesele din otel prelucrate prin aschiere si conform STAS 11111-
86 pentru piesele prelucrate prin taiere, ambutisare sau îndoire.

4. Montajul feroneriei si accesoriilor

Montajul Tâmplaria se va livra la şantier cu feronenia si accesoriile de prindere
gata montate. In cazul în care montajul se va executa pe şantier, acesta se va
face în conformitate cu instrucţiunile producătorului, care trebuie sa însoţească
produsul respectiv.
Elemente de fixare a feroneriei
Feroneria se va fixa pe tâmplaria de lemn cu şuruburi pentru lemn cadmiate sau
zincate cu cap înecat. Feronenia se va fixa pe tâmplaria metalică din profite
laminate sau din profile de tabla de otel îndoite la rece, cu surubuni autofiletante
sau acolo unde este specificat, prin sudură (balamale).
Livrare, depozitare, manipulare
Piesele de feronerie si accesoriile se vor livra în cutii bine ambalate, pentru a nu
se deteriora: U T Piesele de feronenie se vor livra în seturi, pentru o mai uşoara
evidenţiere la montajul tâmplariei. Tâmplaria va fi adusa în şantier cu feroneria
gata montata (balamale, cremoane, foarfeci, olivele; zavoare). Drucarele si
sildurile la uşile interioare se vor monta ulterior. Uşile exterioare de intrare se
vor monta echipate cu toata feroneria, inclusiv broasca yale. Feroneria si
accesoriile se vor depozita în spatii închise, ferite de umezeala si agenţi
corozivi. Transportul se va face cu mijloace de transport acoperite. Fiecare lot
de livrare trebuie sa fie însotit de documentul de certificare a calitătii întocmit
conform dispoziţiilor legale în vigoare. Protejarea feroneriei
Elementele de feronerie se vor proteja în timpul executării lucrărilor de
vopsitorie si zugrăveli prin învelirea lor în pânza impermeabila sau folie de
polietilenă.

Transportul si manipularea elementelor de tâmplărie care au feroneria gata

montata se va face cu grija deosebita pentru ca aceasta sa nu fie deteriorata.
Verificarea în vederea recepţiei
Feroneria trebuie sa fie curată, fara urme de vopsea, zgârieturi sau deformări.
Elementele de închidere (zavoare, broaşte, drucare, cremoane) trebuie sa
funcţioneze ireproşabil, fara greutate si sa asigure închiderea etanşa a
tâmplariei. Piesele de feronenie si accesoriile care nu corespund vor fi înlocuite
cu altele care sa funcţioneze perfect. Balamalele se vor unge cu vaselină pentru
a se evita uzura în timp. Feroneria si accesoriile se vor monta conform cu
desenele de execuţie, la cotele prevăzute în proiect. Feroneria care nu este
montata în conformitate cu proiectul se va demonta si remonta în condiţiile
specificate.

5. Masuratoare si decontare
Feroneria nu se decontează separat, ci se cuprinde în articolul de tâmplărie din
cantitativul de lucrări. Uşi, ferestre, geamlâcuri, etc. se măsoară pe m2 în
suprafaţa golului din perete; pervazurile sau căptuşelile nu se socotesc aparte,
ele fac parte integrată din uşă sau fereastra respectivă. Pragul de toc, ce se
găseşte îngropat în pardoseală, nu se adaugă la suprafaţa golului de uşă pentru a
fi plătit aparte, tâmplăria de sus ovală, rotundă, eliptică, triunghiulară etc. se
consideră cu suprafaţa pe dimensiunile maxime ale dreptunghiului ce le
cuprinde. Uşile duble, de balcoane, de terase, etc. se socotesc dacă convenţia nu
a stabilit preţ aparte. Pentru aceste uşi duble măsurându-se odată şi jumătate
suprafaţa golului din zid. Uşile duble cu deschiderea obişnuită sau cele cu
deschiderea pe ramă: fiecare se socotesc la categoria respectivă a preţului
stabilit. Tocurile de uşi şi ferestre se fixează în zidărie de către maistrul zidar
(constructor); restul până la perfecta funcţionare, de maistrul tâmplar. Plata
aparte pentru montare, pe bucată de toc de uşă si de fereastră, nu există decât în
o convenţie specială a fost dinainte stabilită. Glafurile de lemn la ferestre se
furnizează de tâmplar, ele sunt cuprinse în preţul ferestrei: montarea glafurilor
se face însă de maestrul zidar fără ca acesta să pretindă preţ aparte pentru
montare, preţul acestei montării este cuprins în articolul lucrărilor de tencuieli.
Eventualele pervazuri ce necesită în jurul ferestrelor sau uşilor pe toc se înţeleg
cuprinse în preţul acelei tâmplării. Montarea acestor pervazuri se face de către
tâmplar. Lucarnele pe acoperiş sau la mansarde se înţeleg complete, pe bucate,
în care intră şi cercevelele şi buna funcţionare a lucarnei (geamurile şi
vopsitoria la ele depinde de convenţie: de obicei aparte, la articolele respective).
Dacă tâmplăria a fost furnizată de proprietar, atunci montarea tocurilor se va
plăti separat antreprizei, fie pe m2 sau pe bucată de toc. Dimensiunile indicate
în planuri sau detalii, la tâmplărie, sau la orice lemnărie lucrată - fasonată,
privitor la grosimea lemnului, se înţeleg: dimensiunile după ce lemnul a fost
prelucrat.

11. Termoizolații

1 - Generalități
Acest capitol cuprinde specificaţii tehnice privind execuţia: lucrărilor de
termoizolare a fațadei clădirii atât în spatele sistemului de fațadă ventilate cât și
a zonelor tencuite, lucrărilor de termoizolare a planșeelor terasă circulabilă și
necirculabilă, lucrărilor de fonoizolare a planșeelor intermediare de beton armat
din întreaga constructive (în alcătuirea tavanului suspendat)

2 - Standarde și normative de
referință
Normativ pentru proiectarea si
C 107 /0 executarea izolatiilor termice la
constructii civile si industriale.
STAS 6472/2 Higrotermica.Parametri climatici
exteriori
STAS 6472/3 – 89 Termotehnica..Calculul termotehnic al
elementelor de constructie al clădirilor.
STAS 6472/4 – 89 Termotehnica..Comportarea elem. de
construcţie la difuzia vaporilor
STAS 6472/5 – 73 Higrotermica..Principii de calcul şi de
alcătuire ptr.acoperişuri ventilate.
STAS 6472/6 – 88 Fizica construcţiilor..Proiectarea
termotehnică a elementelor de
construcţii cu punţi termice.
STAS 6472/7 – 85 Termotehnica.Calculul permeabilităţii la
aer a elementelor şi materialelor de
construcţie.
STAS 6472/10 – 85 Termotehnica.Transferul termic la
contactul cu pardoseala.
C107/1-2005 Normativ privind calculul coeficientului
global de izolare termică la clădirile de
locuit.
C107/2-2005 Normativ privind calculul coeficientului
global de izolare termică la clădiri cu
alte destinaţii decăt cele de locuit.
C107/3-2005 Normativ privind calculul termotehnic
al elementelor de construcţie ale
clădirilor.
C107/4-2005 Ghid ptr. calculul performanţelor
termotehnice ale clădirilor de locuit.
C107/5-2005 Normativ privid calculul termotehnic al
elementelor de constructie ]n contact cu
solul.
STAS 7109 – 86 Termotehnica constructiilor.
Terminologie, simboluri si unitati de
masura
SR ISO 7345:1994 Izolaţie termică. Mărimi fizice şi
definiţii.
Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca si
Normele metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securitatii si sanatatii
in munca

3 - Materiale
Termoizolația va fi realizată din VATĂ MINERALĂ rigidă și semirigidă în
alcătuirile de fațadă
Termoizolația va fi realizată din VATĂ MINERALĂ flexibilă în alcătuirile cu
rol fonoizolant din spatele tavanelor de gips carton Termoizolația va fi realizată
din VATĂ MINERALĂ rigidă în alcătuirile de terase circulabile și
necirculabile. Pentru a împiedica, în timpul execuţiei, pătrunderea apelor din
precipitaţii atmosferice în termoizolație, aplicarea stratului termoizolator se va
face pe fâşii transversale pe întreaga lățime a clădirii, după racordarea
dispozitivelor de scurgere a apei de pe terase la reţeaua de canalizare. Fâşiile
vor avea suprafaţa corespunzătoare posibilității acoperirii termoizolației cu
hidroizolații, Intr-un interval de timp în care să nu existe riscuri de umezire a
termoizolației datorită precipitaţiilor atmosferice.

4 - Livrare, depozitare, transport

Se vor asigura spatii corespunzatoare pentru depozitarea materialelor, conform
prescriptiilor respective si amplasarea utilajelor aproape la locul executiei. Se
vor asigura caile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea
materialelor.

5 - Execuția lucrărilor
Executarea izolaţiilor termice pe suprafeţe orizontale se va face numai dupa
terminarea și controlarea lucrărilor prevăzute sub stratul termoizolator (șapa de
egalizare, etc.) precum și după terminarea tuturor lucrărilor de construcții-
montaj, care ar putea dăuna acestora. Dacă totuşi, după executarea izolaţiei
termice, apare necesitatea unor lucrări care ar putea dăuna acesteia, se va proteja
termoizolația cu un strat de rogojini, cartoane bitumate, placi fibrolemnoase
dure sau scânduri, Suprafeţele suport pregătite pentru executarea izolaţiilor
termice trebuie să aibă planeitate suficientă, fără reliefuri sau asperitati. Ele se
vor verifica în prealabil cu dreptarul de 2 m lungime, iar la suprafeţele
orizontale și cu bolobocul. In cazul suprafeţelor înclinate, verificarea se va face
cu dreptarul şablon și bolobocul. Abaterea de la planeitate la verificarea cu
dreptarul de 2 m lungime va fi de maximum 4 mm. Verificarea planeitatii
stratului suport al izolaţiei termice se va face de către constructor și executantul
lucrărilor de termoizolație, constatările consemnându-se într-un proces-verbal
de lucrări ascunse. Suprafeţele suport ale izolaţiilor termice, pe care urmează a
se aplica bariera contra vaporilor sau izolaţia termică, se vor pregăti prin
curăţire de eventualele murdării, praf, resturi de tencuială. Curățirea se va face
cu mături și perii. Lucrările de izolare termică se vor executa numai cu personal
specializat în acest scop. La punerea în operă a materialelor termoizolatoare se
vor evita trântirea plăcilor rigide; se recomandă ca transportul plăcilor rigide să
se faca în poziţie verticală. Câmpul termoizolant cu placi se va realiza prin
aşezarea acestora cu rosturile închise. Eventualele spații dintre plăci vor fi
completate prin bucăți, tăiate la dimensiunile necesare pentru a se obţine un
strat termoizolator continuu, Se interzice înlocuirea plăcilor sau completarea
spaților prin alte materiale (cărăimizi cu goluri, cărămizi pline etc.); se admite
umplerea eventualelor goluri dintre placi cu deşeuri din aceleaşi materiale,
aglomerate. Suprafaţa stratului suport trebuie sa aibă planeitatea suficientă, fără
reliefuri sau asperități, pentru a nu fi încărcat inutil, ulterior, cu straturi de
egalizare. Dacă suprafaţa prezintă denivelări se va executa o sapă de egalizare
din mortar de ciment cu avizul proiectantului. La lucrul pe timp friguros sau în
alte cazuri, când nu se poate executa egalizarea suprafeței suport , aceasta se
poate realiza prin aplicarea peste bariera contra vaporilor, de la caz la caz, a
unui strat de aprox. 2 cm grosime de nisip, spălat și uscat, întins uniform și
nivelat, astfel încât să se realizeze o suprafaţă plană. În. acest caz, la aşezarea
plăcilor termoizolatoare, bariera contra vaporilor nu se va deteriora. Nu se
admite nivelarea superioara a stratului suport termoizolator prin țeserea, prin
tăiere a plăcilor termoizolatoare, pentru înglobarea în spaţiul rezultat a tuburilor
electrice. Circulaţia directă pe plăcile termoizolatoare rigide sau elastice este
interzisă. Aşezarea plăcilor se face pe lățime de cca. 30-60 cm. In cazul unor
lățimi mai mari de fâşii se admite circulaţia peste placi prin intermediul unor
podini din dulapi de lemn. Șapa suport a hidroizolației se va păstra uscată, iar
circulaţia pe ea se va face numai după suficienta ei întindere și cu mijloace de
transport care nu duc la deteriorarea ei (tărgi, roți cu pneuri), eventual cu
protejarea prin podini de circulaţie. In caz de pericol de ploaie, în timpul
execuţiei termoizolației, suprafaţa stratului termoizolator se acoperă provizoriu
cu un strat de materiale hidrofuge (cartoane bitumate, folii de polietilena, etc.)
materialele respective trebuind să fie pregătite din timp. Fixarea si susţinerea
plăcilor termoizolatoare flexibile se realizeaza cu o reţea din vergele de otel sau
sârmă zincată așezată la între grinzile din lemn lamelar, la intradosul plăcii
termoizolante. Astfel plăcile sunt așezate în fâșii transversale în cadrul
planșeului de lemn format asigurând atât termoizolarea spațiilor cât și izolarea
fonică Pentru protecția termoizolației, peste plăcile termoizolatoare se aplică o
tencuială de mortar pe rabiț sau fără rabiț, de la caz la caz. Controlul în timpul
executei se efectueaza de către executant prin organele de control tehnic de
calitate, precum și de beneficiar prin dirigintele lucrării, verificându-se
corespondența dintre materialele și straturile de materiale puse în operă și
prevederile proiectului. Constatările controlului se consemnează pentru fiecare
obiect în procese-verbale de lucrări ascunse, în caietul de dispoziţii de şantier.

6 - Verificarea calității lucrărilor

Verificarea caracteristicilor si calitatii suportului pe care se aplica izolatii se va
face in cadrul verificarii executarii suportului respectiv (de ex.plansee, pereti,
etc.). Este strict interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de izolatii daca
suportul - in intregime sau pe portiuni - nu a fost in prealabil verificat, conform
instructiunilor pentru lucrari ascunse. In cazurile in care prescriptia tehnica
pentru executarea izolarii prevede conditii speciale de planeitate, forme de
racordari, umiditate, etc., precum si montarea in prealabil a unor piese,
dispozitive, etc., sau a unor straturi de protectie anticoroziva sau contra
vaporilor, etc., aceste conditii vor face obiectul unei verificari suplimentare
inainte de inceperea lucrarilor de izolatii. Toate verificarile ce se efectueaza la
lucrari sau parti de lucrari de izolatii, care ulterior se acopera (de ex. straturile
succesive ale izolatiei propriu-zise, racordarile, piesele inglobate, etc.) se inscriu
in procesele verbale de lucrari ascunse, conform instructiunilor respective. Pe
parcursul executarii lucrarilor, se va verifica daca sint indeplinite si urmatoarele
conditii:
a) termoizolatiile care se realizeaza din placi sau blocuri sa fie executate din
elemente intregi sau din fractiuni taiate cu scule adecvate pentru a avea forme
regulate iar rosturile dintre ele sa nu depaseasca limita admisa;
b) densitatea aparenta a materialelor de baza si auxiliare ca si grosimile placilor
sau blocurilor sa corespunda prevederilor proiectului, pentru materialele
tasabile, grosimea initiala se majoreaza cu valoarea corespunzatoare tasarii
materialului (indicata in proiect) pentru materialele in vrac, grosimea se
masoara dupa pilonare;
c) deschiderea rosturilor sa fie de minimum 2 mm;
d) nu s-au produs goluri in si intre placi; e) s-au respectat dimensiunile pozitiilor
si formele puntilor termice, prevazute in proiect, in limitele abaterilor
admisibile; nu se admit alte punti termice, neprevazute in proiect; f) barierele
contra vaporilor sa fie continue si sa fie executate elementele de acoperire
demontabile, acolo unde este cazul. Toate aceste verificari se vor efectua bucata
cu bucata si se vor inscrie in procese verbale de lucrari ascunse, conform
instructiunilor respective. La verificarea pe faze de lucrari se va examina
frecventa si continutul actelor de verificare pe parcurs, comparindu-l cu
proiectul si prescriptiile tehnice respective, in limitele abaterilor admisibile. In
plus se va verifica prin sondaj corectitudinea inregistrarilor facute pe parcurs;
numarul sondajelor va fi de cel putin 1/10 din cele prescrise pentru faza
premergatoare sau de executare a lucrarilor. La receptia preliminara se va
prevedea ca si in cazul verificarii pe faze, insa numarul sondajelor poate fi redus
la 1/20 din cele initiale. In plus la receptia preliminara sau daca aceasta nu este
posibila - cel mai tirziu la receptia finala, se va verifica pe obiect in conditiile de
clima interioara proiectate in anotimpurile de virf si cu instalatia de incalzire
(iarna) sau de conditionare (vara) functionind in stare de regim daca: -
parametrii climatici interiori (temperatura, umiditati relative) corespund cu
proiectul, in limitele abaterilor admisibile cum sint: pentru temperatura
interioara:±0,50 grade C si pentru umiditate relativa interioara ±2%. -
temperatura si suprafata interioara a elementelor de inchidere in cimp si in zona
puntilor termice, masurata la parametrii nominali ai aerului interior si exterior,
sa corespunda valorilor indicate in STAS 6472/3-89, in functie de destinatia
cladirii; - nu apare condens in dreptul puntilor termice proiectate sau in alte
zone. Lucrarile de termoizolatie fiind in general lucrari ascunse pe parcursul
executiei se va proceda in permanenta la verificarea lor de catre organele de
control ale executantului (C.T.C.) si ale beneficiarului in conformitate cu Legea
nr.10,privind calitatea în construcţii, urmarindu-se si consemnindu-se in
procesele verbale de lucrari ascunse;
a) indeplinirea conditiilor de calitate a suportului (sa fie uscat si curat, sa nu
prezinte denivelari si asperitati, periclitand continuitatea si integritatea barierei
contra vaporilor);
b) calitatea si umiditatea materialelor termoizolante ce intra in opera, conform
standardelor sau normelor de produs, pe baza avizelor de expeditie si a
certificatelor de calitate ale producatorilor, precum si a determinarilor
laboratorului de santier (densitate, umiditate, abateri dimensionale);
c) montajul termoizolatiei cu rosturi strinse intre placi existente si asigurarea
comunicarii cu atmosfera a canalelor de ventilare, respectarea prevederilor
proiectului privind grosimea termoizolatiei si tratarea puntilor termice, canale
de ventilare, etc. Materialele necorespunzatoare se vor inlocui si lucrarile gasite
necorespunzatoare in timpul controlului se vor reface. La receptia obiectului se
vor analiza constatarile consemnate.

12. Hidroizolații

1 - Generalități
Acest caiet de sarcini cuprinde specificațiile tehnice pentru hidroizolații cu
materiale bituminoase și a unor lucrări aferente acestora, în scopul protecției
construcțiilor subterane și supraterane. Hidroizolațiile sunt lucrări de construcții
cu rolul de a împiedica pătrunderea umezelii și a apelor meterorice , freatice sau
tehnologice în interiorul clădirii sau în elementele de construcții. Caietul de
sarcini nu are caracter limitativ, însă orice modificări sau completări se vor
putea face numai cu avizul Proiectantului și/sau Dirigintelui de șantier La
executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale consemnate în proiect. Orice
propunere de înlocuire trebuie motivată de contractant și aprobată de către
Proiectant și Dirigintele de șantier / Beneficiar

2 - Standarde și normative de referință

STAS 2355/2-87 Hidroizolații și materiale bituminoase la

elemente de construcții
STAS 2355/3-87 Hidroizolații din materiale bituminoase
la terasa și acoperișuri
C 112-86 Normativ pentru proiectare și
executarea hidroizolațiilor din materiale
bituminoase
STAS 1046-78 Pânza bitumata PA 55, PA 45
STAS 7016-80 Impâslitura din fibre de sticlă bitumată
IA 1100, IB 1200, IBP 1200
STAS 138-80 Carton asfaltat CA 300, CA 400
STAS 7064-78 Bitum pentru hidroizolații tip H 60/75 si
H 80/90
STAS 3303/1-83 Pantele acoperișurilor
C 112-86 Norma pentru proiectarea și execuția
membranei hidroizolante din materiale
bituminoase la lucrările de construcție
(INCERC)

3 - Materiale
Materiale cu membrane gudronate

Cartoane gudronate tip CA 300, CA 400, conform STAS 138-80 Impâslitură din
fibre sticlă gudronate tip IA 100, IB 1200, IBF 1200, conform STAS 7916-80
Impâslitură din fibre sticlă gudronate tip IA 1000R, IBP 1100R conform STAS
8067-85 Pânză gudronată cu bitum aditivat IAA 1200, conform STI 17-86
Pânză gudronată tip PI 50, PI 40, PA 55 și PA 45 conform STAS 1046-78
Țesătură din fibră de sticlă gudronată tip TSA 2000 conform STAS 10126-80
Membrane hidroizolantă cu bitum aditivat conform STI 29-86

Materiale bituminoase pentru amorsare, fixare și izolare

Bitum pentru lucrările de hidroizolație tip H 68/75 și H 80*90, conform STAS
7064-78
Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/1 05 conform STAS 10546-76 Soluție de
bitum conform STAS 6800-63
Emulsie cationică și anionică gudronată conform STAS 11342-79
Emulsie bituminoasă conform NTR 4978-72
Suspensie de bitum cu filer granulat, conform STAS 558-85
Suspensie cu bitum filer granulat, chit, conform STAS 661-71

Materiale auxiliare
Filer de calcar conform STAS 539-79
Filer de talc conform STAS 1901-77 Spirt alb conform STAS 44-84
Tablă zincată, conform STAS 2028-80
Hârtie Kraft de 125g/mp conform STAS 3789-80
Carbon îmbibat CI 300 conform STAS 138-80
Pânză din fibră de sticlă non-gudronată tip I50 conform STAS 8050-79
Materiale de protecție (nisip , pietriș) de 7...15mm
Materiale diferite și părți de îmbinare pentru lucrările aferente la membrane
hidroizolantă.
4 - Livrare, depozitare, transport
Materialele folosite trebuie să corespundă condițiilor de calitate prevăzute în
standardele în vigoare și vor fi însoțite de certificate de calitate Manipularea și
transportul materialelor bituminoase se va face cu atenție, pentru a nu le
deteriora, pe distanțe cât mai scurte Toate materialele în suluri pentru
hidroizolații se vor depozita cel puțin sub șoproane și vor fi ferite de lovituri. La
depozitare se vor lua măsuri de pază contra incendiilor, conform normelor în
vigoare.

5 - Execuția lucrărilor
La terase și acoperișuri Hidroizolațiile la cald se vor executa numai la
temperatura de peste +5C. Sub această temperatură se pot executa lucrările cu
respectarea prevederilor normativului C 16-84. Temperatura masticului de
bitum în cazan nu va depăși 220C iar în momentul lipirii straturilor va fi de
160C-220C .Suprafețele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a
hidroizolației se vor verifica și controla dacă corespund și condițiilor referitoare
la eliminarea asperităților, starea de întărire și de uscare a suportului, fixarea
conductelor de scurgere, și a altor elemente din alte lucrări similare. Bariera
contra vaporilor și stratul de difuzie sau hidroizolația se vor aplica pe suport
după amorsarea cu emulsie sau cu soluție de bitum cu minimum 300g/mc
Stratul de amorsare cu soluție de bitum se execută pe suport bine curățat și uscat
.
Straturile pentru difuzia vaporilor alcătuite din împâslitură bitumată perforate
IBP 1200 sau 1100 prevăzute sub bariera contra vaporilor, peste încăperi cu
umiditate mai mare de 60% sau sub hidroizolații aplicate pe termoizolații
sensibile la umiditate, prevăzute cu șape din beton, folie perforate se vor aplica
nelipite cu suprapuneri de 5cm și așezate cu partea blinds pe suport .
Straturile de difuzie nu se aplică la dolii și pe o rază de cca. 25cm în jurul
gurilor de scurgere și a străpungerilor. Comunicarea cu exteriorul a difuziei de
sub copertinele aticelor se va realiza din fâșii de împâslitură bitumată perforată
(IBP) de 50cm lățime, așezate la 1m distanță .
Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie,
lipite și acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7-10cm și trebuie să
acopere complet partea inferioară a stratului de izolație termică.
Hidroizolația alcătuită din straturi multiple pentru terase și acoperișuri cu panta
de max. 20% se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toată suprafața, cu
masticuri din bitum preparate cu max. 30% filer mineral, cu punctele de
înmuiere 1b în funcție de panta (până la 20% bitum H 80/90) Hidroizolațiile la
elementele verticale (atice, reborduri, ventilații, coșuri, etc) se vor executa cu
fâșii croite la dimensiunile respective prin derulate pe stratul din mastic de
bitum cald, începând de jos în sus, la scafe suprapunerile se vor realiza în trepte
de 40-50cm .
La colțuri, muchii și alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula se admite
aplicarea prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe elementu și
foaia bitumată, cu lipirea imediată și presarea cu canciocul , controlându-se
aderența și continuitatea etanșării în aceste locuri.
La atice cu înălțimea până la 60cm, hidroizolația se va întoarce pe partea
orizontală a aticului, min 10cm iar în cazul unor elemente verticale mai mari se
va ridica până la 50cm și se va fixa cu platbandă și bolțuri împușcate la distanțe
de cca. 50cm .
Etanșarea la străpungeri se va face în funcție de diametrul elementului și
solicitării fizice și mecanice. Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolației,
gulerul și montarea mufei conductei de scurgere etc. Se vor face conform
aceluiași normativ.
Terasele necirculabile, protecția grea (la exterior) din pietriș cu granule de 7-
15mm se va executa prin așezare în strat uniform de 40mm grosime Modul de
alcătuire a izolației hidrofuge la terasă, numărul de straturi, tipul de pânză,
împâslituri, șape se vor detalia în cadrul proiectului special pentru izolații.
Celelalte elemente de construcție ale terasei se vor executa conform
prevederilor din planurile de detaliu ale proiectului ( izolare termică, șape,
protecție, tablă, etc.)

6 - Verificarea calității lucrărilor

Lucrările de hidroizolații, majoritatea lor fiind lucrări ascunse, calitatea lor se va
verifica pe etape de execuție, încheindu-se proces-verbal, din care să rezulte că
au fost respectate următoarele:
Calitatea suportului – rigiditate, aderență, planeitate, umiditate, constatări făcute
conform normelor în vigoare
Calitatea materialelor de hidroizolații conform certificatelor de calitate
Poziționarea si ancorarea pieselor metalice
Calitatea amorsajului și lipirea corectă a fiecărui strat al hidroizolației, inclusiv
a celorlalte lucrări de construcții aferente
Strângerea flanșelor și platbandelor aferente străpungerilor
Se verifică lucrările de tinichigerie aferente ce asigură etanșeitatea cerută
(copertine, glafuri, etc.) și sunt bine ancorate și lipite cu falțuri corect executate.

Verificări înainte de începerea lucrărilor de hidroizolații

Inaintea începerii lucrărilor de hidroizolații trebuie făcute următoarele verificări:
Verificarea finalizării lucrării anterioare
Verificarea stratului suport planeitate, fiind admisă o singură denivelare de
aprox. 5mm pe o suprafață verificată cu dreptarul de 2m în orice direcție
Existența rosturilor de dilatație de 2cm lățime pe conturul și în câmpul șapelor
peste termoizolațiile noi.
Existența certificatelor de calitate pentru materialele și semigabricatele care
intră în componența hidroizolațiilor
Existența agrementelor tehnice pentru produse și procedee noi
Calitatea materialelor livrate și corespondeța cu prevederile proiectului Calitatea
stratului suport prin verificări ale planeității, porozității și curățirii acestuia
Existența pantelor stratului suport către gurile de scurgere

Verificări pe parcursul execuției lucrărilor de hidroizolații

După verificarea planeității, dacă se constată anumite denivelări se va face
corectarea lor cu mortar de ciment iar termoizolațiile se vor proteja cu foi
bitumate sau cu peliculă de mortar special.
Inaintea aplicării stratului de hidroizolație se va verifica starea de umiditate a
stratului suport
În timpul execuției trebuie verificat:
Lipirea corectă a foilor
Lățimea de petrecere a foilor
Respectarea direcției de montare a foilor până la 20% panta se pot monta paralel
cu streașina, dar peste 20% numai în lungul liniei de cea mai mare pantă.
Racordarea corectă a izolațiilor verticale cu cele orizontale
Tinichigeria aferentă acoperișurilor trebuie racordată cu hidroizolația și bine
fixată de elementele de construcție
Realizarea comunicării cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub șorțuri
copertine sau tuburi.

Verificări la terminarea lucrărilor

Etanșeitatea hidroizolațiilor prin inundarea cu apă timp de 72 ore a
acoperișurilor cu pante până la 7%.
Nivelul apei va depății cu min. 2cm punctul cel mai ridicat.
Etanșeitatea camerelor unde inundarea se va efectua timp de 72 ore.
In cazul în care probele prin inundare nu se pot efectua, verificarea se face
vizual prin ciocănire și eventuale sondaje în punctele dubioase.

7 - Măsuri priviind protecția muncii și prevenirea incendiilor.

Următoarele măsuri de protecția muncii trebuie luate în considerare când se

execută lucrări de hidroizolație:
Normele naționale pentru protecția muncii, aprobate de Ministerul Muncii și de
Ministerul Sănătății prin Ordinul nr. 34/1975 i 60/75
Reglementările priviind protecția muncii și igiena de muncă în construcții
aprobate de MLPAT prin Ordinul 9/N/15.03.1993
Când se execută membrane hidroizolante cu bitum, următoarele măsuri pentru
prevenirea incendiilor trebuie luate în considerare:
Norme generale ale protecției muncii împotriva incendiilor la construcții și
instalații conform Deciziei 290/1977
Măsuri specifice de protecție împotriva incendiilor privind oprirea continuării
membranei hidroizolante la rosturile de dilatație, panouri. Stipulate la art. 7 și 8
din Normele Generale și articolel 5.3 și 6.11 din Normele Tehnice P188-83
Norme pentru prevenirea și stingerea incendiilor și norme pentru echiparea cu
mecanisme, instalații, utilaje, aparate, echipamente de siguranță și substanțe
chimice pentru prevenirea și stingerea incendiilor în unități, aprobate prin
Ordinul 742/D-1981
Norme național pentru protecția muncii NRPM 75 Instrucțiuni pentur protecția
muncii PE006/8 I
Se va monta o balustradă de siguranță în jurul terasei.

13.Pereți despărțitori HPL si tâmplărie HPL

1.Generalităţi

Plăcile HPL - High Pressure Laminates (laminate la înaltă presiune) sunt

constituite dintr-un sandwich de melamină pe ambele laturi şi miez de răşini
sintetice cu adăugire cu material organic.
Grosimea şi compoziţia miezului sunt variabile în funcţie de destinaţia
placajului, fiecare producător având propria sa gamă de oferte.
De asemenea suprafaţa de melamină este protejată în funcţie de caz cu film de
protecţie cu texturi şi grosimi diferite.
Variante de produs utilizate în cadrul proiectului:
S-au prevăzut:
a) pereţi despărţitori pentru grupuri sanitare din plăci HPL
cazul a - pereţi despărţitori pentru grupruri sanitare
Se vor folosi plăci de 20 mm cu inserţie de aluminiu în miez. Suprafaţa finită va
fi rezistentă la apă, la uzură şi va avea tratare antimicrobiană.
Plăcile vor avea ambele feţe finisate la culoarea specificată prin proiect.
Metodele de fixare vor fi mecanice, cu piese inoxate sau cromate aparente.

2. Prelucrare, montaj, măsuri de securitate a muncii

Dat fiind că nu există STAS naţional referitor la acest gen de produs se vor
respecta specificaţiile tehnice prevăzute de către producătorul ales.
Detaliile prezentate în proiect sunt orientative şi se pot modifica în funcţie de
particularităţile sistemului.
Antreprenorul general are obligaţia de a face o selecţie de producător în faza de
licitaţie şi să asigure obţinerea rezultatului dorit prin proiect în faza produsului
ales, fără depăşiri faţă de oferta înaintată în faza de
licitaţie.
3. Criterii minime de performanţă

Placările HPL vor trebui să asigure la punerea în operă următoarele criterii de

performanţă:
-respectarea cotelor şi a dimensiunilor din proiect, inclusiv stereotomiile
prevăzute;
-respectarea planeităţii - nu se admit abateri de la planeitate mai mari de 1 mm
la 1 metru;
-rezistenţa sistemului de montaj - placările nu se vor putea desprinde prin
îmbătrânirea materialelor folosite şi nici la şocurile fizice uzuale - specifice unui
spaţiu public;
-respectarea codului de culori specificat - abaterile de nuanţă sunt acceptate
doar cu confirmarea proiectantului în faza de licitaţie.

Pereţii de HPL vor trebui să asigure la punerea în operă următoarele criterii de

performanţă:
-respectarea cotelor şi a dimensiunilor prin proiect;
-respectarea verticalităţii - nu se admit abateri mai mari de 0,1%;
-rezistenţa sistemului de montaj - pereţii odată fixaţi trebuie să reziste fără
deformări sau desprinderi la forţe
-perpendiculare de minim 100 kgf aplicate punctual;
respectarea codului de culori specificat.

14.Sistem fațadă ventilată

1.GENERALITATI

Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de

reabilitare termica si pentru
etansatori, cum ar fi:
- Aplicarea izolatorului pentru rosturi in rosturile interioare si exterioare ale
usilor, ferestrelor, peretilor cortina
si suprafetelor vitrate
- Cerinte de izolatie pentru diferite parti ale cladirii. Capitole relationare:
- Lucrari de tencuieli: pentru fatadele izolate;
- Pereti despartitori;
- Tamplarie din PVC-U/Al
- hidroizolatii: pentru barierele de vapori I membranele hidroizolatoare,
- lucrari de tinichigerie: pentru barierele de vapori, dolii si coame si acoperisuri
din tabla metalica;
- invelitori pentru acopris tip sarpanta: pentru barierele de vapori si ainvelitori
pentru acoperis.
Intervenţiile se vor face la următoarele elemente de anvelopă :
- pereţi exteriori, inclusiv soclul;
- rosturi in pereti;
- acoperisuri tip sarpanta dinspre podul incalzit;
- peretii exteriori in contact cu solul (pentru cladirile care au subsol);
- tâmplărie exterioară (vezi capitolul tamplarie din PVC -U/Al);
- planşeul dinspre podul neîncălzit;
- planşeul dinspre terasă;
- placa pe sol.

2. Obiective generale

Se iau măsuri care să asigure :

- Respectarea conditiilor sanitar-igienice pentru fiecare subansamblu
constructiv;
- Com portarea corespunzătoare din punct de vedere al stabilităţii termice pentru
elementele de construcţie
perimetrale (m, D);
- Indeplinirea valorilor de comfort (PMV, PPD);
- Evitarea fenomenului de condens superficial pe suprafaţa interioară a
elementelor de construcţie perimetrale;
- Comportarea corespunzătoare a elementelor de construcţie perimetrale la
fenomenul de difuzie a vaporilor de
apă:
- evitarea aparitiei fenomenului de condens in structura elementelor de
construcţie;
- evitarea acumularii cantitative de umiditate, de la an la an, in structura
elementelor perimetrale;
- evitarea cresterii umiditatii efective ale materialelor, peste valorile admisibile;
La clădirile existente nu este obligatorie atingerea parametrilor termici şi
energetic prevăzuţi pentru
clădirile noi, dar ori de câte ori situaţia o permite se tinde către atingerea
acestora prin măsurile de intervenţie la nivelul:
- pereţilor exteriori prin prevederea la faţa exterioară a unui strat de PEX, vata
minerala, poliuretan protejat
cu o tencuială subţire (0,5-1 mm) armată cu plasă deasă din fibre din sticlă;
- tâmplăriei exterioare care se îmbunătăţeşte sau se înlocuieşte cu tâmplărie
performantă din punct de vedere
termic şi energetic (ex. ramă din PVC/AL tri sau pentacamerală prevăzută cu
geam termo izolant tratat low-e);
- planşeului către pod la care se prevede pe suprafaţa dinspre pod un strat de
vata de sticla sau vata minerala
- planşeului de terasă la care termoizolaţia cu cca 15 cm termoizolaţie eficientă
din polistiren expandat,
polistiren extrudat (in cazul teraselor inverse), vată minerală sau de sticlă;
- planşeului către subsol la care se prevede pe supratavanul subsolului un strat
de PEX ;
- soclului perimetral clădirii la care se prevede la exterior placare cu polistiren
extrudat ;
- peretii perimetrali de la subsol, la care se prevede polistiren extrudat.
Recomandarile furnizorului sistemelor de reabilitare termica trebuie respectate

3. Parametrii necesari pentru calitatea termica

Conform parametrilor in vigoare.

4. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

Acolo unde există contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si

cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din
specificatii vor avea prioritate.
a ) NP 010-97 Normativ privind proiectarea, realizarea şi exploatarea
construcţiilor pentru şcoli şi licee
b) NP 065-02 Normativ privind proiectarea sălilor de sport (unitatea funcţională
de bază) din punct de
vedere al cerinţelor Legii 10/1995
c) C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de
constructie ale cladirilor
d) C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de
constructie in contact cu solul;
e) C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile
cu alta destinatie decat
cele de locuit
f) NP 060 - 02 Normativ privind stabilirea performanţelor termo -higro-
energetice ale anvelopei clădirilor
de locuit existente, în vederea reabilitării şi modernizării lor termice
g) SC 007 - 02 Soluţii cadru pentru reabilitarea termo -higro-energetice a
anvelopei clădirilor de locuit
existente
• h) NP 048 Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor
existente şi a instalaţiilor de
încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
• i) NP 049 Normativ pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al
clădirilor existente ;
• j) NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente
şi al instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente
acestora ;
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii (una dintre cele 6 exigenţe
esenţiale conţinute în lege este "izolaţia termică, hidrofugă şi economia de
energie" - exigenţa F)
• Ordonanţa guvernamentală nr. 29 din 31.01.2000 privind reabilitarea termică a
fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.
• Legea nr. 325 din 27 mai 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.
29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi
stimularea economisirii energiei termice
• Legea nr.199 din 13 noiembrie 2000 privind utilizarea eficienţă a energiei
• Hotărâre din 30 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru
aplicarea Legii nr.199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei
• Ordonanţa de urgenţă nr. 174 din 9 decembrie 2002 privind instituirea
măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri multietajate
(publicată în Monitorul Oficial nr. 890 din 9 decembrie 2002).
• Legea nr 211/16 mai 2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă
nr.174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a
unor clădiri multietajate (publicată în Monitorul Oficial nr. 351 din 22 mai
2003).
• Ordinul nr. 550 din 9.04.2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice
"Îndrumător pentru atestarea auditorilor energetici pentru clădiri şi instalaţii
aferente." (publicată în Monitorul Oficial nr. 278 din 21.04 2003).
Cu caracter general pentru cladiri noi
• C107/0-02 Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii
termice la clădiri - (RevizuireC107- 82) ;
• C107/1-97 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la
cladirile de locuit ;
• C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile
cu alta destinatie decat cea de locuit ;
• C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de
constructie ale cladirilor ;
• C107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de
locuit ;
• C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de
constructie in contact cu solul ;
• C107/6-2002 normativ general privind c alculul transferului de masă
(umiditate) prin elementele de construcţie (înlocuieşte STAS 6472/4) ;
• C107/7-02 Normativ pentru proiectare la stabilitate termică a elementelor de
închidere ale clădirilor - (Revizuire NP200/89) ;
• GP 058/2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protectie termica la
cladirile de locuit.
• PENTRU REABILITAREA TERMICA A CLADIRILOR EXISTENTE
• NP 048 Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor
existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum
aferente acestora ;
• NP 049 Normativ pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al
clădirilor existente ;
• NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente şi
al instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente
acestora ;
• GT 036-02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice şi energetice a clădirilor
de locuit existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de
consum aferente acestora ;
• MP 024-02 Metodologie privind efectuarea auditului energetic al clădirilor
existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum
aferente acestora ;
• MP 017-02 Metodologie privind atestare auditorilor energetici pentru clădiri ;
• GT 037-02 Ghid pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al
clădirilor existente ;
• NP 060 - 02 Normativ privind stabilirea performanţelor termo -higro-
energetice ale anvelopei clădirilor de locuit existente, în vederea reabilitării şi
modernizării lor termice ;
• SC 007 - 02 Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a
anvelopei clădirilor de locuit existente ;
• SC 006 - 01 Soluţii cadru pentru reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de
încălzire din clădiri de locuit,
• GT 032-01 Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare
expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente ;
• mp 013-01 Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor de
reabilitare termică a clădirilor şi instalatiilor aferente ;
• GT 043-02 ghid privind imbunatatirea calitatilor termoizolatoare ale
ferestrelor, la cladirile civile existente ;
• GT 039-02 Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unitatile
functionale ale cladirilor existente ;
• GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de
construcţie la clădirile existente, în vederea reabilitării termice ;
• mp 022-02 Metodologie pentru evaluarea performanţelor termotehnice ale
materialelor şi produselor pentru construcţii ;
• PCC-016/2000 - Procedură privind tehnologia pentru reabilitarea termică a
clădirilor folosind plăci din materiale termoizolante, Contract icecon nr.
324/2000.
• "Guide d'agrement technique europeen" - Sistemes d'isolation thermique
exterieure par enduit - Cahiers
du CSTB - mai 2001.
5. MATERIALE, LIVRARE SI MANIPULARE

Izolare termica
Panouri de diferite grosimi:
- Poliester extrudat si expandat;
- Poliuretan extrudat si expandat;
- Spuma polisocianura rigida,
- Panou din vata de sticla cu bariera de vapori (folie de aluminiu sau similar) pe
o parte. Grosimea cum este aratata in planse. Greutatea specifica nu mai mica
de 48 kg/m3.Panourile de izolatie trebuie sa fie rezistente la umezeala si stabile
ca dimensiune. Izolatia trebuie sa nu fie usor ignifuga si rezistenta la apa.
Materiale rulate/saltele:
- Vata minerala, grosime 10-15cm.
Acesorii:
- Adezivi;
- Plasa din fibra de sticla pentru armare;
- Agrafe, dibluri si cleme speciale pentru fixare;
- Cuie din otel inoxidabil;
- Suruburi auto-perforante pentru lemn si table metalice;
- Profile metalice pentru baza noua a fatadei termoizolante;
- Benzi de armare pentru colturi pentru fatada.
Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere
calitativ prevederilor din
standardele in vigoare sau posedă certificate de omologare.
Materialele necesare sunt indicate în planşele desenate şi listele de cantităţi de
lucrări.
Materialele utilizate la executarea lucrării vor fi conform standardelor şi
prescripţiilor în vigoare, trebuind să corespundă cerinţelor exigenţelor de
calitate cerute de Legea calităţii în construcţii - inclusiv cerinţelor de
calitate cerute de nivelul lucrării.
Materialele folosite trebuie să respecte prevederile cuprinse în standardele şi
normele de produs.
Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de reabilitare termică.

Materiale de etansare

• Tipul A - Silicon: material folosit intre geamuri sau intre geam si aluminiu. Va
avea culoarea gri, transparent cum va fi aprobat de Dirigintele lucrarii.
• Tip B - Elemente de etansare prefabricate
- Vor fi din polietilena-propilina-polimer, spongioase, fasii filtru cu fata butil-
adeziva.
- Vor fi incombustibile cu o densitate de 30 kg/m3.
- Dimensiunile nu vor fi mai mici decat cele indicate in Planse.
• Tip C - polisulfida: compus din 2 parti, pentru beton, mortar, metal, culoare
aprobata de Dirigintele
lucrarii.
• Tip D - Poliuretan va fi in concordanta cu 11S A 5754 sau similar aprobate.
Compus din 2 parti, se
foloseste cum este indicat in planse.
• Tip E - Spuma Poliuretanica: se va folosi pentru umplerea golurilor din jurul
tevilor, conductelor etc.
• Amorsa va fi cum este specificat de producator si aprobat de Dirigintele
lucrarii.
• Elementele de etansare trebuie sa fie din spuma de polietilena extrudata sau
spuma din poliestiren, pentru a
asigura rezistenta materialului de etansare.

6. EXECUTAREA LUCRARILOR.CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE

Cerinte generale de montare pentru termoizolatii

Izolatie cu placi:
- Sub acoperisul metalic, se monteaza sistemul de sustinere cum este indicat in
Planse. Se monteaza placi cu
toate marginile Placile se vor instala cu toate marginile apropiate si vor fi fixate
la intradosul planseelor.
- Pe acoperisurile din beton se monteaza placi conform specficatiilor
producatorului si aprobarii
Proiectantului
- Pe partea superioara a a polacilor din beton pentru acoperis: montarea placii se
face conform specificatiilor din
capitolul Hidroizolatii si specificatiile producatorului;
- Izolatia cu placi a acoperisurilor tip terasa trebuie bagata in mastic sis a aiba
intotdeauna bariera de vapori
sub. Nu se permit goluri cu aer.
Izolatia cu vata de sticla si vata minerala cu bariera de vapori:
- Planuri uniforme, simetrice si aliniate cu lucrarile existente pentru tamplaria
pentru acoperis;
- Salteaua de termoizolatie se monteaza dupa ce se fixeaza astereala;
- Salteaua se mentine cu bariera de vapori din folie de aluminiu (suprafata
reflective a foliei se aseaza in
jos);
- Se prinde izolatia de capriorii si de sipcile din lemn cu cleme;
- Se suprapun rosturile 10 cm si se etanseaza cu banda lata de 5 cm din aluminiu
armat.
-
Termoizolatia peretilor exteriori

Vezi deasemenea capitolul Lucrrai tencuieli. Peretii exteriori se vor izola cu un

strat de polieter expandat
ignifug, protejat de un start subtire de tencuiala armat cu plasa din fibra de sticla
conform prevederilor NP 047-
2000 si SC 007-02 (§ 2.2.7).
Caracteristicile care trebuie respectate sunt urmatoarele:
a) Polistiren expandat pentru fatade:
- Grosimea care trebuie sa respecte cerintele este in subcapitolul 16.1.2 de mai
sus (punctul "a")
- Densitatea intre 16-18 kg/m3
- Rezistenta la compresiune - minim 0,125 N/mm2
- Resistenta la >0,15 N/mm2
- Clasa de combustie C2
- Productie libera de CFC si HCFC
b) Strat de adeziv pentru placile de polistiren:
- Aderenta polistirenului - minim 0,1 N/mm2
c) Plasa din fibra de sticla:
- Golurile plasei 3,5 - 4 mm
- Densitate - minim 145 g/m2
- Rezistenta la intindere >1500 N/5 cm
- Rezistenta la mediu alcalin
d) Verificare in:
- Rezistenta la soc - minim 3 J
- Aderenta adezivului in timp >0,1 N/mm2
- Rezistenta la variatiile de temperatura (-30°C./80°C.) - fara crapaturi Proceduri
de montare:
- Se indeparteaza tencuiala de pe peretii exteriori (vezi Capitolul 1, Lucrrai de
demolare), se rectifica
planeitatea stratului suport, se spala si se usuca (vezi Capitolul Lucrari de
Tencuieli);
- De demonteaza tamplaria exterioara (vezi Capitolul Lucrari de Tencuieli);
- Se monteaza noua tamplarie (Vezi capitolul tamplarie din PVC-U/AL);
- Se monteaza profilul la nivelul soclului, cand se monteaza tablele
termoizolatoare;
- Se monteaza tablele termoizolatoare cu agrafe;
- Se monteaza benzile de armare in diagonala la colturi de la ferestre si usi;
- Se monteaza armatura in tencuiala peretilor exteriori;
- Se monteaza termoizolatia plintei;
- Se aplica ultimul strat de finisaj pe peretii exteriori (vezi Capitolul Lucrari de
Tencuieli);
In cazul reabilitarii cladirilor istorice, unde trebuie pastrate tratamentul exterior
al tencuielii exterioare, termoizolatia se monteaza la interior. Vezi capitolul
Lucrari compartimentare placari uscate.
Grosimea necesara pentru termoizolatie se va calcula de Proiectant conform
performantelor termice ale peretelui exterior existent si se va notain proiectul
tehnic.

Tamplarie exterioara noua

Vezi capitolul Tamplarie din PVC-U/Al. Trebuie respectate urmatoarele criterii:

Inlocuirea tamplariei existente cu tamplaria noua din PVC-U sau AL,
- Valoareav kf pentru rame = 1,6 W/m2K,
- Panourile de geam termoizolante de minim 4+16+4mm, cu partea interiora
tratata (low E : e<0,10), avand
distanta dintre panourile de geam umpluta (plina) cu gaz inert [valoarea
coeficiantului k = 1.1W/(m2k)], rezultand o
valoare R0 = 0,69m2k/W, conform prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02.
- O valoare R mai mare se va obtine folosind geam securizat laminat la exterior,
de 6mm grosime, cum se specifica pentru parter si primul etaj. Vezi capitolul
Tamplarie din PVC-U/Al.

Termoizolarea teraselor/acoperisurilor tip terasa

Pentru montare pe partea superioara a placilor din beton si pe sapa din ciment
netezita:
- Se verifica calitatea stratului de difuziune vapori si bariera de vapori (vezi
Capitolul Hidroizolatii)
- Se aseaza termoizolatia noua intr-un mod in care rosturile de la straturi diferite
nu sunt direct suprapuse.
- Se respecta instructiunile proeducatorului pentru utilizarea emulsiilor si
solutiilor bituminoase necesare in
timpul asezarii panourilor izolatoare.
In cazul lucrarilor de reabilitare complete:
- S-a convenit, dupa verificare si consimtamantul Proiectantului, ca vechea
izolatie sa fie indepartata complet

Termoizolarea planseului dinspre podul neincalzit/ultimul etaj

In caz de reabilitare:
Pe planseul dinspre podul neincalzit se pune un strat aditional de termoizolatie
moale (panouri sau saltele) de 10 -15cm grosime si si se iau masurile adecvate
pentru a permite accesul oricarui element in pod fara a deteriora termoizolatia
noua.
Alternativ inzolatia se poate monta sub plafon in functie de proiect si de spatiul
existent.

Termoizolatia podului incalzit sub acoperisurilor tip sarpanta

Daca este posibil intre, sau chiar mai bine sub capriorii din lemn se vor instala
panouri din vata de sticla
compimata ci folie de aluminu pe o parte, sau saltele din vata minerala cu
bariera de vapori din folie de PE.
Grosimea minima a izolatiei: 15cm.
Alternativ se poate folosi spuma din Polistiren, Poliuretan, Polisocianurat de
aceeasi grosime. Podurile reci
ale capriorilor se pot evita folosind sisteme de incalzire pentru acoperis, unde
panourile se partial puse pe partea
superioara a capriorilor (cum ar fi Pro Span sau similar aprobate).

Termoizolatia pardoselii de deasupra subsolur ilor neincalzite

Daca finisajul placii de deasupra subsolului neincalzit este deteriorat si este

prevazuta construirea unui alt etaj, un strat termoizolator de minim 5cm de
polistiren sau echivalent poate fi incorporat, cu o sapa din ciment armat pe
partea superioara, pentru a fi finisat (pardoseala din pvc, gresie etc.).
Trebuie evitata cresterea in grosime a pardoselii, deoarece are efect negativ
asupra inaltimii usilor,glafurilor etc si determina costuri suplimentare. Daca se
intampla acest lucru trebuie redusa grosimea izolatiei.
In cazurile in care izolatia nu poate fi incorporata in parter, se va fixa un strat de
polistirene extrudat ignifug sub plafonul subsolului, protejat cu tencuiala din
rabit sau gipscarbon. Alternativ se poate aplica o tencuiala termoizolanta.
Grosimea necesara a stratelor de izolatie se va calcula de Proiectant si se va
specifica in proiect.

Termoizolatia pardoselii si peretilor exteriori in contact cu solul

Termoizolatia se va incorpora in pardoseala, daca este posibil fara a schimba
grosimea totala a acesteia. Altfel grosimea izolatiei se poate reduce, pentru a
ajnge la grosimea pardoselii existente.

7. CONTROLUL CALITATII

Termoizolatie

Verificari inainte de inceperea lucrarilor de izolatii termice :

- Terminarea lucrarilor anterioare (existenta procesului verbal de Receptie);
- Existenta procedurii tehnice de executie a lucrarilor de izolatii termice in
documentatia constructorului;
- Existenta proiectului si a detaliilor de executie;
- Existenta certificatelor de calitate pentru materiale, a agrementelor tehnice
pentru materiale si proceduri noi;
- Existenta de personal calificat pentru executia lucrarilor ;
- Existenta utilajelor necesare lucrarilor;
- Pregatirea suprafetei suport:
- Suprafata suport trebuie sa fie neteda, fara asperitati si fara contrapante;
- Denivelarile mici se vor corecta cu mortar marca M100 T;
- Atunci cand tabla cutata constituie stratul suport al termo- hidroizolatiei , ea
trebuie montata cu cuta lata spre
termo - hidroizolatie;
- Sapele din beton armat de 30 mm grosime, executate peste termoizolatiile din
materiale tasabile vor fi prevazute
cu rosturi la distanta de 10 -15 cm de la atic.

Acoperi suri, terase, poduri

Se verifica lucrarile pentru adaugarea/inlocuirea termoizolatiei pentru terasele si

planseele dinspre pod.

Subsol

Se verifica lucrarile pentru adugarea termoizolatia pentru pardoseala de

deasupra subsolului (reabilitare)
sau pentru incorporarea ei in planseul subsolului (la cladirile noi).

Fatade noi
Se verifica indepartarea tencuielii de pe peretii exteriori, rectificarea planeitatii
stratului suport, curatarea
prafului, spalarea si uscarea;
Verificarea montării tâmplariei exterioare noi din PVC -U/Al si suprafetele din
jurul lor;
Verificarea montării profilului de bază la nivelul soclului, şi montarea primelor
plăci termoizolante;
Verificarea:
- montarea diblurilor de prindere a plăcilor termoiz olante;
- montarea fâşiilor de armare pe direcţie diagonală la colţurile ferestrelor şi
uşilor;
- montarea armaturii din tencuiala pereţilor exteriori pe primele suprafeţe după
dezafectarea actualei învelitori;
Verificarea după realizarea noii învelitori, inai nte de executarea straturilor de
protectie;
Verificarea la inceperea execuţiei stratului final de finisaj al pereţilor exteriori.
Verificari in timpul executiei lucrarilor de izolatii termice
- Daca este respectata procedura tehnica de executie a constructorului;
- Daca este respectat proiectul si detaliile de executie;
- Daca rosturile dintre Plăci sunt de minim 2mm;
- Daca s-au respectat dimensiunule, pozitiile si formele puntilor termice
prevazute in proiect;
- Daca nu s-au produs goluri in Plăci;
- Daca s-au executat etansari in dreptul strapungerilor accidentale sau
tehnologice;
- Daca termoizolatia se executa prin lipire aceasta se va fixa suplimentar si cu
ajutorul unor cleme pe contur;
Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de izolatii termice .
- Daca parametrii climatici interiori ( temperaturi , umiditati relative) corespund
proiectului in limitele
admisibile care sunt : pentru temperatura interioara ± 0,5 ° C si pentru
umiditatea relativa interioara ± 2 % ;
- Daca nu apare condens in dreptul puntilor termice ;
- Daca temperatura interioara a elementelor de inchidere si a puntilor termice
corespunde valorilor proiectate.
La finalizare,
• Montarile nu trebuie sa aiba taieturi, gauri care nu sunt necesare sau
deteriorari.
• Montarile nu trebuie sa aiba scurgeri sau patrunderi de apa in interior sau in
spatiile etansate ale structurii.
• Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine; sa nu se miste, sa nu faca zgomot.
Materiale pentru etansare

- Toate suprafetele vor fi etansate si grunduite cum se recomanda si se aproba

de producator.
- Dimensiunile sa fie adecvate pentru imbinarile necesare.
- Filer-ele pentru etansare se vor monta in lungimile maxime existente si
practice si se vor monta ferm in rosturi.
Intinderea filer-elor elastice nu este permisa.
- Filer-ele vor fi montati la adancimile necesare folosind lemn sau unelte pentru
acest scop.
- Materialele pentru etansare vor fi puse cu echipamente aprobate; aplicate vor
fi aplicate cu acuratete continuu;
si folosind presiune suficienta pentru a asigura contactul si adeziunea totala si
continua.
- Suprafetele materialelor pentru etansare sa fie aproximativ la acelasi nivel si
paralela cu suprafetle finisate
adiacente.
- Suprafetele materialelor pentru etansare pot sa fie putin sub, dar niciodata
peste suprafetele finisate adiacente
decat daca acest lucru este aprobat.
- Unde marginile rosturilor sunt rotunde sau altfel, se pune suficient material
pentru etansare suficient pentru a
evita contactul cu astfel de margini.
- Se pun materiale prefabricate pentru etansarea rosturilor in locurile indicate si
conform specificatiilor
producatorului. Materialele pentru etansare prefabricate se vor pune intotdeauna
comprimate.
- Se curata suprafetele invecinate cu rosturile etansate de murdaria rezultata de
la etansare. In cazurile in care
materialul pentru etansare are tendinte adezive la materiale, trebuie folosita o
pelicula impotriva adeziunii.
- Aceasta pelicula poate sa fie adeziva la material, dar nu adeziva la materialul
de etansare.Materialele
impregnate cu ulei, bitum, polimeri sau materiale similare nu se vor folosi.

8. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE

- Executie lucrari de termoizolare la fatade
- Executie lucrari de reabilitare termica
15.Confecții metalice, balustrăzi, mână curentă

1. GENERALITATI

Prevederile prezentului capitol se aplica la:

- mana curenta care se monteaza pe peretii casei scarii
- profilele de protectie muchie treapta la scarile exterioare si la cele interioare
- profilele care vor proteja peretii de agresiunile mecanice provocate de lovirea
cu spatarul scaunelor cu rotile
- profilele care vor proteja muchiile (colturile) exterioare ale peretilor interiori,
pana la inaltinea de 1,5- 2,0m, functie de lungimea profilului ofertat
- profilele care vor masca rostul de dilatatie, din interior, de pe orizontala
(pardosea) sau verticala (perete).
Profilele, fiind lucrari destinate de regula a ramane vizibile, calitatea lor din
punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricind, chiar dupa terminarea
intregului obiect si, in consecinta, nu este necesar a se incheia
procese-verbale de lucrari ascunse, ci numai pentru fazele de lucrari.
Orice lucrare de montaj profile va fi inceputa numai dupa verificarea si
receptionarea tuturor celorlalte lucrari.
Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea
tehnologiei de executie prevazuta in prescriptiile tehnice, pregatirea suprafetei
suport conform indicatiilor producatorilor, utilizarea tipului mortarului indicat
in proiect, precum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prevazute in
normative, prezentul proiect si prescriptiile producatorilor.

2. PREVEDERI PENTRU MATERIALE

Toate materialele si semifabricatele care se folosesc la executarea lucrarilor, se

vor pune in opera numai dupa verificarea de conducatorul tehnic al lucrarii a
corespondentei lor cu prevederile si specificatiile din prezentul proiect,
completate, unde este cazul, cu prevederile standardelor in vigoare. Mana
curenta este, de principiu, din aluminiu sau ranforsata cu aluminiu, care se
monteaza pe perete si o suprastructura din plastic rigid care se monteaza peste
aceasta.
Sistemul va avea in compunere si elementele de legatura si inchidere necesare.
Profilul de protectie muchie treapta la scarile exterioare, va fi un profil din
alama, lustruit, avand latura verticala (care „culca‖ pe contratreapta) de minim
10mm, latura orizontala (de pe treapta) de minim 30mm si avand
un sant, de latime minima 10mm, pentru lipirea unei benzi antiderapante cu
rezistenta la alunecare R13 (conform DIN 51130)
Profilul de protectie muchie treapta la scarile interioare va fi analog profilului
de la Art. anterior fiind din aluminiu lustruit.
Banda autoadeziva antiderapanta va fi de culoare neagra.
Profilele de protectie a peretelui vor fi, de principiu, ca cele prezentate in
desenele de mai jos fiind formate dinstr-o substructura de aluminiu care se
fixeaza pe perete si o suprastructura de plastic rigid.
Profilele vor avea o latime mai mare de 100mm si o grosime totala (substructura
plus suprastructura) de minim 20mm, fiind dotate cu elemente de capat si
elemente de colt interior si .
Profilele de protectie a muchiilor/colturilor exterioare ale peretilor vor fi, de
principiu, ca cele prezentate indesenele de mai jos
Acestea vor fi formate dinstr-o substructura de aluminiu care se fixeaza pe
perete si o suprastructura de
plastic rigid.
Profilele vor avea laturile mai mari de 50mm si vor fi dotate cu elemente de
capat .
Mana curenta si profilele de protectie perete descrise vor fi furnizate, de
preferinta, de acelasi producator si vor avea aceeasi ton de culoare, aleasa de
proiectant functie de mostrele de culoare puse la dispozitie de catre
antreprenor.
Profilele care vor masca rosturile orizontale si verticale vor fi profile din
aluminiu, lustruite, cu fixare mecanica le una din laturi. avand latimea de
100mm, grosimea de 3mm si fiind montate dintr-o singura bucata (fara inadiri)
pe fiecare directie pe perete si pardoseala.
Capatul care nu se fixeaxa mecanic se lipeste cu un mastic trasparent.

3. PREVEDERI PENTRU EXECUTIE

Inainte de inceperea lucrarilor prevazute in prezentul capitol, este necesar a se

verifice daca au fost
executate si receptionate toate lucrarile:
- necesare executarii lucrarilor care sunt prevazute in prezentul capitol
- destinate protejarii lucrarilor prevazute in prezentul capitol
- a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lucrarilor prevazute in
prezentul.
Executia poate incepe numai daca, in prealabil, conducatorul tehnic al lucrarii a
verificat materialele care urmeaza a fi folosite, dupa cum urmeaza:
- au fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca respecta prescriptiile
prezentului proiect si sunt corespunzatoare normelor in vigoare
- au fost corect transportate si depozitate.
Umiditatea suportului, pe care se aplica lucrarile prevazute in prezentul capitol,
va fi de maximum 2% determinata cu umidometrul cu carbit, pentru etalonare,
respectiv cu umidometrul electronic in rest.
Toate profilele se vor fixa prin prindere mecanica, cu surub si diblu, de suport.
Suruburile pentru fixarea profilelor de protectie muchie treapta de la scarile
exterioare vor fi din inox.
Dupa fixarea profilelor de protectie muchie treapta se va aplica banda
autoadeziva antiderapanta.

4. RECEPTIA CALITATIVA

Principalele verificari de calitate sunt:

- aspectul si starea generala
- elementele geometrice (grosime, planitate, simetrie)
- soliditatea fixarii
- planeitatea trecerilor de la pardoselile prevazute la cele speciale
- corespondenta cu proiectul si detaliile de executie convenite intre proiectant si
executant.
Prin examinare vizuala se va verifica si corespondenta elementelor cu forma din
proiect.
Planitatea suprafetei se va verifica dreptarul de 2 m, asezat in orice directie pe
suprafata. Abaterile admisibile in ceea ce priveste planitatea suprafetelor sunt de
maximum 1mm/1m necumulativ.

5.PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE

• lucrari de executie si montaj confectii metalice

16. Desfaceri și demolări

1. Generalitati

Înaintea începerii oricăror lucrări de demolare se va face de către Contractor un

releveu detaliat şi o examinare a structurii.
Vor fi luate în considerare toate relaţiile/legăturile cu proprietăţile adiacente sau
structuri vecine care pot fi afectate de lucrările de demolare. Contractorul va
verifica stabilitatea generală a structurii de demolat şi
se va informa asupra posibilelor elemente instabile. Se vor identifica elementele
de legătură şi se vor proteja în vederea asigurării unui nivel de siguranţă pentru
succesiunea etapelor de demolare şi de a asigura stabilitatea părţilor structurale
nedemolate încă. Pe tot parcursul lucrărilor de demolare se vor folosi metode,
materiale si echipamente/utilaje astfel încât să fie protejate vieţile omeneşti şi
valorile materiale.

2. Curatirea şantierului

La începerea lucrărilor, chiar dacă nu este specificat în contract sau în alt

document, Contractorul va îndepărta vegetaţia şi toate materialele organice de
pe amplasament, acestea vor fi îndepărtate din şantier şi se
vor transporta în locurile aprobate pentru acest scop.
Inlaturarea pamantului vegetal prin excavari mari si sapaturi facute mecanic sau
manual in teren incluzand taierea si inlaturarea radacinilor si bustanilor, roci si
materiale cu dimensiuni care nu depasasc
0.30kg/mc, se vor face protejand stucturile subterane cum ar fi conductele si
canalele de drenare etc. si incluzand depozitarea materialului rezultat din
lucrarile de santier.

3. Demolarea structurilor uşoare, garduri lor, etc.

Contractorul va demola şi elibera amplasamentul numai clădirile, gardurile sau

alte structuri menţionate în proiect sau la indicaţia Beneficiarului.
Componentele acestora se vor dezasambla, curăţa şi depozita în stive, cand se
vor refolosi. Materialele care, în opinia Beneficiarului, nu se pot refolosi se vor
îndepărta din şantier către locul special aprobat. Metrialele refolosibile vor
ramâne în proprietatea Investitorului şi vor fi păstrate şi protejate de către
Contractor până la ridicarea acestora din şantier sau până la terminarea
contractului.
Contractorul va repara, pe cheltuiala proprie, orice deteriorare adusă
proprietăţilor invecinate în timpul lucrărilor de demolare a structurilor,
gardurilor; daca vor fi necesare despăgubiri acestea vor fi suportate de către
Contractor.

4. Demolarea si degajarea structurilor

Contractorul va demola, conform cerinţelor şi/sau îndepărta structurile existente

a căror lărgire sau lungire devine oneros. Structurile includ: pereti, acoperis,
tamplarie, elemente din beton si beton armat si alte tipuri conform indicatiilor
Proiectului Tehnic intocmit in acest sens.

5. Materiale

Materialele si echipamentele ce vor fi folosite pe durata lucrărilor de demolare

vor fi în concordanţă cu prezentul caiet de sarcini sau standardele relative la
acest subiect.
Materialele rezultate din aceste lucrări vor fi îndepărtate de îndată şi nu vor fi
stocate, dispersate sau refolosite în şantier, exceptând cele aprobate de
Proiectant si Beneficiar pentru acest scop. Acolo unde este necesar Contractorul
va lua toate precauţiile necesare pentru a perveni răspândirea noroiului şi
molozului pe drumuri de către vehicule. Revine în sarcina Contractorului de a
prevedea bene/ghene pentru transportul molozului, dacă acest lucru nu a fost
cerut de Beneficiar. Nu se admite deversarea/introducerea molozului şi a
noroiului în canalizarea publică sau cursuri de apă.
 6. Schele

Schelele folosite în aceste lucrări se vor realiza/asambla conform normelor în

vigoare. Orice schelar
experimentat şi competent poate realiza ridicarea unei schele legate
independent. Contractorul se va asigura că toate reglajele necesare vor fi
efectuate pentru a asigura stabilitatea pe parcursul ridicării acesteia. Se va ţine
cont de încărcările suplimentare aduse schelei de molozul căzut pentru a nu se
depăşi încărcarea maximă admisă. Se vor lua toate măsurile necesare pentru
prevenirea căderii accidentale a molozului pe/de pe
platformele schelei. Schelele trebuie să îndeplinească funcţiunile pentru care au
fost instalate pe toată durata lucrărilor şi să respecte cerinţele impuse de norme
şi reglementări.
Acolo unde este necesar, schela va fi protejată pe tot perimetrul acesteia spre
drumuri, străzi sau pasaje pietonale prin executarea unei împrejmuiri din tablă
de oţel ondulată cu o înălţime de cel puţin 2 m;
împrejmuirea va permite evacuarea molozului, excavarea necesară pentru
instalarea picioarelor de schelă,
suporţi pentru împrejmuire, întreţinerea şi evacuarea schelei, semnalizări,
iluminat etc.
Schele din otel de tip cadre cu legaturi, vor fi realizate în conformitate cu
standardele/reglementările în vigoare, preţul unitar va include transportul,
întreţinerea, asamblarea, ancorarea, dezasamblarea etc. pentru o
înălţime maximă de 12 m; vor include platforme din elemente de 5 cm grosime.

7. Supervizarea lucrarilor

Contractorul va desemna o persoană competentă şi cu experienţă, autorizat în

domeniu, pentru supravegherea şi controlul lucrărilor pe şantier.
8. Siguranta

Contractorul va asigura că utilajele/echipamentele folosite îndeplinesc

următoarele:
Sunt în concordanţă cu tipul şi scopul lucrării la care sunt folosite,
Sunt manevrate de operatori competenţi şi experimentaţi,
Sunt întreţinute în bune condiţiuni de funcţionare pe toată durata lucrărilor.
Pe durata lucrărilor toţi operatorii vor purta echipament de protecţie individual
corespunzător cum ar fi : căşti de protecţie, ochelari de protecţie, căşti
antifonice, mască protecţie.
Se va evita supraîncărcarea structurii cu moloz sau materiale rezultate din
demolare. Materialele şi molozul căzute se vor îndepărta cu grijă pentru a
preveni balansări, căderi, sau deplasarea acestora într -o manieră care pune în
pericol securitatea personalului, structura adiacentă sau alte proprietăţi
adiacente.
Contractorul va instala plase de protecţie, împrejmuiri şi bariere etc. pentru a
preveni accidentele sau vătămările/degradările ce ar putea rezulta din căderile
sau proiectările de materiale şi/sau moloz.
Atunci când sunt folosite mijloace mecanice cum ar fi macarale, excavatoare
hidraulice, ciocane pneumatice pentru lucrările de demolare, se va avea în
vedere ca nici una din părţile componente ale acestor
utilaje să nu vină în contact cu reţele subterane şi supraterane. Contractorul va
informa în timp util toate autorităţile competente cu privire la lucrările ce se vor
executa pentru a se reamplasa aceste reţele, după caz

9. Succesiunea lucrarilor de demolare

Înainte de începerea lucrărilor de demolare, Contractorul va întocmi un program

de lucru şi va fi supus aprobării Beneficiarului. Programul va prezenta
secvenţial lucrările de demolare şi metodele de operare,
echipamentele/utilajele propuse pentru lucrări şi fiecare operaţie va fi prezentată
detaliat, cu duratele de timp aferente.
Contractorul va ţine seamă de posibilitatea unor condiţii climaterice severe ce
pot apărea şi pot afecta lucrările. Aprobarea programului Contractorului de către
Beneficiar nu exonerează pe acesta de răspunderile contractuale.

10.Metode de demolare

Contractorul va propune o metodă de demolare astfel încât, în cazul structurilor

parţial demolabile, structura ce va rămâne să nu fie afectată. Contractorul va lua
toate precauţiile necesare pentru a asigura stabilitatea structurii ce nu se
demolează, prin metode ce vor fi supuse aprobării Beneficiarului.
În cazul în care lucrările de demolare nu pot fi executate în siguranţă dintr -o
parte a structurii, se vor folosi platforme de lucru. Structura se va demola, în
general, în ordinea inversă construirii acesteia. Elementele structurilor metalice
sau de beton armat se vor desface/tăia la dimensiuni potrivite având în vedere
greutatea şi mărimea acestor elemente care cad. Molozul se va lăsa să cadă liber
doar în cazul în care nu periclitează şi nu pune în pericol zonele învecinate,
muncitorii sau trecatorii.
Vor fi folosite echipamente adecvate pentru susţineri temporare ale elementelor
de rezistenţă în timpul desfacerii/deitării acestora.
În cazul plăcilor cu o singură deschidere, acestea vor fi tăiate în fâsii paralele cu
direcţia principală de armare şi demolate fâşie cu fâşie.
În general, lucrările de demolare trebuie să înceapă prin îndepărtarea a cât mai
mult din încărcările moarte, pe cât posibil fără a afecta mai întâi elemente
principale de rezistenţă. Lucrările temporare (sprijinirile)
să fie executate astfel încât să suporte încărcările cerute în cele mai defavorabile
situaţii. Secţiunile ce se demolează să fie sprijinite de utilaje de ridicare
corespunzătoare şi apoi tăiate şi lăsate pe sol controlat.

11.Azbest si alte materiale periculoase

Daca in timpul constructiei Contractorul crede ca vor fi afectate materialele care

contin azbest sau alte materiale periculoase, trebuie sa anunte Beneficiarul.
Daca prezenta acelor materiale este suspecta, Contractor trebuie sa inceteze
lucrul in zona respectiva si sa fie indrumat de Beneficiar catre alte zone de
lucru, daca exista. Beneficiarul va lua o mostra din substanta
suspecta si o va trimite la analizare pentru a se confirma daca contine azbest.
Daca nu se gaseste azbest lucrul se va relua imediat.

12.lntretinerea Strazilor

Contractorul trebuie sa inlature imediat praful si molozul care se poate aduna pe

strazi datorita
lucrarilor.

13.Controlul Traficului

Strazile care sunt langa santier trebuie sa fie conform indicatiilor Contractorului
sau Beneficiarului.
Strazile trebuie sa fie temporar inchise cu acordul in prealabil al Investitorului.

14.Prevenirea Incendiilor

Trebuie sa fie in concordanta cu prevederile romanesti privind prevenirea

incendiilor si priveste
lucrarile de taiere si sudare ca parte a lucrarilor de demolare.

15.Indepartarea Molozului

Contractorul trebuie:
- Sa nu permita prezenta pe santier a moluzului.
- Sa curete in fiecare zi structurile inchise.
- Sa indeparteze molozul de pe santier cel putin o data pe saptamana.
Contractorul trebuie sa fie in
concordanta cu:
- Nu se permite arderea molozului.
- Molozul va fi evacuat prin topogane sau in recipiente. Nu se permite aruncarea
gunoiului de la un nivel la altul in interiorul sau exteriorul cladirii.
- Nu se arunca molozul de la ferestre sau alte parti ale cladirii. Din cand in cand
se uda molozul, praful sau alte materiale care produc praf.
- Se indeparteaza de pe santier tot surplusul de material o data cu progresul
lucrarilor.
La finalizarea lucrarilor toate uneltele care apartin Contractorului se vor lua de
pe santier.

B. REZISTENȚĂ (cf. documentație atașată)

1. Caiet de sarcini structuri

1. GENERALITATI..........................................................................................................
2. TERASAMENTE..........................................................................................................
2.1. Generalitati...............................................................................................................
2.2. Lucrari pregatitoare................................................................................................
2.3. Indepartarea stratului vegetal.................................................................................
2.4. Asigurarea scurgerii apelor superficiale.................................................................
2.5. Trasarea lucrarilor..................................................................................................
2.6. Sapaturi pentru fundatii..........................................................................................
2.7. Săpături pentru conducte şi cabluri........................................................................
2.8. Săpături deasupra nivelului apei subterane. (Săpături cu pereţi verticali
nesprijiniţi)......................................................................................................................
2.9. Execuţia umpluturilor.............................................................................................
2.10. Pregătirea terenului de fundare.....................................................................
2.11. Materiale.......................................................................................................
2.12. Tehnologia de execuţie a umpluturilor.........................................................
2.13. Tehnologia de execuţie a umpluturilor pentru construcţii............................
Verificarea şi recepţia lucrărilor de terasamente............................................................
3. LUCRĂRI DIN BETON ŞI BETON ARMAT...........................................................
3.1. Cerinţe generale.....................................................................................................
3.2. Generalităţi.............................................................................................................
3.3. Standarde şi normative de referinţă........................................................................
3.4. Materiale folosite la prepaparea betoanelor...........................................................
3.4.1. Ciment...........................................................................................................
3.4.2. Agregate........................................................................................................
3.4.3. Apa................................................................................................................
3.4.4. Aditivi...........................................................................................................
 3.5. Condiţii tehnice......................................................................................................
3.6. Compoziţia betonului.............................................................................................
3.7. Prepararea betonului...............................................................................................
3.8. Transportul betonului.............................................................................................
3.9. Controlul calităţii betonului...................................................................................
3.10. Turnarea betonului........................................................................................
3.11. Compactarea betonului.................................................................................
3.12. Rosturi de turnare..........................................................................................
4. COFRAREA................................................................................................................
5. DECOFRAREA...........................................................................................................
6. PROTECŢIA BETONULUI DUPĂ TURNARE........................................................
7. ARMATURI DIN OȚEL BETON..............................................................................
7.1. Materiale folosite...................................................................................................
7.2. Aprovizionare şi livrare..........................................................................................
7.3. Depozitarea............................................................................................................
7.4. Fasonarea și montarea armăturii............................................................................
7.5. Verificarea și recepția armăturii montate...............................................................
7.6. Stratul de acoperire cu beton..................................................................................
7.7. Înnădirea barelor....................................................................................................
7.8. Executarea lucrarilor de armaturi pe timp friguros................................................
7.9. Montarea confectiilor metalice inglobate in beton.................................................
8............................................INSTRUCŢIUNI PENTRU URMĂRIREA CURENTĂ A
COMPORTĂRII ÎN TIMPUL EXPLOATĂRII...............................................................
9.INSTRUCŢIUNI TEHNICE DE PROIECTARE SI EXECUTIE A
CONSOLIDARII PERETILOR STRUCTURALI DE ZIDARIE
10.Subzidiri pereti
1. GENERALITATI
Prezentele prescriptii se vor aplica la betonarea constructiilor si au drept
scop stabilirea calitatii betoanelor, conditiilor de fabricare, transport si punere în
opera, materialele necesare fabricarii betoanelor.
In cursul executiei lucrarilor, nu se vor putea face abateri de la prezentele
prescriptii fara aprobarea în scris a proiectantului de specialitate.
Daca pe parcursul executiei lucrarilor intervin factori care ar conduce la
modificarea prevederilor prezentului caiet de sarcini, proiectantul vor analiza si
stabili modificarile corespunzatoare.
Antreprenorul este obligat sa respecte toate STAS-urile, instructiunile
tehnice departamentale si normativele în vigoare si sarcinile tehnice cuprinse în
prezentul caiet de sarcini.
Se atrage atentia în mod deosebit asupra obligativitatii aplicarii
prevederilor Normativ pentru producerea și executarea lucrărilor din beton,
beton armat și beton precomprimat — Partea 2: Executarea lucrărilor din
beton”,indicativ NE 012/2-2010
Pentru lucrarile de terasamente si fundatii se vor respecta urmatoarele:
- C169-88 -Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente
pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale;
Antreprenorul are obligatia de a tine evidenta turnarii betoanelor în
“Jurnalul de betonare zilnica”.
Antreprenorul este obligat sa prezinte, la cererea în scris a clientului,
probele suplimentare, controlul utilajului de preparare si punere în opera, etc.
In cazul în care clientul constata ca prevederile Caietului de sarcini nu
sunt respectate punîndu-se în pericol stabilitatea si durabilitatea constructiilor,
poate dispune oprirea temporara a lucrarilor si precizeaza masurile pentru
preîntîmpinarea nerespectarii în viitor a prevederilor prezentului Caiet de
sarcini.
Toate echipamentele de construcţii utilizate în execuţia lucrărilor vor fi de
tipul,mărimea şi cu metoda de lucru aprobate de Proiectant. Dacă din oricare
motiv, un utilaj sau dispozitiv folosit in executie sau propus a fi utilizat de
Antreprenor - pentru lucrări,se dovedeste a fi nepotrivit (in ansamblu sau pe
parti componente) pentru utilizarea la lucrări, atunci aceste
utilaje(componente)/echipamente vor fi imediat retrase din folosinţă.
În mod special, Proiectantul poate interzice sau suspenda folosirea
utilajelor, care în opinia sa, este posibil să: pericliteze siguranţa lucrărilor, să
înlăture mai mult material decât e necesar, să deterioreze sau să facă inadecvată
orice structură aflata in apropiere,să deterioreze retele de utilitati ( deja existente
in zona si aflate in functiune).

2. TERASAMENTE
2.1. Generalitati

Terasamentele constau în lucrări de săpătură şi încărcare în mijlocul de

transport, transportul, împrăştierea, nivelarea şi compactarea pământului pentru
realizarea fundaţiilor construcţiilor şi a instalaţiilor subterane, precum şi a zonei
aferente din jurul lor, care pot influenţa capacitatea de rezistenţă, stabilitate şi
exploatare a acestor construcţii şi instalaţii.
Lucrările de terasamente se vor începe numai după obţinerea de către
Antreprenor a Autorizaţiei de Construire.
Executarea lucrărilor se va face de regulă mecanizat, metodele de lucru
manuale fiind aplicate numai acolo unde zonele de excavare nu sunt accesibile
pentru utilajele deterasamente (datorită spaţiului de lucru limitat, intersectarea
cu conducte şi cabluri existente, a traficului sau din alte motive) sau unde
folosirea mijloacelor mecanice nu este justificată din punct de vedere tehnico -
economic şi de organizare.
Faţă de situatia real existenta in teren şi a soluţiilor posibile, prevederile
prezente nu au un caracter limitativ, putându-se folosi şi alte procedee de
execuţie verificate înpractică şi care prezintă eficienţă din punct de vedere
tehnico - economic, al securităţii muncii şi al securităţii lucrărilor.
Orice lucrare de terasamente va fi începută după efectuarea operaţiei de
predare-primire a amplasamentului, a trasării reperelor cotei zero, etc. date ce
sunt consemnată într-un proces – verbal.
Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se va verifica întreaga
trasare pe teren, atât în ansamblu cât şi pentru fiecare element definitoriu în
parte. Toate lucrările de terasamente pentru diverse părţi ale proiectului vor fi
realizate la dimensiunile şi cotele arătate în desene.
Antreprenorul are obligaţia să urmărească activitatea utilajelor de
nivelare, săpare şi compactare, prin influienta ce o pot exercita asupra
stabilitatiii construcţiilor şi instalaţiilor învecinate, etc.
Executarea lucrărilor de terasamente cu ajutorul utilajelor vibratoare se va
face numai cu luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca vibraţiile produse de
acestea să nu afecteze construcţiile, instalaţiile şi lucrările învecinate.
2.2. Lucrari pregatitoare

Lucrările ce se vor executa înainte de începerea lucrărilor de terasamente

propriu-zise, sunt cele de eliberare a amplasamentului şi constau, în principal, în
lucrări de demolare a vechii constructii, dezafectarea racordurilor de utilitati
aferente acesteia, amenajare a terenului şi platformei de lucru.

2.3. Indepartarea stratului vegetal

Indepărtarea stratului vegetal de la cota terenului natural pe adâncimea

stabilită prin sondaje efectuate pe amplasamentul construcţiei. Dacă este
necesar, îndepărtarea se va realiza atât în zonele unde urmează a se executa noul
obiectiv cât şi în zonele unde se vor executa lucrări temporare şi excavări,
aferente executiei acestuia.

2.4. Asigurarea scurgerii apelor superficiale

Scurgerea apelor superficiale spre terenul pe care se execută lucrările de

construcţie, va fi oprită prin executarea de şanţuri de gardă ce vor dirija aceste
ape în afara zonelor de lucru.. Pământul rezultat din săparea şanţurilor se va
depune între şanţurile de gardă şi săpăturile pe care le apără.
Eventualele lucrări de impermeabilizare sau consolidare a sapaturilor, de
orice fel, se vor prevedea prin proiect şi execuţia lor va începe numai după ce
sunt aprovizionate toate materialele, dispozitivele şi uneltele.

2.5. Trasarea lucrarilor

Aplicarea pe teren a retelei de trasare si trasarea constructiilor se face de

constructor, dupa verificarea prealabila a documentatiei de trasare.
Trasarea pe teren a constructiilor cuprinde urmatoarele lucrari :
-identificarea, reconstituirea si dupa caz materializarea reperelor de
trasare (ale retelei geodezice, ale bazei de trasare sau ale retelei de trasare);
-aplicarea pe teren a elementelor geometrice prevazute in planul de
trasare care definesc pozitia punctelor caracteristice ale constructiilor ;
-verificarea aplicarii pe teren a planului de trasare.
Abaterile admise pentru unghiuri la trasarea acestei constructii pe
orizontala este de ± 5,0 mm pentru coordonatele de trasare si pentru laturile pe
conturul de trasare. Toleranta de trasare pentru unghi este de 0,030.
Receptia lucrarilor de trasare se face in doua faze si anume:
-receptia documentatiei de trasare si a bazei de trasare aplicata pe teren de
proiectant;
 Dupa efectuarea receptiei antreprenorul raspunde de conservarea
(pastrarea) punctelor si reperelor primite pe teren, iar in caz de distrugere si de
reconstituirea lor pe toata durata executiei constructiilor, aceasta raspundere
revine constructorului.

2.6. Sapaturi pentru fundatii

La executarea săpăturilor pentru fundaţii trebuie să se aibă în vedere

următoarele:
- menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul sapaturii de fundaţie
pe o distanţă suficientă, astfel încât să nu se pericliteze instalaţiile şi
construcţiile învecinate;
- când turnarea betonului în fundaţie nu se face imediat după executarea
săpăturii, săpătura va fi oprită la o cotă mai ridicată decât cota finală cu 10 – 25
cm pentru a împiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale
terenului de sub talpa fundaţiei.
In cazul in care săpăturile ce se execută cu excavatoare, nu trebuie să
depăşească, în nici un caz, profilul proiectat al săpăturii.
Dimensiunile în plan, cotele şi gradul de planeitate sau prelucrare a
suprafeţelor săpăturilor vor asigura condiţiile tehnologice, de securitate a muncii
şi calitate a lucrărilor.
Dacă nu se specifică altfel în altă parte, nici un punct de pe suprafaţa
lucrărilor terminate nu se va situa mai sus cu + 0,05 m sau mai jos cu - 0,05 m
de cota proiectată, între aceste limite de toleranţă suprafaţa va trebui să fie
netedă şi regulată.
Săpătura de fundaţie se va opri la un nivel superior cotei prevăzute în
proiect – in functie de natura terenului, astfel.
- pentru nisipuri fine: 0,20 - 0,30 m;
- pentru pământuri argiloase: 0,15 - 0,25 m
- pentru pământuri sensibile la umezire: 0,40 - 0,50 m.
Săparea şi finisarea acestui ultim strat se va face imediat înainte de
începerea execuţiei fundaţiei.
Dacă pe fundul gropii la cota de fundare apar crăpături în teren, măsurile
necesare în vederea fundării se vor stabili de către întocmitorul studiului
geotehnic.
În cazul unei umeziri superficiale, datorită precipitaţiilor atmosferice
neprevăzute, fundul gropii de fundaţie trebuie lăsat să se zvânte înainte de
începerea lucrărilor de executare a fundaţiei (betonare), iar dacă umezirea este
puternică se va îndepărta stratul de noroi. Schimbarea cotei fundului gropii de
fundaţie, în timpul execuţiei, se poate face numai cu acordul Proiectantului,
având în vedere următoarele:
- ridicarea cotei fundului gropii, faţă de proiect, se face dacă se constată o
neconcordanţă a terenului cu studiul geotehnic întocmit pe amplasament;
 - coborârea cotei fundului gropii de fundaţie sub cea prevăzută în proiect
se face dacă se constată o neconcordanţă a terenului cu studiul geotehnic
întocmit pe amplasament.
Orice modificări de cote faţă de proiect se vor consemna în registrul de
procese verbale de lucrări ascunse care va fi semnat de Antreprenor şi de
Geotehnician. Turnarea betonului în fundaţii se va executa de regulă imediat
după atingerea cotei de fundare din proiect sau a unui strat pentru care
Proiectantul îşi dă acordul privitor la posibilitatea de fundare a construcţiei
respective. Pe parcursul executării lucrărilor Antreprenorul are obligaţia de a
solicita prezenţa Proiectantului Geotehnician pe şantier, la atingerea cotei de
fundare. Rezultatele studiilor geotehnice (eventual suplimentare) efectuate pe
durata execuţiei lucrărilor de către inginerul geotehnician, modificările stabilite
se vor ataşa la cartea construcţiei.
2.7. Săpături pentru conducte şi cabluri

Tranşeea pentru pozarea conductelor se va executa astfel încât să permită

instalarea în condiţii optime a conductelor, cu o adâncime suficientă pentru a
evita deteriorarea conductei prin îngheţ.
Adâncimea de îngheţ pentru fiecare caz în parte este indicată în proiect.
Pământul rezultat din săpătură se va depozita pe o singură parte a tranşeei
la distanţa minimă de 50 cm de marginea acesteia. Terenul vegetal va fi depozit
separat de restul pământului excavat, fiind interzisă folosirea lui la umpluturi.
Terenul vegetal se va folosi numai pentru acoperirea umpluturilor.
Materialul excavat din şanţuri va fi manevrat cu grijă, avându-se în
vedere depozitarea separată a pietrei sparte, betonului scos din construcţia în
cursul excavării, de materialul granular al pământului natural. La execuţia
săpăturilor pentru pozarea conductelor în soluri stâncoase sau cu bolovănişuri,
săpătura se va executa cu cel puţin 10 cm mai jos decât este prevăzut în proiect,
după care se va realiza un strat din nisip sau pietriş de râu fin, cu particule sub
20 mm având o grosime minimă de 10 cm.
Indiferent dacă săpăturile au fost realizate cu pereţi verticali, în taluz sau
în trepte, în afara cazului în care se specifică altfel în proiect, şanţul va avea
pereţi verticali la lăţimi minime aplicabile la cel puţin 300 mm deasupra
coronamentului conductei aşezată în poziţie corectă, astfel încât spaţiul dintre
pereţii exteriori ai conductei şi marginile şanţului să nu fie mai mari decât se
indică mai jos (valoare care nu include distanţele necesare pentru sprijinirile
temporare ale şanţurilor).
Spaţiul între pereţii exteriori ai conductei şi marginile şanţului sunt:
Pentru D<200mm latimea min totala 70cm
Pentru 200<D<350 spatiul intre peretii conductei si marginea santului va
fi de 25cm
Pentru 350<D<700 spatiul intre peretii conductei si marginea santului va
fi de 30cm
 Excavarea şanţurilor se va face în permanenţă cu cel puţin 15 m înaintea
liniei de montaj a conductelor.

2.8. Săpături deasupra nivelului apei subterane. (Săpături cu pereţi verticali

nesprijiniţi)

Săpăturile cu pereţi verticali nesprijiniţi se pot executa cu adâncimi până

la:
- 0,75 m în cazul terenurilor necoezive şi slab coezive;
- 1,25 m în cazul terenurilor cu coeziune mijlocie;
- 2,00 m în cazul terenurilor cu coeziune mare şi foarte mare, în
conformitate cu prevederile normativului C 169 - 88.
Antreprenorul este obligat să urmărească apariţia şi dezvoltarea
crăpăturilor longitudinale paralele cu marginea săpăturii care pot indica
începerea surpării malurilor şi să ia măsuri de prevenire a accidentelor.

2.9. Execuţia umpluturilor

Condiţiile tehnice de realizare a umpluturilor au caracter general, ele

putând fi adaptate şi completate în funcţie de specificul condiţiilor fiecărui
amplasament al obiectelor proiectate.
La executarea lucrărilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie
respectarea măsurilor generale şi a celor specifice lucrărilor de pământ,
prevăzute în „Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de
construcţii şi a instalaţiilor aferente"

2.10. Pregătirea terenului de fundare

Lucrările la care se face referire în aceste paragrafe au ca obiect

pregătirea umpluturilor pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor, umpluturilor
între fundaţii şi la exteriorul clădirilor, umpluturilor sub pardoseli, pentru
drumurile cu umpluturi compactate de pământ sau umpluturi care necesită
pregătiri pentru alte scopuri.
Toate săpăturile vor fi eliberate de orice resturi materiale, moloz sau alte
materiale deteriorate şi toate suprafeţele săpăturii vor fi înclinate pentru a
asigura scurgerea apelor din precipitaţii (cu pante de 1,0 - 1,5 %), pante care vor
fi menţinute în aceste limite ale înclinării.
2.11. Materiale

De regulă, umpluturile se vor executa cu materiale locale, respectiv

pământurile rezultate din lucrările de săpătură. Materialul de umplutură nu va
conţine resturi de lemn, rădăcini, bolovani, moloz, fragmente de rocă sau alte
fragmente dure mai mari de 50 mm. Materialele utilizate pentru umpluturi vor fi
formate din bucăţi nu mai mari de 100 mm din materialul excavat.
Materialul de umplutură va fi selectat cu grijă, manevrat, depus, dispersat
şi compactat în aşa fel încât să se evite segregarea umpluturii şi să se obţină o
structură compactă, omogenă şi stabilă. Se interzice realizarea umpluturilor din
pământuri cu umflări şi contracţii mari, mâluri, argile moi, cu sol vegetal, cu
conţinut de materii organice sau cu alte materiale nepotrivite. Se interzice
utilizarea balastului la executarea pernelor de pământ şi a umpluturilor în
terenuri sensibile la umezire.
La pozarea conductelor şi cablurilor subterane, pentru amenajarea
fundului săpăturii se va folosi un strat de material local necoeziv cu granule sub
5 mm, având 10 cm grosime, în cazul în care materialul local nu este
corespunzător se va utiliza nisip.

2.12. Tehnologia de execuţie a umpluturilor

Trasarea lucrărilor constă în plantarea, în afara zonei lucrărilor, dar în

apropierea acesteia, a unui număr suficient de repere de nivelment ce vor servi
pentru verificarea nivelului patului şi a nivelului umpluturilor la fiecare strat
compactat. Reperele de nivelment vor fi cotate, având cota scrisă pe ele şi vor fi
bine semnalizate şi protejate.
Se trasează prin picheţi şi repere limita inferioară a umpluturilor,
respectiv a liniei piciorului de taluz al rambleului şi a limitei superioare a
umpluturilor.

2.13. Tehnologia de execuţie a umpluturilor cu balast pentru construcţii

La efectuarea pernei de balast se vor respecta urmatoarele faze:

-pregatirea fundului sapaturii si realizarea primului start din material cu
granulozitate mai mare, se compacteaza cu cilindrul compactor de 1-2 tone pana
cand se obtine un pat de lucru care sa permita utilizarea cilindrilor de 10-12tone
dupa care se trece la realizarea pernei de balast in urmatoarele conditii:
*balastul trebuie sa aiba diametrul intre 2-7mm cu o granulometrie
continua neuniforma , fractiunile peste 70mm nu vor depasii 15-20% din
volumul total, umiditatea optima de compactare va fi de 5-8% pentru fiecare
strat elementar in parte.
 *straturile elementare ce se vor asterne vor avea grosimea optima
de 32 ± 3cm
*imprastierea si nivelarea fiecarui strat se va realiza cu utilaje.
*compactarea fiecarui strat se va realiza cu cilindrul compactor de
10-12 tone.
*compactarea se va incepe in mod obligatoriu de la margine
avansand progresiv catre mijlocul amplasamentului prin treceri succesive
urmarindu-se in mod obigatoriu executarea compactarii zonei de margine a
pernei.
*numarul de treceri pe aceiasi urma a utilajului de compactare va fi
de 8-10 treceri.
*compactarea fiecarui strat se va realiza dupa 2 directii
perpendiculare fiecare cu un numar egal de treceri. inversarea sensului de mers
al utilajului de compactare trebuie sa fie lin pentru a se evita mersul serpuit al
utilajului. Viteza de compactare a utilajului va trebui sa nu depaseasca 2 -
2.5km in primele treceri , in rest viteze normale de lucru.
*nu se va trece la executarea unui nou strat decat daca precedentul
a fost verificat si gasit corespunzator.
*se interzice executarea pernelor de balast cand exista pericolul
scaderii temperaturii sub 0 grade
*verificarea pernei de balast se va efectua de personal atestat atat
pe parcursul executiei cat si in final. Prima verificare a pernei se va face dupa
efectuarea excavarii la cota din proiect aceasta consta in analiza vizuala a
terenului.
* verificarea periodica pe parcursul executiei a materialului din
punct de vedere al granulometriei, umiditatii optime , grosimea stratului afanat.
*stabilirea gradului de compactare fiecarui strat elementar se va
realiza prin prelevarea de probe din balast compactat si determinarea greutatii
volumetrice uscate. In acest scop in stratul compactat se sapa o gropa , se aseaza
o folie din plastic si se umple cu apa dintr-un vas gradat stabilindu-se volumul
gropii, deci valoarea densitatii in stare uscata.
*verificarea se considera corespunzatoare daca rezulta un grad de
compactare D>95% pentru cel putin 75% din numarul de determinari si
D>92% pentru cel putin 25% din acestea.
*daca perna este corespunzatoare se poate incepe turnarea
betonului de egalizare pentru perna de balast se va lua in calcul o presiune
corespunzatoare pentru sarcini fundamentale de 200Kpa
Verificarea şi recepţia lucrărilor de terasamente
Verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor de terasamente se vor face
în conformitate cu prevederile din C169-88
 Eventuala schimbare a tipului de material pentru umplutură se va face
numai cu aprobarea Proiectantului, pe baza recomandărilor inginerului
geotehnician, în următoarele condiţii:
- tipul de material să poată fi aprovizionat în cantităţi suficiente pentru
executarea umpluturilor;
- să se poată obţine parametri de compactare corespunzători impuşi în
prezentele "condiţii tehnice".
Lucrările de execuţie a umpluturilor, începând cu pregătirea patului,
trebuie să se desfăşoare într-un timp cât mai scurt, Antreprenorului revenindu-i
atât sarcina respectării stricte a prevederilor condiţiilor tehnice, cât şi execuţia
cu maximă operativitate a lucrărilor respective.

3. LUCRĂRI DIN BETON ŞI BETON ARMAT

3.1. Cerinţe generale

Din legislaţia tehnică în vigoare privind calitatea în construcţii derivă o

serie de exigenţe şi performanţe de calitate necesar a fi îndeplinite, începând cu
concepţia şi continuând cu execuţia, utilizarea şi postutilizarea construcţiei,
exigenţe şi performanţe care trebuie avute în vedere de către investitor,
proiectant, executant, indiferent de forma de proprietate (publică sau privată).
Pe timpul executării lucrărilor executantului îi revin următoarele obligaţii:
- să respecte cu stricteţe prevederile din proiect, din prezentul caiet de
sarcini şi din normele tehnice de execuţie şi recepţie a lucrărilor,
- să obţină în prealabil acordul beneficiarului şi proiectantului pentru
soluţiile tehnologice şi de execuţie pentru folosirea altor calităţi de materiale
decât cele prevăzute în proiect.
Pe timpul utilizării (exploatării) construcţiei, utilizatorul (beneficiarul)
trebuie să respecte prevederile legale privind utilizarea şi urmărirea în timp a
construcţiei, în conformitate cu normele tehnice şi legislaţia în vigoare şi cu cele
specificate în prezentul caiet de sarcini.
Prevederile prezentului caiet de sarcini pot fi completate, modificate sau
adaptate de proiectant pe parcursul executării lucrării, comunicându-se în scris
beneficiarului şi executantului noile prevederi

3.2. Generalităţi

Betoanele folosite în realizarea construcţiei sunt de clasa curent folosite la

noi în ţară, raportate la posibilităţile tehnice existente actualmente.
Totuşi având în vedere clasa de importanţă cerută construcţiei recurg
unele cerinţe de calitate care impun anumite exigenţe privind calitatea
materialelor folosite ce intră în componenta betonului, calităţile betonului
realizat, modul de punere în operă şi urmărirea lucrărilor de punere în operă.

3.3. Standarde şi normative de referinţă

SR EN 1008:2003- Apa de preparare pentru beton – Specificaţii pentru

prelevare, încercare şi evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor
recuperate din procese ale industriei de beton, ca apă de preparare pentru beton
SR EN 197-1: 2002 - Ciment – Partea 1: Compoziţie, specificaţii şi
criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale
SR EN 12620:2003- Agregate pentru beton
SR EN 13055-1:2003-Agregate uşoare. Partea 1: Agregate uşoare pentru
betoane, mortare şi paste de ciment
SR EN 934-2:2003-Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2:
Aditivi pentru beton. Definiţii, condiţii, conformitate, marcare şi etichetare
SR EN 1992: 2006- Proiectarea structurilor de beton
NE 012-1-07 – Normativ pentru producerea betonului și executarea
lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat – Partea 1: Producerea
betonului
NE 012-2-10 - Normativ pentru producerea și executarea lucrărilor din
beton, beton armat și beton precomprimat-Partea 2: Executarea lucrarilor din
beton;

3.4. Materiale folosite la prepaparea betoanelor

3.4.1. Ciment
La prepararea betonului se va folosi ciment ale cărui condiţii tehnice de
recepţie şi livrare sunt reglementate prin SR EN 197-1: 2002 şi NE 012-1 – 07.
Depozitarea cimentului la staţia de betoane se va face în silozuri. Se va
ţine obligatoriu evidenţa silozurilor în care a fost depozitat fiecare transport de
ciment.
Depozitarea şi controlul calităţii se va face în conformitate cu prevederile
din Normativului NE 012-1-07 Utilizarea cimentului se va face numai după
certificarea calităţii de către un laborator autorizat.
3.4.2. Agregate

Sorturile de agregate trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în SR

EN 12620:2003.Se vor utiliza sorturile 0-3; 3-7; 7-16; cu specificaţiile
respective pentru clasa de beton folosita in proiect.
Adoptarea altor surse sau sorturi de agregate este admisă numai cu
acordul prealabil al proiectantului şi al beneficiarului.
 Din punct de vedere al granulozităţii, sorturile de agregate trebuie să
respecte condiţiile impuse de NE 012-1-07 pct.5.2.3 şi Anexa K.
Sorturile de agragate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii, în
ceea ce priveşte conţinutul de impurităţi:
- nu se admit corpuri străine (animale sau vegetale).
- nu se admite pelicula de argilă sau alt material aderent de
granulele agregatului;
- conţinutul de cărbune max.0,5%.
Conţinutul de părţi levigabile nu va depăşi:
-pentru nisip max.2%
-pentru pietriş max.0,5%
- pentru agregatul total max.1%
Respectarea conţinutului limită de parte levigabilă este strict obligatorie
la sursa de aprovizionare, în măsura în care este necesar, se va recurge la
spălarea agregatului, reciuruire, etc. Humusul determinat ca soluţie NaOH va da
o soluţie incoloră sau galben deschis.
Metodele de control şi verificare a calităţii agregatelor sunt stabilite NE
012-1-07.
Pentru cantitatea livrată în cadrul unui transport, furnizorul este obligat ca
odată cu documentul de expediţie să trimită şi certificatul de calitate cu
rezultatele determinărilor efectuate.
Laboratorul executantului este obligat să examineze datele înscrise în
certificatul de calitate. Dacă acestea garantează calitatea agregatului, laboratorul
va proceda în continuare la verificările prevăzute în Anexa G din NE 012-1-07.
In timpul transportului de la furnizor şi al depozitării la staţia de betoane,
agregatele trebuie ferite de impurificări sau amestecarea sorturilor.
Depozitele la staţia de betoane se vor realiza pe platforme betonate având
asigurată evacuarea rapidă a apei rezultate din precipitaţii sau stropirea
agregatelor.
Laboratorul executantului are obligaţia de a efectua verificarea condiţiilor
de calitate pentru fiecare sort de agregate la aprovizionarea acestuia, se vor
efectua verificări pentru:
-corpuri străine
-argila în bucăţi
- parte levigabilă
- granulozitate
- forma ganulelor (pentru pietriş şi criblură)
Dacă rezultatele se înscriu în condiţiile prevăzute, agregatul se va da în
consum, deci nu se va interzice utilizarea lui, iar în termen de 48 de ore se va
sesiza furnizorul şi beneficiarul.
Intrate în utilizare şi pe parcursul utilizării la staţia de betoane, laboratorul
va verifica granulozitatea sorturilor şi umiditatea, odată pe schimb şi ori de câte
ori se consideră necesar ca urmare a modificării acestor caracteristici.
 Rezultatele determinărilor vor fi folosite la corectarea reţetelor de beton.
Laboratorul constructorului va ţine evidenţa verificării calităţii
agregatelor astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de
furnizor
- într-un registru-caiet de agregate vor fi menţionate toate
rezultatele determinărilor efectuate de laborator, la aprovizionarea agregatelor.
- într-un registru (caiet de agregate) vor fi cuprinse toate rezultatele
determinărilor de laborator efectuate în cursul utilizării agregatelor
Compoziţia granulometrică a agregatelor care se utilizează la prepararea
betoanelor este descrisă prin procentul de volum al agregatului trecut prin sitele
cu ochiuri pătrate cu dimensiuni de 0,125 mm, 0,25 mm,0,5 mm, 1 mm, 2 mm,
4 mm, 8 mm, 16 mm, 22 mm respectiv 32 mm şi 63 mm. Figurile 1 şi 2 prezintă
zonele de granulozitate funcţie de dimensiunea maximă a agregatelor folosite in
prezentul proiect.

Figura 1 – Zone de granulozitate pentru dimensiunea maximă a

agregatelor de 8 mm
 Figura 2 – Zone de granulozitate pentru dimensiunea maximă a
agregatelor de 16 mm
3.4.3. Apa
Apa folosită la prepararea betonului va proveni din reţeaua publică de
alimentare, sau din altă sursă cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute în SR EN
1008:2003.
3.4.4. Aditivi
Pentru îmbunătăţirea (modificarea) proprietăţilor betonului proaspăt sau
întărit se vor utiliza aditivi în conformitate cu prevederile instrucţiunilor tehnice
NE 012-1-07 pct.5.2.6, 7.5, 8.3.
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor se va face în conformitate cu
prevederile codului NE 012-1-07 şi SR EN 934-2-2003. Tabelul 1 prezintă
condiţiile de utilizare ale aditivilor conform NE 012-1-07 pct.5.2.6
 Tabel 1. Condiţii de utilizare a aditivilor

3.5. Condiţii tehnice

Acţiunile datorate mediului înconjurător sunt clasificate în clase de

expunere şi sunt prezentate în tabelul 1 din NE 012-1-07 pct.4.1.
Standardul SR EN 206-1 defineşte diferite clase de expunere în funcţie de
mecanismele de degradareale betonului. Notaţia utilizată pentru identificarea
acestor clase este formată din două litere şi o cifră. Prima literă este X (de la
eXposure în limba engleză) urmată de o alta care se referă la mecanismul de
degradare considerat, astfel :
C de la Carbonation (Carbonatare)
D de la Deicing Salt (Sare pentru dezgheţ)
S de la Seawater (Apă de mare)
F de la Frost (Îngheţ)
A de la Aggressive environment (Mediu agresiv chimic)
M de la Mechanical abrasion (Atac mecanic prin abraziune)
A doua literă este urmată de o cifră care se referă la nivelul de umiditate
(XC, XD, XS, XF) sau nivelul de agresivitate (XA, XM). Pentru o componentă
structurală dată, suprafeţe diferite ale betonului pot fi supuse unor diferite
acţiuni ale mediului.

Pentru asigurarea condiţiilor de rezistenţă şi durabilitate, compoziţiile

diferitelor tipuri de betoane trebuie să respecte parametrii specificaţi în
normativul NE 012-1-07 şi vor fi stabilite numai de către laboratoarele
autorizate. Principalii parametri pentru diverse clase de betoane sunt prezentaţi
în tabelele 2 şi 3.

Tabel 2. Valorile limită recomandate pentru compoziţia şi proprietăţile

betonului pentru
clasele de expunere X0, XC, XD si XS

Tabel 3. Valorile limită recomandate pentru compoziţia şi proprietăţile

betonului pentru
clasele de expunere XF, XA, și XM

3.6. Compoziţia betonului

Stabilirea compoziţiei pentru betoane se va face pe baza încercărilor

preliminare de laborator. Pentru fiecare clasă de beton se va întocmi un program
de încercări care va lua în considerare următoarele:
 - asigurarea lucrabilităţii impuse şi stabilirea cantităţii necesare de
apă de amestecare
- încadrarea granulozităţii agregatului in zonele favorabile
conform figurilor 1 și 2
- adoptarea dozajului optim de ciment.
- adoptarea procentului optim de aditivi.
- urmărirea evoluţiei rezistentelor în primele 7 zile de întărire.
- obţinerea unei rezistenţe medii de vârsta de 28 de zile care să
depăşească clasa cu 10-15%.
Pentru toate clasele de betoane, în funcţie de caracteristicile sorturilor de
aggregate din depozitul de consum al staţiei, personalul laboratorului va adopta
compoziţia de bază şi va emite reţeta de preparare.

3.7. Prepararea betonului

Staţia de betoane trebuie să fie atestată conform normativului NE 012-1–

07, executantul este obligat să ia toate măsurile pentru realizarea condiţiilor
necesare acestui scop.
La locul de dozare a betonului, trebuie să fie disponibilă o procedură
documentată de dozare, care să dea instrucţiuni detaliate despre tipul şi
cantitatea materialelor componente.
Toleranţele de dozare a materialelor componente nu trebuie să depăşească
limitele date în tabelul 21 din NE 012-1-07 pentru toate cantităţile de beton de 1
m3 sau mai mari.
Când mai multe amestecuri sunt re-amestecate într-un camion malaxor,
toleranţele din tabelul 21 din NE 012-1-07 se aplică la şarjă.

Este interzisă prepararea betonului în instalaţiile care nu asigură

respectarea abaterilor prevăzute.
Dozarea aditivului se va face cu dozatoare corespunzătoare care să
permită o măsurare cât mai exactă a cantităţii.
Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră se va face
conform cărţii tehnice a utilajului respectiv.
 Amestecarea materialelor componente trebuie efectuată în malaxoare
conform 9.6.2.3 din NE 012-1-07 şi continuată până la obţinerea unui amestec
de beton cu aspect uniform.
Malaxoarele nu trebuie încărcate peste capacitatea lor nominală de
amestecare.În cazul în care se utilizează aditivi, aceştia trebuie adăugaţi în
timpul procesului principal de amestecare, exceptând aditivii mari reducători de
apă sau aditivii reducători de apă care pot să fie adăugaţi, după amestecarea
principală. În ultimul caz, betonul trebuie amestecat din nou până la dispersarea
completă a aditivului în amestec şi până ce el a acţionat complet. Intr-un
malaxor, durata de re-amestecare după adăugarea aditivilor trebuie sa se
stabilească în funcţie de tipul utilajului de amestecare, dar nu trebuie să fie mai
mică de 1 min/m3 sau de 5 min pentru o cantitate mai mică de 5 m3.
Pentru betonul uşor preparat cu agregate nesaturate cu apă, perioada între
amestecarea iniţială şi sfârşitul amestecării finale (de exemplu amestecarea într-
un camion malaxor) trebuie prelungită până ce absorbţia de apă de către agregat
şi evacuarea cvasicompletă a aerului inclus în agregatele uşoare nu mai are nici
o acţiune cu impact negativ asupra proprietăţilor betonului întărit. Compoziţia
betonului proaspăt nu trebuie să fie modificată după descărcarea din malaxor.
Temperatura betonului proaspăt nu trebuie să fie mai mică de 5°C în
momentul livrării. În general temperatura betonului proaspăt nu trebuie să
depăşească 30°C în cazul în care nu au fost luate măsuri speciale pentru a se
asigura că depăşirea temperaturii peste 30°C nu va avea consecinţe negative
asupra calităţii betonului întărit (de exemplu încercări prealabile prin utilizarea
unui aditiv întârzietor).
În cazul în care temperatura aerului este situată între + 5°C şi – 3°C,
temperatura betonului nu trebuie să fie mai mica de + 5°C. În cazul în care
dozajul de ciment este mai mic de 240 kg/m3 sau dacă se foloseşte ciment cu
căldură de hidratare redusă (de exemplu de clasă 32,5 N) temperature betonului
trebuie să fie mai mare de + 10 °C la locul de punere în operă. La temperaturi
ale aerului mai mici de – 3 °C, temperatura betonului trebuie să fie mai mare
de+ 10 °C. Trebuie luate măsuri corespunzătoare de turnare pe timp friguros
care constau in protejarea betonului împotriva îngheţului. Este recomandată
utilizarea cimenturilor cu degajare mare de căldură şi /sau aditivi acceleratori de
întărire şi anti-îngheţ.
Nu se recomandă punerea în operă a betonului la temperaturi ale aerului
situate sub – 10 °C.
Realizarea lucrărilor de construcţii pe timp friguros se va face în
conformitate cu
respectarea prevederilor din Normativul C16-84 „Normativ pentru realizarea pe
timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”.
3.8. Transportul betonului

Transportul betonului de la staţia de betoane la locul de punere în lucrare,

se va face cu autoagitatoare. Transportul local al betonului se va face cu pompa,
bena, jgheaburi, benzi transportoare.
Fiecare transport de beton, va fi însoţit de un bon (fisa) de transport
(livrare) în care vor fi menţionate:
- numele centralei de fabricare a betonului gata de utilizare;
- numărul de serie a betonului;
- data şi ora de încărcare, aceasta înseamnă momentul primului contact
între ciment şi apă;
- numărul autovehiculului sau identificarea vehiculului;
- numele cumpărătorului;
- numele şi localizarea şantierului;
- detalii sau referinţe referitor la specificaţii, de exemplu numărul de cod,
numărul de comandă;
- cantitatea de beton în metri cubi;
- declaraţia de conformitate cu referinţe la specificaţii şi la SR EN 206-1;
- numele sau marca organismului de certificare dacă este cazul;
- ora de sosire a betonului pe şantier;
- ora de începere a descărcării;
- ora de terminare a descărcării.
În plus, bonul de livrare trebuie să furnizeze detaliile următoare:
a) pentru betonul cu proprietăţi specificate:
- clasa de rezistenţă;
- clasele de expunere (clasele de expunere sau categoriile de beton în
conformitate cu tabelul 1 şi anexa F cu indicarea combinaţiilor de clase de
expunere conform NE 012-1-07);
- clasa de conţinut de cloruri;
- clasa de consistenţă sau valoarea specificata;
- valorile limită de compoziţie a betonului, când sunt specificate
(inclusive conţinutul de apa al agregatelor);
- tipul şi clasa de rezistenţă a cimentului, când sunt specificate;
- tipul aditivilor şi adaosurilor, dacă sunt specificate;
- proprietăţile speciale, dacă au fost cerute;
- dimensiunea nominală maximă a agregatelor;
- pentru betonul uşor sau betonul greu, clasa de masă volumică sau masa
volumică specificată
Adaosul de apă este interzis la livrare. În cazuri speciale, aditivii pot fi
adăugaţi, această acţiune fiind în responsabilitatea producătorului, în vederea
aducerii consistenţei la valoarea specificată, sub rezerva că valorile limită
permise prin specificaţie nu sunt depăşite şi că această adăugare de aditiv este
prevăzută prin proiectarea compoziţiei betonului. Toată cantitatea suplimentară
de aditivi din camionul malaxor trebuie înregistrată în bonul de livrare, în toate
cazurile.
Datele referitoare la staţia de betoane vor fi completate de seful staţiei, iar
datele din şantier vor fi completate de maistrul lucrării. Bonul de transport se va
întocmi în dublu exemplar, un exemplar va rămâne în şantier, iar celălalt se va
întoarce la staţie.
La întreruperea lucrului, mijloacele de transport şi cele de prepapare vor
fi spălate cu jet de apă. Se interzice cu desăvârşire, însă, introducerea
autoagregatelor la încărcat înainte de golirea completă a apei din toba
agitatorului.

3.9. Controlul calităţii betonului

Reguli care trebuie respectate în cadrul activităţii de control şi asigurare a

calităţii betoanelor sunt prezentate în detaliu in NE 012-1-07 astfel:
Control de conformitate al betonului cu proprietăţi specificate
Controlul conformităţii betonului de compoziţie prescrisă, inclusiv a
betoanelor de compoziţie prescrisă printr-un standard
Acţiuni întreprinse în caz de neconformitate a produsului Rezultatele
încercărilor efectuate pe probele recoltate trebuie să respecte condiţiile impuse
de Normativul NE 012-1-07 pct. 8.2, 8.3 şi anexele A şi B.
Controlul operativ al calităţii betonului se face prin determinări privind
caracteristicile betonului proaspăt, determinări efectuate la staţia de betoane, la
locul de punere în operă, pe beton întărit la 28 de zile şi pe beton întărit la
termene scurte în conformitate cu prevederile Normativului NE 012-1-07.

3.10. Turnarea betonului

Pentru fiecare categorie de elemente (radier, pereţi) se va elabora de către

executant fişa tehnologică de betonare care va fi prealabil prezentată
proiectantului şi investitorului spre acceptare.
Fişa tehnologică va cuprinde:
- ordinea şi ritmul de betonare
- utilajele de transport şi punere în operă a betonului şi corectarea
capacităţii acestora cu ritmul de betonare stabilit
- măsurile preconizate pentru asigurarea calităţii lucrărilor
Inainte de turnarea betonului în cofraje se va face controlul şi recepţia
lucrărilor de cofraje şi a armăturilor.
Betonarea va fi supravegheată permanent de un inginer din conducerea
unităţii executante . Acesta va întocmi o fişă de betonare în care se va
consemna:
- data şi ora începerii şi terminării betonării
 - volumul de beton pus în lucrare
- indicativele seriilor de probe prelevate
- măsurile adoptate în cazul unor dificultăţi apărute în cursul betonării
(intemperii, întreruperi de betonare, defecţiuni ale cofrajelor, etc).
Executarea lucrărilor de betonare nu poate să înceapă dacă nu este
verificată îndeplinirea, în detaliu, a următoarelor condiţii prealabile:
a) întocmirea procedurii pentru punerea în operă a betonului (planul de
turnare) pentru obiectul în cauză şi acceptarea acesteia de către investitor;
b) asigurarea livrării sau prepararea betonului în mod corespunzător;
c) stabilirea şi instruirea formaţiilor de lucru în ceea ce priveşte
tehnologia de punere în operă şi măsurile privind igiena, protecţia muncii şi
PSI;
d) recepţionarea calitativă a lucrărilor de cofraje şi armături
La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:
a) cofrajele din lemn şi betonul vechi - care sunt în contact cu betonul
proaspăt - trebuie să fie udate cu apă atât cu 2…3 ore înainte cât şi imediat
înainte de turnarea betonului, dar apa rămasă în deniveălri trebuie să fie
înlăturată;
b) descărcarea betonului din mijlocul de transport, se face în bene,
pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct în cofraj;
c) refuzarea betonului adus la locul de turnare şi interzicerea punerii lui în
operă, în condiţiile în care nu se încadrează în limitele de consistenţă prevăzute
sau prezintă segregări; se admite îmbunătăţirea consistenţei numai prin
utilizarea unui aditiv superplastifiant cu respectarea prevederilor aplicabile din
NE 012-1-07;
d) înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,0
m în cazul elementelor cu lăţime de maximum 1,0 m şi 1,5 m în celelalte cazuri
inclusiv elemente de suprafaţă.
e) turnarea betonului în elemente cofrate pe înălţimi mai mari de 3,0 m se
face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din
tronsoane de formă tronconică), având capătul inferior situat la maximum 1,5 m
de zona care se betonează;
f) răspândirea uniformă a betonului în lungul elementului, urmărindu-se
realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului
strat înainte de începerea prizei betonului turnat anterior (a se vedea şi pct.
11.3.10.f din NE 012-2- 10);
g) corectarea poziţiei armăturilor în timpul turnării, în condiţiile în care se
produce deformarea sau deplasarea acestora faţă de poziţia prevăzută în proiect
h) urmărirea atentă a înglobării complete în beton a armăturii, cu
respectarea grosimii acoperirii, în conformitate cu prevederile proiectului şi ale
reglementărilor tehnice în vigoare;
i) nu este permisă ciocnirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi
nici aşezarea pe armături a vibratorului;
 j) urmărirea atentă a umplerii complete a secţiunii în zonele cu armături
dese, prin îndesarea laterală a betonului cu ajutorul unor şipci sau vergele de
oţel, concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri nu sunt
eficiente, trebuie create posibilităţi de acces lateral, prin spaţii care să permit
pătrunderea vibratorului în beton;
k) luarea de măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau
cedări ale poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor acestora;
l) asigurarea desfăşurării circulaţiei lucrătorilor şi mijloacelor de transport
în timpul turnării pe podine astfel rezemate, încât să nu modifice poziţia
armăturii; este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe zonele cu beton
proaspăt;
m) turnarea se face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în
proiect sau în procedura de executare;
n) durata maximă admisă a întreruperilor de turnare, pentru care nu este
necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să
depăşească timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de
laborator, aceasta se consideră de 2 ore de la prepararea betonului, în cazul
cimenturilor cu adaosuri şi 1,5 oră în cazul cimenturilor fără adaosuri;
o) reluarea turnării, în cazul când s-a produs o întrerupere de turnare de
durată mai mare, numai după pregătirea suprafeţelor rosturilor, conform subcap.
11.5 din NE 012-2-10;
p) permiterea instalării podinilor pentru circulaţia lucrătorilor şi
mijloacelor detransport local al betonului pe radier, precum şi depozitarea pe
acestea a unor schele, cofraje sau armături este permisă numai după 24 … 48
ore, în funcţie de temperatura mediului şi de tipul de ciment utilizat
Turnarea betonului în elementele verticale (pereți) se face respectându-se
următoarele prevederi suplimentare:
a) în cazul în care se întrevăd dificultăţi la compactarea betonului precum
şi în cazul
elementelor cu înălţime mai mare de 3,0 m, se adoptă una din soluţiile:
(i) impartirea elementului pe inaltime in zone de maxim 3m. Prima zona
urmeaza a fi cofrata complet, iar cea urmatoarea numai pe o fata. Betonarea se
incepe cu zona de baza si este continuata cu urmatoarele pe masura ce se
inchide cofrajul pe a doua fata;
(ii) turnarea şi compactarea prin ferestrele laterale conform pct. 11.3.9.e
din NE 012-2-10);
b) în cazul pereţilor de recipienţi, cofrajul se montează pe una din feţe pe
întreaga înălţime, iar pe cealaltă faţă, pe înălţime de maximum 1,0 m,
completându-se pe măsura turnării – in cazul pereţilor bazinelor se consideră
pereţii existenţi ca şi cofraj pierdut, diferenţa de nivel dintre cota pereţilor
existenţi şi cota pereţilor proiectaţi va fi cofrată corespunzător de către
constructor in funcţie de capabilităţile acestuia;la faţa interioară a pereţilorse va
cofra pe o inalţime de 1m pe totă lungimea peretelui ce urmează a fi betonat,
după care va incepe procesul de betonare completându-se cofrajul pe măsura
turnării
d) primul strat de beton trebaţuie să aibă o consistenţă la limita maximă
admisă prin procedura de executare a lucrărilor şi trebuie să nu depăşească
grosimea de 30 cm;
e) nu se admit rosturi de lucru înclinate rezultate din curgerea liberă a
betonului.
Verificarea impermeabilitatii la apa a betoanelor se va face conform
Anexa X din NE-012-2-2010

3.11. Compactarea betonului

Betonul trebuie turnat şicompactare astfel încât să se asigure că întreaga
armătură şi piesele înglobate sunt acoperite în mod adecvat, în intervalul
toleranţelor acoperirii cu beton compactat, şi că betonul va atinge rezistenţa şi
durabilitatea prevăzute.
Trebuie realizată o compactare adecvată în zonele de variaţie a secţiunii
transversal (vutele), în secţiunile înguste, în secţiunile cu aglomerare de
armătură(intersectii radierpereţi) şi la nodurile dintre pereţii bazinelor.
Viteza de turnare şi compactare trebuie să fie suficient de mare pentru a
evita formarea rosturilor de turnare şi suficient de redusă pentru a evita tasările
sau supraîncărcarea cofrajelor şi susţinerilor acestora.
Rostul de turnare se poate forma în timpul turnării dacă betonul din
stratul anterior se întăreşte înainte de turnarea şi compactarea următorului strat
de beton.
Pe durata turnării şi compactării trebuie evitată segregarea, iar betonul
trebuie să fie protejat împotriva radiaţiei solare nefavorabile, vânturilor
puternice, îngheţului, apei, ploii şi zăpezii.
Compactarea betonului trebuie realizată după cum urmează:
a) betonul trebuie astfel compactat încât să conţină o cantitate minimă de
aer oclus;
b) compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite
procedee, în funcţie de consistenţa betonului, tipul elementului etc.;
c)compactarea se efectuează cu vibrator de interior. Se admite
compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel, cu ciocnirea
cofrajelor) sau compactarea cu
vibrator pe cofraj in cazul pereţilor unde introducerea în beton a
vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secţiunii sau desimii
armăturii ;
c)Se vor evita vibraţiile excesive care pot conduce la slăbirea rezistenţei
suprafeţei sau la apariţia segregării;
 d) se recomandă ca grosimea stratului de beton turnat să fie mai mică
decât înălţimea tijei vibratoare, asigurându-se sistematic vibrarea şi revibrarea
suprafeţei stratului anterior;
j) în timpul compactării betonului proaspăt, trebuie evitată deplasarea
armăturilorşi/sau a cofrajelor;
k) betonul se compactează numai atât timp cât este lucrabil.
Personalul care efectuează vibrarea va fi instruit în prealabil pentru
a respecta următoarele reguli:
-introducerea vibratorului se va face cât mai vertical fără a atinge
armăturile şi
pătrunzând în stratul turnat anterior pe o adâncime de 10-15 cm
- durata de vibraţie optimă pe o poziţie va fi de 10-30 secunde, aceasta
fiind în funcţie de tasarea betonului şi tipul de vibrator
- extragerea vibratorului se va face lent pentru a se evita formarea de
goluri
- poziţia următoare de introducere a vibratorului de interior nu va depăşi
distanţa de 1,00 m, reducându-se în funcţie de caracteristicile secţiunii şi
desimea armăturii.

3.12. Rosturi de turnare

Rosturile de lucru sunt suprafeţele pe care se întrerupe turnarea betonului

în elementele în care, la proiectare, secţiunea din beton este considerată
continuă. Aceasta face ca stabilirea poziţiei acestora, precum şi tratarea
corespunzătoare a zonei, pentru continuarea turnării betonului, să fie deosebit de
importante.
Tratarea rosturilor de lucru:
- spălare cu jet de apă și aer sub presiune după sfârșitul prizei betonului
(cca. 5 ore de la betonare sau în funcție de rezultatele încercărilor de laborator,
conform pct. 11.5.2 din NE 012-1-07);- înainte de betonare suprafața rostului de
lucru va fi bine curățată îndepărtându-se betonul ce nu a fost bine compactat
și/sau se va freca cu peria de sârmă pentru a înlătura pojghița de lapte de ciment
și oricare alte impurități, după care se va uda;
- înaintea betonării, suprafața betonului existent trebuie udată și lăsată să
absoarbă apa, după regulă: betonul trebuie să fie saturat dar suprafața zvântată.

4. COFRAREA
Cofrajele folosite in acest proiect vor fi de tipul cofrajelor de inventar
care sunt alcătuite, de regulă, astfel încât să conțină scheletul de susținere și sunt
prevăzute cu sisteme de îmbinare și legături care asigură forma și stabilitatea,
necesitând, eventual, sprijiniri sau rezemări intermediare. Pentru această
categorie de cofraje se vor lua în considerare domeniile de utilizare, condițiile și
prevederile privind montarea, stabilite de producătorii acestora. Lucrările de
cofrare și susținere a cofrajelor se vor executa conform prevederilor capitolului
7 din NE012-2-10 și a specificațiilor producătorului de cofraje de inventar.
Așezarea cofrajelor la poziție se realizează:
a) în plan, față de reperele marcate la trasarea de detaliu;
b) pe înlățime, prin:
- respectarea cotelor, față de reperele de cotă marcate la
trasarea de detaliu;
- reglarea în poziția verticală sau înclinată, după caz.
Montarea cofrajelor cuprinde următoarele:
a) executarea eșafodajelor, dacă este cazul;
b) așezarea cofrajelor la poziție, conform trasării de detaliu;
c) definitivarea poziției în plan și pe verticală, îmbinarea între
panouri, dacă este cazul, și fixarea cofrajelor;
d) verificarea și recepția cofrajelor.
La așezarea cofrajelor la poziție se va da o atenție deosebită:
- zonelor de schimbare a poziției suprafețelor cofrate (spre
exemplu, la colțuri intrânde sau ieșinde pe suprafețele verticale) , pentru a nu
avea diminuări sau îngroșări ale secțiunilor din beton;
- amplasării cofrajelor pentru golurile lăsate în beton.
Definitivarea poziției în plan și pe verticală se realizează odată cu fixarea
cofrajelor,prin:
a) fixarea pe înălțimea reglată a popilor de susținere în cazul
cofrajelor pentru pereți, astfel încât să nu permită deplasări relative ale
panourilor/zonelor încărcate (cu beton proaspăt sau din activitățile de punere în
operă a betonului), față de cele neîncărcate;
b) fixarea la poziție a elementelor de susținere sau sprijinire a
cofrajelor verticale sau
înclinate de înălțime mare (pentru pereți );
c) fixarea elementelor exterioare de susținere ale cofrajelor de
dimensiuni mai reduse în secțiunea transversală
d) fixarea elementelor interioare de legătură, de regulă distanțieri,
pentru menținerea distanței între fețele cofrate
La montarea cofrajelor trebuie avute în vedere și urmăptoarele:
a) efectuarea pregătirii și recepției suprafețelor de beton care se
află în volumul cofrat(proces verbal de recepție calitativă pe faze – pentru
lucrări care devin ascunse); pregătirea se efectuază pentru ca betonul turnat să
adere la betonul existent;
b) menținerea curățeniei în spațiul cofrat, precum și a armăturilor;
se va avea grijă ca la aplicarea produselor pentru decofrare,acestea să nu cadă
pe betonul existent sau pe armături).

Abateri admisibile la montarea cofrajelor

 Abaterile admisibile la montarea cofrajelor se referă la următoarele
categorii de mărimi:
a) dimensiuni ale spațiului cofrat;
b) cote de nivel (pentru fundul cofrajului, înălțimea de turnare a
betonului etc.);
c) poziția axelor, în plan și pe înălțime (care include rectilinitatea și
perpendicularitatea);
d) forma suprafeței (care include planeitatea și denivelarea locală,
după caz).
Abaterile admisibile pentru dimensiuni, cote de nivel și poziție a
axelor vor fi cele prevăzute pentru elementele respective in normele in vigoare.
Abaterile admisibile privind forma suprafeței se stabilesc astfel:
- abaterile admisibile se vor înscrie în clasele de toleranță (a se
vedea anexa C din NE 012-2-10), astfel:
(i) clasa TS,III, pentru planitate;
(ii) clasa TN,I, pentru denivelări locale.
Verificarea și recepția cofrajelor și susținerilor acestora
Verificarea cofrajelor și susținerilor acestora se efectuează:
a) la terminarea lucrărilor de cofraje, pentru o etapă de lucru, când
se efectuează și
recepția cofrajelor;
b) imediat înainte de punerea în operă a betonului în cofrajele
respective, când se
efectuează o nouă verificare.
Verificarea cofrajelor și susținerilor acestora se efectuează prin:
a) examinare directă și măsurări simple;
b) măsurări cu aparatură.
Prin măsurări se urmărește confirmarea încadrării în toleranțele prevăzute
pentru montarea cofrajelor.

5. DECOFRAREA
La decofrare trebuie să se respecte următoarele prevederi conform pct.
11.7 din NE 012-2-10 :
a) elementele pot fi decofrate în cazul în care betonul are o
rezistență suficientăpentru a putea prelua, integral , solicitările pentru care
acestea au fost proiectate.
b) se recomandă următoarele valori ale rezistenței la compresiune
la care se poate decofra:
- părțile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o
rezistență la compresiune de minimum 2,5 N/mm2, astfel încât să nu fie
deteriorate fețele și muchiile elementelor;
 Stabilirea rezistențelor la care au ajuns părțile de construcție, în vederea
decofrării, se face prin încercarea epruvetelor de control, confecționate în acest
scop și păstrate în condiții similare elementelor în cauză (a se vedea anexa H,
tabelul H1 din NE 012-2-10). La aprecierea rezultatelor obținute pe epruvetele
de control trebuie să se țină seama de faptul că poate exista o diferență între
aceste rezultate și rezistența reală a betonului din element (evoluția diferită a
căldurii în beton în cele două situații, tratarea betonului etc.), precum și față de
rezistența determinată prin încercări conform SR EN 206-1 și SR EN 12390-3.
În cazurile în care există dubii în legătură cu aceste rezultate, se
recomandă încercări nedistructive. În tabelele 17, 18 și 19 din NE 012-2-10 se
prezintă recomandări cu privire la termenele minime de decofrare și îndepărtare
a popilor de siguranță, precum și la termenele orientative de încercare a
epruvetelor de beton în vederea stabilirii rezistenței betonului, în funcție de
temperatura mediului și de viteza de dezvoltare a rezistenței betonului.
Recomandări cu privire la termenele minime de decofrare a fețelor
laterale, în funcție de temperatura mediului și de viteza de dezvoltare a
rezistenței betonului, sunt date după cum urmează:

a. pentru fețele laterale, în tabelul 17;

b) pentru fețele inferioare ale cofrajelor, cu menținerea popilor de

siguranță, în tabelul 18;

c) pentru îndepărtarea popilor de siguranță, în tabelul 19;

 În cursul operației de decofrare trebuie respectate următoarele reguli:
a) desfășurarea operației trebuie supravegheată direct de către
conducătorul punctului de lucru; în cazul în care se constată defecte de turnare
(goluri, zone segregate) care pot afecta stabilitatea construcției decofrate, se
sistează demontarea elementelor de susținere până la aplicarea măsurilor de
remediere sau consolidare;
b) susținerile cofrajelor se desfac începând din zona centrală a
deschiderii elementelor și continuând simetric către reazeme;
c) slăbirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri) se face treptat,
fără șocuri;
d) decofrarea se face astfel încât să se evite preluarea bruscă a
încărcărilor de către elementele care se decofrează, precum și ruperea muchiilor
betonului sau degradarea materialului cofrajului și susținerilor acestuia.
În termen de 24 de ore de la decofrarea oricărei părți de construcție se
face o examinare amănunțită a tuturor elementelor de rezistență ale structurii, de
către conducătorul punctului de lucru și reprezentantul investitorului încheindu-
se un procesverbal în care se vor consemna calitatea lucrărilor, precum și
eventuale defecte constatate.
Este interzisă efectuarea de remedieri înainte de efectuarea acestei
examinări.

6. PROTECŢIA BETONULUI DUPĂ TURNARE

Condţii normale de temperatură:
- betonul va fi ţinut permanent umed timp de minimum 7 zile; acest
lucru se va realiza fie prin stropirea permanenta, fie prin acoperirea cu prelate,
rogojini sau pânza de sac menţinute permanent umede.
- stropirea manuală intermitentă este interzisă
Condiţii de timp friguros:
- măsurile de protecţie pe timp friguros se vor lua când temperatura
mediului ambiant (măsurată la ora 8 dimineaţa) este mai mică de + 5 grade C;
-se vor asigura condiţii normale de priză şi întărire
- se va asigura o rezistenţă suficientă pentru a evita deteriorarea prin
acţiunea dezgheţului şi îngheţului;
- evitarea de fisuri cauzate de contractarea prin răcirea bruscă a stratului
superficial de beton;
- protecţia se va realiza prin acoperire cu saltele executate din rogojini
cuprinse între două folii de polietilenă;
- protecţia se va menţine pe o durată minimă de 7 zile de la turnarea
betonului;
Condiţii de timp călduros:
 - toate suprafeţele vor fi menţinute umede în permanenţă fie prin stropire
continuă fie prin acoperire cu materiale menţionatre la condiţii de timp friguros
şi stropire manuală:
- durata de tratare va fi de minimum 14 zile

7. ARMATURI DIN OȚEL BETON

Tipurile armăturii folosite conform proiectului pentru realizarea structurii
de beton armat a construcţiei sunt curent folosite la noi în ţară.
În acest caiet de sarcini sunt incluse unele prevederi legate de montarea şi
urmărirea lucrărilor ce decurg din necesitatea realizării unei calităţi a lucrărilor
de construcţii montaj ce decurg din clasa de importanţă a construcţiei.

7.1. Materiale folosite

Produsele din oțel pentru armătura nepretensionată trebuie să fie în
conformitate cu prevederile specificației tehnice ST 009, iar utilizarea lor
trebuie să se conformeze prevederilor aplicabile din standardele seria SR EN
1992, SR EN 1994, SR EN 1996, SR EN 1998, împreună cu anexele naționale
ale acestora, celor din ST 009 și celor din NE012/2- 2010

7.2. Aprovizionare şi livrare

Fiecare lot aprovizionat trebuie să fie însoţit de certificatul de calitate
eliberat de producător.
La aprovizionare se va proceda la:
- constatarea existenţei certificatului de calitate
- verificarea prin îndoire la rece
- verificarea prin încercare la tracţiune cel puţin o probă la 50 tone
7.3. Depozitarea
Pentru depozitare se vor respecta prevederile din NE 012 -2-10 pct .8.1.5.
Produsele pentru armături trebuie depozitate separat pe tipuri, clase și
diametre, în spații amenajate și dotate corespunzător, astfel încât să se asigure:
- evitarea condițiilor care favorizează corodarea armăturii, inclusiv prin
ventilarea
spațiilor;
- evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte substanțe;
- accesul și identificarea ușoară a fiecărui sortiment
7.4. Fasonarea și montarea armăturii
Lucrările de fasonare și montare a armăturilor se vor realiza conform pct
8.2 ,8.3 8.4 și 8.6 din NE 012/2-10.
 Fasonarea barelor se va face în stricta conformitate cu prevederile
proiectului.
Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate în aşa fel
încât să se evite confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţenei lor
până în momentul montării.
Etrierii se vor confecţiona cu ciocuri la 45grade (135grade), lungimea
acestora pe porţiunea
dreaptă fiind de minimum 8 cm.
Montarea armăturilor se începe după recepţionarea calitativă a cofrajelor.
Armăturile vor fi montate în poziţia prevăzută în proiect şi detaliile de
armare.
Menţinerea poziţiei trebuie să fie asigurată în tot timpul turnării
betonului.
Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevăzut, se vor utiliza
distanţieri confecţionaţi din masa plastică sau prisme de mortar prevăzute cu
câte o sârma pentru a fi legate de armături; se interzice folosirea cupoanelor de
oţel beton.
Legarea armăturilor se va face cu două fire de sârmă neagră 1,5 mm
diametru, la fiecare încrucişare de bare.
Executantul va lua toate măsurile necesare amplasării tuturor pieselor
înglobate, în conformitate cu detaliile din proiectul de execuţie.
La montarea pieselor înglobate se vor lua măsuri pentru fixarea lor astfel
încât să se asigure menţinerea poziţiei corecte în tot timpul turnării betonului.
La montarea pieselor înglobate se vor respecta toleranţele prevăzute în
proiectul tehnologic.
Pentru alte cerinţe se vor aplica cele prevăzute în capitolul 10 din NE
012/2-2010.
7.5. Verificarea și recepția armăturii montate
Verificarea și recepția armăturii montate se va realiza conform pct. 8.5
din NE 012/2- 10
La terminarea montării armăturilor, beneficiarul prin reprezentantul său,
va verifica:
- numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni
transversale ale elementelor structurii
- distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare
- lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care
urmează a fi înglobate în elementele ce se toarnă ulterior
- lungimile de petrecere la înnădiri
- numărul şi calitatea legăturilor dintre bare
- dispozitivele de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul
betonării
- modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton
 - poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor înglobate
7.6. Stratul de acoperire cu beton
Stratul de acoperire cu beton a barelor din elemente de beton armat, are
drept scop asigurarea protectiei armaturii contra coroziunii si buna conlucrare a
acesteia cu betonul. Montarea armaturilor va fi efectuata în pozitiile prevazute
în proiect, asigurându-se mentinerea acestor pozitii si în timpul turnarii
betonului.
La montare se vor prevedea:
- cel putin trei distantieri, la fiecare metru patrat de placa sau perete;
- cel putin un distantier, la fiecare metru liniar de grinda (de fundatie);
- cel putin un distantier, la fiecare doi metri liniari de grinda, în zona cu
armatura;
Distantierii pot fi confectionati din mase plastice sau prisme din mortar,
prevazute cu câte o sârma, pentru a fi legate de armaturi. Se interzice folosirea
cupoanelor de otel beton.
Praznurile si placutele metalice înglobate, vor fi fixate prin puncte de
sudura de armatura elementului sau vor fi legate cu sârma de cofraj sau
armaturi, asigurând mentinerea pozitiei carcaselor în timpul turnarii betonului.
Se recomanda, ca atunci când se dispune de mijloace mecanice de
ridicare si montaj, armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate,
de preferinta sudate prin puncte.
Grosimea stratului de acoperire a armăturilor cu beton va fi conform SR
EN 1992-1-1:2004

7.7. Înnădirea barelor

Se vor respecta prevederile din proiect şi din normele şi standardele care
stabilesc aceste reguli . Referitor la înnădirile barelor se precizează că acestea se
vor face în secţiuni de calitate cu minimum 50diametre. Prin planșele aferente
proiectului s-au dispus suprapunerile barelor decalate, dispuse simetric și paralel
la fețele exterioare ale elementelor. Distanța liberă (lumina) intre două bare
înnădite va fi de 250mm.
7.8. Executarea lucrarilor de armaturi pe timp friguros
In scopul continuarii activitatii de constructii pe perioada de timp friguros
(15 noiembrie - 15 martie), proiectul de organizare va fi completat de catre
constructor, cu 30 zile înaintea începerii acestei perioade.
In afara masurilor generale, care se iau pe santier, pentru lucrarile de
armatura se vor avea în vedere urmatoarele masuri speciale:
- depozitarea armaturilor se va face în spatiile acoperite disponibile, iar în
caz ca acestea nu exista, se vor proteja, astfel încât sa se evite caderea zapezii
sau formarea ghetii pe suprafata barelor;
 - barele pe suprafata carora s-a format gheata, trebuie curatate înainte de
prelucrare, prin ciocanire cu ciocan de lemn, prin jet de apa fierbinte, aer cald
sau abur. La fel se procedeaza si în cazul armaturilor montate, dar numai cu
putin timp înaintea turnarii betonului, pentru a nu se forma din nou pojghite de
gheata. Este interzisa dezghetarea cu ajutorul flacarii, deoarece prin afumarea
suprafetei otelului, se micsoreaza aderenta la beton;
- fasonarea armaturii se va face la temperaturi pozitive, folosind spatii
protejate;
- la fundatii puternic armate, montarea armaturilor se face cu putin timp
înainte de turnare, deoarece în cazul unei eventuale înghetari, armatura ar
împiedica operatiunea de dezghetare a fundului sapaturii;
- portiunile de armaturi care ramân fara beton, dupa turnarea acestuia, se
vor izola cu grija prin învelirea cu pâsla minerala, câlti sau carton asfaltat;
-în cazul, în care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la
temperaturi sub – 5C, decât cu încalzirea barelor de sudat la 40 – 50C;
- nu se admite sudarea în locuri neacoperite, pe timp de furtuna sau
ninsoare;
- legaturile de bare, plase sau carcase, care trebuie ridicate în vederea
montarii, se vor curata de zapada sau gheata;
- cablurile pentru ridicare vor fi curatate de zapada sau gheata si vor fi
verificate vizual sa nu aiba toroane sau sârme rupte. Legarea sarcinii se face
numai de catre personalul autorizat, iar comanda de ridicare se va da numai de
seful formatiei de lucru;
- pentru asigurarea functionarii utilajelor actionate de motoare electrice,
se vor lua masuri de protejare a electromotoarelor.
Se recomanda, ca prin proiectul de organizare, sa nu se programeze
executarea lucrarilor a caror protectie împotriva înghetului este dificila sau
costisitoare, sau lucrari la elemente de constructii masive (fundatii).
7.9. Montarea confectiilor metalice inglobate in beton
La montarea confectiilor metalice (carcase) in beton se vor respevta
intocmai prederile din proiect. Antreprenorul are obligatia sa verifice modul de
amplasare al acestora atat pe orizontala cat si pe verticala.
Abaterea admisa la montarea carcaselor in fundatii este de ± 3 mm pe
orizontala, (intre axele suruburilor asa cum sunt ele detaliate in proiect si axele
constructiei).
Se recomanda ca verificarea corectitudinii pozitionarii carcaselor sa se
faca cu instrumente topometrice ce au o precizie sub 0,005 mm.
Fixarea la pozitie a carcaselor de buloane se va face prin solidarizare cu
armatura fundatiilor. Constructorul are obligatia sa ia toate masurile care sa
conduca la mentinerea pozitiei corecte a acestora in timpul turnarii betonului.
Toate lucrarile care insotesc operatiunea de montare a carcaselor
inglobate se vor consemna deasemenea in REGISTRUL DE PROCESE
VERBALE PENTRU VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR CE
DEVIN ASCUNSE.

8. INSTRUCŢIUNI PENTRU URMĂRIREA CURENTĂ A COMPORTĂRII

ÎN TIMPUL EXPLOATĂRII

Urmărirea curentă a comportării construcţiei se efectuează de către

beneficiarul obiectului de construcţie, pe toată durata execuţiei şi de exploatare.
Urmărirea curentă se efectuează în timpul execuţiei, pe baza proiectului,
iar în timpul exploatării în baza instrucţiunilor prezentate.
Rezultatele supravegherii curente a stării tehnice – urmărirea curentă – se
înscriu în jurnalul evenimentelor din Cartea Tehnică a construcţiilor
Această urmărire se face pe baza observaţiilor vizuale, a apariţiei unor
fenomene ce pot avertiza asupra micşorării durabilităţii siguranţei în exploatare
(rezistenţă şi stabilitate) şi funcţionalităţii acestora. Lista orientativă de
fenomene supuse urmăririi curente:
Se vor urmări, după caz:
- Schimbări în poziţia obiectului de construcţie în raport cu mediul de
implantare al acestuia - manifestate direct prin deplasări vizibile, orizontale sau
verticale şi înclinări, sau prin efecte secundare vizibile; apariţia de fisuri şi
crăpaturi în zonele de continuitate; deschiderea sau închiderea rosturilor de
diferite tipuri dintre elementele de construcţie;
Schimbări în gradul de protecţie şi confort oferite de construcţie sub
aspectul etanşeităţii, al izolaţiilor fonice, termice, hidrofuge, antivibratorii,
antiradiante sau sub aspect estetic, manifestate prin umezirea suprafeţelor,
înmuierea materialelor constructive, lichefieri ale pământului după cutremure,
exfolierea sau crăparea straturilor
de protecţie.
Defecte şi dereglări în structura de rezistenţă cu implicaţii asupra
siguranţei obiectului construit; fisuri şi crăpaturi; coroziunea elementelor
metalice, şi a armăturilor - la cele de beton armat, defecte manifestate prin
pereti, fisuri, exfolieri, eroziuni etc.; slăbire îmbinărilor sau distrugerea lor;
putrezirea sau slăbirea elementelor din lemn sau mase plastice în urma atacului
biologic etc.
Se va da atenţie deosebită în cadrul activităţii de urmărire curentă:
- Oricăror semne de umezire a terenurilor de fundaţie constructiei şi
tuturor măsurilor de îndepărtare a apelor de la fundaţie, scurgerea apelor spre
canalizaţia exterioară, integritatea şi etanşeitatea conductelor ce transportă
lichide de orice fel etc.).
- Elementelor de construcţie supuse unor solicitări deosebite din partea
factorilor de mediu natural
- Modificărilor în secţiunea factorilor de mediu natural şi tehnologic care
pot explica comportarea construcţiei urmărita.
9. INSTRUCŢIUNI TEHNICE DE PROIECTARE SI EXECUTIE A
CONSOLIDARII PERETILOR STRUCTURALI DE ZIDARIE

9.1 EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE

9.1.1 Lucrari de injectare a fisurilor
Injectarea fisurilor poate fi aplicata numai la fisurile a caror deschidere
depaseste 1,0 mm. (Comentariu: experimentarile efectuate la INCERC
Bucuresti au aratat ca injectarea fisurilor sub 1,0 mm prezinta dificultati datorita
obturarii lor la scurt timp dupa inceperea acestei operatii.)
Injectarea fisurilor existente in peretii de zidarie se face cu pasta
de ciment. La prepararea pastei de ciment se va folosi ciment Pa 35
(EN 14216 :2004 " Lianti hidraulici. Cimenturi cu adaosuri ") sau ciment
P40 (EN 197-1 :2000 " Lianti hidrauliei. Ciment portland ").
Compozitiile orientative pentru pasta de ciment de injectare:
- 0,45 - 0,40 I apa la 1,0 kg de ciment, in cazul malaxarii mecanice;
- 0,50 - 0,44 l apa la 1,0 kg de ciment, in cazul malaxarii manuale.
Amestecurile trebuie sa aiba fluiditatea, determinata cu palnie etalon,
de13 - 15 sec, iar sedimentarea sub 15 ml.
Pentru fisuri cu deschiderea peste 5,0 mm fluiditatea pastei de ciment poate
sa ajunga pana la 25 sec.
Compozitiile definitive se stabilesc prin injectari de proba facute pe
suprafete reduse pentru a verifica umplerea deplina a fisurilor
Prepararea amestecului se face prin introducerea in malaxor a intregii
cantitati de apa la care se adauga treptat, pe masura malaxarii, cimentul. Durata
minima a malaxarii este de 7,0 minute
Amestecul se prepara in cantitati care pot fi consumate in maximum
o ora in cazul malaxarii mecanice - respectiv 40 minute - in cazul malaxarii
manuale. In intervalul de timp de la prepararea amestecului si pana la punerea in
opera, la intervale de 10 - 15 minute, pasta de injectare se reamesteca pentru a
asigura omogenitatea ei.
Cu prima sarja se face injectarea de proba, pe o suprafata limitata,
corectandu-se daca este nevoie cantitatea de apa. La fiecare sarja se verifica
fluiditatea pastei de injectare.
Instalatia de injectare, se compune din:
- compresor de aer (cu membrana sau tip RCV 240)
- pompa de injectare actionata mecanic sau manual;
- rezervor pentru pasta de ciment;
Succesiunea operatiilor pentru injectarea fisurilor este urmatoarea:
- identificarea traseului fisurilor si a particularitatile;
- indepartarea tencuielii si a mortarului de zidarie desprins pe
tot traseul fisurilor si pe ambele fete ale zidariei;
 - curatirea si adancirea pe lungimea fisurilor a rosturilor dintre
caramizi pe o adancime de 30 - 40 mm, in scopul de a elimina mortarul macinat
si praful;
- curatirea cu jet de aer a fisurilor si a suprafetei adiacente acestora;
- introducerea pe traseul fisurilor de stuturi (tuburi din PVC) de cca
70 cm lungime, cu diametrul exterior de 10 - 12 mm si cel interior de 9 - 11
mm. Stuturile se amplaseaza la distanta de cca 300 mm in cazul fisurilor cu
deschidere mica si de 500 - 600 mm in cazul fisurilor cu deschidere mare.
Stuturile se pozitioneaza pe ambele fete ale zidariei (Stuturile amplasate pe fata
opusa celei pe care se face injectarea sunt stuturi pentru controlul patrunderii
pastei de ciment in fisuri):
- etansarea - matarea - fisurilor cu mortar de ciment - nisip avand raportul
ciment : nisip 0 - 3 mm de 1: 3. Matarea fisurilor se face cu deosebita atentie
pentru a evita patrunderea mortarului de etansare in fisuri pe o adancime mare si
a permite umplerea cat mai completa a fisurilor cu pasta de ciment. Grosimea
mortarului de etansare pe traseul fisurilor este de minim 15 mm in jurul
stuturilor grosimea mortarului se mareste pentru a asigura fixarea lor ;
- injectarea fisurilor se face dupa min 3 zile de la etansarea lor;
- cu cca 30 minute inainte de efectuarea injectarii pastei de ciment, se
injecteaza apa pentru curatarea traseului fisurilor, umezirea zidariei, verificarea
calitatii etansarii si continuitatii traseului fisurii
b).Camasuirea se executa cu mortar M 100 T. Compozitia mortarului M 100 T
se stabileste conform If Instructiunilor tehnice privind compozitia si prepararea
mortarelor de zidarie si tencuiala " EN 413-1:2004 si EN 197-1:2000, astfeI
incat sa se obtina o consistenta de aproximativ 8.
c). Pregatirea peretilor pentru aplicarea straturilor de camasuiala consta
din urmatoarele operatii:
- indepartarea tencuielilor pe toata suprafata de camasuit;
- curatarea rosturilor dintre caramizi si a suprafetei de zidarie prin
frecare cu perii de sarma pentru a asigura o buna aderenta intre zidarie si
straturile noi de mortar;
- spalarea cu jet de apa si mentinerea umeda a suprafetelor timp de
cateva ore,
d). Succesiunea operatiilor pentru lucrarea de camasuire este urmatoarea:
- se pozitioneaza plaseele de armatura:
- plasele de armatura se fixeaza de zidarie cu scoabe (cuie) batute in
rosturile de mortar, dupa ce in prealabil s-au montat distantieri pentru a
asigura centrarea plaselor in grosimea stratului de mortar;
- se aplica un sprit din mortarul ce urmeaza a fi folosit la camasuire,
dar cu consistenta mai fluida;
- dupa zvantarea spritului, mortarul se aplica in doua etape, lasand intre ele
un interval de timp necesar ca sa inceapa intarirea primului strat.
 e) Pentru a asigura intarirea camasuielii si reducerea efectelor contractiei,
suprafetele camasuite vor fi mentinute in stare umeda prin stropire cu apa timp
de minimum 7 zile si vor fi protejate impotriva insoleierii si vantului;
Lucrarile de camasuire se vor realiza la temperaturi mai mari de + 5°C.

9.1.2 Camasuire cu mortar aplicat cu pompa

In cazul consolidarii peretilor de zidarie prin camasuire cu straturi de mortar

aplicat cu pompa de mortar nu este necesara injectarea prealabila a fisurilor
existente in pereti. Camasuirea se executa cu mortar M 100 T cu compozitia
stabilita conform EN 413-1:2004 si EN 197-1:2000 pentru o consistenta de 9 -
11 cm.

CAMASUIREA PERETILOR DIN ZIDARIE

Camasuirea peretilor de zidarie se face dupa injectarea fisurilor cu pasta

de ciment.
Camasuirea se executa cu mortar M 100 - T cu compozitia stabilita cf.
"Instructiunilor tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala", indicativ EN 413-1:2004 si EN 197-1:2000, astfel incat consistenta
sa fie de aproximativ 8.00 cm.
Pregatirea peretilor pentru aplicarea straturilor de camasuiala, consta din
urmatoarele operatii:
Desfacerea tencuielilor pe toata suprafata camasuielii.
Se executa, de regula, cu unelte de mana pentru a nu produce avarii in
zonele unde se intervine.
Curatarea rosturilor dintre caramizi, pe 10 - 15 mm adancime, cu
ajutorul unui spit si a unui ciocan si a suprafetei de zidarie prin frecare cu peria
de sarma, pentru a asigura o buna aderenta intre zidarie si straturile noi de
mortar. Daca exista caramizi degradate, acestea se scot si se inlocuiesc cu altele
noi de aceleasi dimensiuni, rosturile dintre ele fiind bine matate cu mortar M
100 – Z.
Executarea de gauri 4 Φ 20 buc/m2 pentru ancorarea plaselor. Curatarea
cu jet de aer sub presiune si spalarea cu jet de apa si mentinerea umeda a
suprafetei timp de cateva ore.
Introducerea in gauri a agrafelor Ф 8. Inainte de a incepe matarea
gaurilor este necesara mentinerea zidariei in stare umeda timp de 2 ore, matarea
facandu-se dupa zvantarea acesteia. Se mentioneaza ca agrafele se fasoneaza cu
cioc numai la unul din capete.
Dupa 24 de ore se monteaza plasele de armatura, prinzandu - se de
agrafe. Zidaria se mentine umeda pe toata suprafata min. 2 ore.
Dupa zvantarea zidariei se aplica stratul de tencuiala prin procedeul
mecanic. Daca se foloseste pompa de mortar, mortarul va fi de marca M 100 -
T, fara adaos de var, iar daca se foloseste aparatul de torcretare, mortarul va fi
de marca M 200. Grosimea min. a stratului de tencuiala va fi de 40 mm.
Daca aplicarea mortarului se va face manual, adica cu mistria, in straturi
succesive, atunci se da mai intai un sprit din mortarul ce urmeaza a fi folosit la
camasuiala, dar cu consistenta mai fluida.
Dupa zvantarea spritului mortarul se aplica in doua etape, lasand intre
ele un interval de timp necesar ca sa inceapa intarirea primului strat.
Lucrarile se vor executa la temperaturi mai mari de + 5 °C.
Mortarul se va prepara in statii centralizate sau la fata locului, dar in
acest ultim caz, se va asigura controlul unui laborator acreditat.
Plasa sudate sunt STPB. Pentru a asigura intarirea camasuielii si
reducerea efectelor din contractie, suprafetele camasuite vor fi mentinute in
stare umeda prin stropire cu apa timp de min. 7 zile si se vor proteja impotriva
soarelui si a vantului.
Retete de mortare:
MORTAR M 100 – Z (cf. Ind. norme deviz art. CZ 02 04 A 01).
- ciment II MA - S 32.5 324 kg/m3
- nisip 0...7 mm (umiditate 2% si Y a = 1350 kg/m3) 1.2 m3
- apa (orientativ) 0.31 m3
Consistenta (stabilita cu conul etalon) 9...12 cm
MORTAR m 100 - T (CZ 02 09 A 01)
- ciment" MA - S 32.5 387 kg/m3
- nisip 0...3 mm 1.275 m3
- apa (orientativ) 0.31 m3
Consistenta (stabilita cu conul etalon) 8...13 cm
MORTAR M 200
- ciment II MA - S 32.5 450 kg/m3
- nisip 0...3 mm 1450 kg/m3
- apa (orientativ) 310 l/m3
Consistenta (stabilita cu conul etalon) 7 cm
Dozarea componentilor se face gravimetric (prin cantarire) cu tolerante de + 2
% pentru ciment si + 35 pentru agregate. Prepararea mortarelor este indicat sa se
faca prin procedee mecanice. Punerea in opera a mortarelor se face in maximum
o ora de la prepararea lor.

C. INSTALAȚII (cf. documentație atașată)

1. Instalații sanitare
 1. GENERALITĂŢI

Prezenta documentatie trateaza la faza P.Th. lucrarile de instalatii sanitare

interioare pentru investitia „Reabilitare termica si energetica cladire
administrativa.
Proiectul a fost intocmit conform Normativelor si STAS-urilor in vigoare pentru
acest gen de constructii, precum si pe baza planurilor de arhitectura.
În sensul respectării legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii,
modificata si completata prin Legea 177/2015, instalaţiile sanitare interioare au
fost proiectate şi vor fi executate, încât să se respecte minim următoarele cerinţe
de calitate:
- rezistenţa mecanică şi stabilitatea;
- securitatea la incendiu;
- igiena, sănătatea şi mediul înconjurător;
- siguranţa si accesibilitate în exploatare;
- protecţia împotriva zgomotului;
- economia de energie şi izolarea termică;
- adaptarea la utilizare
În cadrul fiecărei categorii de lucrări se vor specifica:
- standarde, normative şi prescripţii de execuţie;
- materiale;
- probe, verificări;
- condiţii de livrare şi depozitare pentru materiale şi utilaje;
- defecte admise şi neadmise;
- verificări în vederea recepţiei
Executantul şi beneficiarul vor solicita certificate de calitate şi garanţie
furnizorilor – care vor fi ulterior prezentate Comisiei de Recepţie. În timpul
execuţiei, dacă este cazul, se vor întocmi dispoziţii de şantier prin care se dau
derogări sau modificări la soluţia proiectantului.
La executarea lucrărilor se vor utiliza materiale sau utilaje specificate prin
proiect (sau similare), cu respectarea caracteristicilor principale indicate şi cu
aprobarea beneficiarului.
Înainte de punerea în operă, se vor face verificări vizuale, iar materialele
necorespunzătoare se vor înlătura.
Toate aparatele fabricate care au sigilii de protecţie vor fi montate ca
atare, păstrând intact sigiliul în vederea recepţiei.
Păstrarea materialelor noi de instalaţii se face în magazii sau spaţii de
depozitare, organizate în acest scop, în condiţii care să asigure buna lor
conservare şi securitate deplină.
La manipularea materialelor se vor lua măsuri pentru evitarea deteriorării
lor.
 Prezentul Caiet de sarcini nu are caracter limitat dar orice modificări sau
completări ale instalaţiilor se vor face cu avizul proiectantului şi coordonat cu
celelalte instalaţii.
Se vor respecta Normele de tehnica securităţii muncii, Norme de protecţia
muncii, măsuri de protecţia muncii, Norme P.S.I., măsuri P.S.I.
Acestea vor fi indicate în finalul prezentului CAIET DE SARCINI.

2. MATERIALE UTILIZATE ŞI ECHIPAMENTE PENTRU

INSTALAŢII SANITARE, OBIECTE SANITARE

Pentru executarea lucrărilor de instalaţii sanitare din cadrul acestui

obiectiv, se folosesc următoarele materiale şi echipamente:
2.1. Instalaţii de apă rece, caldă şi recirculaţie
Se utilizează ţevi din polipropilena reticulată ( PP-R ) şi polietilenă de
înaltă densitate, Pn 10 bar, atât pentru conductele de apă rece cât şi pentru cele
de apă caldă menajera; se asigura astfel pentru instalaţiile amintite o mai mare
stabilitate şi rezistenţa în timp.
Îmbinarea ţevilor şi a fitingurilor (coturi, teuri, mufe, reducţii) se face
prin polifuziune. Înainte de îmbinare ţevile se vor tăia în unghi drept faţă de axa
lor cu foarfeci speciale.
La îmbinarea armaturilor se vor folosi fitinguri şi piese mixte cu filet din
bronz.Pentru instalaţiile sanitare robineţii vor fi cu mufe, maneta şi valva
sferică, Pn 10 bar şi conectorii specifici pentru ţevi din polipropilena reticulată (
PP-R ) şi ţevi din polietilena de înaltă densitate (PEHD).
Susţinerea şi fixarea ţevilor se va face prin intermediul bridelor metalice
specifice prevăzute cu inele de cauciuc, realizate special pentru a nu deteriora
suprafaţa ţevilor .
Preluarea dilatărilor la conductele de distribuţie şi la punctele de consum
se va face prin schimbări de direcţie sau („lire”) de dilataţie.
Punctul de susţinere al ţevii poate fi fix (preia forţa de dilatare ale ţevii)
sau de alunecare (permite mişcarea axială a ţevii).
La amplasarea lor se ţine seama de poziţia fitingurilor sau armaturilor de
pe conductă.
La amplasarea acestora se vor avea în vedere şi prevederile din
Normativul
N.P. 005 – 96.
Determinarea intervalelor dintre bridele de fixare pentru ţevile din
polipropilena, în funcţie de temperatură şi diametrul exterior, se face conform
tabelului de mai jos:

Diferenţa de Diametru ţeavă (în mm)

temperatură
 (CO)
16 20 25 32 40 50 63 75 90 11
0
Intervale în cm.
130 15 170 195 22 24 27 28 30 32
0
5 0 5 0 5 0 5
100 12 130 150 17 19 21 22 23 25
20
0 0 0 0 0 0 0
100 12 130 150 17 19 21 22 23 24
30
0 0 0 0 0 0 0
100 11 120 140 60 18 20 21 22 23
40
0 0 0 0 0 0

Lucrările pentru acest tip de instalaţii se vor executa numai de către

personal special instruit.

2.2. Instalaţii de canalizare menajeră

2.2.1. Conducte pentru canalizare.
S-au prevăzut conducte din P.P. pentru scurgere la apele uzate menajere
de la obiectele sanitare, astfel:
- de la obiectele sanitare la coloane (conducte montate sub tencuieli);
- de la coloane la conducta colectoare din canalul sub pardoseala (conducte
montate in nise de instalatii).
Tubulatura trebuie să corespundă normelor de calitate standardelor de
forma DIN şi prevederilor din Normativul NP – 003 – 96. Ansamblarea
tuburilor de scurgere din PP, se face prin mufe având inel de cauciuc pentru
etanşarea îmbinărilor.
La instalarea conductelor de canalizare se vor respecta următoarele
condiţii:
- reducerea la strictul necesar a schimbărilor de direcţie;
- racordarea la coloane sau colectoare la un unghi de 45°;
La îmbinarea conductelor de canalizare se vor avea în vedere şi
instrucţiunile de
montaj ale furnizorului de tubulatura.
Orice modificări de trasee se vor face cu avizul proiectantului.
2.2.2. Scurgeri de pe pardoseli
Se montează sifoane de pardoseală şi recipienţi de pardoseală pe poziţiile
prevăzute în proiect.

2.2.3. Montarea conductelor de canalizare

La montarea conductelor de scurgere se vor utiliza susţineri şi brăţări
prefabricate.
 Susţinerile propuse de contractantul lucrării vor fi supuse aprobării.
La conductele din PP se vor monta susţineri :
- la trasee orizontale, la fiecare îmbinare, minim una pe metru de
traseu ;
- la trasee verticale, coloanele;
- la piesele de curăţire;

Diametrul Dn - mm Distanţe dintre

susţineri - m
50 1,1
110 1,3

2.3. Obiecte sanitare şi accesorii specifice

Se vor prevedea obiecte sanitare din porţelan vitrifiat alb, fără defecte, cu
smaltul dens, lucios, conform specificaţiilor din ANTEMĂSURĂTOARE.
Toate armaturile prin care se asigura folosirea obiectelor sanitare din
porţelan vor fi:
- robinete simple cu mufe şi valva sferică (gen fluture);
- baterii amestecătoare de apă rece şi caldă;
- ventilele de scurgere şi sifoanele de legătură la canalizare trebuie să
fie din alamă nichelată, cu finisaj corespunzător;
Toate obiectele sanitare şi armaturile de utilizare trebuie asigurate de un
singur furnizor, ale cărui referinţe să ateste calitatea produselor furnizate.
Accesoriile propuse pentru obiectele sanitare se regăsesc în
ANTEMĂSURĂTOARE.
2.4. Verificări, încercări, la instalaţii sanitare interioare
Toate conductele sistemelor instalate :
- apă rece ;
- apă caldă ;
- canalizarea gravitaţională ;
de la punctul cel mai de jos până la terasa( inclusiv ), vor fi
supuse
încercărilor:
- de etanşeitate ;
- de rezistenţă ;
- de funcţionare;

2.4.1. Conductele de alimentare cu apă potabilă

Proba de etanşeitate se va face înainte de racordarea punctelor de consum

ale căror
poziţii vor fi busonate şi va fi egală cu 1,5 x presiunea maximă din instalaţie
timp de 20 min., timp în care nu se admit pierderi de apă.
Presiunea se va citi pe manometrul aşezat la punctul cel mai de jos al
instalaţiilor.
Proba de rezistenţă se repetă cu apă rece pentru conductele de apă rece şi
cu apă caldă pentru conductele de apă caldă.
Încercarea de funcţionare a instalaţiilor se va efectua având aparatele de
preparare a apei calde, pompele de presurizare, precum şi aparatele
consumatoare în funcţiune.
Încercări de funcţionare la conductele de apă :
- apa de consum să fie limpede ;
- armăturile să fie uşor accesibile ( manevrare, intervenţii), etanşe
şi cu închidere perfectă ;
- în funcţionare să nu apară zgomote ;
- montajul estetic al conductelor şi armaturilor faţă de suprafaţă
finită a
pereţilor ;
- posibilitatea de golire a instalaţiei şi de evacuare a aerului.
La montarea sifoanelor de pardoseală se vor respecta instrucţiunile
furnizorului. Înainte de racordarea instalaţiilor sanitare existente, se va verifica
starea fizică a acestora.

2.4.2. Probe la care va fi supusă instalaţia de

canalizare

Instalaţiile interioare de canalizare vor fi supuse la următoarele încercări:

- încercarea de etanşeitate;
- încercarea de funcţionare.
Încercarea de etanşeitate se va face controlând traseele conductelor şi
punctelor de îmbinare. În timpul încercării de etanşeitate instalaţiile se umplu cu
apă, după cum urmează:
- instalaţia de canalizare menajeră pe înălţimea dintre nivelele la
care se face racordarea obiectelor sanitare şi a sifoanelor de
pardoseală.
Încercarea de funcţionare se va face prin punerea în funcţiune a obiectelor
sanitare capabile să realizeze debitul de calcul al instalaţiei.
Numărul şi tipul obiectelor care vor funcţiona simultan se precizează de
către proiectant. Cu prilejul începerii funcţionarii se vor controla şi pantele,
susţinerile etc.
Toate încercările se organizează şi se efectuează de către constructor în
prezenţa
reprezentantului beneficiarului şi a proiectantului. Rezultatele vor fi consemnate
într-un proces-verbal.
2.4.3. Obiecte sanitare – cerinţe de îndeplinit:
- obiectul trebuie fixat estetic şi solid;
- armăturile de serviciu să fie etanşe, să asigure un jet continuu şi o
închidere uşoară;
- sifoanele să asigure scurgerea rapidă a apei din obiect;
- preaplinul să asigure scurgerea surplusului de apă;
- robinetul cu flotor de la rezervorul vasului de closet să se închidă
complet,
fără scurgere continua de apă ;

2.4.3. Verificarea în vederea efectuării recepţiei

lucrărilor de instalaţii sanitare

Recepţia lucrărilor de instalaţii sanitare se efecteaza în conformitate cu

prescripţiile privind verificarea calităţii şi recepţiei lucrărilor şi anume :
- normativ C.6
- încercări I-25.
În vederea recepţiei se va urmări dacă executarea lucrărilor s-a făcut în
conformitate cu
documentaţia tehnico-economică şi cu prescripţiile tehnice în vigoare cu privire
la executarea lucrărilor şi anume :
- echiparea cu obiecte sanitare, aparate şi agregate corespunzătoare;
- respectarea traseelor conductelor;
- funcţionarea normală:
. a obiectelor sanitare instalate si a armaturilor;
- rigiditatea fixării în elementele de construcţie a conductelor şi a
aparatelor;
- asigurarea dilatării libere a conductelor;
- modul de dispunere a armaturilor şi a aparatelor de control şi
accesibilitatea acestora;
- aplicarea măsurilor pentru diminuarea zgomotului;
- calitatea izolaţiilor şi a vopsitoriilor;
- aspectul estetic general al montării instalaţiilor .
Pentru lucrările ascunse se vor respecta prescripţiile privind modul de
verificare şi
recepţionarea lucrărilor ascunse, la executarea lucrărilor de instalaţii .
Executarea lucrărilor şi a calităţii acestora se vor consemna în scris şi se
vor anexă la CARTEA CONSTRUCŢIEI.

3. IZOLAŢII
 Izolarea conductelor de distribuţie pentru apa se va face cu cochilii tip
Armaflex (sau similar). Toate dispozitivele de susţinere (nenichelate), se vor
proteja anticoroziv prin aplicarea a 2 straturi de miniu de plumb şi se vor vopsi.

4. PRODUCĂTORI PROPUŞI

Pentru materiale se recomandă producători interni, autorizaţi şi care

desfac produse de bună calitate.
În cazul în care calitatea nu este cea necesară, se va apela la producători
externi.
Pentru electropompe şi echipamente se recomandă producători
performanţi, de pe piaţa externă, care desfac în România produse performante,
agrementate.

5. DOTĂRI P.S.I.

Conform Normelor generale de apărare împotriva incendiilor aprobate cu

Ordinul
nr. 163/2007 privind echiparea şi dotarea construcţiilor, se prevede un stingător
la 200 mp, dar nu mai puţin de 1 stingătoare pe nivel.
S-au prevăzut stingătoare portabile cu pulbere tip P6. Numărul acestora
se regăseşte în LISTA CU DOTĂRI P.S.I

6. NORME DE PROTECŢIA MUNCII, MĂSURI DE PROTECŢIA

MUNCII, NORME ŞI MĂSURI P.S.I.

6.1. NORME DE PROTECŢIA MUNCII

a) Norme Generale De Protecţia Muncii -Ministerul Muncii şi Ministerul
Sănătăţii 1995
b) Norme de Protecţia Muncii aprobate de M.C.Ind.
6.2. NORME P.S.I.
a) Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor P.118/1999
b) Normativ P118/2-2013 – Normativ privind securitatea la incendiu a
construcţiilor
c) Normativ NP-003/1996 - pentru exeuctarea instalaţiilor cu conducte din
material plastic (prin asimilare şi la conductele din P.P.)
d) Norme generale de apărare împotriva incendiilor aprobate cu Ordinul nr.
163/2007.
6.3. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII
a) Locul de muncă va fi curăţat de materialele nefolositoare, luminat şi bine
ventilat.
b) Uneltele folositoare vor fi în perfectă stare.
c) Aparatele electrice vor fi legate la instalaţia de punere la pământ.
d) Iluminarea locului de muncă cu lămpi portative se va face de la sursa de
24 V.
e) Lucrările de sudură se vor executa de muncitori specializaţi, care vor
folosi echipamente de protecţie.
f) Spargerea găurilor în planşee, pereţi, precum şi realizarea de şanţuri în
pereţi se va executa cu echipamente adecvate (ochelari de protecţie).
g) Uneltele pneumatice folosite la înălţime mai mare de 1,5 m., vor fi
folosite numai cu schele construite în conformitate cu normele în
vigoare.
h) Rezemarea materialelor lungi (ţevi, profile etc.) de pereţi este interzisă.
6.4. MĂSURI P.S.I.
a) Instructajul tuturor muncitorilor din şantier
b) Formarea unei echipe de pompieri civili cu instructajul executat conform
normelor.
c) Echiparea şantierului cu mijloace de stingere a incendiului.
d) Asigurarea unui post telefonic pentru anunţarea pompierilor militari, în
caz de incendiu.
Celelalte piese scrise şi desenate completează prezentul CAIET DE
SARCINI.
2.Instalatii termice

1. GENERALITĂŢI
La solicitarea beneficiarului, proiectantul a elaborat documentaţia tehnică
privind realizarea instalatiilor termice, faza P.TH.+D.E. pentru investitia
,,Reabilitare termica si energetica cladire administrativa.
Clasa de importanta a cladirii conform P118/1999: B;
Clasa de importanta, conform Legii 10 - 1995: III;
Riscul de incediu: In ansamblu, imobilul este cu risc mic de
incendiu;
Gradul de rezistenta la foc: Imobilul se incadreaza in gradul II de
rezistenta la foc;
Existanta zonelor cu risc de explozie determinat de amestecuri
explozive de gaze sau praf combustibil, conform NP 099 - 2005 -
Nu exista spatii cu risc de explozie.
Proiectul a fost intocmit conform Normativelor si Standardelor in vigoare
pentru acest gen de constructii, pe baza planurilor de arhitectura si prin
coordonarea cu celelalte tipuri de instalatii. Executarea instalaţiilor de încălzire
se va face coordonat cu celelalte instalaţii precum şi cu elementele de
arhitectură şi rezistenţă, ţinând cont de secţiunile coordonatoare ale proiectului.
Această coordonare se va urmări pe întreg parcursul execuţiei începând de la
trasare, iar eventualele neconcordanţe vor fi semnalate fără întârziere
proiectantului.
Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, dar orice modificări sau
completări la documentaţia iniţială vor fi făcute numai cu avizul proiectantului.
Prescripţii tehnice de bază ce trebuie riguros respectate în timpul
execuţiei:
Norme, normative, măsuri P.S.I. şi protecţia muncii ce trebuie respectate
în proiectarea şi execuţia instalaţiilor termice:
- Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare
- Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora, aprobat prin HG nr. 343/2017
- NP 068-2002, Normativ privind proiectarea cladirilor civile din
punct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare
- NGPM - Norme Generale de Protectia Muncii-1998
- C300-1994, Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe
durata executiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
- P118/1999 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor
- I13/2015, Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor
de incalzire
- SR 1907/1-2014 si 1907/2-2014 privind calculul necesarului de
caldura pentru instalatiile de incalzire
- MLPAT-CTS, 1997 , Ghid de performanta pentru instalatii termice
- C107 - 2017 Normativ privind calculul coeficientilor globali de
izolare termica la cladirile de locuit (tinand cont de ordin nr. 2641
din 04.04.2017);

2. OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERI ALE EXECUTANŢILOR

Asigurarea executării lucrărilor instalaţiei de încălzire la un nivel calitativ
corespunzător standardelor, prin responsabili tehnici cu execuţia, atestaţi.
Obţinerea tuturor avizelor şi aprobărilor necesare execuţiei.
Utilizarea în execuţia lucrărilor numai a materialelor, utilajelor şi
echipamentelor omologate în România, corespunzătoare din punct de vedere
tehnic prevederilor proiectului şi din punct de vedere calitativ cerinţelor
standardelor europene. Toate materialele autohtone vor fi însoţite de certificate
de calitate, cele produse în ţările Uniunii Europene vor avea marcaj european de
conformitate CE, iar cele de import (din ţări necomunitare) de certificat de
omologare în ţara noastră.
Orice propunere de înlocuire trebuie motivată de antreprenor, avizată de
proiectant şi aprobată de către beneficiar.
 Verificarea atentă a documentaţiei tehnice întocmite de proiectant şi puse
la dispoziţie de către beneficiar în ceea ce priveşte adaptabilitatea la condiţiile
din teren, trasee, goluri în elementele de construcţie, coordonare cu celelalte
specialităţi, după care vor fi făcute observaţii.
Odată conciliate aceste observaţii, proiectul va fi însuşit de către
antreprenor, care îl va pune în operă întocmai şi la termenele convenite.
Respectarea în totalitate a proiectului ce urmează a fi executat, eventuale
modificări sau abateri de la acesta urmând a fi aplicate numai pe baza soluţiilor
oferite de proiectant cu acordul beneficiarului.
Remedierea pe propria cheltuială a defecţiunilor apărute din vina proprie,
atât în perioada şantierului cât şi în perioada de garanţie stabilită conform legii.
Sesizarea în termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat în Construcţii,
Lucrări Publice, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, în cazul producerii unor
accidente tehnice în timpul execuţiei lucrărilor.
Respectarea riguroasă a prevederilor ,,Normativului de prevenire şi
stingere a incendiilor” pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente acestora.
Respectarea riguroasă a prevederilor privind igiena şi protecţia muncii în
construcţii.
Lucrarea trebuie executată în modul cel mai corect şi complet, pentru
îndeplinirea condiţiilor beneficiarului, care va avea dreptul să respingă orice
lucrare sau material ce nu corespunde specificaţiilor din proiect sau standardelor
de calitate.
După contractarea utilajelor, antreprenorul va pune la dispoziţia
proiectantului documentaţia tehnică de selecţie şi montaj obţinută de la furnizor,
necesară pentru verificare, avizare şi întocmirea eventualelor modificări faţă de
proiectul iniţial. Executantul şi beneficiarul vor solicita certificate de garanţie de
la furnizor şi agremente tehnice.
Acestea vor fi prezentate comisiei de recepţie.
Supunerea la recepţie numai a lucrărilor terminate, care corespund
întocmai proiectului şi îndeplinesc standardele de calitate.
Aducerea la îndeplinire întocmai şi la termen a măsurilor şi hotărârilor
dispuse prin acte de control sau dispoziţii de şantier.
Respectarea cu stricteţe a termenelor stabilite.

3. VERIFICAREA, DEPOZITAREA ŞI MANIPULAREA MATERIALELOR

ŞI ECHIPAMENTELOR
Vor fi verificate certificatele de calitate şi de omologare puse la dispoziţie
de furnizori.
Înaintea punerii în operă, toate materialele, echipamentele şi utilajele vor
fi supuse unui control vizual, în vederea depistării defecţiunilor evidente care ar
putea să le compromită tehnic şi calitativ (deformări sau blocări la aparate,
starea filetelor, a flanşelor, funcţionarea necorespunzătoare a armăturilor, ştuţuri
deformate sau lipsă) în vederea remedierii defecţiunilor.
Ţevile vor fi verificate să nu conţină la interior corpuri străine şi să aibă o
secţiune constantă.
Materialele, piesele sau aparatele la care defecţiunile constatate depăşesc
posibilităţile de remediere ale şantierului, vor fi înlocuite.
Toate aparatele şi materialele pot fi introduse în lucrare numai dacă au
fost livrate cu certificate de calitate şi dacă în cursul depozitării sau manipulării
şi-au păstrat integritatea.
În toate cazurile în care nu există prescripţii tehnice specifice se vor
efectua probe directe pe şantier (ex: probe de etanşeitate la armături, probe la
presiune pentru corpurile de radiatoare etc.)
Toate aparatele şi piesele vor fi examinate de şeful de echipă înainte de
montare.
Acesta va lua măsuri de curăţire şi înlăturare a eventualelor resturi de murdărie
sau pete de ulei.
La transport şi manipulare se vor lua măsuri pentru evitarea deteriorării
lor.
O atenţie deosebită va fi acordată materialelor casante sau uşor
deformabile.
De asemenea vor fi respectate normele de protecţia muncii.
Păstrarea materialelor, echipamentelor şi utilajelor de instalaţii de
încălzire se va face în condiţii care să asigure buna lor conservare în deplină
siguranţă.
Materialele şi instalaţiile, asupra cărora condiţiile atmosferice nu au
practic influenţa nefavorabilă, pot fi depozitate în aer liber, în stive sau rastele,
pe platforme betonate sau balastate, special amenajate în acest scop, cu
respectarea normelor specifice de tehnica securităţii muncii.
Materialele ce pot fi deteriorate de agenţi climatici (radiatoare, armături)
se vor depozita în şoproane şi vor fi acoperite cu prelate sau foi de polietilenă.

4. EXECUŢIA INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE

4.1. Ţevile şi fitingurile şi montarea lor

Ţevile şi fitingurile vor fi montate după o prealabilă trasare conform
proiectului. Se vor însemna poziţiile de montaj pentru ţevi, atât în plan vertical,
cât şi orizontal, pante, ramificaţii, etc. Unde nu este specificat în documentaţie
în mod expres altceva, se va considera panta minima 2‰, asigurându-se atât
golirea cât şi dezaerisirea instalaţiei.
Devierile de la traseu vor fi făcute numai cu avizul proiectantului. Dacă
din condiţii obiective, aceste devieri implică şi o majorare a consumului de
materiale, este necesară aprobarea beneficiarului.
 Conductele instalaţiei termice vor fi ţevi din polipropilena PP-R multistrat
cu inserţie din fibră compozită pentru instalaţii de încălzire şi climatizare SDR
7.4 / SDR 11 pentru distribuţia agentului termic la consumatori.
Dimensiunile ţevilor şi fitingurilor instalaţiei termice din polipropilena
PP-R multistrat cu inserţie din fibră compozită SDR 7,4 / SDR 11 vor avea Dn
20 – 25x3,5 mm şi o grosime a izolaţiei de Giz = 20 mm.

Constructorul va avea obligatoriu în dotare utilajele, ustensilele şi

aparatură necesară recomandate de furnizori pentru montarea acestor conducte.
Ţevile şi fitingurile prevăzute prin proiect se îmbină prin următoarele
procedee:
- polifuziune (îmbinare nedemontabilă);
- electrofuziune (îmbinare nedemontabilă);
- îmbinare cu flanşe (îmbinare demontabilă).
Cel mai economic mod de a valorifica avantajele tehnice pe care le
prezintă un sistem integrat din PP-R, capabil să preia sarcini de capăt, consta în
îmbinarea prin sudura tip ,,polifuziune’; sau electrofuziune a ţevilor si
fitingurilor.
Îmbinarea ţevilor si fitingurilor prin sudura se execută de personal
calificat şi autorizat pentru tipul de sudură utilizat, cu echipamente adecvate şi
prin metoda corespunzătoare materialelor de asamblat. Procedurile corecte de
asamblare a elementelor sunt precizate in cele ce urmeaza.

Îmbinarea prin sudură tip ,,polifuziune’’

Se realizează între ţevile şi fitingurile din PP-R (fitingurile având
diametrul interior mai mic sau egal cu diametrul exterior al ţevii cu care se
îmbină).
Sudura se realizează prin introducerea ţevii în fiting (după ce au fost
încălzite suprafeţele de contact ale ţevii şi fitingului prin intermediul unui
element încălzitor) şi păstrarea lor în aceeaşi poziţie până la efectuarea răcirii.
Procedura de sudare tip polifuziune se realizează cu aparate de sudură cu
ajutorul cărora se pot efectua etapele necesare efectuării sudurii (încălzirea
suprafeţelor, alinierea şi fixarea ţevilor şi fitingurilor).

Procedeul de sudură prin polifuziune se realizează între ţevile şi

fitingurile din PP-R efectuându-se următoarele etape:
- tăierea ţevilor la dimensiunea necesară;
- curăţarea suprafeţelor (exterioară a ţevii şi interioară a fitingului) pentru
îndepărtarea stratului oxidat;
- marcarea lungimii mufei fitingului pe peretele exterior al ţevii;
- introducerea unui capăt al ţevii şi al fitingului în elementul încălzitor (până la
Dn 50 mm se poate realiza manual, fără dispozitive de fixare şi aliniere);
- menţinerea în elementul încălzitor timpul necesar până la încăzirea
suprafeţelor (diferit în funcţie de material şi de diametrul pieselor care se
îmbină);
- scoaterea ţevii şi fitingului din elementul încălzitor şi introducerea unul în
celălalt până la marcajul de pe ţeavă;
- menţinerea în poziţie fixă până la efectuarea răcirii îmbinării (până la D n 50
mm se poate realiza manual, fără dispozitive de fixare şi aliniere);
- desfacerea dispozitivelor de fixare (în cazul în care au fost utilizate) şi
scoaterea ţevilor şi fitingurilor sudate prin polifuziune.

Îmbinarea prin sudură tip ,,electrofuziune’’

Se realizează între ţevile şi fitingurile din PP-R cu fitinguri prevăzute cu
rezistenţă electrică înglobată (fitingurile au dia metrul interior egal cu diametrul
exterior al ţevii cu care se îmbină). Sudura se realizează prin conectarea la o
sursă electrică a rezistenţei un timp bine determinat (funcţie de tipul şi mărimea
fitingului, de temperatura exterioară etc). Alimentarea electrică este realizată
prin intermediul echipamentelor de sudură prin electrofuziune (cu un
transformator electric).

Procedeul de sudură prin electrofu-ziune se efectuează parcurgând

următoa-rele etape:
- tăierea ţevilor la dimensiunea necesară;
- marcarea lungimii mufei electrofitingului pe peretele exterior al ţevilor;
- şamfrenarea capetelor ţevilor;
- curăţarea peretelui exterior al ţevilor, în două etape:
- îndepărtarea unui strat superficial de la suprafaţa ţevii;
- curăţarea noii suprafeţe cu un şerveţel îmbibat cu alcool izopropilic;
- curăţarea suprafeţei interioare a electro-fitingului cu un şerveţel îmbibat cu
alcool izopropilic;
- utilizarea dispozitivelor de rotunjire (în cazul în care ţevile au o ovalitate mai
mare decât cea admisă în standarde);
- introducerea ţevilor în electrofiting;
- fixarea ţevilor şi a electrofitingurilor în dispozitivele de fixare şi aliniere;
- racordarea mufelor electrofitingului la cablurile de alimentare ale
echipamentului de sudură;
- introducerea datelor necesare privind sudura în softul echipamentului de
sudură;
- efectuarea comenzii de start a sudurii;
- după efectuarea sudurii este obligatorie păstrarea îmbinării în dispozitivele de
fixare pe întreaga durată a răcirii;
- desfacerea dispozitivelor de fixare şi scoaterea ţevilor şi fitingurilor sudate
prin electro-fuziune.
4.2. Corpuri de încălzire şi accesorii
Vor fi achiziţionate corpuri de încălzire numai conform specificaţiei
tehnice, corespunzătoare cu cerinţe de confort termic ridicate.
În cazul unor modificări de tip sau caracteristici se va cere avizul
proiectantului.
Înainte de montare la poziţie, corpurile de încălzire vor fi probate la
presiune.
Pentru probarea corpurilor de încălzire de provenienţă străină se vor
respecta indicaţiile puse la dispoziţie de către furnizor.
Pozarea corpurilor de încălzire va fi paralelă cu suprafaţa elementului de
construcţie pe care este fixat, la o distantă de 50 mm şi va avea poziţie perfect
orizontală.
Corpurile montate vor avea distanţa până la pardoseală de 100 ÷ 150 mm.
În spaţiile în care corpurile de încălzire sunt montate în nişe în pereţi
exteriori se recomandă că rezistenţa termică a pereţilor din spatele corpurilor de
încălzire să fie cel puţin egală cu cea din câmpul normal al pereţilor respectivi;
pentru creşterea eficienţei termice se poate prevedea o placă sau folie
reflectorizantă, pe perete, în spatele corpurilor de încălzire.
In cazul acoperirii radiatoarelor cu măşti distanţele laterale sunt de minim
15 cm, pentru a permite montarea şi manevrarea normală a armăturilor .
Distanţa frontală între corpul încălzitor şi mască va fi de:
- minim 2 cm la mască cu goluri
- minim 5 cm la masca opacă (plină)
Elementul frontal al măştii va fi demontabil, permiţând accesul la corpul
de încălzire, în vederea întreţinerii.
Toate corpurile de încălzire vor fi racordate prin îmbinări demontabile, şi
vor fi dotate cu robinete de reglare (dublu reglaj, sau termostatice, conform
indicaţiilor din proiect) pe tur, iar pe retur cu robinet simplu reglaj.
De asemenea după caz, se vor prevedea robinete manuale pentru
dezaerisire şi/sau robinete de golire.
Corpurile de încălzire vor fi montate pe suporturi, fixate în perete, iar în
cazuri excepţionale unde se consideră că prinderea în perete nu este suficientă se
vor folosi suporţi prinşi în pardoseală sau se vor fixa pe profile de aluminiu
montate în pereţii de gips carton.
După fixarea la poziţie şi până la racordarea la instalaţie, orificiile de
racord vor fi protejate cu capace speciale sau dopuri de lemn.

4.3. Dispozitive de susţinere.

Pentru susţinerea conductelor şi a celorlalte elemente componente ale
instalaţiei de încălzire vor fi utilizate dispozitive de susţinere clasificate în
următoarele categorii:
- brăţări pentru conducte,
- console încastrate în pereţi, pentru conducte şi aparate,
- suporturi pentru montajul suspendat, pentru o conductă sau pentru fascicole.
Se va acorda o atenţie deosebită poziţionării susţinerilor în scopul
realizării pantelor necesare conductelor.
Suporturile de susţinere a conductelor trebuie să asigure libertatea
deplasărilor datorate dilatării fără modificarea geometriei traseului.
Preluarea acestor dilatări se realizează în mod natural prin schimbări de
direcţie sau unde este cazul prin lire de dilataţie sau alte dispozitive indicate în
mod expres în proiect.
Suporturile fixe, dacă nu sunt precizate ca poziţie în desenele de montaj,
se vor monta cf. tabel 14.4 din Normativ I 13/2015.
Brăţările de fixare ale conductelor metalice vor fi prevăzute cu strat
elastic pentru amortizarea vibraţiilor şi a zgomotului, din cauciuc sau pâsla
0,3...0,8 mm grosime.

4.4. Vopsitorii şi izolaţii.

Toate lucrările cuprinse la acest subcapitol vor fi executate în
conformitate cu prevederile din „Instrucţiuni tehnice privind protecţia
anticorozivă a elementelor de construcţii metalice“ indicativ C 139-1987.
Toate conductele instalaţiilor de încălzire precum şi susţinerile acestora
vor fi protejate cu un strat de vopsea pe bază de minium de plumb (sau alt
grund). Această protejare se va face la max. 3 ore după curăţirea cu peria de
sârmă a tronsonului respectiv.
Grunduirea se execută cu pensula conform prescripţiilor din prospectul
vopselei. Stratul de grund trebuie să fie uniform şi să acopere întreaga suprafaţă.
Ţevile metalice montate aparent şi care nu se izolează vor fi vopsite tot
manual cu vopsele de ulei în culori stabilite de comun acord cu proiectantul
instalaţiei şi cu arhitectul şef de proiect.
Conductele mascate în şliţuri în pereţi precum şi cele ce traversează spaţii
neîncălzite vor fi după grunduire protejate împotriva pierderilor de căldură cu
izolaţie termică.
Izolarea termică va fi aplicată numai după efectuarea probelor de
etanşeitate la presiune şi după grunduire.
Toate lucrările de izolaţii trebuie să respecte prevederile din „Instrucţiuni
tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elementele de
instalaţii“ indicativ C 142 precum şi „Normativ pentru proiectarea, executarea
şi recepţionarea izolaţiilor termice la construcţii civile şi industriale“ indicativ
C 107– 2005.
Execuţia lucrărilor de termoizolaţii a elementelor de instalaţie de
încălzire, se va ghida după „Catalog de detalii, elemente şi subansambluri tip de
instalaţii pentru construcţii - volum DE - grupa DC 5 - Izolări“.
Conductele vor fi izolate cu izolatie elastomerică de tip Armaflex (sau
similar). La conductele montate în canale sau în locuri expuse umezelii,
termoizolaţia va fi protejată cu materiale corespunzătoare (folii din plastic,
carton asfaltat).

Izolarea termică a conductelor

Generalităţi:
În proiect au fost prevăzute materiale izolatoare pentru conducte de tip
Armaflex HT (sau similar). Se pot utiliza şi alte materiale izolatoare cu
caracteristici tehnice (proprietăţi fizico-chimice) similare. În prezentul caiet de
sarcini este descrisă tehnologia de montaj a izolaţiilor de tip Armaflex HT,
putându-se aplica şi altor materiale cu caracteristici similare.
HT/Armaflex este o izolaţie elastomerica flexibila cu rezistenta ridicată la
radiaţia UV şi la temperaturi înalte. Structură pe bază de celule închise şi
conductivitatea termică scăzută împiedica difuzia vaporilor de apă şi reduce
pierderile de energie, protejând şi optimizând eficientă şi durata de viaţa a
instalaţiei. Păstrându-şi flexibilitatea la temperaturi de aplicare de până la +150°
C, HT/Armaflex nu conţine praf şi fibre şi este uşor de instalat fără a fi necesare
unelte speciale. Produsul nu are nevoie de învelişuri suplimentare, nu se
degradează la lumina solară şi suporta contactul accidental cu uleiuri.
Datorită proprietăţilor termice ale izolaţiei, fluxul de căldură de la ţevile
izolate cu HT/Armaflex este păstrat la valoarea minimă. Structura de celula
închisa distribuita omogen şi egal, dar mai ales stabilă pe termen lung, previne
fluxul de căldură prin convecţie, asigurând o conductivitate termică foarte
scăzută a materialului izolant. Acest lucru ajuta la păstrarea temperaturii
exterioare de la suprafaţă la un nivel scăzut şi împiedica pierderi de căldură
inutile. Datorită flexibilităţii HT/Armaflex, gradientul mare de temperatură al
grosimii de izolaţie nu are ca efect apariţia vreunei tensiuni în interiorul
materialului.
În anumite circumstanţe utilizarea HT/Armaflex în aplicaţii exterioare vor
avea ca efect o uşoara decolorare a suprafeţei (de la negru la gri) şi vor apărea
anumite crăpaturi minore de suprafaţă. Aspectul vizual însa nu are nicio
influenţa asupra proprietăţilor fizice ale materialului, precum conductivitatea
termică şi reacţia la foc. La temperaturi de lucru înalte poate apărea un anumit
proces de întărire pe suprafaţa interioară a tubului sau a plăcii. Acest proces nu
are influenţă asupra modului de funcţionare a izolaţiei per total, cu condiţia ca
materialul să fie instalat corect şi toate îmbinările să fie lipite în mod
corespunzător.
Acest produs poate fi achiziţionat sub formă de tuburi sau placi în bandă,
nu conţine CFC, îndeplineşte DIN 1988 partea 2 şi 7 şi este rezistent la radiaţia
UV.
Proprietăţi:
• temperatura maximă de lucru pentru tuburi este de 150°C iar pentru
placi şi banda 130°C (la lipirea cu întreaga suprafaţă de obiect)
• temperature minimă de lucru este de -50°C
 • conductivitatea termică la 0°C este λ≤0.038 W/(m*K), iar pentru 40°C
λ≤0.042 W/(m*K) (testat în conformitate cu EN 12667 pentru placi şi EN ISO
8497 pentru tuburi). Necesită monitorizare internă regulată.
• coeficientul de rezistentă la difuzia vaporilor de apă µ≥4.000 (testat în
conformitate cu EN 12086 pentru placi şi EN 13469 pentru tuburi. Necesită
monitorizare internă regulată.
• reacţia la foc:
o Clasificarea materialelor de constructie – Normal inflamabil B2 (testat
în conformitate cu DIN 4102, Part 1). Necesită monitorizare internă regulată.
o Propagare a flacării la suprafata – Clasa 1 (testat în conformitate cu
Standardul Britanic BS 476, part 7)
o Reacţia practică la foc – se stinge singur, nu picura, nu împrăştie
flăcări (Certificat de Lloyd’s Register of Shipping)
Toate datele şi informaţiile tehnice se bazează pe rezultatele obţinute în
condiţii de aplicare specifice. Instrucţiunile de instalare sunt disponibile în
manualul de instalare, furnizat odată cu materialele. Adezivul Armaflex HT 625
trebuie să fie utilizat pentru o lipire corectă a zonelor de etanşare şi a
îmbinărilor. Nu aplicaţi Armafinish 99 sau alta vopsea de protecţie.

Metodologie montaj
Se vor utiliza instrumente de calitate bune, în special cuţite ascuţite,
pensule bune, adeziv corespunzător, şi substanţe de curăţat proaspete.
Instrumentele necesare pentru montare sunt: metru pliant/ruletă, rigla, creta
pentru marcarea formelor neregulate, şablon, pix cu pastă argintie, foarfecă,
compas de divizare, perie cu peri scurţi rigizi, compas de calibrare, extremităţi
de ţeava ascuţite pentru cele mai utilizate diameter de ţeavă, cuţite ascuţite, role
pentru lipirea suprafeţelor, piatra de ascuţit, adeziv corespunzător (tip
gluemaster).
Tuburile ovale trebuie întotdeauna tăiate pe partea plană.
Se va utiliza material Armaflex curat – suprafaţa să să nu conţină praf,
mizerie, ulei sau apă; în cazul în care acestea sunt prezente, folosiţi substanţa de
curăţat Armaflex. Se vor utiliza materiale dimensionate correct.
La etanşare, a nu se trage niciodată îmbinările lipite, ci să se împingă. A
nu se izola niciodată instalaţii şi sisteme care funcţionează! A se porni
instalaţiile izolate numai după 36 de ore de la lipire, deoarece după acest
interval de timp adezivul este întărit complet.
În general, nu este necesară utilizarea suplimentară a unei benzi tip
Armaflex. Banda autoadezivă tip Armaflex (sau similar) nu trebuie utilizată ca
unic element de fixare pentru îmbinările la capete şi cele longitudinale. Dacă
este necesară utilizarea acesteia, aceasta trebuie aplicată numai pe îmbinările
care au fost lipite anterior cu adezivul Armaflex (sau similar) şi numai după 36
de ore de la lipire pentru a permite evaporarea completă a solventului adeziv.
 Vopseaua tip Armafinish 99 (sau similar) poate fi aplicată imediat după
instalarea izolaţiei, cu aplicarea unui al doilea strat de vopsea după o perioadă
de 3 zile, pentru a asigura protecţia împotriva acţiunii razelor ultraviolete (dacă
este necesar).

Pregătirea pentru executarea lucrărilor

La utilizarea materialelor izolatoare de tip HT Armaflex (sau similar) se
va aplica numai adezivul Armaflex HT625 (sau similar); acesta poate fi utilizat
însa pentru orice material izolant elastomeric de tip Armacell (sau similar).
Înaintea începerii lucrării trebuie verificată starea adezivului. Cutiile de adeziv
trebuie depozitate la loc răcoros, oriunde este posibil. Cutiile trebuie protejate
de acţiunea îngheţului. Deteriorarea cauzată de îngheţ poate fi remediata prin
depozitarea pe parcursul a câtorva ore într-un mediu cald, sau utilizarea
imediată prin introducerea cutiei într-o găleată cu apă fierbinte. Durata limita de
stocare este de aproximativ 1 an.
În cazul în care suprafeţele care trebuie izolate conţin praf, mizerie, ulei
sau apă, acestea vor fi înlăturate şi, dacă este cazul, suprafeţele vor fi curăţate cu
substanţa de curăţat corespunzătoare tip Armaflex (sau similar) înainte de
începerea lucrărilor. În plus, toate suprafeţele care vor fi lipite trebuie să fie
uscate înainte de lipire.
A se citi cu atenţie instrucţiunile de instalare de pe cutia cu adeziv. În
timpul lucrului, se vor utiliza cutii de dimensiuni mici, pentru ca adezivul să nu
se îngroaşe prea repede. Se vor umple cutiile din nou din cutii mai mari, dacă
este necesar şi se vor păstra închise când nu sunt utilizate pentru a evita
îngroşarea.
Temperatura ideală de instalare este cuprinsă între 15°C şi 20°C. A nu se
utiliza adezivul la o temperatură de sub 0°C. Dacă adezivul este prea rece,
acesta poate fi încălzit într-o galeat cu apă fierbinte. La temperaturi mai mici de
5°C, pe suprafeţele care trebuie lipite sau pe filmul adeziv se poate forma
condensul. În acest caz, materialele pot fi lipite, dar numai cu diicultate. Prin
folosirea hârtiei absorbante poate fi înlăturat acest efect. După deschiderea
cutiei, se va amesteca bine adezivul. Dacă nu este utilizat imediat, componentele
mai grele din compoziţia adezivului se pot depune pe partea inferioară a cutiei.
Adezivul trebuie amestecat bine înainte de utilizare în vederea omogenizării
compoziţiei sale.
Trebuie verificat dacă adezivul formează aderenta cu stratul de grund
aplicat pentru protejarea ţevilor împotriva ruginirii. Adezivii standard trebuie să
fie compatibili cu toate sistemele de protecţie cu 2 componente pe bază de
răşină epoxidică sau poliuretan (inclusiv Noverox Universal Rost-Stopp şi
Noverox EG2 Epoxy-Glimmer). Este posibil ca adezivul să nu aibă aderenta cu
asfaltul, bitumenul sau miniul.

Aplicare
 Să se utilizeze o perie cu peri scurţi, rigizi. Pentru o aplicare rapidă şi
curata este recomandată utilizarea pompei de adeziv Armaflex Gluemaster (sau
similar). Pentru suprafeţe mai mari, pentru accelerarea aplicării, se poate utiliza
o spatulă sau o rolă pentru vopsea.
Adezivul trebuie aplicat într-un strat subţire şi uniform pe ambele
suprafeţe care trebuie lipite.
La utilizarea materialului izolator tip Armaflex cu alte materiale (ca de
exemplu metal), adezivul trebuie aplicat mai întâi pe Armaflex şi apoi pe
cealaltă suprafaţa curata.
Adezivul trebuie lăsat „să facă priză”. Timpul necesar va varia în funcţie
de condiţiile ambiante. Timpul corect de uscare poate fi determinat prin
„încercarea cu unghia”: se atinge suprafaţa cu unghia; dacă unghia nu are
aderenta cu suprafaţa şi suprafaţa nu se simte lipicioasă, este posibil ca priza să
se fi format. Forţă maximă adezivă va fi obţinută în momentul în care sunt unite
două suprafeţe care au făcut priză.
Suprafeţele lipite trebuie presate, nu întinse. Să nu se lase îmbinări lipite
pe partea superioară a izolaţiei din exterior. Când se execută lucrări în exterior,
să se întoarcă întotdeauna îmbinările lipite în partea opusă acţiunii soarelui.
La lipirea îmbinărilor prin comprimare, fără rosturi, să se aplice metoda
adezivului umed. Să se tragă uşor îmbinarea şi să se aplice cu pensula adezivul
într-un strat subţire şi uniform pe ambele suprafeţe şi să se unească prin apăsare.
Să se utilizeze produsul de curăţat pentru a curate uneltele utilizate,
suprafeţele de metal contaminate şi suprafeţele pe care a fost aplicat talc.
Timpul de întărire pentru Adezivul 520 / HT625: 36 ore.
Nota : A nu se amesteca produsul de curăţat cu adezivul pentru a-l subţia
– a se încălzi!.
Aplicarea în medii cu umiditate crescută
Umiditatea şi temperaturile atmosferice ridicate determina evaporarea
mai rapidă a solventului din adeziv. Aceasta înseamnă că la suprafaţa adezivului
se poate forma un strat de umezeală. Drept urmare a absorbţiei de căldură prin
procesul de evaporare se formează o peliculă de condens pe adeziv.
Rezultă o rezistenţă insuficienta a îmbinării pe care adezivul o oferă.
Funcţionalitatea complete a îmbinării nu poate fi garantat. În aceste condiţii
deviante, se pot respecta, ca o alternative, următoarele etape:
• Suprafeţele care trebuie lipite trebuie să fie uscate şi deosebit de curate.
• Ca de obicei este necesară aplicarea adezivului Armaflex 520 (sau
similar) pe ambele suprafeţe. Spre deosebire de lipirea normală, suprafeţele care
trebuie lipite trebuie îmbinate şi presate cât timp sunt umede. Din cauza
timpului mai redus de întărire, adezivul poate fi aplicat o dată numai pe o
suprafaţă restrâns. În funcţie de umiditatea atmosferică, temperatura, grosimea
materialului şi condiţiile de instalare, recomandam o lungime de referinţă a
tubului de aproximativ 1 m.
 • Pentru a preveni posibilele tensiuni din interiorul materialului şi
deschiderea îmbinării prin solventul aplicat, îmbinările trebuie fixate imediat
după lipire cu banda adezivă în diagonal fata de îmbinarea lipit la fiecare
aproximativ 20 cm.
Lipirea îmbinărilor la capete
Pentru evitarea deteriorării obiectului de sub izolaţie din cauza unei
eventuale izolări insuiciente, trebuie executate la aplicaţiile reci lipiri
suplimentare a izolaţiei de obiect.
Pe toate conductele reci trebuie lipite cu adeziv tuburile/plăcile Armaflex
(sau similar), de suprafaţa ţevii. Grosimea lipirii cu adeziv va fi egală cu
grosimea izolaţiei.
Pentru lipirea finală a tubului/plăcii, trebuie tras cu degetul în afara
îmbinarea comprimată cap la cap şi aplicat cu ajutorul unei pensule mici un strat
subţire şi uniform de adeziv pe cele două margini ale îmbinărilor cap la cap.
Pe îmbinarea lipită, a se aplica o presiune fermă şi uniforma, utilizând
degetele pentru apăsare.

Izolarea ţevilor
Se curăţa ţeava de praf, mizerie, ulei şi apa prin utilizarea substanţei de
curăţat, dacă este necesar. Se instalează produsul la o temperatură ambiantă
cuprinsă între +10 şi +35°C.
Se deschide tubul izolator autoadeziv pretaiat şi se montează pe ţeavă
(folia de intercalare încă protejeaz banda autoadezivă).
Se ajustează tubul izolator pentru a se asigura că deschiderea este
accesibilă cu uşurinţă.
Se localizează capătul foliei de intercalare de culoare galbenă a benzii
autoadezive.
Se îndepărtează folia de protecţie de culoare galbenă de pe ambele părţi,
trăgând-o de pe izolaţie. Atenţie: A se îndepărta folia de intercalare de pe
ambele părţi!
Se închide îmbinarea tăiată şi se strânge, aplicând o presiune fermă,
pentru a asigura etanşarea permanentă.
Se împinge tubul izolator de-a lungul ţevii printr-o mişcare circulară. Nu
se trage izolaţia.
Printr-o mişcare circulara , se împinge tubul izolator în jurul ţevilor cotite.
A nu se trage izolaţia.
Se etanşează toate îmbinările cu adeziv. La etanşarea îmbinărilor, a nu se
întinde.
Notă: În general, tubul poate fi introdus prin simpla alunecare peste ţevile
cotite. Dar, în cazul ţevilor cotite înguste (cum ar fi cele cu diametru mic),
exista riscul ca izolaţia să se curbeze la capătul ţevii cotite, reducând grosimea
acesteia.
 La instalarea izolante autoadezive exista un risc suplimentar de
comprimare a căptuşelii adezive în zona de îndoire, care poate duce la dezlipirea
îmbinărilor.
În aceste cazuri, trebuie luate în considerare următoarele aspecte: Dac
izolaţia se curbează şi îmbinarea adezivă se comprimă, ţevile cotite trebuie
tăiate în segmente pentru a se potrivi.

4.5. Măsuri de protecţie împotriva transmiterii zgomotelor

Se vor respecta cu stricteţe toate măsurile împotriva transmiterii zgomotelor şi
anume:
- C.139-1987 – Instrucuni tehnice privind protejarea anticorozivă a
elementelor de construcţii metalice
- C142-1985 – Normativ pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la
elementele de instalaţii
- C56-1985 – Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente
- IPCT- vol. D.C. catalog de detalii, elemente şi subansamble tip de instalaţii
pentru construcţii grupa DC3 IZOLĂRI, ed.1988
- P 118-1999 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor

5. PUNCTUL DE DISTRIBUŢIE
Toate utilajele, echipamentele şi accesoriile aferente centralei termice vor
fi achiziţionate numai conform specificaţiilor tehnice puse la dispoziţie de
proiectant. Vor fi contactate în vederea achiziţionării numai firme reputate
pentru calitatea şi fiabilitatea produselor lor, cu reprezentanţă în România, care
oferă asistenţă la montaj şi garanţia produselor, service garanţie şi post garanţie.
Pentru orice modificare sau abatere faţă de fişele tehnice va fi cerut în mod
obligatoriu avizul proiectantului. Acest aviz poate fi dat numai pe baza noilor
date puse la dispoziţie de furnizor.

6. VERIFICAREA INSTALAŢIEI, PROBE, REGLAJE ŞI DAREA ÎN

EXPLOATARE
Verificarea calităţii lucrărilor se face în scopul confirmării corespondentei
cu proiectul precum şi cu prescripţiile standardelor, normelor şi normativelor în
vigoare.
La terminarea unei faze de lucrări, sau a unei porţiuni din instalaţie ce se
poate proba independent, se vor efectua aceste probe iar rezultatul va fi înscris
în registrul de procese verbale.
Pentru părţile de instalaţie care în decursul execuţiei devin inaccesibile
verificările şi recepţia se execută conform „Instrucţiunilor pentru verificarea şi
recepţionarea lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii“, indicativ C 56 –
1985 (conductele pozate în şapă).
 Corpurile de încălzire vor fi verificate de o comisie compusă dintr-un
reprezentant al beneficiarului, un reprezentant al conducerii şantierului şi şeful
de echipă.
Examinarea va urmări:
· corespondenţa cu proiectul în ceea ce priveşte tipul de radiator şi mărimea lui
· rigiditatea fixării în elementele de construcţie
· orizontalitatea şi planeitatea lor,
· amplasarea corectă, accesibilitatea şi manevrabilitatea armăturilor,
dispozitivelor de aerisire, golire, etc
Se vor verifica distanţele între corpurile de încălzire şi elementele
instalaţiilor electrice astfel incât să fie cele stabilite prin ,,Normativul pentru
proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori, cu tensiuni până
la 1000 V” – NP I 7.
Se va verifica montajul conductelor controlându-se distanţele faţă de
elementele de construcţie, intervalele dintre ele, accesibilitatea la armături,
pante şi, după caz, calitatea vopsitoriilor sau continuitatea izolaţiilor, etc.
Asupra elementelor componente ale instalaţiilor se efectuează înainte de
punerea în funcţiune, următoarele tipuri de verificări:
- verificări mecanice
- verificări electrice
- verificări aeraulice
- verificări hidraulice
- verificări termice
Verificările ansamblului instalaţiilor de încălzire
Se verifica următoarele:
- aspectul general al instalaţiei asamblate;
- protecţia anticorozivă;
- grosimea termoizolaţiei şi uniformitatea acesteial;
- etanşeitatea elementelor prin care se vehiculează aerul ;
- poziţia suporţilor şi conformarea antiseismică a acestora;
- funcţionarea elementelor în mişcare;
- distanţele de montare ale dispozitivelor de măsurare, reglare sau a gurilor de
refulare fata de sursele perturbatoare
- unităţile de climatizare şi anexelor aferente.
Înainte de începerea probelor instalaţia va fi spălata cu jet continuu de
apă, până când apa evacuată nu mai conţine impurităţi.
Operaţia va fi repetată de două ori, inversându-se sensul de introducere a
jetului de apă (o dată prin conductă principală de ducere şi o dată prin cea de
întoarcere).
Golirea se face prin deschiderea la maxim a robinetelor de pe tur şi retur.
Instalaţiile de încălzire vor fi supuse la următoarele probe:
- probă la rece,
- probă la cald,
- proba de eficacitate.
Probă la rece se execută înainte de finisarea elementelor instalaţiei
(vopsiri, izolări termice etc.), de închiderea acestora în canale nevizitabile sau în
şanţuri, în pereţi şi planşee, de mascarea şi înglobarea lor în elemente de
construcţii (şapă), precum şi de executarea finisajelor de construcţii.
Proba se execută în perioade de timp cu temperaturi ambianţe mai mari de
+5oC.
Presiunea de probă vă fi:
- o data şi jumătate presiunea maximă de regim, dar nu mai mică de 5 bar, când
instalaţia este montată aparent sau mascată sub finisaje uzuale;
- de două ori presiunea de regim, dar nu mai mică de 5 bar, când instalaţia are
părţi care se montează sub finisaje deosebite (şapă).
Verificarea comportării instalaţiei la probă la rece poate fi începută
imediat după punerea ei sub presiune, prin controlul rezistenţei şi etanşeităţii
tuturor îmbinărilor.
După executarea probei, golirea instalaţiei de apă este obligatorie.
Probă la cald se va efectua înaintea vopsirii şi izolării, după închiderea
completă a clădirii.
Aceasta se va efectua numai în cazul în care instalaţia s-a comportat
corespunzător la proba de presiune la rece. Odată cu probă la cald se va efectua
reglajul instalaţiei.
După minimum 2 ore de funcţionare, se va verifica dacă toate elementele
corpurilor de încălzire nu prezintă diferenţe sensibile.
Instalaţia va fi alimentată cu agent termic de la centrala termica
asigurându-se presiunea, debitul şi temperatura agentului termic conform
prevederilor proiectului.
În timpul probei se verifică:
- îmbinările corpurilor de încălzire,
- armaturile, spre a constata eventualele pierderi,
- dacă dilatările se preiau în bune condiţii,
- dacă punctele fixe nu au deplasări,
- dacă se realizează o bună aerisire a instalaţiei.
Dacă instalaţia nu prezintă neetanşeităţi sau încălziri neuniforme şi
funcţionează în condiţii normale, proba se consideră corespunzătoare.
După efectuarea probelor, instalaţia se goleşte dacă până la intrarea în
funcţiune există pericolul de îngheţ.
Proba de eficacitate se execută cu întreaga instalaţie în funcţiune şi numai
după ce toată clădirea a fost terminată.
Se va verifica dacă instalaţia realizează în încăperi gradul de încălzire
prevăzut în proiect.
 Se va alege o perioadă rece când temperaturile exterioare să fie sub 0 oC şi
valoarea medie zilnică să nu varieze cu mai mult de ± 3 oC faţă de temperatura
exterioară medie a celor două zile precedente.
Rezultatele probei de eficacitate se considera satisfăcătoare, dacă
temperaturile aerului interior corespund cu cele din proiect, cu o abatere de la –
0,5oC până la +1oC.
Toate probele instalaţiei de încălzire se efectuază respectând prescripţiile
normativului I13-2015.

7. NORME DE PROTECŢIE A MUNCII, MĂSURI DE PROTECŢIE A

MUNCII, NORME ŞI MĂSURI P.S.I.
7.1 Norme de protecţia muncii

- P 118/1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor.

- C 300 – 1994, Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor, pe durata
executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.
- Legea nr. 319/2006 cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă.
- Norme generale de protecţie a muncii, ediţie 2002.
- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, ediţia 1995.
- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
- H.G. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate
şi / sau de sănătate la locul de muncă.
- H.G. nr. 678/1998, modificat prin H.G. 786/2002, privind stabilirea şi
sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor.
- Ordinul nr. 775/1998 al M.I. pentru aprobarea normelor generale de
prevenire şi stingere a incendiilor.
- Ordinul 1023/1999 al M.I. privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine
interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor DGPSI – 001.
- Ordinul 1080/2000 al M.I. privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine
interioară privind instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor
DGPSI – 002.

7.2 Măsuri de protecţie a muncii.

Cerinţele privind protecţia şi igiena muncii se respectă în toate etapele de

execuţie a lucrărilor.
Organizarea activităţii de protecţia muncii:
- În scopul realizării activităţii de protecţia muncii la nivelul cerinţelor de
securitate a muncii, se organizează compartimente de protecţie a muncii sau
se numesc prin decizie persoane care vor îndeplini sarcinile privind acestă
activitate.
- Persoanele care îndeplinesc atribuţiile de protecţie şi igiena muncii vor fi
atestate din punct de vedere profesional de către Ministerul Lucrărilor
Publice şi Amenajării Teritoriului.
- Activitatea de protecţie a muncii are drept obiect, controlul şi urmărirea
realizării tuturor obligaţiilor prevăzute în regulamentul şi legislaţia de
protecţia muncii, în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi a
îmbolnăvirilor profesionale şi a asigurării unor condiţii normale de muncă.

Echipamente de protecţia muncii:

- Echipamentul individual de protecţie reprezintă mijloacele cu care este dotat
fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva
factorilor de risc de accidente şi îmbolnăvire profesionale.
- Personalul lucrător, precum şi celelalte categorii de persoane care
beneficiază de echipament individual de protecţie sunt obligate să aibă
cunoştinţe privind caracteristicile şi modul de utilizare a acestuia, să-l
utilizeze doar în scopul pentru care a fost atribuit, să-l prezinte la verificările
periodice prevăzute, să solicite înlocuirea sau completarea sa când nu mai
asigura îndeplinirea funcţiei de protecţie.
- Nepurtarea echipamentului individual de protecţie în cazul în care acesta
este corect acordat şi în stare de funcţionare, sau utilizarea acestuia în alte
scopuri sau condiţii decât cele prevăzute în instrucţiunile de utilizare, va fi
sancţionata conf. Legslatiei în vigoare.
- Personalul participant la procesul de munca are dreptul de a refuza
executarea sarcinii de munca dacă nu se acorda mijloacele individuale de
protecţie necesare, prevăzute în lista internă sau în „Normativul cadru”, fără
că refuzul să atragă asupra sa măsuri disciplinare.
- Materialele igienico-sanitare se distribuie gratuit salariaţilor în scopul
asigurării igienei şi protecţiei personale, în completarea măsurilor generale
luate pentru prevenirea unor îmbolnăviri profesionale.
- Personalul sanitar din întreprindere are obligaţia instruirii salariaţilor în
vederea utilizării corecte a materialelor igienico-sanitare distribuite şi să
urmărească eficienta acestora în prevenirea unor boli profesionale.
Măsurile de protecţia muncii indicate mai sus nu sunt limitative; ele pot fi
completate cu instrucţiuni specifice de către executanţi corespunzător
tehnologiilor de realizare a lucrărilor cu aprobarea beneficiarului.
Obligaţiile şi răspunderile pentru asigurarea condiţiilor privind protecţia
şi igiena muncii revin unităţilor care realizează execuţia lucrărilor.
Locul de muncă va fi luminat corespunzător, bine ventilat şi curat,
înlăturându-se permanent materialele nefolositoare;
 Uneltele şi aparatele electrice vor fi în perfectă stare, alimentarea
lămpilor portative pentru iluminarea locurilor de muncă va fi făcută numai de
la surse de 24 V;
Lucrările de sudură vor fi făcute numai de muncitori specializaţi şi dotaţi
cu echipament de protecţie corespunzător;
Lucrul cu unelte pneumatice la înălţimi mai mari de 1,5 m se va face
numai pe schele conforme cu normele în vigoare;
Rezemarea ţevilor şi profilelor lungi de pereţi este interzisă.

7.3 Condiţii pentru prevenirea şi stingerea incendiilor

Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor se vor respecta următoarele

prescripţii:
- Ordonanţa privind apărarea împotriva incendiilor - OG nr. 60/1997;
- Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executării lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente acestora - C 300/1997;
- Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor P 118-1999;
- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
- H.G. nr. 678/1998, modificat prin H.G. 786/2002, privind stabilirea şi
sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor;
- Ordinul nr. 775/1998 al M.I. pentru aprobarea normelor generale de
prevenire şi stingere a incendiilor;
- Ordinul 1023/1999 al M.I. privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine
interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor DGPSI – 001;
- Ordinul 1080/2000 al M.I. privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine
interioară privind instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor
DGPSI – 002.
Reglementările privind măsurile de prevenire şi stingere a incendiului
indicate mai sus nu sunt limitative; ele vor fi completate cu instrucţiuni
specifice de către executanţi, corespunzător tehnologiilor de realizare a
lucrărilor după aprobarea beneficiarului.
Obligaţiile şi răspunderile pentru asigurarea condiţiilor privind
respectarea şi controlul reglementarilor de prevenire şi stingere a incendiilor
revin unităţilor care realizează execuţia lucrărilor.
În realizarea şi exploatarea centralei termice se vor respecta în ordine:
prescripţiile tehnice ISCIR, prevederile normativului I13-2015 şi condiţiile
impuse de cărţile tehnice al echipamentelor (pompe, etc.).
De aceste reglementări se fac răspunzători atât personalul de exploatare
cât şi cel însărcinat cu coordonarea acestuia.
Întreţinerea periodică sau intervenţiile ocazionale la unele echipamente
sau instalaţii se recomanda a fi făcute de personal specializat şi autorizat pentru
asemenea intervenţii.
7.1 Condiţii de mediu
La execuţia lucrărilor se va respecta legislaţia în vigoare referitoare la
protecţia mediului - ,,Legea protecţiei mediului’’ nr. 137/30.12.1995.
Instalaţiile termice prevăzute în această lucrare sunt nepoluante în
condiţii normale de întreţinere şi exploatare. Lucrările prevăzute în prezentul
proiect nu constituie surse de poluare a apei, aerului, solului şi subsolului şi nu
sunt generatoare de noxe.
După terminarea lucrărilor se vor evacua toate materialele rămase de la
lucrare. Se vor dezafecta terenurile şi platformele de lucru ocupate de
constructor.

7.1 Dispoziţii finale

Prezentele intrucţiuni de protecţia muncii şi PSI nu sunt limitative şi vor

fi completate în funcţie de natura lucrărilor executate şi de situaţia existentă în
şantier, de către responsabilul cu protecţia muncii şi PSI din şantier.
3. Instalații electrice

CAIET DE SARCINI PENTRU

LUCRĂRI DE INSTALAŢII ELECTRICE

1. GENERALITĂŢI

Caietul de sarcini se referă la:

- lucrările de execuţie a instalaţiilor electrice interioare de joasă tensiune;
- echipamentele şi materiale principale;
- montajul şi execuţia instalaţiilor electrice pe şantier;
- probe şi verificări pentru punerea în funcţiune.
Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiţiile tehnice de execuţie,
verificare şi recepţie a instalaţiei electrice. Are caracter de obligativitate
deoarece respectă:
- prevederile Legii protecţiei muncii 90/1996;
- cerinţele de calitate în construcţii ale Legii 10/1995;
- prevederile nornativului I7-2011-Normativ pentru proiectarea, executia
si exploatarea instalaţiilor electrice aferente cladirilor;
- prevederile normativului NTE 007/2008 pentru proiectarea şi execuţia
reţelelor de cabluri electrice.
 Caietul de sarcini are drept scop ca, prin respectarea condiţiilor tehnice,
instalaţia electrică executată, verificată şi recepţionată, să îndeplinească
cerinţele de calitate cu privire la:
- rezistenta mecanica si stabilitate;
- securitate la incendiu;
- igiena, sanatatea oamenilor si protectia mediului;
- siguranta in exploatare;
- protectia impotriva zgomotului;
- economia de energie, izolare termica si hidrofuga;
- utilizarea sustenabilă a resurselor naturale.
În conformitate cu normativul I7-2011 este interzisă începerea execuţiei
lucrărilor de instalaţii electrice de către constructor dacă până la atacarea
lucrărilor beneficiarul (investitorul) nu a asigurat:
- verificarea proiectului de verificatori de proiecte atestaţi, (art.
3.0.1.2 şi 3.0.1.4);
- obţinerea avizului tehnic de racordare la reţelele electrice de
alimentare (art. 3.0.1.3).
ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA EXECUŢIEI SE VA CONSULTA ÎN
MOD OBLIGATORIU PROIECTANTUL ÎN VEDEREA ASIGURĂRII
ULTIMELOR CORELĂRI ALE PROIECTULUI CU SITUAŢIA DE PE
TEREN.
Beneficiarul va confirma ultimele cerinţe în echiparea cu instalaţii
funcţionale urmând ca proiectantul să ateste aceste solicitări, dacă răspund
normelor tehnice în vigoare.

2. PREVEDERI GENERALE
La executarea lucrărilor prevăzute în prezentul caiet de sarcini se vor
respecta prevederile normativelor şi standardelor în vigoare.
- Contractantul general este obligat să asigure prin forţe proprii şi prin
colaborarea cu entităţi specializate efectuarea tuturor încercărilor,
verificărilor, probelor rezultate din respectarea prevederilor din
prezentul caiet de sarcini.
- În cazuri deosebite se pot accepta şi aproba derogări de la prevederile
prezentului caiet de sarcini numai cu acordul scris al proiectantului şi
beneficiarului.
- Contractantul general are obligaţia să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor
de execuţie a lucrărilor precum şi rezultatele obţinute în urmă
încercărilor şi verificărilor.
- Atunci când se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini
beneficiarul are obligaţia să dispună întreruperea lucrărilor.
- Contractantul general este răspunzător de pagubele produse prin
aceste întreruperi şi de refacerea lucrărilor necorespunzătoare.
Proiectantul are obligaţia să oprească lucrările în următoarele cazuri:
- Constatarea utilizării unor materiale necorespunzătoare (cabluri,
aparataj electric altul decât cel prevăzut în documentaţii, etc.);
- Abateri fată de Caietul de sarcini, PT sau DDE, lucrările putându-se
relua imediat ce se remediază de către constructor a abaterile
constatate.
- Proiectantul are obligaţia să aducă la cunoştinţa beneficiarului şi
executantului orice schimbare de soluţie apărută ca urmare a
modificării proiectului la apariţia unor situaţii noi, pe parcursul
execuţiei.
Beneficiarul are următoarele obligaţii:
- Să anunţe proiectantul în cazul apariţiei unor lucrări neprevăzute, a
unor neconcordanţe între proiect şi situaţia din teren sau a lipsei unor
detalii ce împiedică desfăşurarea lucrărilor;
- Să oprească lucrările în situaţiile prevăzute la obiecţiile proiectantului;
 - Să verifice permanent îndeplinirea condiţiilor prevăzute în proiect şi
caietul de sarcini.

3. DOCUMENTE CE SE CER EXECUTANTULUI

La începerea şi pe timpul execuţiei lucrărilor de instalaţii electrice
interioare si exterioare, executantul va pune la dispoziţia organelor de control
şi/sau beneficiarului următoarele documente:
- capacitatea şi atestatele personalului calificat pentru execuţia, testarea
lucrărilor de instalaţii electrice;
- lista cu dotările tehnice pentru executarea lucrărilor, testarea lucrărilor
executate şi echipamentele necesare pentru protecţia muncii, necesare pe timpul
execuţiei;
- certificate de calitate pentru materiale şi buletine de încercări şi analize,
daca este cazul;
- specificaţiile tehnice ale aparatelor şi echipamentelor electrice utilizate;
- procese verbale pentru lucrări ascunse (coloane şi racorduri exterioare,
prize de protecţie împotriva electrocutărilor şi trăsnetului, etc.);
- procesele verbale şi instructajele pe care executantul le-a întocmit,
pentru respectarea măsurilor de protecţia muncii şi focului, în special cele
aferente instalaţiilor electrice.
La terminarea lucrărilor executantul va preda beneficiarului:
- proiectul de execuţie, cu modificările intervenite în cursul execuţiei,
necesar pentru întocmirea de către acesta a cărţii tehnice a construcţiei;
- buletinele de încercare şi verificare a instalaţiilor şi în special a
celor de protecţie împotriva electrocutărilor şi trăsnetului, inclusiv a
circuitelor;
- rezultatul probei de 72 ore, pentru ansamblul instalaţiei;
 - observaţii şi constatări pe parcursul lucrărilor de execuţie, care pot
constitui repere în activitatea de exploatare a beneficiarului;
- documentaţiile tehnice (planuri, scheme, specificaţii, etc. ale aparatelor,
echipamentelor, tablourilor electrice, etc.), care au fost montate, inclusiv
instrucţiunile de montaj şi utilizare, care au fost primite de furnizorii acestora;
- certificate de garanţie ale materialelor şi echipamentelor introduse în
instalaţiile executate.

4. CONDIŢII TEHNICE DE EXECUŢIE.

4.1. Condiţii generale comune pentru materiale şi echipamente
Toate materialele şi echipamentele utilizate trebuie să fie agrementate
tehnic conform Legii 10/1995 şi certificate conform Legii protecţiei muncii
90/1996.
Toate materialele şi echipamentele trebuie să corespundă prescripţiilor
tehnice ale producătorului (intern sau extern).
Ele vor fi însoţite de:
- certificatul de calitate al producătorului;
-cartea sau fişa tehnică care trebuie să conţină caracteristicile tehnice,
durata de viaţă în exploatare, desenul de ansamblu cu cotele de gabarit şi de
montaj, schema electrică, instrucţiuni de montare, verificare, întreţinere şi
exploatare;
-certificatul de garanţie;
-certificatul de atestare a performanţelor (agrementare tehnică) pentru
materialele şi aparatele utilizate;
-certificatul de atestare şi sigiliul Biroului Român de Metrologie Legală,
pentru echipamentele care trebuie omologate de acesta.
Toate materialele folosite pentru protecţie (tuburi, plinte, canale, etc.)
izolare (ecrane), mascare (plăci, capace, dale etc.) suporturi (console, poduri,
bride, cleme etc.) trebuie să fie incombustibile, clasa CA1 (C0) sau greu
combustibile, clasele CA2a (C1) şi CA2b (C2).
La alegerea materialelor şi echipamentelor se va ţine seama de:
- parametrii de funcţionare:
- tensiune: tensiunile nominale ale materialelor şi echipamentelor,
respectiv nivelul lor de izolaţie trebuie să corespundă tensiunii maxime din
instalaţia respectivă;
- curent: materialele şi echipamentele se vor alege în funcţie de natura
curentului (alternativ sau continuu) şi de valoarea maximă admisibiliă a
intensităţii acestuia care poate apărea în regim anormal de funcţionare;
- alte caracterisitici: puterea, factorul de putere etc., vor fi în
conformitate cu indicaţiile producătorilor;
- categoria în care se încadrează încăperile din punct de vedere al:
- mediului;
- pericolului de incendiu – conform normativului P118/1999;
- pericolului de electrocutare;
- destinaţia construcţiei şi condiţiile specifice de utilizare şi montare –
conform I7-2011;
- caracterul specific instalaţiei electrice.
Furnizorii produselor îşi vor asuma toată responsabilitatea pentru
respectarea caracteristicilor tehnice şi funcţionale pentru acestea, pentru
execuţia acestora în regim de asigurare a calităţii şi pentru documentaţia tehnică
livrată odată cu produsul.
Caracteristicile materialelor şi echipamentelor electrice montate, trebuie
să nu provoace efecte dăunătoare asupra altor echipamente electrice sau să
dăuneze funcţionării sursei de alimentare.
Aparatele şi echipamentele electrice se vor alege cu anumite clase de
protecţie împotriva şocurilor electrice în funcţie de mijloacele de protecţie
aplicate.
 Toate produsele/echipamentele/elementele componente care fac obiectul
proiectului vor fi agrementate în România, în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
4.2. Condiţii de amplasare şi execuţie
La proiectarea şi execuţia instalaţiei electrice de utilizare se ţine cont de
următoarele:
- Alegerea materialelor (conducte, tuburi, cabluri) şi a sistemului de
montare se va face ţinându-se seama de categoriile în care se încadrează
încăperea sau zona respectivă din punct de vedere al caracteristicilor mediului, a
pericolului de electrocutare sau a pericolului de incendiu;
- În cazul în care un loc sau o zonă dintr-o clădire pot fi încadrate în mai
multe categorii, se vor respecta prevederile pentru categoria cu acoperire
globală a condiţiilor;
- Se vor evita zonele în care este periclitată integritatea instalaţiilor;
- Se va asigura posibilitatea unui acces uşor la instalaţia electrică;
- Se vor alege traseele cele mai scurte;
- Se interzice spargerea de şanţuri, de goluri în elementele de beton în
care acestea nu au fost prevăzute la proiectarea construcţiei în vederea
amplasării instalaţiei electrice.
- Se interzice traversarea coşurilor şi canalelor de fum cu conducte,
cabluri şi bare electrice, tuburi de protecţie sau cu alte elemente ale instalaţiilor
electrice;
- Se interzice amplasarea instalaţiei electrice în interiorul canalelor de
ventilaţie;
- Se interzice instalarea conductelor electrice în tuburi sau ţevi pozate în
pământ;
- Nu se admite amplasarea instalaţiei electrice sub conductele sau utilajele
pe care poate să apară condens (cu excepţia celor în execuţie închisă – grad
minim de protecţie IP33 realizate din materiale rezistente la condiţiile
respective).
- Distanţele minime obligatorii.
4.3. Distanţe minime
Instalaţia electrică realizată cu conductoare trase prin tuburi de protecţie
se va amplasa faţă de alte instalaţii respectându-se distanţele minime prevăzute
în tabelul 3.1 din normativul I 7/2011.
Instalaţia electrică realizată cu cabluri electrice se va amplasa faţă de alte
instalaţii respectându-se distanţele minime prevăzute NTE 007/2008.
Instalaţia electrică, (în tub sau cablu), dacă se realizează pe trasee comune
cu alte instalaţii, se va monta astfel:
- la 5 cm deasupra instalaţiilor de apă şi canalizare (3 cm la intersecţii);
- la 10 cm deasupra conductelor cu gaze petrolifere lichefiate (5 cm la
intersecţii) la 25 cm deasupra instalaţiilor de telecomunicaţii la 100 cm sub
instalaţia de gaze naturale şi sub instalaţia de energie termică cu temperatura de
peste +40° C (50 cm la intersecţii).
Pe porţiunile de traseu unde nu pot fi respectate distanţele minime, se iau
măsuri constructive de protecţie prin separări, izolaţii termice, ţevi metalice ce
vor depăşi cu cei puţin 50 cm de o parte şi de alta porţiunea de traseu protejată.
Instalaţia electrică realizată cu cabluri electrice rezistente la foc (conform
NTE 007) cu tuburi metalice sau materiale electroizolante greu combustibile de
clasă CI (CA2a) şi C2 (CA2b), cu aparate şi echipamente electrice cu grad de
protecţie minim IP 54, poate fi montată în contact direct cu materialele
combustibile.
Instalaţia electrică realizată cu cabluri electrice fără întârziere la
propagarea flăcării, cu tuburi din material plastic şi echipamentele care au grad
de protecţie inferior lui IP 54, poate fi montată pe materialele combustibile,
dacă între acestea se interpun materiale incombustibile sau elemente de
distanţare şi anume:
 - straturi de tencuială de minim 1 cm grosime sau plăci din materiale
electroizolante incombustibile cu grosime de minim 0,5 cm şi cu o lăţime care
depăşeşte cel puţin 3 cm pe toate laturile, elementul de instalaţie electrică;
-elemente de susţinere din materiale incombustibile (console metalice)
care distanţează elementele de instalaţie electrică cu cel puţin 3 cm faţă de
elementele combustibile.
Aceste măsuri se vor aplica atât la montarea aparentă cât şi la montarea
îngropată a elementelor de instalaţie electrică.
La montarea aparentă a cablurilor electrice, se vor respecta distanţele
maxime de rezemare şi fixare conform normativului NTE 007/2008 şi anume:
- pentru cabluri electrice nearmate:
- 50 cm pentru montaj orizontal;
- 100 cm pentru montaj vertical;
- pentru cabluri electrice armate:
- 80 cm pentru montaj orizontal;
- 150 cm pentru montaj vertical.
Pe traseele verticale se recomandă o distanţă de 30 cm între circuitele de
forţă şi cele de curenţi slabi iar pe traseele orizontale se recomandă o distanţă de
minimum 5 cm.
Pentru evita perturbaţiile cauzate de aparate care produc câmpuri
electromagnetice (de ex. balasturi pentru lămpile fluorescente) se recomandă o
distanţă de minim 30 cm între aceste aparate şi traseul circuitelor de curenţi
slabi.
Traseele orizontale ale instalaţiei electrice realizată cu conductoare
protejate în tuburi de protecţie, se vor monta la 0,3 m de la plafon.
4.4. Tehnologia de execuţie a lucrărilor
Instructiunile tehnice privind execuţia instalaţiilor electrice cuprinde 2
categorii:
Categoria I – lucrări pregătitoare
 Înainte de începerea lucrărilor executantul trebuie să parcurgă
următoarele etape:
- Verificarea documentatiei tehnice;
- Verificarea calităţii materialelor aprovizionate (buletine de încercări,
certificat de garanţie şi declaraţii de conformitate);
- Efecuarea instructajului de protecţia muncii, PSI şi reîmprospătarea
cunoştinţelor tehnice necesare.
Înainte de montaj se va verifica:
- Continuitatea electrică a conductoarelor;
- Verificarea calităţii tuburilor;
- Verificarea aparatajului electric. Materialele gasite cu defecţiuni vor fi
înlăturate şi izolate astfel încât să nu fie posibilă utilizarea neintenţionată a
acestora.
Categoria a II-a – executarea lucrărilor
Ordinea de executare a lucrărilor va fi următoarea:
Instalaţii interioare
- fixarea poziţiei tablourilor electrice;
- trasarea circuitelor;
- montarea tuburilor de protecţie şi a dozelor de tragere şi derivaţie;
- montarea dozelor de aparate;
- montarea conductelor electrice (conductoare şi cabluri);
- trasarea instalaţiei interioare de protecţie împotriva electrocutărilor;
- fixarea corpurilor de iluminat pe poziţia finală;
- montarea aparatelor locale (întrerupătoare, prize, etc.);
- racordarea aparatelor, inclusiv corpurilor de iluminat la circuite;
- montarea tablourilor electrice pe amplasament;
- racordarea circuitelor electrice la tablouri cu verificarea fazelor;
- racordarea restului receptoarelor cu verificarea fazelor;
- verificarea continuităţii circuitelor şi rezistenţei de izolaţie;
 - punerea parţială şi eşalonat sub tensiune a circuitelor pentru efectuarea
de probe fără sarcină;
- efectuarea de probe şi măsurători la instalaţiile de legare la pământ şi a
continuităţii electrice a ansamblului instalaţiei, până la piesele de separaţie
amplasate în exteriorul clădirii;
- efectuarea de probe în sarcina, pentru fiecare circuit în parte, progresiv,
până la încărcarea maximă a circuitelor şi tablourilor.
Lucrări finale
- punerea sub tensiune şi predarea lucrărilor către beneficiar.
4.4.1. Trasarea circuitelor
Se vor marca pe ziduri şi planşee traseele circuitelor electrice şi
poziţionarea aparatajului (tuburi, întrerupătoare, prize, doze, corpuri de
iluminat) conform planşelor. Se marchează de asemenea poziţiile unde se vor
executa străpungerile în ziduri şi se va verifica dacă au fost lăsate goluri în
elementele de structură ale construcţiei.
4.4.2. Pozarea tuburilor şi dozelor
Tuburile se vor monta îngropat în tencuiala pereţilor începând de la tavan
spre pardoseală.
Se interzice montarea îngropată în beton a tuburilor defecte (fisuri,
crăpături, pereţi subţiri).
Tuburile din PVC se vor monta pe trasee orizontale sau verticale (se
admit trasee oblice în cazul celor pozate îngropat în planşee). Tuburile din PVC
montate sub pardoseală trebuie protejate împotriva pericolului de deteriorare
mecanică prin acoperire cu un strat de mortar de ciment cu grosimea minimă de
1 cm.
Tuburile se vor fixa cu copci de ipsos la o distanţă de 0,9 ÷ 1,1m şi la 10
cm de la capetele tuburilor şi curbelor faţă de dozele de aparat şi derivaţie.
Se interzice montarea tuburilor şi ţevilor în lungul monolitizărilor dar se
pot face traversări pe drumul cel mai scurt.
 Nu se admite instalarea tuburilor şi ţevilor în care sunt introduse conducte
electrice cu izolaţie obişnuită, pe suprafaţa coşurilor şi a panourilor radiante sau
pe alte suprafeţe similare, în spatele sobelor sau al corpurilor de încălzire.
Se interzice îmbinarea tuburilor la treceri prin elemente de construcţie.
Curbarea tuburilor se execută cu raza interioară egală cu minim de 5-6 ori
din diametrul exterior al tubului la montaj aparent şi egală cu minimum de 10
ori diametrul exterior al tubului la montaj îngropat.
După montarea tuburilor se vor lăsa în acestea sârme de tragere pentru
tragerea conductelor electrice.
Doze
Legături sau derivaţii la conductele electrice montate în tuburi trebuie să
se facă în doze sau cutii de derivaţii.
Dozele şi cutiile de derivaţie se instalează cu prioritate pe suprafeţele
verticale ale elementelor de construcţii.
Doze de tragere a conductelor electrice în tuburi, se prevăd pe trasee
drepte, la distanţă de maxim 25 m şi pe traseele cu cel mult 3 curbe, la distanţe
de cel mult 15 m.
Dozele de derivaţie instalate sub tencuială sau îngropate în beton se
montează în aşa fel încât capacul lor să se găsească la nivelul suprafeţei finite a
elementului de construcţie respectiv. Ramificarea din traseul principal al unui
tub se va face prevăzându-se o doză în punctul de ramificaţie.
Se interzice montarea dozelor în încăperi pentru băi, duşuri şi grupuri
sanitare în volumule 0, 1 şi 2.
Accesoriile plintelor, inclusiv capacele dozelor, cu excepţia elementelor
de adaptare pentru aparate, se montează după tragerea sau pozarea conductelor
electrice şi verificare circuitelor.
4.4.3. Montarea conductelor electrice şi a cablurilor
Conductoarele electrice se instalează în tuburi de protecţie cu diametre
ales corespunzător tipului secţiunii şi numărului de conductoare.
 Tragerea conductoarelor electrice în tuburi de protecţie se va executa
după montarea tuburilor şi după uscarea tencuielii, dacă acestea au fost montate
îngropat.
Montarea conductelor electrice în tuburi se va face folosindu-se sârmele
de tragere lăsate în tuburi la capătul cărora se ataşează mănunchiul conductei
electrice. Tragerea se va face cu atenţie evitându-se mişcările bruşte pentru a nu
afecta integritatea precum şi răsucirea acestora. În doze se va lăsa lungimea
necesară executării legăturilor electrice care se execută astfel încât să se asigure
realizarea unor contacte electrice cu rezistenţa de trecere comparabilă cu
rezistenţa ohmică a conductoarelor îmbinate, sigure în timp şi uşor de verificat.
Conductele electrice se marchează prin culori pentru identificarea
funcţiunii pe care o îndeplinesc în circuitul respectiv. Marcarea se face prin
culoarea izolaţiei şi se vor folosi următoarele culori de marcare:
- verde/galben, pentru conducte de protecţie (PE);
- albastru deschis, pentru conducte neutre (N);
- verde/galben pe toată lungimea şi în plus marcate albastru deschis la
capete, pentru PEN dacă sunt izolate;
- alte culori decât cele de mai sus (de ex. roşu, albastru, maro) pentru
conductoare de fază sau pol (L1, L2, L3 sau R, S, T).
Se interzice folosirea conductoarelor cu izolaţie de culoare verde sau
galbenă în circuite de conducte PE sau PEN.
Întreaga instalaţie electrică din clădire trebuie să menţină aceeaşi culoare
de marcare pentru conductele electrice ce aparţin aceleeaşi faze.
Caracteristicile principale ale cablurile electrice care urmează a fi
respectate la instalare:
- tensiunea de lucru: 1000V;
- temperatura de lucru: -15oC ... +70oC;
- flexibilitate tolerabilă (raza de curbura 10D);
- rezistenţă la umiditate;
 - rezistenţă la şocurile mecanice;
- rezistenţă la agenţi chimici;
- rezistenţă la foc.
Legăturile electrice între conductoare izolate pentru îmbinări sau derivaţii
se vor face numai în doze.
Se interzice executarea legăturilor electrice între conductoare în interiorul
tuburilor.
Se interzice supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune.
După executarea legăturilor, între conductoarele electrice, acestea se vor
izola cu material electroizolant (tub izolant, bandă izolantă, etc.) care trebuie să
asigure legăturilor acelaşi nivel de izolaţie ca al conductoarelor.
Legăturile pentru îmbinări sau derivaţii între conductoarele de cupru se
vor face prin răsucire şi matisare şi trebuie să aibă minim 10 spire, o lungime a
legăturii egală cu de 10 ori diametrul conductorului dar cel puţin 2 cm şi se
cositoresc.
Legăturile conductoarelor electrice din aluminiu, între ele, se execută:
prin cleme speciale (cu suprafeţe de strângere striate şi elemente elastice) prin
presare cu scule adecvate şi elemente de racord speciale, prin metalizare
asociată cu lipire sau prin sudură. În toate cazurile, capetele conductoarelor se
curăţă de oxizi.
Se interzice executarea legăturilor electrice numai prin simplă răsucire.
Se interzice executarea legăturilor electrice între conductoare în interiorul
tuburilor sau ţevilor de protecţie, plintelor, golurilor din elementele de
construcţie şi trecerilor prin elemente de construcţie.
4.4.4. Montarea aparatelor de comutaţie pentru instalaţii electrice de
lumină şi prize
Legarea conductoarelor la aparate, echipamente, receptoare, elemente
metalice se face prin strângere mecanică cu şuruburi, acoperite galvanic, în
cazul conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu 10 mm² şi prin
intermediul papucilor sau clemelor speciale, acoperite galvanic, în cazul
conductoarelor cu secţiuni egale sau mai mari de 16 mm². La conductoarele care
se leagă la elemente mobile, legăturile se prevăd cu elemente elastice cu
suprafeţe striate, acoperite galvanic.
La legăturile executate prin strângere mecanică, suprafeţele de contact ale
conductoarelor se curăţă până la luciu metalic. La conductoarele din aluminiu
curăţirea se face sub vaselină neutră. La conductoarele multifîlare din cupru,
suprafeţele se protejează prin cositorire.
Întrerupătoarele şi comutatoarele se vor monta la o înălţime cuprinsă între
0,6 ÷ 1,5 m măsurată de la axa aparatului până la nivelul pardoselei finite.
Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru
alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de minim
10A şi grad de protecţie IP 21. Acestea se vor monta îngropat în doze de aparat.
Prizele trebuie montate pe pereţi la următoarele înălţimi măsurate de la
axul aparatului până la nivelul pardoselii finite:
- peste 0,1 m, în alte încăperi decât grupuri sanitare, duşuri, băi, spălătorii
şi bucătării, indiferent de natura pardoselii.
Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protecţie în încăperi cu
pardoseală conductoare electric (mozaic, ciment, gresie, etc.) şi în încăperi în
care se utilizează aparatură de calcul.
La montarea aparatelor de comutaţie verticală unele sub altele ordinea de
montare de sus în jos va fi:
- întrerupător (comutator);
- prize de curenţi tari;
- prize de curenţi slabi.
Butonul de sonerie din locuinţe se montează direct pe conductorul de fază
a circuitului de sonerie sau pe primarul transformatorului de sonerie, iar butonul
de sonerie va fi de tip corespunzător tensiunii de 230 V.
 Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 230 V se face
dintr-un circuit de iluminat normal, dintr-un circuit de prize sau direct din
tabloul de distribuţie.
Se interzice amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor
electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe
corozive, căldură, aburi sau şocuri mecanice, dacă această amplasare poate fi
evitată prin montare la distanţă.
4.4.5. Montarea corpurilor de iluminat .
Corpurile de iluminat se vor monta aparent cu ajutorul holdşuruburilor şi
a diblurilor din PVC. Acestea vor avea grad de protecţie de minim IP 21 în
funcţie de destinaţia încăperii.
Corpurile de iluminat destinate iluminatului de siguranţă care fac parte
din iluminatul normal, trebuie marcate sau vor fi echipate cu lămpi de altă
culoare pentru a se deosebi de lămpile iluminatului normal. Se admite
prevederea de corpuri de iluminat şi cu sursă proprie de alimentare încorporată.
Secţiunile vor fi în conformitate cu prevederile proiectului, cu respectarea
condiţiilor de verificare la căderea de tensiune şi încărcarea termică. (pentru
iluminat secţiunea minimă va fi de 1,5 mm² iar pentru prize 2,5 mm²).
Conductorul NEUTRU, va avea aceiaşi secţiune cu cel de fază, în
circuitele monofazate şi în circuitele trifazate cu secţiuni ale celor de fază până
la 16 mm² cupru şi 25 mm² aluminiu.
Conductorul de fază se leagă în dulia lămpii la borna din interior, iar
conductorul neutru la borna conectată la partea filetată a duliei.
Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige de tavan,
bolţuri, dibluri etc,) se aleg astfel încât să poată suporta fără deformări o
greutate egală cu de 5 ori greutatea corpului de iluminat respectiv, dar nu mai
puţin de 10 kg.
Corpurile de iluminat se vor lega la circuitul de alimentare numai prin
cleme de legătură.
 Corpurile de iluminat cu elemente metalice se vor lega la conductorul de
nul de protecţie, sau la instalaţia de legare la pământ din imediata apropiere.
Se interzice montarea corpurilor de iluminat pe materiale combustibile,
dacă nu sunt agrementate pentru aceasta.
Se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct, prin conductoarele
de alimentare.
4.4.6. Montarea tablourilor electrice
Tablourile electrice prevăzute in cadrul documentaţiei vor îndeplini
condiţiile minimale generale de exigenţă, printre care;
- tensiunea nominală -1 kV;
- ambient local (-15°C...+40°C);
- montaj aparent sau încastrat, conform specificaţiei din proiect;
- acces frontal.
Tablourile vor fi realizate în construcţii închise (tip cutie metalică) şi
realizate din materiale incombustibile din clasa CA 1 (C0) şi nehigroscopice, în
conformitate cu prevederile standardului SREN – 60.439.1 numai de către firme
atestate.
Se interzice utilizarea în tablouri a elementelor de racord sau a
conectorilor din materiale combustibile clasa CA2a ÷ CA2d (C1 ÷ C4).
Construcţia tablourilor va permite racordarea cablurilor şi tuburilor de
protecţie în zonele de acces (panoul superior şi/sau inferior), prin asigurarea de
presetupe corespunzătoare şi spaţiu suficient în interior pentru desfăşurarea
conductoarelor.
Conductoarele interioare nu trebuie să fie supuse la solicitări în
exploatare (deschidere uşi acces, desfacere panouri protecţie).
Tablourile electrice trebuie să fie astfel construite încât sa respecte
schema electrică şi gradul de protecţie al instalaţiei.
Tablourile vor fi prevăzute cu uşă frontală, asigurată cu sistem special de
încuiere, care să permită numai accesul personalului specializat.
 Conexiunile interioare tablourilor se vor executa cu conductoare izolate
de cupru.
Borna de racordare a conductorului NEUTRU trebuie să fie montată
lângă bornele fazelor asociate ale circuitului respectiv şi marcată prin semnul de
protecţie.
Tablourile electrice vor fi prevăzute cu întrerupătoare generale a căror
poziţie de conectare - deconectare va fi vizibilă.
Echipamentul electric introdus în tablouri trebuie să fie de tipul cu
legături faţă. În interiorul tabloului, aparatele cu funcţiuni sau tensiuni diferite,
se vor grupa vizibil şi marca în consecinţă.
Aparatele, conectorii şi conductoarele din interiorul tablourilor vor fi
astfel instalate şi etichetate încât să fie uşor accesibile şi de identificat, pentru
manevre, verificări şi intervenţii.
Tablourile electrice vor fi însoţite în mod obligatoriu de:
- dispozitive auxiliare de manevră;
- elementele de asamblare ale aparatelor auxiliare care se transportă
separat, pentru a fi montate la faţa locului.;
- piese de rezervă a căror frecvenţă de înlocuire reclamă acest lucru;
- date tehnice despre aparatajul de măsură, comandă şi automatizare din
componenţa tabloului, inclusiv certificatele de calitate de la furnizorii acestora;
- cartea tehnica a tabloului, care va cuprinde schemele electrice
monofilare şi desfăşurate, buletinele de încercare, certificatele de calitate şi
elementele de identificare a tabloului (denumire, furnizor, data fabricaţiei, etc.).
Tablourile electrice se vor monta într-o ghenă zidită/aparent astfel încât
înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească
2,3 m şi lateral minim 1,4 m de orice conductă metalică. Fac excepţie tablourile
din locuinţele pentru care se admite o înălţime de cel mult 2,5 m.
Tablourile de distribuţie trebuie montate vertical şi fixate sigur pentru
evitarea vibraţiilor.
 Tabloul electric va avea grad de protecţie minim IP 30.
Carcasele tablourilor electrice şi elementele lor de susţinere se
protejează împotriva coroziunii şi se vor racorda în mod obligatoriu la
priza de pământ.
Nulul de protecţie se vor lega la priza de pământ respectiv centura de
împământare printr-o piesă de separare şi cu platbandă OL-Zn 25x4 mm.
Aparatele de protecţie, de comandă, de separare, elementele de conectare
etc., cât şi circuitele de intrare şi de ieşire din tablourile de distribuţie, se
etichetează clar şi vizibil astfel încât să fie uşor de identificat pentru manevre,
reparaţii şi verificări. Pe etichetele siguranţelor fuzibile se menţionează şi
curenţii nominali ai acestora.
4.4.7. Instalaţia de legare la pământ
Instalaţia de legare la pământ este compusă din:
- priza exterioară (artificială);
- conductoarele principale de legare la pământ;
- conductoarele de ramificaţie.
Priza artificială va fi constituită din:
- ţevi de oţel zincate cu diametrul 2 ½”, lungimea 3 m şi grosimea
materialului de minim 3,5 mm. Ţevile se vor planta vertical în pământ cu partea
superioara la minim 0,5 m;
- elementele de legătură între electrozi şi între celelalte elemente de priză
artificială, constituite din platbandă de oţel zincat 40x4 mm.
Conductoarele de ramificaţie de la priza exterioară la echipamente sau
alte părţi metalice ce pot fi puse accidental sub tensiune prin defect de izolaţie
se va face cu conductoare din platbandă Ol-Zn 25x4 mm sau conductor de
cupru cu secţiunea de 16 mm².
Protecţia împotriva trăsnetului se va asigura printr-o instalaţie cuprinzând
elemente de captare tip tije de captare de circa 30..50 cm înălţime, elemente de
coborâre şi priza de pământ.
 La executarea prizei se trasează conturul pe care se vor dispune electrozii,
contur care trebuie să fie la minimum 1 m distanţă de orice latură a clădirii la
care se monteaza priza. Şanţul trebuie sa aibă adâncimea de minimum 0,6 m şi o
lăţime de 0,4-0,5 m. După execuţia şanţului se trece la baterea electrozilor
verticali. Pentru protecţia capului ţevilor se va utiliza un capac metalic de
protecţie. Legătura dintre electrozii verticali şi cei orizontali se va face prin
sudură.
4.5. Protecţia instalaţiilor electrice
Se vor monta dispozitive de protecţie cu caracteristicile tehnice prevăzute
în proiect. Utilizarea altor dispozitive de protecţie decât cele prevăzute în
proiect, se va face numai cu avizul proiectantului.
4.5.1 Protecţia împotriva şocurilor electrice
La execuţia instalaţiilor electrice interioare se vor aplica măsuri pentru
protecţia utilizatorilor (persoane şi animale) împotriva şocurilor electrice
datorate atingerii directe sau indirecte.
Toate materialele şi echipamentele electrice, vor avea asigurată protecţia
împotriva atingerii directe a părţilor active.
Protecţia împotriva atingerii directe se realizează prin una din
următoarele măsuri:
- izolarea părţilor active (protecţie completă);
- prevederea de bariere sau carcase în interiorul cărora să se găsească
părţile active (protecţie completă);
- instalarea unor obstacole care să împiedice atingerile întâmplătoare cu
părţile active (protecţie parţială);
-instalarea părţilor active în afara zonei de accesibilitate (protecţie
parţială).
Toate masele instalaţiei electrice interioare trebuie să fie prevăzute cu cel
puţin o măsură de protecţie împotriva atingerilor indirecte.
 Protecţia împotriva atingerilor indirecte se poate realiza prin măsuri de
protecţie "fară întreruperea alimentării" şi se poate face cu următoarele
mijloace:
- folosirea materialelor şi echipamentelor de clasă II, conform SR CEI-
60536;
- izolarea amplasamentelor, conform SR CEI-60364-4-41;
- separarea de protecţie;
- amplasarea la distanţă sau intercalarea de obstacole;
- executarea legăturilor de echipotenţializare, nelegate de pământ;
- legarea la pământ a carcaselor care accidental pot fi puse sub tensiune.
Protecţia contra atingerilor indirecte se realizează şi cu măsuri de
protecţie prin "întreruperea automată a alimentării" şi cu dispozitive de protecţie
alese în coordonare cu schemele de legare le pământ.
4.5.2 Protecţia mecanică si etanşări
Protecţia mecanică
Cablurile electrice şi conductoarele montate în tuburi aparente, (din
PVC), se vor proteja cu ţevi din oţel, profile din oţel laminat, jgheaburi
metalice, în următoarele locuri:
- în interiorul construcţiei, pe înălţimea de minim 1,5 m de la pardoseală;
- în exteriorul construcţiei, pe înălţimea de minim 1,5 m de la sol şi până
la 0,3 sub nivelul solului.
Etanşări
La trecerea prin elementele de construcţie, cablurile electrice se vor
proteja în tuburi din PVC sau în ţevi metalice, după care sa va etanşa atât spaţiul
între elementele dintre construcţie şi tub, respectiv ţeava, cu ipsos şi ciment, cât
şi spaţiul între tub, respectiv ţeava şi cablu, cu mastic siliconic 5". La utilajele şi
aparatele unde există presetupe de etanşare se va corela diametrul acestora cu
diametrul cablului de alimentare.
 5. CONDIŢII DE LIVRARE, TRANSPORT, MANIPULARE,
DEPOZITARE
Transportul şi depozitarea materialelor se va efectua în condiţii care sa
asigure integritatea şi funcţionalitatea lor, luându-se măsuri pentru a nu se
deteriora şi a pătrunde apa în ambalaje.
Echipamentele şi tablourile electrice trebuie sa fie prevăzute cu o plăcuţă
indicatoare pe care se marchează vizibil cel puţin următoarele date:
 marca de fabrica a întreprinderii producătoare;
 modul de identificare al tabloului (tip, denumire);
 seria şi data fabricaţiei;
 tensiunea, frecvenţa, curentul nominal;
Ambalarea se face individual în folie de polietilenă.
Ambalajele trebuie să fie prevăzute cu etichete care să conţină
următoarele date:
- marca de fabrica a întreprinderii furnizoare;
- date de identificare (tip, denumire);
- semnul avertizor pentru produse fragile.
Manipularea se face cu grijă, evitându-se loviturile şi zdruncinăturile.
Depozitarea echipamentelor, aparatelor si tablourilor electrice se va face
în locuri lipsite de agenţi corozivi, respectând instrucţiunile de utilizare. Astfel
depozitarea se va face în încăperi cu atmosferă neutră, la o temperatură cuprinsă
între 0 şi +40oC şi umiditate relativă a aerului de max. 80% la +20°C.
Cablurile electrice se vor livra pe tamburi, închişi la exterior, cu
lungimea pe cât posibil apropiate celor necesare la instalare. La transport şi
manipulare se va evita deteriorarea cablurilor pe tamburi.
6. VERIFICAREA INSTALAŢIEI ELECTRICE
6.1 Domeniul de aplicare
 Instalaţiile electrice se dau în exploatare numai după ce s-au executat
lucrările principale de organizare şi exploatare şi anume:
- încadrarea cu personal tehnic corespunzător, instruit asupra atribuţiilor
ce-i revin şi dotat cu echipamentul şi aparatura necesară exploatării;
- întocmirea şi distribuirea sau afişarea instrucţiunilor de exploatare la
locurile de muncă în care complexitatea operaţiilor de executat le pretind;
- asigurarea documentaţiei tehnice a instalaţiilor (schemele electrice de
principiu şi de montaj, jurnalele de cabluri) care să conţină realitatea execuţiei;
- asigurarea unui stoc de rezervă minimal de aparataj corespunzător
specificului şi importanţei instalaţiilor respective. Punerea în funcţiune şi darea
in exploatare a instalaţiilor se face în conformitate cu precizările din
regulamentul de exploatare tehnică a instalaţiilor electrice din întreprinderi
industriale si similare.
Verificarea instalaţiei electrice se va efectua de către executant şi anume:
- în timpul execuţiei se va face o verificare preliminară;
- după execuţia instalaţiei se va face o verificare definitivă.
Înainte de începerea fiecărei probe se vor verifica condiţiile tehnice şi
organizatorice, astfel încât să fie exclusă posibilitatea defectării instalaţiilor sau
accidentării personalului de deservire.
6.2 Verificare preliminară
Se verifică calitatea tuburilor ce se montează în cofraje înainte de montaj
se verifică continuitatea electrică a conductoarelor şi cablurilor electrice.
După montaj şi înaintea acoperirii cu tencuială a tuburilor, se verifică
continuitatea electrică a fiecărui circuit aferent instalaţiei.
Se verifică aparatele electrice.
6.3 Verificare definitivă
Cuprinde:
- verificarea prin examinare vizuală,
- verificarea prin încercări.
 6.3.1 Verificarea definitivă prin examinarea vizuală
Se verifică dacă:
- au fost aplicate măsurile pentru protecţia împotriva şocurilor electrice
prin atingere directă (ex. distanţele prescrise, etc.) prevăzute în proiect;
- au fost executate etanşări contra propagării focului;
- montarea dispozitivelor de protecţie s-a executat conform proiectului;
- dispozitivele de separare şi comandă au fost prevăzute şi amplasate la
locurile indicate de proiectant;
- materialele, aparatele, echipamentele sunt agrementate tehnic şi dacă au
fost
amplasate în conformitate cu condiţiile impuse de influenţele externe;
- culorile de marcare a conductoarelor şi cablurilor electrice sunt cele
impuse de caietul de sarcini;
- materialele, aparatele, echipamentele au fost amplasate astfel încât să fie
accesibile pentru verificări, reparaţii şi dacă este asigurată funcţionarea fără
pericole pentru persoane şi alte instalaţii.
6.3.2 Verificarea definitivă prin încercări
În măsura în care sunt aplicabile se vor efectua în următoarea ordine:
- încercarea continuităţii conductoarelor de protecţie şi a legăturilor de
egalizare a potenţialelor cu o sursă de tensiune de 4 - 24 V (în gol), în curent
continuu sau alternativ şi un curent de minimum 0,2 A;
- măsurarea rezistenţei de izolaţie, cu instalaţia deconectată de la
alimentare, în curent continuu cu tensiunea de încercare de 500 V şi un curent
de 1 mA. Valoarea rezistenţei de izolaţie trebuie să fie cel puţin egală cu 0,5
MΏ, între:
- conductoarele active luate două câte două;
- fiecare conductor activ şi pământ.
Verificarea protectiei prin intreruperea automata a alimentarii se va face:
 - verificându-se functionarea dispozitivelor de protectie prin simulări de
defecte;
- verificându-se continuitatea electrică a legăturii de protecţie;
- verificându-se valoarea rezisţentei de dispersie a prizei de pământ.
Verificarea rezistenţei de dispersie se face conform normelor in vigoare.
Valorile măsurate trebuie să fie de cel mult:
- 1Ω dacă priza de pământ este comună atât pentru instalaţia de legare la
pământ cât şi pentru instalaţia de paratrăsnet;
- 4 Ω dacă priza de pământ este numai pentru instalaţia de legare la
pământ;
-10 Ω dacă priza de pământ este numai pentru instalaţia de paratrăsnet.
La verificarea instalaţiilor electrice ale construcţiei se vor respecta şi
prevederile din “Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi
a instalaţiilor aferente”, indicativ C56 şi “Ghidul criteriilor de performanţă
pentru instalaţiile electrice”. La verificarea sistemelor de protecţie împotriva
şocurilor electrice, trebuie respectate şi prevederile din normativul PE 116.
Punerea sub tensiune a instalaţiilor electrice la consumator se va face
numai după verificarea ei de către furnizorul de energie electrică, conform
prevederilor din regulamentul PE 932.
Verificarea lucrarilor ascunse se realizează pe parcursul executării
acestora prin: verificări prin examinare vizuală şi verificări prin încercări şi se
întocmesc procese verbale care se ataşează la procesele verbale de recepţie.
6.4. Verificarea instalaţiei de legare la pământ
Înainte de darea în exploatare a instalaţiei de legare la pământ, se va
executa verificarea acesteia pe baza documentaţiei de proiectare şi a procesului
verbal de lucrări ascunse.
Operaţiile ce se execută cu acest prilej sunt următoarele:
- verificarea locală prin dezgroparea prizei în zone caracteristice
(îmbinari, suduri, coborâri) din pământ;
 - verificarea stării legăturilor între elementele instalaţiei de legare la
pământ (a continuităţii legăturii electrice de la tabloul de distribuţie la priză);
- măsurarea rezistenţei de dispersie a instalaţiei de legare la pământ.
Dezgroparea prizei în zonele ei caracteristice nu este obligatorie dacă
există proces verbal de lucrări ascunse între executantul lucrării şi proiectant
privind executarea prizei.
Rezultatele obţinute la măsurători precum şi constatările făcute referitor
la conectarea tuturor aparatelor la pământ, se vor trece în buletine de verificare
ce se intocmesc cu ocazia măsurătorilor prizei de pământ.
Dacă măsurătoarea este efectuată de executantul lucrării, beneficiarul este
obligat sa facă verificări prin sondaj ale datelor cuprinse în buletin.
Recepţia instalaţiei electrice se va face în prezenţa investitorului şi se
efectuează în conformitate cu:
Normativul pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi a
instalaţiilor aferente - C56-02
Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente
acestora, nr. 273/1994.
La recepţie se verifică dacă s-au respectat condiţiile tehnice impuse de
legile, normativele şi standardele în vigoare, dacă s-a respectat proiectul precum
şi prescripţiile din memoriul tehnic şi din prezentul caiet de sarcini. După
efectuarea verificării definitive prin examinare vizuală se va întocmi procesul
verbal de recepţie în prezenţa investitorului, dacă instalaţia corespunde în
totalitate proiectului.
La execuţia şi exploatarea instalaţiilor se vor respecta prevederile: I7-
2011; SREN 60079-14/2002; SREN 50014/1995, Norme Generale de Protecţia
Muncii.
6.5. Verificări, încercări şi probe în perioada de garanţie
Probele de garanţie constau din buna funcţionare a instalaţiei pe toată
perioada de garanţie.
 Dacă apar defecţiuni şi neîcadrări în parametri în perioada de garanţie
beneficiarul are dreptul să ceară remedierea defecţiunilor, daune de la furnizor
sau respingerea furniturii.
Dacă perioada de garanţie se termină fără probleme, se efectuează
recepţia contractuală a instalaţiei, încheindu-se un proces verbal prin care se
confirmă că furnizorii şi executanţii şi-au îndeplinit cantitativ şi calitativ
obligaţiile contractuale.
7. REGLEMENTĂRI PRIVIND CONDIŢIILE TEHNICE,
TEHNOLOGICE ŞI DE VERIFICARE A INSTALAŢIILOR
ELECTRICE:
7.1. Reglementări cu caracter republican:
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii;
- Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a
proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor aprobat prin HG 925/95;
- Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi
echipamente noi în construcţii aprobat prin HG 392/94;
- Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
acestora aprobat cu HG 273/94;
- Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor,
aprobat cu HG nr. 261/94;
- Ordonanţă de urgenţă privind energia electrică şi termică aprobată cu
HG 63/98;
- Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a
mijloacelor fixe, aprobat cu HG nr. 964/98.
7.2. Standarde
- STAS 3009- 90 - Lămpi electrice cu incandescentă de format normal.
Tensiuni şi puteri nominale;
- SR EN 60081:2003 - Lămpi fluorescente cu doua socluri.Prescriptii de
performanta;
 - STAS R / 9321-93 - Prefabricate electrice de joasă tensiune;
- STAS 2612-87 - Protecţia împotriva electrocutării. Limite admise;
- STAS 3184/3;4-88 - Prize, fişe şi cuple pentru instalaţii electrice până la
380 V.c.a. şi 250 V şi până la 25 A. Condiţii tehnice generale de calitate;
- STAS EN 60598-1, 2-2015 - Corpuri de iluminat. Prescripţii generale şi
speciale;
- SR CEI 60050(826)-2006 - Vocabular electrotehnic internaţional.
Instalaţii electrice în construcţii;
- SR EN 50525-2-51:2011 - Cabluri electrice.Cabluri de energie de joasa
tensiune cu tensiunea nominala pana la 450/750V,inclusiv;
- SR EN 60529-95/A1:2003 - Grade de protecţie asigurate prin carcase
(cod IP);
- SR CEI 60255-127:2015 - Relee de masura si dispozitive de protectie;
- SR CEI 60757-93 - Cod pentru notarea culorilor;
- SR CEI 60898-1-2004 - Aparate electrice mici. Întrerupătoare automate
pentru protectia la supracurenti pentru instalatii casnice şi similare;
- SR CEI 60947-2; 3; 4 - Aparataj de joasă tensiune. Întrerupătoare,
contactoare;
- STAS 8114-4-9 - Aparate (corpuri) de iluminat. Condiţii tehnice
generale;
- STAS 9436/1-73 - Cabluri şi conducte electrice. Clasificare şi
simbolizare;
- SR EN 61386-1:2009- Sisteme de tuburi de protectie pentru
directionarea cablajului;
- STAS 10.955-77 - Cabluri electrice. Calculul curentului admisibil în
cabluri, în regim permanent. Prescripţii;
- STAS 6865-89 - Conducte cu izolaţie de PVC pentru instalaţii electrice
fixe;
 - STAS 2612-1987. Protecţia împotriva electrocutării – limite
admisibile;
- CEI 947/1 - Aparataj de joasă tensiune;
- EN 60529 - Grade normale de protecţie asigurate prin carcasare;
- SR 6646/1,2,3 - Iluminat artificial;
- SR EN 60598-2-22:2015 - Corpuri de iluminat;
- SR EN 61386-1:2009 - Sisteme de tuburi de protectie pentru
directionarea cablajului. Partea 1: Prescriptii generale;
- STAS 6855 - Conductoare cu izolaţie din PVC, pentru instalaţii
electrice fixe;
- STAS 7290 - Lămpi electrice cu descărcări în gaze;
- CEI 446 - Identificarea conductoarelor prin culori sau repere numerice.
7.3. Norme si normative
- I7-2011 - Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea
instalaţiilor electrice aferente cladirilor;
- NTE 007-2008 - Normativ de proiectarea şi execuţia reţelelor de
cabluri electrice;
- P118/1999 – Norme tehnice pentru proiectarea si realizarea
constructiilor privind protectia la foc;
- MMSS-2002 - Norme specifice de securitatea muncii pentru
transportul şi distribuţia energiei electrice (N-65);
- NP-061-2002 - Normativ de proiectarea şi executarea sistemelor de
iluminat artificial din clădiri;
- PE 116/94 - Normativ de încercări şi măsurători la echipamentele si
instalaţiile electrice;
- C56/2002 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor
de construcţii şi instalaţii aferente;
- C300 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe perioada
execuţiei lucrărilor;
 - Legea 10/1995, privind calitatea în construcţii;
- HG 925/1995, privind aprobarea Regulamentului de verificare şi
expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor de construcţii;
- HG 261/1994, privind aprobarea:
* Regulamentului privind conducerea si asigurarea calităţii
construcţiilor;
* Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a
construcţiilor;
* Regulamentului privind urmărirea comportării în exploatare,
intervenţii în timp şi postutilizarea construcţiilor.

4.INSTALAȚII STINGERE CU HIDRANTI

1. Generalitati
La solicitarea beneficiarului, proiectantul a elaborat documentaţia tehnică
privind realizarea instalatiilor termice, faza P.TH.+D.E. pentru investitia
,,Reabilitare termica si energetica cladire administrativa ce urmează a fi
edificată.
Clasa de importanta a cladirii conform P118/1999: B;
Clasa de importanta, conform Legii 10 - 1995: III;
 Riscul de incediu: In ansamblu, imobilul este cu risc mic de incendiu;
Gradul de rezistenta la foc: Imobilul se incadreaza in gradul II de
rezistenta la foc;
Existanta zonelor cu risc de explozie determinat de amestecuri
explozive de gaze sau praf combustibil, conform NP 099 - 2005 -
Nu exista spatii cu risc de explozie.
Proiectul a fost intocmit conform Normativelor si Standardelor in vigoare
pentru acest gen de constructii, pe baza planurilor de arhitectura si prin
coordonarea cu celelalte tipuri de instalatii.
Instalatiile se vor executa cu respectarea prevederilor prevederilor -
Normativului pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de
stingere a incendiilor, indicativ P118-2/2013.

NOTE:

a) Prezentul caiet de sarcini se va citi impreuna cu instructiunile date de

furnizorul de materiale si echipamente pentru: transportul conductelor,
fitingurilor, armaturilor, obiectelor sanitare, accesoriilor, echipamentelor
functionale etc.; stocarea si manipularea !or la locul de punere in opera;
pregatirea conductelor, fitingurilor, armaturilor si gamiturilor de etansare
tunde este cazul) pentru montare; montarea propriu-zisa a conductelor,
armaturilor, compensatorilor, obiectelor sanitare, echipamentelor functionale
etc.; probele de presiune, etanseitate si functionare; instructiuni pentru conditii
speciale tmontare in subsol, ingropat sau aparent, montat in exterior, ingropat).

b) Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestor

conducte, fie la fumizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor
specialisti de la firma fumizoare.

c) Antreprenorul are obligatia sa trimita catre proiectant toate fisele telmice ale
echipamentaelor si materialelor ce var fi achizitionate pentru aprobare

Instalatiile interioare de stins incendiu cuprind: retele de conducte,

fitinguri, armaturi montate pe retele de conducte.
Baza de proiectare o constituie:
-avizele obtinute;
- tema de proiectare;
-proiectul de autorizatie de construire;
- planurile de arhtectura si constructii;
-Normativul de proiectare si executarea instalatiilor sanitare I9-2015;
- Pl18/2 - 2013-Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea
 instalatiilor de stingere a incendiilor
- Pl18-Normativ de protectie la foc;

2. Verificarea materialelor
Inainte de punerea in opera, conductele si fitingurile vor fi verificate in
vederea depistarii unor deficiente care ar putea sa afecteze montajul sau
conditiile de exploatare ale instalatiilor.
Verificarea se va face prin :
- control vizual;
- controlul dimensiunilor, si dupa caz se vor lua masuri de remediere a
eventualelor deficiente;
Controlul vizual va urmari ca:
- tevile sa fie drepte, stratul de zinc sa fie uniform;
- suprafata interioara si exterioara sa fie neteda, fara fisuri sau cojeli;
- suprafata filetului sa nu aiba deformari, zgarieturi care sa pericliteze
etansarea imbinarilor.
Controlul dimensiunilor va urmari ca abaterile dimensionale la diametrul
exterior mediu al tevilor si la diametrul interior al mufelor fitingurilor, sa se
incadreze in cele admise in standardele de produs.
Materialele gasite necorespunzatoare nu vor fi puse in opera. La cele care
pot fi remediate se va avea in vedere ca prin operatiile de corectie sa nu se
distruga stratul de zinc.

3. Manipularea, transportarea si depozitarea materialelor

Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica si
securitate a muncii si in asa fel incit acestea sa nu se deterioreze si sa nu se
inregistreze accidente din rindul personalului manipulator.
Pentru aceasta se va utiliza numai personal instruit.
Transportul materialelor se va face astfel incit sa nu se deterioreze
materialele iar personalul sa nu fie pus in pericol. Pastrarea si depozitarea
materialelor se va face in spatii de depozitare organizate in acest scop, in
conditii care sa asigure buna lor conservare.

4. Tehnologia de imbinare si fasonare

Imbinarea tevilor din otel zincate se va face prin fitinguri zincate, prin
flanse filetate, prin sudobrazare sau prin alte procedee agrementate tehnic.
Tevile drepte zincate cu diametrul sub 4” pecum si fitingurile sau
flansele destinate imbinarii prin filetare, vor avea filet care va corespunde STAS
402/88, care trebuie sa permita insurubarea pieselor cu mana pana la cel putin
jumatate si cel mult trei sferturi din lungimea filetului piesei.
Filetul poate fi cilindric sau conic.
Etansarea se va executa cu fuior de canepa imbibat cu pasta de miniu de
plumb sau pasta de grafit amestecata cu ulei de in dublu fiert sau alte materiale
de etansare omologate in acest scop.
Pentru imbinarea cap la cap a tevilor cu diametrul 2” – 4”, se poate utiliza
si procedeul de brazare. Acesta este o procedura de sudura oxiacetilenica, cu
flacara, la care materialul de adaos are temperatura de topire mai mica decit
temperatura de topire a zincului, realizandu-se in acest fel un cordon de sudura
care nu afecteaza stratul de zinc.
Utilizarea unui procedeu de brazare se va adopta numai daca acesta
dispune de certificatul de agrement tehnic, in care se specifica si presiunea de
regim pina la care rezista imbinarea rezultata.
Pentru realizarea imbinarilor prin flanse, etansarea imbinarilor se va face
cu garnituri confectionate din carton tSTAS-1733-89), unse cu pasta de miniu
de plumb sau grafit, imediat cu ulei de in fiert sau alte materiale omologate in
acest scop.
Garniturile nu vor obtura sectiunea de trecere a tevii, iar periferia
garniturii va ajunge pina la suruburile flansei. In locurile in care, pe timpul
exploatarii sunt necesare dese interventii se vor folosi racorduri olandeze. Orice
proces folosit pentru executie, prefabricare sau instalare a sistemului de
conducte cum ar fi: indoirea, strunjirea, filetarea, nu va reduce grosimea de
perete sub valoarea minima permisa si nu va afecta integritatea stratului de zinc.
Debitarea conductelor sa va face la lungimea din proiectul de executie
care sa cuprinda si lungimea suplimentara suficienta pentru a asigura cuplarea
corecta a tevilor drepte sau a subansamblelor telementelor prefabricate.

5. Executarea trecerilor prin plansee, pereti si fundatii

Trecerea conductelor prin plansee, pereti si fundatii se va face nurnai prin
golurile sau tuburile de protectie prevazute prin proiectul de rezistenta si mentionate
si in proiectul de specialitate.
Golurile si tuburile de protectie se vor prevedea in elernentele de structura
din faza de cofrare, contractorul lucrarilor de instalatii avand obligatia de a
verifica pozitionarea corecta a acestora si de a semnala proiectantului orice
neconcordanta.
Dupa executarea conductelor care traverseaza golurile interioare cladirii,
acestea se vor proteja cu dispozitive de protectie si etansare, rezistente la foc,
executate conf. detaliilor tip IPCT nr. 170 sau procurate de la furnizori autorizati
tagrementati). Rezistenta la foc va fi aceiasi cu rezistenta la foc a elementului de
constructie traversat.
La trecerea prin pereti catre incaperi si spatii cu destinatie speciala sau
medii periculoase se vor aplica prevederile si detaliile specifice.
 La trecerea prin fundatii se vor lasa, de la turnarea betonului, tuburi de
protectie care vor avea diametrul cu min. 150 mm mai mare decat diametrul
conductei, pentru a pennite executarea pantelor si montarea distantierelor tatelelor
de lemn) pentru protejarea hidroizolatiilor.

6. Conditii de montare a sistemului de conducte

Conductele se vor monta paralel cu elementele de constructii adiacente.
Panta minima a conductelor de alimentare cu apa va fi de 1% pentru asigurarea
aerisirii sau golirii.
La montajul aparent, in cazul conductelor paralele, izolate sau neizolate,
distanta minima intre suprafetele finite ale acestora sau intre suprafata finita a
conductelor si suprafata finita a elementelor de constructii adiacente va fi de
minim 10cm.
La trecerea prin pereti si plansee conductele de apa se vor monta in
golurile prevazute in proiect sau in tuburi de protectie. Partea superioara a
mansoanelor de protectie din incaperile dotate cu instalatii sanitare, va depasi
nivelul pardoselii finite cu 2-3 cm.
La trecerea conductelor prin elementele de constructie care au rol de
protectie la foc tpereti, plansee) se vor lua masuri de etansare a golurilor din
jurul acestora cu materiale rezistente la foc asigurandu-se limita de rezistenta la
foc a elementului de constructii strapuns.
In zonele de trecere prin plansee, pereti, plafoane si rosturile de tasare nu
se vor realiza imbinari ale conductelor.
Montarea robinetelor in sistem se face conform schemelor si a vederilor
in plan.
Se va urmari asigurarea unui spatiu suficient pentru executarea
manevrelor inchis-deschis, precum si pentru demontarea in vederea efectuarii
lucrarilor de remediere, reconditionare.
Robinetele se vor monta de regula cu tija indreptata in sus tin plan
vertical) dar
se admite si montarea cu tija inclinata pana la orizontala.
Racordarea la conducte a robinetelor prevazute cu flanse se realizeaza
prin strangere uniforma si gradata a piulitelor diametral opuse si in cruce.
Dupa montarea robinetului in sistem, inainte de inceperea probelor se va
verifica daca robinetul este cu obturatorul in pozitia complet deschis si sigilat in
aceasta pozitie astfel ca la curgerea fluidului de proba prin robinet sa spele
suprafetele de etansare ale sertarelor si scaunelor, eliminand orice urma de
particole tstropi de sudura, rugina,etc.) ramase in urma montajului si care ar
putea deteriora suprafetele de etansare la inchiderea obturatorului.

7. Confectionarea si montarea dispozitivelor de preluare a eforturilor

din conducte
 Pentru sustinerea instalatiei se vor folosi suporti pentru conducte de tip
MUPRO, HILTI sau similar. Distantele recomandate intre suporturile mobile
ale conductelor orizontale vor fi cele indicate in normativul I9/2015.
Langa ramificatii si in vecinatatea armaturilor de separare sau inchidere,
se vor monta suporti ficsi.

8. Probarea instalatiilor
In conformitate cu prevederile din Normativul I9/2015, conductele de
alimentare cu apa pentru incendiu vor fi supuse la urmatoarele incercari:
- incercarea de etanseitate la presiune la rece;
- incercarea de functionare a conductelor de alimentare cu apa de
incendiu.
Proba de etanseitate a unei retele permite sa se verifice daca montajul
imbinarilor a fost corect executat. Racordurile care alimenteaza hidrantii de
incendiu sunt supuse probelor in acelasi timp si in aceleasi conditii ca si reteaua
de distributie.
Fazele de efectuare a probei de de presiune sunt:
- instalarea agregatelor de pompare a apei la capatul conductei. La
instalarea
agregatelor de pompare se va avea in vedere ca apa sa fie refolosita la tronsonul
urmator;
- se monteaza vane de golire si robinete de aerisire ca si aparatele de
masura a
presiunii tmanometru);
- se deschid ventilele de dezaerisire;
- se umple conducta cu apa, se inchid robinetele de dezaerisire si se
continua
pomparea pana la realizarea presiunii de incercare care este egala cu 1.5 ori
presiunea
de regim tdar nu mai mica de 6 bar);
- durata de mentinere a presiunii este de 20 minute.
Daca apar defecte, dupa remedierea acestora, se va repeta incercarea in
aceleasi conditii. Rezultatele probelor de presiune se consemneaza intr-un
proces verbal, care face parte integranta din documentatia necesara la receptia
preliminara si definitiva a conductei.
Nu se vor executa probe pneumatice. Incercarea de functionare a
conductelor de alimentare cu apa de incendiu se efectueaza dupa ce s-au montat
armaturile si capetele de debitare a apei thidranti de incendiu interiori), precum
si toate echipamentele tagregate de pompare, hidrofoare etc).
Instalatia este pusa in stare de functionare, cu debit si presiune de regim.
Prin deschiderea succesiva a armaturilor de alimentare se verifica daca apa
ajunge la presiunea de utilizare la fiecare punct de consum.
 Prin deschiderea numarului de hidranti indicat in proiect, se verifica daca
se asigura simultaneitatea in functionare si debitul de calcul.

9. Norme de protectia muncii, Norme P.S.I.,Standarde si Normative in

vigoare
Potrivit Legii nr. 219/2006-Legea Sanatatii si Securitatii in Munca, s-au
avut in vedere:
 asigurarea conditiilor de igiena
 evitarea stagnarii apei in reteaua de distributie a apei potabile si a
altor retele de apa
 asigurarea conditiilor normale de munca si a masurilor pentru
evitarea accidentelor prin prevederea in proiect a conditiilor
conform prescriptiilor legislatiei in vigoare.

Normele de protectie a muncii si Normele P.S.I. se vor respecta pe tot

parcursul executiei lucrarilor. Proiectul de instalatii sanitare a fost intocmit
conform actelor normative generale si STAS-urilor in vigoare.

Acestea sunt:
 Legea nr.10/1995, republicata
 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora, aprobat prin HG nr.343/2017
 Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere
al cerintei de siguranta in exploatare, indicativ NP 068-02
 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, indicativ
C300-94
 Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor’’ aprobate
prin Ord. Ministrului Administraţiei şi Internelor Nr. 163/2007
 Normativului de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P
118/1999
 Normativ P118-2/2013, privind proiectarea, executarea şi
exploaterea instalaţiilor de stingere a incendiilor
 Normativul I9-2015 pentru proiectarea si executarea instalatiilor
sanitare
 STAS 1343/1–2006, Debite de calcul

10. Receptia si punerea in functiune

Receptionarea lucrarilor de alimentare cu apa este precedata de
controlulriguros al acestora, care cuprinde urmatoarele operatii:
- verificarea conductelor montate pe suporti;
- verificarea cotelor conductelor;
 - verificarea armaturilor si a accesoriilor;
- verificarea la presiune;
- verificarea protectiilor anticorozive.
Receptia lucrarilor se va realiza conform cu « Regulamentul de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora» aprobat cu HG-343 -
2017.
La receptie va participa in mod obligatoriu, in calitate de membru si un
delegat al unitatii care urmeaza sa asigure exploatarea si intretinerea retelei. La
receptia finala a lucrarilor , beneficiarul va solicita constructorului cartea
tehnica a lucrarii in care sa fie evidentiate cu cea mai mare precizie modul de
executie, eventualele modificari acceptate de proiectant si beneficiar, inclusiv
marcarea lucrarilor.
Realizarea lucrarilor in conformitate cu prevederile documentatiei va
asigura o calitate corespunzatoare a acestora si o buna fiabilitate. Cartea
constructiei, intocmita de antreprenor si prezentata la receptie va fi documentul
principal pe baza caruia se va realiza receptia finala.

11. Exploatarea si intretinerea instalatiilor de stingere

Intretinerea instalatiilor de hidranti interiori

Consta in principal in executarea urmatoarelor operatii :
- inspectie preventiva
- revizie preventiva
- reparatii curente
- reparatii pentru inlaturarea unor avarii
- masuri speciale pentru pregatirea exploatarii pe timp de iarna
In afara lucrarilor enumerate mai sus, in obligatia beneficiarului va intra
si luarea tuturor masurilor speciale ce se impun in vederea asigurarii unei
functionari corespunzatoare pe timp de iama, precum : golirea apei din
conductele neutilizate un interval de timp, etansarea hidrantilor, izolarea lor, etc.
Se recomanda ca executia lucrarilor de intretinere sa se faca in
urmatoarele intervale de timp :
- inspectia preventiva : zilnic, saptamanal si lunar
- revizia preventiva : o data la trei luni
- reparatii curente planificate : o data la trei luni.
Pentru intretinerea in bune conditii a instalatiilor de stingere, se va
constitui o echipa de revizie care va face verificarile periodice stabilite de catre
comisia tehnica a societatii, consemnand intr-un registru toate defectiunile ivite
si remedierile efectuate.
Instalatiile de alimentare si stingere cu apa, vor fi mentinute in
permanenta in buna stare de functionare.
 Este interzisa utilizarea in alte scopuri a instalatiilor pentru stingerea
incendiilor. Se va asigura in permanenta accesul la hidranti, locul acestora fiind
marcat cu indicatoare conform STAS 297/1980.
Instalatiile de alimentare cu apa pentru stingerea incendiilor trebuie astfel
intretinute si exploatate incat sa fie ferite de inghet, iar reviziile si reparatiile sa
se poata face cu usurinta, fara a se scoate din functiune intreaga instalatie.
Pe conductele instalatiilor de stingere a incendiilor nu se vor rezema sau
suspenda diverse obiecte, materiale si dispozitive. De asemenea, in apropierea
acestor instalatii nu se vor monta cabluri electrice care pot veni in contact cu
conductele de apa.
Conducerea societatii, comisia tehnica de prevenire si stingere a
incendiilor, trebuie sa cunoasca planul de amplasare a instalatiilor, surselor,
retelelor de apa si capacitatile lor, plan care va exista la comisia tehnica si la
sediul conducatorului societatii).
Hidrantii interiori vor fi dotati complet cu accesoriile si materialele
necesare in functie de ipotezele de stingere stabilite. Exemplu : furtun tip C in
role de 20 metri, cu racorduri si garnituri de asamblare tevi de refulare tip C si
chei de racord. Aceste materiale vor fi pastrate in cutiile hidrantilor.
Hidrantii vor fi vopsiti in culoare rosie de securitate si feriti de lovituri,
iar locul in jurul lor sa fie liber pentru a fi accesibil in caz de nevoie. Nu se vor
depozita diverse obiecte in cutiile hidrantilor.
Robinetele de pe conductele care alimenteaza hidrantii de incendiu se vor
sigila in pozitie deschisa pentru asigurarea in permanenta a debitului de apa si a
presiunii necesare. In caz de avarii, cand este necesara inchiderea acestor vane,
se vor scoate din circuit un numar cat mai redus de hidranti.

Exploatarea instalatiilor de hidranti interiori

Hidrantii de incendiu interiori vor fi mentinuti permanent in stare de
functionare. In acest scop se verifica periodic:
• modul de manevrare a robinetelor, urmarindu-se ca deschiderea,
respectiv inchiderea sa se faca usor si complet;
• starea furtunului sa fie corespunzatoare din punct de vedere calitativ,
astfel incat sa nu cedeze la presiunea apei;
• accesul la hidranti sa fie permanent liber; in acest scop nu se
depoziteaza materiale in fata hidrantilor sau pe hidranti.
Persoanele care lucreaza in incaperi prevazute cu hidranti de incendiu
interiori trebuie sa cunoasca modul de folosire a acestora.

Intretinerea si exploatarea instalatiilor de hidranti exteriori

Intretinerea instalatiilor consta in principal in executarea urmatoarelor
operatii :
- inspectie preventiva
- revizie preventiva
 - reparatii curente
- reparatii pentru inlaturarea unor avarii
- masuri speciale pentru pregatirea exploatarii pe timp de iama

Controlul si verificarea
Controlul si verificarea retelelor exterioare montate in sol se fac lunar
prin parcurgerea traseului si observarea :
- starii umpluturilor pe traseu
- starii umpluturilor in jurul caminelor si hidrantilor
- baltirii sau depozitarii de materiale pe traseul retelei sau pe camine
- starea caminelor
Pentru depistarea defectiunilor in stare incipienta, se recomanda ca in
timpul verificarii sa se foloseasca aparatura electronica de detectare.
In afara lucrarilor aratate mai sus in obligatia beneficiarului va intra si
luarea tuturor masurilor speciale ce se impun in vederea asigurarii unei
functionari corespunzatoare pe timp de iarna, ca golirea apei din conductele
neutilizate, etansarea si izolarea hidrantilor, etc.
Revizia retelei se face de doua ori pe an, de regula inainte si dupa
perioada de inghet.
Se recomanda ca executia lucrarilor de intretinere sa se faca in
urmatoarele intervale de timp :
- inspectie preventiva (zilnica, saptamiinala, lunara)
- revizia preventiva (o data la 3 luni)
- reparatii curente planificate (o data la 3 luni)
Pentru intretinerea in bune conditii a instalatiilor de stingere se va
constilui o echipa de revizie care va face verificarile periodice stabilite de catre
comisia tehnica a societatii, enumerate anterior consemnandu se intr-un registru
toate defectiunile ivite si remedierile efectuate.
Reparafii curente
Defectiunile frecvent intalnite la retelele de alimentare cu apa sunt
mentionate in anexele 1 si 2 a normativului I.9/2015 (conducte si armaturi), si
trebuie remediate indata ce au fost sesizate.
Se va da o atentie deosebita modului de umplere cu pamamt a transeei
dupa efectuarea reparatiei pentru a evita spargerea tubului prin lovire cu corp
dur.
Dupa efectuarea reparatiei si umplerea cu pamant a transeei, este
obligatorie aducerea terenului la starea initiala (anterioara ivirii defectiunii).
Reparatii capitale
Reparatiile capitale se planifica functie de starea generala a retelei si
consta in inlocuirea unor portiuni de retea sau / si a unor accesorii (vane,
hidranti, etc.) care au suferit deteriorari avansate.
Reparatii accidentale
 Reparatii accidentale se fac ori de cate ori apare o defectiune sau o avarie
de retea.
Curatarea, spalarea si dezinfectarea retelei
Retelele de alimentare cu apa montate direct in sol sunt expuse
impurificarii apei. Cauzele care pot conduce la degradarea calitatii apei sunt :
- interventiile efectuate pentru remedierea defectiunilor la conducte,
imbinari, armaturi si accesorii, fara sa se ia masuri corespunzatoare pentru
evitarea impurificarii apei;
- materialul de imbinare;
- infiltratiile de apadin terenul invecinat prin neetanseitatile conductelor si
a imbinarilor;
- stagnarea timp indelungat a apei in unele ramificatii.
Pentru mentinerea calitatii apei la parametri normali si pentru eliminarea
depunerilor din conducte care reduc sectiunea utila a acesteia, este necesar ca,
periodic, retelele sa fie curatate, spalate si dezinfectate.
Curatarea, spalarea si dezinfectarea retelei se efectueaza la intervale de 3-
5 ani sau atunci cand se constata alterarea calitatii apei sau cand s-au produs
depuneri in conducta si intodeauna dupa efectuarea unor reparatii sau extinderi.
Curatarea conductelor se va face cu ajutorul unor dispozitive adecvate
(razuitoare, perii, busoane din burete de material plastic armat, cabluri, etc.).
Este interzisa utilizarea in alte scopuri ale instalatiilor, utilajelor,
mijloacelor si materialelor pentru stingerea incendiilor. Se va asigura in
permanenta accesul usor a masinilor de pompieri la sursele de alimentare cu
apa, hidranti, precum si la celelalte instalatii si mijloace pentru stingerea
incendiilor.
Locul acestora va fi marcat conform STAS 297/1-1988 §i 297/2-1992.
Sursele si retelele de alimentare cu apa pentru stingerea incendiilor
trebuie astfel intretinute si exploatate astfel incat sa fie ferite de inghet, iar
reviziile si reparatiile sa se poata face cu usurinta si in cel mai scurt timp, fara a
scoate din functiune intreaga instalatie.
Apa folosita pentru stingerea incendiilor trebuie sa fie lipsita de produse
petroliere sau alte produse combustibile.
Hidrantii supraterani vor fi vopsiti in culoare rosu de securitate, feriti de
lovituri, iar locul in jurul lor sa fie liber pentru a fi accesibil in caz de nevoie.
In cazul in care golirea hidrantului nu se produce dupa inchiderea
robinetului sau, se va proceda la desfundarea orificiului de golire de la partea
inferioara a hidrantului ca si la eliminarea cauzei care a produs infundarea
orificiului.
Inainte de inceperea perioadei de inghet se va controla buna functionare
a hidrantilor, golirea corpului acestora de apa pentru a evita deteriorarea cauzata
de inghet.
Nu este permisa folosirea solutiei de apa sarata pentru a impiedica
inghetul la hidrant, din cauza efectului coroziv
 Vanele (robinetele) de pe conductele care alimenteaza hidrantii de
incendiu vor fi sigilate in pozitia "DESCHIS" pentru asigurarea in permanenta
a debitului de apa si a presiunii necesare la stingerea incendiilor.
Periodic se va face verilicarea modului de imbinare a robinetelor de
inchidere si de golire a hidrantilor exteriori luandu-se masuri de reparare si
inlocuire a robinetelor defecte.
Pastrarea substantelor chimice pentru combaterea incendiilor se va face in
conditii care sa nu permita alterarea lor.

12. Instructiuni pentru utilizarea instalatiilor de incendiu

Beneficiarul lucrarii va avea intocmite instructiuni pentru utilizarea
instalatiilor in caz de incendiu dupa continutul cadru expus in continuare :
• La darea alarmei de inceput a unui incendiu in incinta, toate instalatiile
de combatere a incendiului se considera apte din punct de vedere tehnic
scopului prevazut.
• La declansarea unui incendiu se da alarma, apoi se constata locul unde
s-a declansat incendiul, intensitatea lui, posibilitatile de extindere.
• Imediat dupa stabilirea locului si a caracteristicilor focului se intervine
la baza lui cu mijloace de prima interventie, conform cu instructiunile si
variantelor de actionare ce s-au stabilit cu personalul de deservire, utilizandu-se,
in principal stingatoarele portative si transportabile.
• In aceasta perioada se anunta formatia civila de pompieri, formatia
militara de pompieri cea mai apropiata, conducerea societatii.
• Se vor scoate de sub tensiune instalatiile electrice de forta si de iluminat
tehnologic.
• Daca nu se controleaza si stinge focul cu mijloacele de prima
interventie, se vor pune in functiune hidrantii interiri si ulterior cei exteriori
pana la sosirea echipei de pompieri.