Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Cadastru, Geodezie și Construcții


Catedra „Construcții și Mecanica Structurilor”

Lucrare de laborator №1
Tema: Etalonarea tensometrilor electrici de rezistență
Disciplina: Metrologia în construcții

Elaborat: st. gr. CIC-1302


Brașoveanu Victor
Verificat: conf. univ.
Sîrbu Teodor

Chișinău 2016
Tema lucrării: Etalonarea tensometrilor electrici de rezistență

Scopul lucrării: deteminarea valorii unei diviziuni a cadranului aparatului tensometric SIMT-3
(sistema de informare și măsurări tensometrice СИИТ-3) la conlucrarea cu tensometrii electrici de
rezistență; obținerea deprinderilor practice de lucru cu aparatele electrice de măsurări și a deprinderilor
de prelucrare a informației experimentale, studierea schemei constructive a instalației de tarificare.

1. Noțiuni generale
Etalonarea tensometrilor electrici se efectuează la instalația de tarificare (figura 1). Elementul de
bază al instalației o constituie grinda de încovoiere pură. Ea este montată pe două reazeme, este
solicitată la încovoiere cu ajutorul unei pîrghii cu filet prin intermediul unei traverse, care transmite
efortul consolelor grinzii respective.

Figura 1. Schema instalației de calibrare:


1-grinda; 2-reazem fix; 3-reazem mobil; 4-dispozitiv de încărcare;
5-indicator cu tijă; 6-traductor electric de rezistență

Pe grinda de încovoiere simplă sunt încleiați tensometrii electrici activi – Ra (în număr de 16
bucăți), care sunt conectați la aparatul SIMT-3 după schema unei pătrimi a punții exterioare electrice de
măsurare ce conlucrează cu tensorezistori de compensare Rc, care sunt încleiați pe o placă metalică ce se
află în aceleași condiții termoclimatice ca tensorezistorii activi. În lucrarea de față valoarea unei
diviziuni a aparatelor este exprimată în unități relative de deformație: 1 U.R.D.=1·10-6.
Conform etalonării uzinei producătoare, pentru aparatul SIMT-3 la folosirea tensorezistoarelor
cu sensibilitatea ks=2.0, valoarea diviziunii la conectare va fi:
- 4 U.R.D. pentru schema 1/4 punte;

2
- 2 U.R.D. pentru schema 1/2 punte;
- 1 U.R.D. pentru schema punții depline.
În lucrarea de față sunt folosite tensorezistoare cu sensibilitatea ks≠2.0. Totodată, asupra
indicațiilor de măsurare a aparatelor mai influențează rezistența întrerupătoarelor, locurile de lipire și
rezistența cablului de montaj.
Pentru determinarea valorii diviziunii a cadranului aparatelor de măsurat SIMT-3, grinzii i se
comunică o săgeată de încovoiere, care poate fi exprimată teoretic prin deformațiile specifice de calcul
ale grinzii cu relația:
4h
 f
l2
Momentul de încovoiere în deschizătură: M  F  l1

l F  l1  l 2
Săgeata de încovoiere în punctul x  : f 
2 8 E  I
Momentul de încovoiere se exprimă prin tensiune: M   Wk
  Wk   E  Wk
Se înlocuiește: F  l1   Wk , de unde: F  . Aplicînd legea lui Hooke se obține: F  , și
l1 l1
8  E  Ix  f
respectiv: F  .
l1  l 2
Wx    l 2 b  h2 b  h3
Săgeata de încovoiere va fi: f  . În această expresie se înlocuiește: Wx  și Ix  ,
8  Ix 6 12
 l2
și se obține săgeata de încovoiere: f  .
4h
4h
Deformațiile relative:   f .
l2
2. Măsuri de securitate
Aprovizionarea cu energie electrică a aparatului SIMT-3 se efectuează de la rețeaua electrică cu
tensiunea de 220V. Este necesar de a controla minuțios în prealabil unirea cu pămîntul al aparatului și a
părților metalice a standului.
La conectarea în priză a fișei este necesar de a preveni apariția arcului electric, și în cazul
apariției – conectarea este strict interzisă. Pe parcursul lucrării e necesar de a urmări funcționarea
normală a aparatului. În cazul unor excepții aparatul trebuie deconectat de la sursa de energie.

3
3. Modul de desfășurare a experienței
1) În lucrarea dată e folosită sistema de informație și măsurare tensometrică SIMT-3 cu traductori
electrici rezistivi, tensometre mecanice, un comparator cu cadran cu tijă și grinda metalică de încovoiere
pură cu dispozitivul de încărcare.
2) Săgeata de încovoiere a grinzii se aduce în poziția inițială după indicația zero a flexometrului. Fișa se
introduce în priza rețelei de 220V. Se concretizează locul situării tensometrelor active Ra pe grindă și de
compensare – pe placa metalică.
3) Aparatul SIMT-3 se conectează prin apăsarea butonului „rețea”, se apasă butonul „aruncare” și se

instalează conform instrucției de lucru, schema 1 de punte; canalul necesar solicitat de măsurare cu
4
ajutorul butoanelor „unitar” și „accelerat”. Aparatul se lasă pe 5-10 min să se încălzească.
4) Pe parcursul încercării se măsoară deformațiile – săgeata de încovoiere indicată pe comparator; se
citesc indicațiile de pe tensometrele mecanice și aparatul SIMT-3, conectînd consecutiv numerele
canalelor de măsurat conform numărului tensometrului electric rezistiv.
5) După fiecare încărcare a grinzii cu săgeata de încovoiere f de la 0 la 2,5 mm, cu intervalul de 5-20
unități ale flexometrului, se înscriu mărimile indicate pe aparat în tabelul 1, corespunzător variantei
numerelor tensometrelor și etapei de încărcare.
6) Prelucrarea măsurărilor experimentale se efectuează în corespundere cu cerințele STAS I.004-74 și
ST CAER 876-78. Inițial se determină deformația relativă (specifică) de calcul în dependență de săgeata
de încovoiere dată f. Se evidențiază greșelile brutale.

 x  x
n 2
i
n
1
Media aritmetică a mărimilor experimentale: X    xi ; media pătrată a devierii: S  i 1 .
n i 1 n 1
7) Se aleg valorile maximale xmax și minimale xmin a mărimilor experimentale. Se determină distribuirea
x max  x x  x min
mărimilor cu relațiile:   și   . Această distribuire  se compară cu valoarea
S S
admisibilă  a care depinde de intervalul de fiabilitate  și numărul de măsurări n. Dacă se satisface
relația    a , mărimile xmax și xmin se păstrează, dacă nu- se exclud.

6) Prețul unei unități a aparatului mp.u. se determină cu relația: mp.u.  .
x  (   )

4
Tabelul 1.Datele măsurărilor efectuate asupra tensometrelor electrice de rezistență
Nr. Săgiata de Indicaţiile tensorezistoarelor conform aparatului
Or. încovoiere ,f Tnr-9 Tnr-11 Tnr-13 Tnr-15
U U C C C C C C C C
1 50 +652 +975 -123 +50
20 25 25 24 24
2 70 +677 +1000 -147 +26
20 23 25 32 23
3 90 +700 +1025 -179 +3
20 28 25 18 21
4 110 +728 +1050 -197 -24
20 24 25 25 24
5 130 +752 +1075 -222 -48
20 23 23 23 23
6 150 +775 +1098 -245 -71
20 26 5 25 25
7 170 +801 +1103 -270 -96
20 21 42 21 22
8 190 +822 +1145 -291 -118
20 25 24 25 24
9 210 +847 +1169 -316 -142
20 22 22 21 21
10 230 +869 +1191 -337 -163
20 24 23 25 24
11 250 +893 +1214 -362 -187
20 23 24 26 25
12 270 +916 +1238 -388 -212
20 17 16 20 20
13 290 +933 +1254 -408 -232
20 24 23 28 27
14 270 +909 +1231 -380 -205
20 24 23 24 23
15 250 +885 +1208 -356 -182
20 22 22 22 21
16 230 +863 +1186 -334 -161
20 23 23 23 24
17 210 +840 +1163 -311 -137
20 23 23 23 24

5
18 190 +817 +1140 -288 -113
20 22 22 23 20
19 170 +795 +1118 -265 -93
20 23 23 23 24
20 150 +772 +1095 -242 -69
20 22 22 22 22
21 130 +750 +1073 -220 -47
20 26 26 25 25
22 110 +724 +1047 -195 -22
20 23 23 23 25
23 90 +701 +1024 -172 +3
20 27 27 27 26
24 70 +674 +997 -145 +29
20 22 22 23 23
25 50 +652 +975 -122 +52

4. Perfectarea datelor
1. Tensometrul electric TNr8
x max x min x S n  a
28 17 23,42 2,21 25 0,95 2,717

Distribuirea mărimilor:
x max  x 28  23, 42
   2, 07   a  2, 717 ;
S 2, 21

x  x min 23, 42  17
   2,91   a  2, 717 . Mărimea minimă x min este o eroare brutală și se exclude.
S 2, 21
Se recalculează mărimile:
x max x min x S n  a
24 21 23,42 2,21 25 0,95 2,717

6
Distribuirea mărimilor:
x max  x 28  23, 42
   2, 07   a  2, 717 ;
S 2, 21

x  x min 23, 42  21
   1,1   a  2, 717 .
S 2, 21
Deformația relativă:
4h 4  5, 4mm
 f  15 102 mm  3, 27 105
 315mm 
2 2
l

(  )  0,342  S  0,342  2, 21  0, 756


Preţul unei unităţi a aparatului:
 3, 27 105
p .u . 
mmin   1,353 106
x  (  ) 23, 42  0, 756
 3, 27 105
mmp.ued.    1,396 106
x  (  ) 23, 42
 3, 27 105
m max
   1, 443 106
x  (  ) 23, 42  0, 756
p .u .

2. Tensometrul electric TNr9


x max x min x S n  a
27 16 23,25 5,83 25 0,95 2,717

Distribuirea mărimilor:
x max  x 27  23, 25
   0, 643   a  2, 717 ;
S 5,83

x  x min 23, 25  16
   1, 244   a  2, 717 .
S 5,83
Deformația relativă:
4h 4  5, 4mm
 f  15 102 mm  3, 27 105
 315mm 
2 2
l

(  )  0,342  S  0,342  5,83  1,99

7
Preţul unei unităţi a aparatului:
 3, 27 105
m min
   1, 296 106
x  (  ) 23, 25  1,99
p .u .

 3, 27 105
m mp.ued.    1, 41106
x  (  ) 23, 25
 3, 27 105
p .u . 
m max   1,54 106
x  (  ) 23, 25  1,99

3. Tensometrul electric TNr14


x max x min x S n  a
28 20 23,79 2,81 25 0,95 2,717

Distribuirea mărimilor:
x max  x 28  23, 79
   1,5   a  2, 717 ;
S 2,81

x  x min 23, 79  20
   1,35   a  2, 717 .
S 2,81
Deformația relativă:
4h 4  5, 4mm
 f  15 102 mm  3, 27 105
 315mm 
2 2
l

(  )  0,342  S  0,342  2,81  0,961


Preţul unei unităţi a aparatului:
 3, 27 105
p .u . 
m min   1,321106
x  (  ) 23, 79  0,961
 3, 27 105
m mp.ued.    1,375 106
x  (   ) 23, 79
 3, 27 105
p .u . 
m max   1, 432 106
x  (   ) 23, 79  0,961
4. Tensometrul electric TNr15
x max x min x S n  a
27 20 23,43 1,8 25 0,95 2,717

8
Distribuirea mărimilor:
x max  x 27  23, 43
   1,976   a  2, 717 ;
S 1,8

x  x min 23, 43  20
   1,903   a  2, 717 .
S 1,8
Deformația relativă:
4h 4  5, 4mm
 f  15 102 mm  3, 27 105
 315mm 
2 2
l

(  )  0,342  S  0,342 1,8  0, 616


Preţul unei unităţi a aparatului:
 3, 27 105
p .u . 
mmin   1,36 106
x  (  ) 23, 43  0, 616
 3, 27 105
mmp.ued.    1,396 106
x  (  ) 23, 43
 3, 27 105
p .u . 
mmax   1, 433 106
x  (  ) 23, 43  0, 616

5. Concluzie
Scopul lucrării este determinarea prețului unei diviziuni a cadranului aparatului tensometric, iar
rezultatele obținute sunt prezentate drept intervale în care se încadrează aceste valori:
1. pentru primul tensometru: mp.u.  1,353  1, 443 106 ;

2. pentru al doilea tensometru: mp.u.  1, 296 1,54  106 ;

3. pentru al treilea tensometru: mp.u.  1,321 1, 432  106 ;

4. pentru al patrulea tensometru: mp.u.  1,36 1, 433 106 .

Se observă că valoarea unei diviziuni nu diferă esențial de la un tensometru la altul .Inexactitățile


de calcul ar putea fi diminuate prin alegerea unei valori mai mici a distribuirii admisibile și prin reglarea
aparatului de măsurări.

9
6. Bibliografie
1. Iu. D. Zolotuhin. „Încercarea elementelor de construcții”. Minsk, Școala superioară, 1983;
2. G. D. Burdun, B. N. Marcov. „Bazele metrologiei” – M. Ediția standardelor, 1985;
3. STAS 11.004-74;
4. ST CAER 876-78;
5. STAS 8.011-72;
6. STAS 8.207-76;
7. Ș. Bălan, M. Arcan „Încercarea construcțiilor”. București, Editura Tehnică, 1965;
8. R. Iones, I. Facaoaru. „Încercarea nedistructivă a betonului”. București, Editura Tehnică 1971.

10

S-ar putea să vă placă și