Niculae Dobrescu  Sebastian Mustață

Unitatea de învăţare nr. 9

COMPACTAREA TERASAMENTELOR

Cuprins Pagina
9.1. Obiectivele unităţii de învăţare nr. 9 108
9.2. Compactarea terasamentelor – considerații teoretice 108
9.3. Clasificarea utilajelor de compactare 111
9.4. Scheme de lucru la compactare 116
9.5. Calculul productivității compactoarelor 119
9.6. Răspunsuri şi comentarii la teste 122
9.7. Lucrarea de verificare nr. 9 124
9.8. Bibliografie minimală 125

9.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE NR. 9

 Cunoașterea elementelor teoretice privind compactarea

 Cunoașterea utilajelor de compactare și al modului de lucru al
acestora
 Cunoașterea schemelor tehnologice de utilizare pentru
compactare
 Cunoașterea modului de calcul al productivităţii
compactoarelor

9.2. COMPACTAREA TERASAMENTELOR – CONSIDERAȚII

TEORETICE
Definiţie Compactarea se defineşte ca o acţiune mecanică de reorientare şi
îndesare a particulelor solide, în vederea măririi greutăţii volumice, a
capacităţii portante şi a rezistenţei structurale a materialului prin
transmiterea unor forţe dezvoltate de utilajul compactor asupra
materialului compactat.
Aceste forţe se clasifică în patru categorii distincte:
presiune – greutatea compactării care apasă de sus în jos asupra
materialului;
impact – o serie de lovituri care dezvoltă în interiorul
materialului solicitări de compresiune şi de forfecare de scurtă
durată;
vibraţii – o serie de lovituri de înaltă frecvenţă, care provoacă
salturi ale particulelor în urma cărora ele se reaşează sub
greutatea proprie, formând o structură mai compactă;
frământare – o mişcare continuă a materialului în urma căreia
apa şi aerul în exces găsesc căi de ieşire spre exterior.
108
 TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE INGINERIA MEDIULUI

În afară de natura forţelor dezvoltate de utilajul compactor şi transmise

materialului, pentru cuantificarea eficienţei compactării se utilizează şi
doi parametri tehnologici:
gradul de acoperire a rambleului cu urmele utilajului de
compactare;
presiunea specifică maximă pe care compactorul o exercită
asupra pământului pmax.
Gradul de acoperire poate fi corelat cu numărul minim de treceri,
necesar dar nu suficient, iar presiunea specifică mare indică potenţialul
unei compactări avansate.
Corelarea celor două aspecte tratate pentru un caz concret şi anume:
forţele de compactare la care răspunde pământul pus în operă şi utilajul
care dezvoltă forţele necesare, în condiţiile unei eficienţe optime,
constituie baza alegerii utilajului de compactare.
O condiţie esenţială ca materialul să răspundă eficient la energiile de
compactare este de a avea o umiditate optimă.
În procesul de compactare umiditatea joacă un dublu rol:
asigură stabilitatea menţinând particulele solide în echilibru;
lubrifiază particulele asigurându-le o deplasare facilă unele în
raport cu celelalte.
În afară de umiditate, compactarea mai este influenţată de multe alte
caracteristici geotehnice, cum sunt: compresibilitatea, elasticitatea,
frecarea internă şi coeziunea, permeabilitatea, capacitatea de drenare.
Principalele metode folosite la compactarea pământurilor sunt:
compactarea prin cilindrare (a);
compactarea prin batere (b);
compactarea prin vibrare (c).

Compactarea prin Compactarea prin cilindrare (a) se realizează prin rostogolirea unui
cilindrare cilindru (rulou) sau a unei roţi, înainte şi înapoi, pe suprafaţa
materialului - o importanţă deosebită o are masa m a ruloului,
compactarea realizându-se sub acţiunea forţelor statice.

Compactarea prin Compactarea prin batere (b) se realizează cu ajutorul unei greutăţi de
batere masă m, care ridicată periodic la o anumită înălţime h, este lăsată să
cadă liber asupra stratului de material.

Compactarea prin Compactarea prin vibrare (c) se realizează cu ajutorul unor mase
vibrare vibratoare care se afla în contact permanent cu materialul ce se
compactează.

Ultimele două metode realizează compactarea atât prin efecte

cinematice, cât şi dinamice.

109
 Niculae Dobrescu  Sebastian Mustață

Test de autoevaluare
1. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să răspundeţi la următoarele
întrebări:
a) Definiți compactarea.

b) Care sunt tipurile de forțe dezvoltate de utilajul compactor şi

transmise materialului?

c) Care sunt parametrii tehnologici utilizați pentru cuantificarea

eficienţei compactării?

d) Ce elemente stau la baza alegerii utilajului de compactare?

e) Care este rolul umidității în procesul de compactare?

f) Care sunt principalele metode folosite la compactarea pământurilor?

Răspunsuri la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Compactarea reprezintă acţiunea mecanică de reorientare şi îndesare a
particulelor solide, în vederea măririi greutăţii volumice, a capacităţii
portante şi a rezistenţei structurale a materialului prin transmiterea
unor forţe dezvoltate de utilajul compactor asupra materialului
compactat.
Principalele metode folosite la compactarea pământurilor sunt:
compactarea prin cilindrare; compactarea prin batere; compactarea
prin vibrare.

110
 TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE INGINERIA MEDIULUI

9.3. CLASIFICAREA UTILAJELOR DE COMPACTARE

Clasificare De regulă, utilajele de compactare sunt clasificate după modul de

transmitere a energiei consumate asupra pământului, diferenţiindu-se
astfel trei mari categorii:
utilaje de compactare statică prin cilindrare (rulare);
utilaje de compactare prin vibrare;
utilaje de compactare prin batere.
După modul de deplasare compactoarele pot fi clasificate în: mașini de
compactare remorcate (tractate) sau cu autopropulsie.
Compactoarele cu autopropulsate pot fi cu mobilitate mare, cum sunt
compactoarele cu rulouri de toate categoriile, sau cu mobilitate redusă
cum sunt plăcile vibratoare, maiurile mecanice, plăcile compactoare cu
acțiune dinamică.
Utilajele de Utilajele de compactare cu acţiune statică:
compactare cu se deplasează prin rulare;
acţiune statică sunt utilizate la compactarea terasamentelor, la drumuri şi
îmbrăcăminţi asfaltice;
Tipuri de utilaje:
compactorul static neted;
compactorul static cu crampoane;
compactorul pe pneuri.
Maşinile de compactat prin cilindrare pot fi remorcate (tăvălugi) sau
autopropulsate (cilindri compactori).

Compactorul static neted:

este utilajul convenţional care lucrează prin presiune şi numai
în mod accidental dezvoltă o frământare redusă;
din cauza rigidităţii cilindrului, suprafaţa de contact este redusă
şi bulbul are o extindere redusă.

Cilindri compactori - autopropulsaţi

111
 Niculae Dobrescu  Sebastian Mustață

Tăvălugi - tractaţi

Compactorul static cu crampoane:

este capabil de a dezvolta două forţe compactoare: de
presiune şi de frământare;
crampoanele fiind lungi şi zvelte au o suprafaţă de
contact mică şi dezvoltă un bulb de presiune foarte mic;
acţiunea de frământare nu este dirijată, astfel că odată
cu compactarea se produce şi frământarea suprafeţei
pământului;
utilajul asigură compactarea uniformă a unor straturi de
15-20 cm grosime şi este folosit la argile, atunci când
lipseşte un utilaj mai adecvat.

112
TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE INGINERIA MEDIULUI

Compactoarele pe pneuri sunt compactoare statice clasice, care produc

compactarea terenurilor numai prin greutatea proprie. Ele sunt utilizate
în special la lucrările de compactare mixturi asfaltice, dar pot fi
folosite şi pentru lucrările de terasamente, mai ales la pământ
stabilizat. O caracteristică specială a compactorului pe pneuri este
efectul combinat de „călcare şi frământare” pentru că la rulare,
pneurile se deformează, şi transmit suprafeţei de contact atât forţe de
frecare verticale cât şi orizontale. Se obţine astfel efectul de închidere
(sigilare) a suprafeţei şi rezistenţă la intemperii. Acest lucru face ca
acest utilaj să fie utilizat cu precădere la construcţiile de drumuri
pentru finisarea covoarelor asfaltice.

Compactor pe pneuri autopropulsat

113
 Niculae Dobrescu  Sebastian Mustață

Utilaje de Utilajele de compactare cu acţiune vibratoare:

compactare cu se deplasează prin rulare;
acţiune vibratoare sunt utilizate pentru:
compactarea îmbrăcăminţilor rutiere;
compactarea materialelor granulare;
volume mici de pământ.
Tipuri de utilaje:
compactorul vibrator neted;
compactorul vibrator cu crampoane;
placa vibratoare.
Maşinile de compactare prin vibrare pot fi remorcate (tăvălugi) sau
autopropulsate (cilindri compactori).

compactorul vibrator neted

compactorul vibrator cu crampoane

placa vibratoare

Utilaje de Utilajele de compactare prin batere:

compactare prin se deplasează prin purtare sau salturi;
batere sunt utilizate pentru:
compactarea terenurilor de fundare şi a
suprafeţelor mici;
compactarea unor volume reduse şi greu
accesibile.

114
TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE INGINERIA MEDIULUI

Tipuri de utilaje:
placa pentru batere;
maiurile.

placa pentru batere

mai mecanic

mai electromecanic

mai cu motor cu ardere internă

Test de autoevaluare
2. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să răspundeţi la următoarele
întrebări:
a) Clasificarea utilajelor de compactare după modul de transmitere a
energiei consumate asupra pământului

115
 Niculae Dobrescu  Sebastian Mustață

b) Utilajele de compactare cu acţiune statică – tipuri, mod de lucru,

domenii de utilizare

c) Utilaje de compactare cu acţiune vibratoare – tipuri, mod de lucru,

domenii de utilizare

d) Utilaje de compactare prin batere – tipuri, mod de lucru, domenii de

utilizare

Răspunsuri la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

De regulă, utilajele de compactare sunt clasificate după modul de
transmitere a energiei consumate asupra pământului, diferenţiindu-se
astfel trei mari categorii:
utilaje de compactare statică prin cilindrare (rulare);
utilaje de compactare prin vibrare;
utilaje de compactare prin batere.

9.4. SCHEME DE LUCRU LA COMPACTARE

Scheme de lucru Pentru compactarea prin rulare sau prin vibrare executată cu
compactoare statice, vibratoare sau mixte, autopropulsate sau tractate
se folosesc două scheme tehnologice de lucru:
schema eliptică;
schema în zigzag.
Schema eliptică se aplică la compactarea rambleelor largi care permit
întoarcerea utilajelor.
Compactarea se execută de la marginile rambleului către centru.

Schema eliptică

116
TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE INGINERIA MEDIULUI

Schema în zigzag se aplică la rambleele înguste, pe lăţimea cărora nu

se poate executa întoarcerea utilajului. Compactarea se execută de la
margini către zona centrală a rambleului.

Schema în zig-zag

Schema de compactare cu maiuri mecanice

Schema de compactare cu maiuri mecanice

Schema de compactare cu maiuri mecanice grele lansate de

macarale

Schema de compactare cu maiuri mecanice grele lansate de macarale

Schemă de compactare la lucrările de umplutură la un rambleu,

executată cu mai greu în schemă de mecanizare complexă

Schemă de compactare la umplutură în rambleu, executată cu mai greu în schemă de mecanizare complexă

Scheme de compactare a taluzurilor la diguri şi canale

compactarea cu un compactor (1) tras sau susţinut cu un
cablu (2) de un alt utilaj (3) care se deplasează longitudinal pe
coronamentul digului sau la baza acestuia, respectiv pe fundul
canalului sau la partea lui superioară:

117
 Niculae Dobrescu  Sebastian Mustață

Compactarea taluzurilor la diguri şi canale – transversal

compactarea cu un compactor (1) ce se deplasează transversal

pe taluz, prin ridicări şi coborâri succesive, cu un utilaj de
susţinere (2) ce se deplasează longitudinal, între două poziţii
succesive:

Compactarea taluzurilor la diguri şi canale - longitudinal

Parametrii Parametrii compactării și utilajele recomandate în funcție de

compactării tipurile de pământ

118
 TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE INGINERIA MEDIULUI

Test de autoevaluare
3. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să răspundeţi la următoarele
întrebări:
a) Schemele de lucru la compactarea prin rulare sau prin vibrare
executată cu compactoare statice, vibratoare sau mixte.

b) Scheme de compactare a taluzurilor la diguri şi canale

Răspunsuri la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

9.5. CALCULUL PRODUCTIVITĂȚII COMPACTOARELOR

Productivitatea Productivitatea compactoarelor la finisare:
compactoarelor la
finisare: Productivitatea teoretică (Pt) a compactoarelor în cazul compactării de
Productivitatea suprafață (finisare) este dată de formula:
teoretică

unde:
Pt - productivitatea teoretică (m2/oră)
L – lungimea sectorului de lucru (m)
lc – lățimea de compactare (m)
s – suprapunerea fâșiilor vecine compactate (0,15-0,25 m)
Tc – durata unui ciclu de lucru (min.)
v – viteza de deplasare a compactorului (m/s)
n – numărul de treceri pe aceeași suprafață

Productivitatea de Productivitatea de exploatare (Pe) a compactoarelor în cazul

exploatare (Pe) compactării de suprafață (finisare) este dată de formula:

unde:
Pe - productivitatea de exploatare (m2/oră)
KM - coeficient global ce ține seama de influența materialului (0,86 pt.
119
 Niculae Dobrescu  Sebastian Mustață

pământ coeziv; 1 pt. pământ necoeziv)

KT - coeficient global de utilizarea timpului de lucru (0,75-0,80)

Productivitatea Productivitatea compactoarelor la umpluturi:

compactoarelor la
umpluturi: Productivitatea teoretică (Pt) a compactoarelor care lucrează prin
Productivitatea cilindrare (rulare) în cazul compactării în adâncime este dată de
teoretică formula:

unde:
Pt - productivitatea teoretică (m3/oră)
L – lungimea sectorului de lucru (m)
lc – lățimea de compactare (m)
s – suprapunerea fâșiilor vecine compactate (0,15-0,25 m)
hc – grosimea stratului compactat (m)
Tc – durata unui ciclu de lucru (min.)
v – viteza de deplasare a compactorului (m/s)
n – numărul de treceri pe aceeași suprafață

Productivitatea de Productivitatea de exploatare (Pe) a compactoarelor care lucrează prin

exploatare cilindrare (rulare) în cazul compactării în adâncime este dată de
formula:

unde:
Pe - productivitatea de exploatare (m3/oră)
KM - coeficient global ce ține seama de influența materialului (0,86 pt.
pământ coeziv; 1 pt. pământ necoeziv)
KT - coeficient global de utilizarea timpului de lucru (0,75-0,80)

Productivitatea Productivitatea plăcilor compactoare (maiurilor):

plăcilor
compactoare Productivitatea teoretică (Pt) a plăcilor compactoare, în cazul unei
(maiurilor): forme pătrate este dată de formula:
Productivitatea
teoretică (Pt)

unde:

120
 TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE INGINERIA MEDIULUI

Pt - productivitatea teoretică (m3/oră)

L – latura plăcii compactoare (maiului) (m)
s – suprapunerea fâșiilor vecine compactate (m)
hc – grosimea stratului compactat (m)
f – frecvența de batere (lovituri/min.)
n – numărul de treceri pe aceeași suprafață

Productivitatea de Productivitatea de exploatare (Pe) a plăcilor compactoare, în cazul

exploatare unei forme pătrate este dată de formula:

unde:
Pe - productivitatea de exploatare (m3/oră)
KM - coeficient global ce ține seama de influența materialului (0,86 pt.
pământ coeziv; 1 pt. pământ necoeziv)
KT - coeficient global de utilizarea timpului de lucru (0,75-0,80)

Test de autoevaluare
4. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să răspundeţi la următoarele
întrebări:
a) Cum se calculează productivitatea de exploatare a compactoarelor
în cazul compactării de suprafață (finisare) cu referire la viteza de
deplasare a utilajului?

b) Cum se calculează productivitatea de exploatare a compactoarelor

care lucrează prin cilindrare (rulare) în cazul compactării în adâncime
cu referire la lungimea sectorului de lucru?

c) Care este relația de calcul a productivității de exploatare a plăcilor

compactoare cu formă pătrată?

Răspunsuri la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Productivitatea compactoarelor se calculează diferit în funcție de
modul de realizare a compactării – de suprafață (finisare) sau în
adâncime (compactarea umpluturilor) și de timpul de de funcționare a
compatorului – rulare sau batere.

121
 Niculae Dobrescu  Sebastian Mustață

9.6. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE

DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Întrebarea 1
a) După modul de transmitere a energiei consumate asupra
pământului, utilajele de compactare sunt clasificate în trei mari
categorii: utilaje de compactare statică prin cilindrare (rulare); utilaje
de compactare prin vibrare; utilaje de compactare prin batere.
b) Tipurile de forţe dezvoltate de utilajul compactor asupra
materialului compactat se împart în patru categorii distincte:
presiune – greutatea compactării care apasă de sus în jos
asupra materialului;
impact – o serie de lovituri care dezvoltă în interiorul
materialului solicitări de compresiune şi de forfecare de scurtă
durată;
vibraţii – o serie de lovituri de înaltă frecvenţă, care provoacă
salturi ale particulelor în urma cărora ele se reaşează sub
greutatea proprie, formând o structură mai compactă;
frământare – o mişcare continuă a materialului în urma căreia
apa şi aerul în exces găsesc căi de ieşire spre exterior.
c)
Parametrii tehnologici utilizaţi pentru cuantificarea eficienţei
compactării sunt: gradul de acoperire a rambleului cu urmele
utilajului de compactare şi presiunea specifică maximă pe care
compactorul o exercită asupra pământului pmax.
d)
Elementele care stau la baza alegerii utilajului de compactare sunt:
forţele de compactare la care răspunde pământul pus în operă şi
utilajul care dezvoltă forţele necesare, în condiţiile unei eficienţe
optime
e)
În procesul de compactare umiditatea joacă un dublu rol: asigură
stabilitatea menţinând particulele solide în echilibru şi lubrifiază
particulele asigurându-le o deplasare facilă unele în raport cu
celelalte.
f)
Principalele metode folosite la compactarea pământurilor sunt:
compactarea prin cilindrare, compactarea prin batere şi compactarea
prin vibrare

Întrebarea 2
a)
După modul de transmitere a energiei consumate asupra pământului,
utilajele de compactare se clasifică în trei mari categorii: utilaje de
compactare statică prin cilindrare (rulare); utilaje de compactare prin
vibrare; utilaje de compactare prin batere.
b)
Utilajele de compactare cu acţiune statică se deplasează prin rulare şi
sunt utilizate la compactarea terasamentelor, la drumuri şi
122
TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE INGINERIA MEDIULUI

îmbrăcăminţi asfaltice;
Tipuri de utilaje: compactorul static neted; compactorul static cu
crampoane; compactorul pe pneuri.
Maşinile de compactat prin cilindrare pot fi tractate sau
autopropulsate.
c)
Utilajele de compactare cu acţiune vibratoare se deplasează prin rulare
şi sunt utilizate pentru: compactarea îmbrăcăminţilor rutiere şi
compactarea materialelor granulare în cazul volumelor mici de
pământ.
Tipuri de utilaje: compactorul vibrator neted; compactorul vibrator cu
crampoane; placa vibratoare.
Maşinile de compactat prin vibrare pot fi remorcate (tăvălugi) sau
autopropulsate (cilindri compactori).
d)
Utilajele de compactare prin batere se deplasează prin purtare sau
salturi şi sunt utilizate pentru: compactarea terenurilor de fundare şi a
suprafeţelor mici; compactarea unor volume reduse şi greu accesibile.
Tipuri de utilaje: placa pentru batere; maiurile mecanice.

Întrebarea 3
a)
Pentru compactarea prin rulare sau prin vibrare executată cu
compactoare statice, vibratoare sau mixte, autopropulsate sau tractate
se folosesc două scheme tehnologice de lucru: schema eliptică (a1);
schema în zigzag (a2).

(a1) (a2)
b)
Scheme de compactare a taluzurilor la diguri şi canale
compactarea cu un compactor (1) tras sau susţinut cu un cablu
(2) de un alt utilaj (3) care se deplasează longitudinal pe
coronamentul digului sau la baza acestuia, respectiv pe fundul
canalului sau la partea lui superioară (b1)
compactarea cu un compactor (1) ce se deplasează transversal
pe taluz, prin ridicări şi coborâri succesive, cu un utilaj de
susţinere (2) ce se deplasează longitudinal, între două poziţii
succesive (b2)

(b1) (b2)
Întrebarea 4
123
 Niculae Dobrescu  Sebastian Mustață

a)

b)

c)

9.7. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 9

Întrebările / cerinţele la care trebuie să răspundeţi sunt

următoarele (punctajul este precizat la fiecare):

1. Clasificarea utilajelor de compactare a pământurilor (3p)

2. Care sunt elementele care influenţează compactarea? (3p)

3. Compactorul static pe pneuri şi compactorul static cu

crampoane (4p)

4. Scheme de lucru la compactarea prin rulare sau vibrare

(4p)

5. Scheme de lucru la compactarea taluzurilor (2p)

124
 TEHNOLOGIA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE INGINERIA MEDIULUI

9.8. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1. Niculae Petrescu, Niculae Dobrescu - Tehnologia lucrărilor de ingineria mediului, Ed.
CERES, 2003.
2. Niculae Dobrescu, Viorel Bob - Tehnologia executării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare,
Ed. Tehnică, 1996.
3. MLPAT-ISPIF – Ghid pentru execuția compactării în plan orizontal și înclinat a
terasamentelor, Indicativ GE-026-97.
4. Sebastian Mustață - Tehnologia executării lucrărilor de ingineria mediului – note de curs.

125