6.

Dinamica echipamentelor tehnologice pentru compactarea pamanturilor

6.1. Generalitati

Compactarea reprezinta operatia de indesare a pamantului (sau a oricarui material de

umplutura), ca rezultat al actiunii echipamentelor tehnologice. Actiunea acestor echipamente
consta in aplicarea ciclica a unor sarcini exterioare, statice sau dinamice, in functie de
principiul de functionare al acestora, conform figurii 1.

Fig. 1 Principii de compactare

(a) statica; (b) prin impact; (c) cu vibrare; (d) prin framantare.

Actiunea statica asupra pamantului se realizeaza prin presiunea provocata de

rostogolirea unui cilindru sau a unei roti cu pneu, inainte si inapoi pe suprafata materialului,
operatie care se numeste cilindrare. La prima trecere, adancimea de patrundere a cilindrului
este mare si ca urmare suprafetele de sprijin sunt tot mai mari, deci presiunile unitare care se
transmit materialului sunt mai mici. Odata cu cresterea numarului de treceri scade adancimea
de patrundere si respectiv suprafata de sprijin.
In cazul cilindrilor compactori cu pneuri are loc in acelasi timp si o deformare a
pneului, ceea ce asigura o repartitie mai uniforma a presiunilor.
Actiunea dinamica asupra pamantului se realizeaza in doua moduri: prin batere si prin
vibrare. Compactarea prin batere se obtine la caderea periodica de la o anumita inaltime h a
unui corp de masa m asupra materialului. In acest caz, compactarea are loc sub actiunea
impulsurilor transmise materialului prin undele periodice de compresiune provocate de soc.
Compactarea prin vibrare se realizeaza cu ajutorul unor vibratoare de suprafata sau de
adancime care transmit unde de compresiune succesive unidirectionale sau circulare, masei de
material invecinate. Prin vibrari repetate, granulele de material sunt puse in miscare de forte
de inertie proportionale cu masele lor, reducandu-se frecarea dintre acestea, ceea ce permite o
asezare mai densa pe masura micsorarii golurilor. Compactarea prin vibrare da rezultate foarte
bune in cazul unor materiale neomogene si necoezive sau slab coezive. In cazul in care
raportul dintre forta perturbatoare a vibratorului de suprafata si greutatea acestuia depaseste o
anumita valoare, are loc desprinderea periodica a corpului vibratorului, de material,
producandu-se astfel, pe langa vibratii, si lovituri periodice.
Trebuie mentionat faptul ca atat la compactarea prin vibratii cat si la compactarea
statica, prin utilizarea unor cilindri metalici prevazuti cu proeminente pe suprafata tamburilor,
apare si fenomenul de framantare care introduce pe langa fortele de compresiune si forte de
forfecare, ce contribuie la invingerea fortelor interne de coeziune.

6.2. Constructia compactoarelor autopropulsate

Efectuand un studiu cu privire la solutiile constructive ale echipamentelor de

compactat autotractate, se disting urmatoarele categorii constructive:
- compactoare cu rulouri netede (vibratoare sau statice), cu sasiu monobloc sau
articulat;
- compactoare pe pneuri;
- compactoare mixte (cu un rulou vibrator si cu pneuri);
- compactoare cu rulouri profilate (cu crampoane).
Principalele tipuri de compactoare clasificate anterior sunt date in figura 2.

(a) (b)

(c) (d)

(e)
Fig. 2 Tipurile constructive ale masinilor de compactat autotractate
(a) cu rulouri netede; (b) cu roti cu pneuri; (c) mixt; (d) cu rulouri vibratoare; (e) cu rulouri cu crampoane.
 Constructiv, crampoanele rulourilor pot avea diferite forme, cele mai uzuale fiind date
in figura 3.

Fig. 3 Forme constructive ale crampoanelor

(a) plate; (b) cilindrice.

Functiile de definire ale compactoarelor vibratoare autotractate sunt:

- generarea fortei perturbatoare si implicit a vibratiilor pentru realizarea procesului
de compactare a terenului;
- realizarea tractiunii pentru deplasarea in frontul de lucru si intre punctele de lucru.
In general, un compactor vibrator autopropulsat este format din urmatoarele
subansamble constructive principale:

- sistemul de rezistenta (sasiul) care reprezinta o constructie sudata, cu grad ridicat

de rigiditate pe care sunt montate restul subansamblelor masinii;

- sistemul de deplasare care poate fi alcatuit fie numai din pneuri, sau din pneuri si
rulouri sau numai din rulouri. Acesta poate realiza tractiunea fie numai cu un
singur rulou, fie pe ambele.

- sistemul de vibrare are in componenta sa generatorul de vibratii si transmisia. In

mod uzual, se utilizeaza vibratoare inertiale care genereaza forta unidirectionala
sau rotitoare. Vibrogeneratorul cu mase excentrice, sau cel cu ax excentric sunt
cele mai cunoscute si utilizate vibratoare. Sistemul de actionare al acestor
vibratoare inertiale poate fi mecanic sau hidrostatic.

- sistemul de izolare a vibratiilor are rolul de a amortiza vibratiile transmise de la

rulou la postul de comanda si in structura masinii. Cele mai uzuale sisteme de
izolare la vibratii sunt cele formate din tampoane de cauciuc tip Sandwich sau tip
plot.

- sistemul de actionare este, de regula, cel hidrostatic care raspunde cerintelor

impuse de functionarea masinilor de compactat. Astfel, pentru realizarea functiei
de deplasare si de vibrare, energia necesara este preluata de la motorul termic prin
intermediul transmisiei hidrostatice formata dintr-o pompa cu cilindree variabila,
motor hidrostatic cu cilindree constanta pentru vibrare si motor hidrostatic cu
cilindree variabila pentru deplasare. Sistemul de vibrare este format din doua
motoare hidraulice cu cilindree constanta si o pompa cu cilindree variabila, care
poate avea doua trepte de frecvente.

In figura 4 este prezentata o vedere de ansamblu a schemei de actionare a unui

compactor vibrator autopropulsat.
 Fig. 4 Schema actionarii tamburilor vibratori, a directiei si a echipamentului suplimentar de buldozer
montat pe un compactor autopropulsat

In figura 5 sunt prezentate bune practici de aplicare a tehnologiei de compactare,

tinand seama de corelatia dintre tipul masinii de compactat si natura materialului ce necesita
compactare.

Fig. 5 Corelarea utilajului de compactat cu materialul care trebuie compactat

In figura 6 este prezentat fluxul tehnologic de lucru pentru realizarea unui drum avand
ca strat de uzura mixtura asfaltica.
 Fig. 6 Vedere de ansamblu al intregului proces tehnologic pentru realizarea unui drum

6.3. Corelatii intre parametrii tehnologici, constructivi si functionali

la echipamentele (autopropulsate) de compactare prin rulare

a) Efortul unitar de compresiune in procesul de compactare

In cazul compactarii prin actiune statica, efortul unitar maxim se determina cu relatia:

qE
σ max = ≤ 0.9σ r , (1)
R

unde q este incarcarea specifica liniara a ruloului; E – modulul de deformare al pamantului; R

– raza ruloului; σ r - rezistenta la rupere a stratului de compactat.
Incarcarea specifica liniara a ruloului se calculeaza astfel:

G
q= , (2)
B

in care G reprezinta greutatea masinii de compactat care se repartizeaza pe rulou; B – latimea

ruloului compactor.
In cazul compactarii cu actiune dinamica, efortul unitar maxim de compresiune are
urmatoarea relatie de calcul:

qd Ed
σ *max = ≤ 0.9σ r , (3)
R
unde
kd (F0 + G )
qd = , (4)
B

in care F0 reprezinta amplitudinea fortei perturbatoare a ruloului; kd – coeficient dinamic de

amplificare (pentru asfalt kd=0,68...0,75); Ed – modulul de deformare a pamantului.
Daca rulourile sunt profilate (cu crampoane) atunci relatia de calcul pentru efortul
unitar de compresiune este:

G
σ max = ≤ 0.9σ r , (5)
n1 A
unde n1 este numarul crampoanelor pe un singur sir; A – aria de contact dintre un crampon si
materialul compactat, conform figurii 7.

(a)

(b) (c)
Fig. 7 Compactor autopropulsat echipat cu rulou cu crampoane
(a) rulou cu crampoane; (b) desfasurarea procesului de compactare; (c) detalii constructive ale cramponului.

Daca utilajul de compactat este dotat cu pneuri, atunci efortul maxim de compactare se
determina cu relatia:
G
σ max = 1 ≤ 0.9σ r , (6)
Ac

unde G1 este greutatea masinii care se repartizeaza unui pneu; Ac – aria de contact dintre pneu
si teren.
ξG
Ac = 1.1 1 , (7)
p
in care ξ este coeficientul de rigiditate al pneului; p – presiunea din pneu.
In figura 8 sunt prezentate distributiile efortului de compresiune sub pneurile unui
compactor, in timpul desfasurarii procesului de lucru iar in figura 9 este prezentata influenta
pe care o are dintre presiunea din pneuri asupra presiunii specifice de contact dintre pneu si
terenul de compactat.

Fig.8 Distributia pe adancime a efortului de compresiune

sub pneurile compactorului
 Fig.9 Corelarea presiunii pneurilor cu presiunea specifica de contact dintre pneu-sol

b) Adancimea de compactare
Acest parametru este in stransa dependenta de valoarea umiditatii optime de compactare
w0, a terenului, determinata cu ajutorul metodei Proctor pentru fiecare tip de teren in parte.
Adancimea zonei active de compactare H0, se poate determina pe baza urmatoarelor relatii
care iau in calcul modulele globale de deformatie ale terenurilor de compactare, astfel:

- pentru rulou metalic neted:

w
H 0 = 0.30 qR , pentru pamanturi coezive (8)
w0
w
H 0 = 0.35 qR , pentru pamanturi necoezive (9)
w0
- pentru rulou metalic cu crampoan:
H 0 = (1 − k ε )[h + ( 2.5 ÷ 4 )a ] , (10)
 - pentru roti cu pneuri:
w
H 0 = 0.18 Q1 pξ , (11)
w0

in care w este umiditatea efectiva a terenului [%]; k ε - 0.15 ÷ 0.35 este coeficientul de afanare
al terenului; h – inaltimea activa a cramponului; a – latura mica a suprafetei cramponului.

c) Numarul de treceri
Pentru realizarea unei bune compactari, utilajul trebuie sa treaca de mai multe ori peste
acelasi strat pana se obtine gradul de compactare optim.
In cazul in care compactorul are rulouri cu crampoane, numarul de treceri se calculeaza cu
relatia:
A
n = 1 .3 r , (12)
mA

unde Ar reprezinta aria ruloului; A – aria de contact dintre rulou si teren; m – numarul total de
crampoane al ruloului.

d) Incarcarea specifica liniara

Pentru evitarea aparitiei fenomenului de infundare a rulourilor metalice netede in
materialul de compactat, a fost introdus parametrul q = Q / B denumit incarcare specifica
liniara. Acesta exprima incarcarea totala normala Q la suprafata de rulare ce revine unui
singur rulou cu latimea de lucru B a ruloului.

6.4.Modelarea dinamica a unui compactor cu un singur rulou vibrator

Cel mai simplu model dinamic pentru studiul interactiunii dintre masina si teren, in
cazul unui compactor cu un singur rulou vibrator, este cel prezentat in figura 10.

Fig.10 Model dinamic pentru compactorul cu un singur tambur vibrator

 Ecuatia de miscare a sistemului dinamic prezentat anterior este:

Fs = ( m + mr )g + m0 rω 2 cos(ω ⋅ t ) − mr &x&r (13)

unde Fs este forta de contact dintre rulou-teren; m – masa sasiului masinii; mr – masa ruloului
vibrator; m0r – momentul static al pieselor excentrice; ω - pulsatia fortei perturbatoare;
x – deplasarea pe verticala a sasiului.
Expresia fortei de contact dintre rulou si teren se mai poate scrie astfel:

Fs = kx s + cx& s (14)

unde k reprezinta coeficientul de elasticitate al terenului; c – coeficientul de amortizare al

terenului. Relatia (14) este valabila pentru x s ≥ 0 , iar pentru xs<0 valoarea fortei Fs este nula.
Analitic, deplasarea sasiului este o functie de forma:

x = ∑ Ai cos (iω − ϕ i ) (15)

i
unde ϕ i este faza fortei perturbatoare.
In functie de tipul contactului, deplasarea x are una sau mai multe frecvente cum ar fi:
- pentru contact permanent dintre rulou-teren (contact liniar): i=1
- pentru pierderea periodica a contactului (contact neliniar): i=1, 2, 3
- pentru contact haotic (contact subarmonic): i=1/2, 1, 3/2, 2, 5/2, 3

6.5. Modelarea dinamica a unui compactor cu ambele rulouri vibratoare

Un compactor vibrator poate fi descris, in general, ca un sistem cu doua grade de

libertate, prezentat ca cel din figura 11.

(a) (b)
Fig. 11 Compactor vibrator
(a) model real; (b) model dinamic echivalent.
 Identificarea miscarii compactorului inseamna cunoasterea miscarea ruloului xr si a
sasiului x. Principalele caracteristici inertiale ale modelului dinamic compactor-teren sunt:
masa sasiului m, masa ruloului mr si masa excentricitatii m0. Pentru generatorul de vibratii
sunt importanti doi parametri: frecventa de lucru f si excentricitatea r. Pentru intocmirea
modelului matematic al ansamblului compactor-teren sunt necesare a fi cunoscute
urmatoarele date: coeficientul de elasticitate kr si de amortizare cr al ruloului precum si
coeficientul de elasticitate k si de amortizare c al terenului ce necesita compactare.
Generatorul de vibratii din interiorul ruloului dezvolta o forta dinamica F0 care are
urmatoarea relatie de calcul:

F0 = m0 rω 2 cos (ωt ) (16)

in care ω este pulsatia fortei perturbatoare; ω = 2πf .

Daca se neglijeaza deformarea plastica a terenului compactat atunci forta de contact
dintre teren si masina este de forma:

Fs = k s xr + cs x&r (17)

Cele doua ecuatii diferentiale ale miscarii maselor care formeaza sistemul dinamic din
figura 11(a) sunt:
- pentru sasiu:
m&x& − c( x& r − x& ) − k ( x r − x ) = 0 (18)
- pentru rulou:
( mr + m0 )&x&r + c( x& r − x& ) + k ( xr − x ) = m0 rω 2 cos( ωt ) − Fs (19)

In situatia in care suspensia ruloului se neglijeaza, atunci valorile coeficientului de

elasticitate si de amortizare ai suspensiei devin nule si modelul dinamic se reduce la cel
prezentat in figura 13.

Fig. 13 Model dinamic simplificat al compactorului vibrator

In acest caz, se scrie ecuatia de miscare se scrie pentru un sistem dinamic cu un singur
grad de libertate (caracterizat prin deplasarea x), sub forma:

M&x& = m0 rω 2 cos(ωt ) − kx − cx& , (20)

unde M = m + mr + m0 este masa totala a masinii.

Solutia ecuatiei (20) are urmatoarea forma:
 m0 rω 2 cos( ωt )
x( t ) = (21)
2
 ω   ω 
2
k  1 − 2  +  2η 

 ω n   ω n 

unde ωn = k / M este pulsatia proprie si η = c /( 2 Mωn ) este factorul de amortizare.

Prin derivarea in raport cu timpul a relatiei (21) se obtine viteza si respectiv
acceleratia miscarii pe directia verticala a masinii de compactat.
Energia de impact dezvoltata in timpul contactului dintre masina si teren, pe perioada
unui singur ciclu T = 2π / ω , este:

T T
F0 Xcπω
E = ∫ Fs x&dt = ∫ ( kx + cx& )x&dt = (22)
0 0 k

in care F0 = m0 rω 2 este amplitudinea fortei perturbatoare; X – amplitudinea miscarii pe

verticala a masinii.

6.6 Simularea interactiunii dintre rulou si teren

Se adopta pentru modelele dinamice din figurile 10-13 urmatoarele date de
identificare:
- m=2500 kg; mr= 2950 kg.
- F0=32000 N; f=40 Hz; X=2.8 mm;
- k=5000 kN/m; c=5 Ns/m;
- ks=350000 kN/m; cs=10 Ns/m.
Important de studiat este influenta amplitudinii si frecventei fortei perturbatoare F0 a
ruloului vibrator asupra procesului de compactare si corelarea acestor parametric in functie de
cei ai masinii de baza pentru obtinerea unei compactari optime cu mentinea unui contact liniar
intre rulou si teren.
De asemenea, eficienta compactarii este apreciata daca se cunoaste si valoarea
acceleratiilor verticale ale sasiului, ruloului si stratului terenului in timpul procesului de
compactare. Compactoarele de ultima generatie sunt dotate cu sisteme inteligente de
monitorizare a gradului de compactare in situ, pe baza evaluarii semnalului de acceleratie (pe
verticala) a masinii ca raspuns la contactul dintre rulou si teren.
In afara cursului:
- trecut

Bomag BW 60 (1957)
Fig.1 Istoricul primelor compactoare
- prezent:

Fig. 2 Cunoasterea pozitiei compactorului cu ajutorul tehnologiei GPS