Gradina Palatului Het Loo, Apeldoorn, Olanda

1. Prezentare generala

Marea Gradina face parte din

ansamblul Palatului Het Loo.
Dezvoltata in spatele palatului, in
stilul barocului olandez, este
deseori confundata si supra-numita
si Versaille al Olandei. Insa ideea
propusa de multi nu este sustinuta
deoarece intre cele doua sunt mai
multe diferente decat asemanari.

Cel care dezvolta stilul

barocului olandez este Andre Le
Notre care il defineste prin simetrie
perfecta, axialitate care contine si un fragment radial de poteci, de asemenea sunt incluse si
parcele cu vegetatie foate densa ce in mijloc au o fantana, dar si bazine si statui.

Intregul design al gradinii poarta parca nepotului lui Andre Le Notre, anume Claude Desgotz.
In comparatie cu modul de abordare al nemtilor in ceea ce priveste amenajarea gradinilor la acea
vreme, Claude incearca sa nu foloseasca inaltimi peste nivelul ochiului asa cum intalnim in ideea
de labirint, ci toata dezvoltarea este orizontala, iar pentru marcarea axelor importante sunt
folositi pomi precum portocalul.

Ceea ce pastreaza din stilul baroc

folosit in Germania, este axialitatea
ce strabate dintr-un capat in altul
gradina dar care nu se opreste, ci
continua chiar si pe cealalta parte a
cladirii. Definitoriu este modul in
care axul este marcat de cursul apei
si a succesiunii de fantani, care la
final se termina la nivelul ochiului.

Intreg complexul atat natural cat

si artificial se aseamana cu gradina
clasica frantuzeasca in care curtea
centrala amenajata este inconjurata
de arbori inalti, desi, intr-o liniaritate

~1~ Pancu Samuel Alin

Anul V, Semianul B
perfecta, formand o bariera amenajata intre gradina principala si natura inca neatinsa a padurii ce
inconjoara domeniul.

In contextul secolului 17, 1684 an in care a fost infiintata, gradina Palatului Hat Loo nu se
asemana cu cea a unui rege, ci mai degraba a locotenentului regal, functie care in secolele 16-18
era asemanatoare cu cea a diplomatului din zilele noastre.

In anul 1970 are loc restaurarea gradinii care se finalizeaza in 1984, la timp pentru a sarbatori
300 de ani de la infiintare, insa ceea ce a putut fi pastrat sunt zidaria, orgamentele arhitecturale,
sculpturale si tot odata feroneria care pare a avea acelasi aspect ca in 1684.

2. Evolutia istorica

Construirea
Palatului Het Loo a
inceput in anul 1684
finalizandu-se doi ani
mai tarziu in 1686.
Trei secole mai tarziu,
in 1976 au inceput
renovarile atat la
nivelul cladirii cat si
al gradinii luand
sfarsit in 1982-84
pastrandu-se
caracteristicile majore
ce defineau stilul
baroc olandez in care
se incadrau ambele.

Clientii si proprietarii domeniului sunt William al III-lea al

Angliei si Printesa Maria a II-a a Angliei, cei pentru care echipa
de 3 arhitecti, Jacob Roman, Johan van Swieten si Daniel Marot a
fost aleasa datorita experientei lor in arhitectura baroca, stil pe
care il regasim atat in arhitectura cat si amenajarea gradinii,
sculpturalitate dar si atmosfera redata intr-un mod autentic.

In 1971 Regina Juliana decide ca Palatul Het Loo sa devina

muzeu.

~2~ Pancu Samuel Alin

Anul V, Semianul B
 3. Integrare in contextul natural

Palatul Het Loo se afla in mijlocul orasului Apeldoorn, Olanda, inconjurat fiind de o padure
deasa care izoleaza si pastreaza caracterul intim al proprietatii.

Atat pentru familia regala cat si pentru celui mai apropiat rang ce ii servea, respectiv
locotenentul regal, intreg palatul servea drept resedinta de vacanta sau de vila in care se retrageau
pentru a se relaxa.

Intre anii 1686 si 1975 este principala dar si cea mai preferata locatie in care membrii
familiei regale se retrageau.

Ca dovada a locuirii dar si a stilului prezent acelor vremuri, raman drept marturie obiecte
istorice, documente, picturi, portelanuri, argintarie dar si costume regale si cele purtate in sala de
judecata.

Perimetral gradinii principale amenajate proprietatea contine o zona des impadurita ce face
parte din ansamblu si in care se intalnesc mici lacuri intr-un parcurs romantic si izolat, in care
este pastrata intimitatea.

~3~ Pancu Samuel Alin

Anul V, Semianul B
 4. Structura si caracteristicile vegetalului

Din punct de vedere compozitiona, geometria sub care se inscrie elementul vegetal este
dominata de o simetrie perfecta, rigida, care este personalizata si umanizata prin liniile curbe ale
stilului baroc in care se incadreaza.

Privind in ansamblu
pot fi observate 3
registre majore, cel care
marcheaza trecerea de la
gradina din lateralul
cladirii, la cea principala,
apoi de la cea dominanta
la cea ultima care
marcheaza si capatul de
perspectiva. Delimitarea
registrelor este marcata
printr-un cordon dens de
arbori de mici
dimensiuni, totodata
incadrandu-le perimetral.

Impartirea spatiului se face prin alei dispuse ortogonal, substituite unui ax major ce strabate
intreaga compozitie. Fragmentele rezultate si definite de alei sunt “paturi verzi” patratiforme in
care sunt gazduite diverse tipuri de flori, avand totodata o geometrie aparte cu linii inspirate din
natura, marca a stilului baroc.

Dupa forma arborilor ce delimitau

spatiile plantate de cele cu elemente
minerale, sunt evidentiate formele de
fus, de sfera, piramida, dar si un contur
continuu dreptunghiular al tufisurilor.
Intreaga amenajare a gradinii principale
este facuta intr-o maniera franceza prin
linii curate, precise, o rigoare ce este
observata atat de la nivelul ochiului cat
si la cel planimetric.

~4~ Pancu Samuel Alin

Anul V, Semianul B
 In perioada
primaverii si a verii
imaginea gradinii se
schimba prin
adaugarea unor
elemente vegetale in
suporturi precum
vazele dar si
pergolele.

Dupa renovarea
din anul 1984 pentru a
pastra imaginea
initiala a fost necesara
aducerea de elemente
vegetale din India de
vest si est.

5. Elemente minerale

Elementul mineral
prezent in compozitie este
intr-o proportie aproape
egala cu cel al spatiilor
plantate, reprezentat fiind
de aleile dispuse ortogonal
si care stabilesc si intaresc
atat axul central cat si cele
secundare.

Un al doilea element
sunt statuile raspandite pe
toata suprafata gradinii care
reusesc sa creeze iluzia
unui spatiu teatral.

Gradina este lipsita de

mobilier urban ceea ce o face un spatiu de parcurs, cu o anumita dinamica ce inspira la
perceperea lui prin mers astfel incat participantii sunt invitati sa ajunga cat mai repede la capatul
axului unde vor gasi zone de adapost cu umbra si un element important precum apa dar si o
colonada in semicerc care inchide ansamblul imitand un decor dintr-o scena de teatru.

~5~ Pancu Samuel Alin

Anul V, Semianul B
 6. Apa

Apa ca element compozitional este prezenta sub doua forme, respectiv fantana circulara care
are diferite dimensiuni si bazinele laterale axului central ce ii potentiaza si mai mult liniaritatea.

Axul central are in componenta sa cladirea ca punct de start, urmata de doua fantani
amplasate la intersectarea aleilor, legate prin bazine liniare laterale, ca mai apoi in capatul opus
al axului sa descoperim o fantana mai mare de forma octogonala care lasa impresia unui punct
ultim in fundal.

7. Etapa: Muzeu

Dupa locuirea resedintei timp de 300 de ani si a numeroase generatii ale familiei imperiale
dar si a locotenentului regal, Regina Juliana hotaraste sa fie transformata in 1971 intr-un muzeu
si deschis publicului.

Cei care au
preluat sarcina
de schimbare a
functiunii sunt
arhitectii de la
biroul de
arhitectura
KAAN
Architects, iar
propunerea lor
nu afecteaza
elementul
vegetal sau
amenajat ci
doar cel al
spatiilor
interioare.

~6~ Pancu Samuel Alin

Anul V, Semianul B
~7~ Pancu Samuel Alin
Anul V, Semianul B
8. Bibliografie:

a. https://www.youtube.com/watch?v=35qQsSwDzwg
b. https://www.paleishetloo.nl/en/gardens/
c. https://en.wikipedia.org/wiki/Het_Loo_Palace
d. https://www.archdaily.com/806836/apeldoorns-renowned-museum-paleis-het-loo-
to-be-expanded-by-kaan-architecten
e. https://www.gardenvisit.com/gardens/palais_het_loo
f. http://hollandtour.org/dutch-royal-palace-het-loo.html
g. http://www.visitveluwe.com/paleis-het-loo

~8~ Pancu Samuel Alin

Anul V, Semianul B