1.

Care sunt principalele surse de zgomot intr-o incpere

-Zgomotul care provine din exterior
-zgomutul care provine din exploatarea curenta a unitatilor functionale.
-zgomotele provenite de la spatiile tehnice

2.Ce reprezinta sursa de putere acustica

-Studiul zgomotului ca factor nociv si masuri de proiectie si iziolare fonica.
-Studiul conditiilor pt o buna auditie in Sali auditorii constituind acustica incaperilor.
Sursa de putere acustica-este orice sistem fizic care aflindu-se in stare de oscilatie este capabil sa
radieze energie acustica in mediul inconjurator,radiatiile puterii acustice se fac in forma de unde
si depind de sursa eminenta.
3.Propagarea sunetului n spaiu. Aspect fizic.
-Este stabilirea relatiilor ce leaga intre ele 3 elemente fundamentale-
1.Sursa de putere acustica-este orice sistem fizic care aflindu-se in stare de oscilatie este capabil
sa radieze energie acustica in mediul inconjurator,radiatiile puterii acustice se fac in forma de
unde si depind de sursa eminenta.
2.Mediul de propagare poate fi omogen,neomogen,limitat,nelimitat.
3.Receptor de semnal.

4.Care este pragul de audibilitate.

-pragul inferior de audabilitate la fregventa de 1000Hz,intensitatea minima de referinta =
1012 Wf / m 2 ,
-pragul superior de audabilitate este= Imax=1W/ m 2
Imin
Raportul dintre intensitatea minima de referinta la intensitatea maxima de referinta =
Imax
1
= 1012
10

5.Definii noiunea de sunet

-Este oscilatia moleculelor,materiale in jurul pozitiei de echilibru,fiecare dintre particulele care
alcatuiesc mediul in care este stabilit un cimp sonor si se afla in miscare oscilatorie.

6.Caracteristicile fizice ale sunetului. Schema.

-Sunetele care se afla intre 20.....200 Hz se numesc sunete mici(grave)
-Sunetele care au fregventa 200....2000Hz se numesc sunete medii.
-Sunetele care au fregventa 2000.....20000Hz sunt sunete inalte.
 7.Lungimea de und. Formula. Unitatea de msur.
-Este distanta intre doua puncte succesive in care are loc concomitent comprimari sau delatarisi
poate varia de la 3cm-20m petru ca sunetul sa fie auzit normal.
Lungimea de unda este raportul dintre viteza si fregventa sunetului.
c c
= f= m/s
f
8.Legea Weber Fechener. Definiia.
Este cresteri;e totale ale senzatiei auditive adica valoarea senzatiei este direct proportional cu
algoritmul oscilatiilor.

9.Noiune de acustica fiziologica.

10.Pragul de audibilitate. Infrasunetele i ultrasunetele.

Imin
Raportul dintre intensitatea minima de referinta la intensitatea maxima de referinta =
Imax
1
= 1012
10

-Ultrasunetele sunt mai mari de 20000 Hz

-Infrasunetele pina la 20 Hz.
11.Ce numim efect de acoperire.
Orice sunet ce se propaga in spatiu variaza de la o tarie de 120 Db,in interiorul incintei exista
un sunet ce tot timpul se mentine,care este numit ca sunet de fon.

12.Calitile sunetului.
Sunetul cind propaga in spatiu o careva distanta o parte din sunet este transmis direct de la sursa
sonora spre receptorul de sunet,alta parte de sunet parcurge o careva distanta ,intilnind un careva
obstacol si se reflecta in interiorul incintei.Astfel cunoastem sunet direct si sunet reflectant
.Sunetul direct spre cel reflectant trebuie sa fie de 0,16 sec in caz contrar apare ecoul
 13.Reflexiile sunetului de la suprafee plane, convexe si concave.
-Suprafata reflectata plana

-Supreafata reflectata concava-concentreaza sunetul si determina o difuzitate neuniforma a

energiei sonore.

-Suprafata reflectata convexa-asigura dispersia energiei sonore care contribuie la diviziunea

sunetului in incaperi si la obtinerea unor conditii optime.

14.Fenomenul ecoului. Formula.

 40
-Este reflexia daunatoare care apare atunci cind timpul de intirziere este= =0.16s. t=
340

d
v

15.Fenomenul de difracie a sunetului.

Ecranele care pot aparea in fata sunetuluin care se propaga produc fenomenul de difractie a
sunetului.daca acest obstacol este prea mare apare fenomenul de umbra a sunetului

16.Ce numim timp de reverberaie.

-Este functia de fregventa a sunetului.care depaseste clipa de oprire a sunetului de cea in care
intensitatea Sonora depaseste 60 db si se noteaza cu T.unde T este in functie de volumul
incaperii si absorbtia totala T=164*V/A,sec

17.Fenomenul de rezonan a sunetului.

Este fenomenul prin care o sursa sonora transmite vibratia de o anumita fregventa unui obiect
invecinat,care vibreaza excelenta pentru caceasta fregventa ,fiind fregventa sa proprie.fiind
vibratia sunetului reflectata de la suprafata cu un effect reflectant in momentul suprapunerii
undelor sonore

18.Absorbia energiei sonore. Coeficient de absorbie.

-Este in functie de tipul meterialului de constructie care este folosit in incapere si pe suprafata
lui.
-coeficientul de absorbtie specific unui material de constructie.
 19.Suprafaa totala de absorbie. Formula.
s-suprafata totala din incapere este functie de tipul materialelor de constructii ce sunt folositein
incapere si suprafata lor.
A= i=n i si
V
Amed >0.2 cu formula sabine T=0.164 ( 1 S 1) Stot

V
Amed <0.2 cu formula eyring T=0.164 ( med ) Stot

20.Condiiile acustice fundamentale a unei sli.

Studiul reverberatie determinarea acustica a incaperii,pentru realizarea conditiilor optime
necesare a salilor de auditie muzicale sau vorba,trebuie sa obtinem timpul optim de reverberatie
al incaperii respective.

21.Formula Sabine. Descrierea

V
T=0.164
1=n isi
T-durata de reverberatie
coeficientul de absorbtie
s-suprafata
Studiile effectuate de Sabine au condus la metoda de calcul statistic geometrica care permite
stabilirea unor relatii cantitative intre volumul salilor si durata de reverberatie ce exprima
caliatea acustica de baza a incaperilor

22.Formula Eyring. Descrierea

Pentru salile mari cu suprafete absorbante repartizate inegal,timpul de reverberatie se
recomand sa se determine cu ajutorul formulei Eyring deoarece 0,2sala se socoate
inabusita.
V
T=0.164
( med ) stot

23.Materiale absorbante.
1.draperiile si perdelele
2.covoarele si mochetele
3.tencuielile poroase
4.mobilierul
5.Publicul auditor

24.Amplasarea cladirilor pentru spectacole.

Cladirile pentru spectacole de obicei se aseaza in centrul orasului sau a cartierului,pentru
asigurarea populatiei cu un acces comod si usor.
In cazul oraselor mari este nevoie de o amplasare si repartizare cit mai echilibrata.
Trebuie de luat in vedere si posibilitatile de deservire cu mijloace de transport in comun.
Constructia cladirilor date trebuie retrase de la arterele de circulatie pentru sa fi protejata de
influienta zgomotelor.
Accesul la evacuarea simultana a unui numar mare de persoane.

25.Clasificarea cldirilor pentru spectacole

1.Insemnatatile lor artistice si culturale
-Cladiri de importanta republicana
-cladiri de imortanta regionala
-cladiri de importanta raionala
Cladiri aferente cluburi sau altor unitati complexe
2.genul spectacolelor :
-cladiri unde domina vorba
-pentru spectacole musicale-
-cu character mixt
-unde se sprijina utilizarea animalelor (circ)
3.Capacitati unde unde cladirile pentru spectator sunt strins legate de importanta si genul
pentru care sunt proiectate
4.Rezistente la incendiu ,comportarea materialelor la foc care intra in compunerea
elementelor principale
26.Scopul si prolemele proiectrii cldirilor pentru spectacole.

-determinarea formei salii

-repartizarea locurilor pentru spectatori in sala
-determinatea vizibilitatii in sala
-analiza formarii fluxurilor de oameni si masuri de resorbtie a aglomeratiei oamenilor
-posibilitatea aparitiei ecoului in sala si masuri de inlaturare a lui .
-masuri de izolare a salii de zgomote si vibratii
-determinarea coeficientului de absorbtii sonore de materiale de constructii si atricole
prefabricate pentru finisatul salii
-analiza subiectiva a incaperilor pentru programe de discurs sau muzical
-metode obiective a analizei claritatii subiectului.
27.Cerinele de baz pentru proiectarea slilor de spectacol
-Toate locurile pentru spectatori se cer sa fie asigurate cu sunet direct si de asemenea cu energia
reflectata mai devreme.
-in Sali este organizat cimpul sonor de difuziune care exclude producerea ecoului concentratia
sunetului si alte fenomene nedorite.
-timpul de reverberatie a salii corespunde marimii si destinatiei incaperii.
-zgomotele straine readuse la minimum si inlaturarea lor depinde de izolarea sonora.

28.Proiectarea teatrelor in aer liber.

Teatrele in aer liber au un nr. ft variat de genuri musicale care admit manifestari culturale in
perioada timpului de vara cind salile de spectacole acoperite sunt mai putin confortabile
,deoarece salile de spectacol inchise nu sunt dotate cu aer conditionat ,cu toate variantele
genurile de activitati care pot avea loc in teatre deschise,numai decit sa urmareasca aceleasi
cerinte ca si restul cladirilor de spectacol adica o vizibilitate buna si o acustica buna .