Sunteți pe pagina 1din 11

1.Rolul si importanta acusticii arhitecturale.

Mediul, care il inconjoara pe om este limitat de incaperi si trebuie sa aiba asa


caracteristici care vor raspunde la lucrul organismului omului.
Caracteristicile mediului determina conditiile perceperii vizuale-coloristice
,vizibilitatii,iluminarii,microclimei si regimului acustic Aceste intrebari sunt
obiectul de studiere a fizicii de constructive .Deci acustica arhitecturala este
unul din capitolele fizicii de constructie,si are rolul de intocmire a masurilor
arhitecturale-constructive de catre architect,acesta avind rolul sa ia in
consideratie acustica ca un factor care determina alegerea formei,finisajul
interior si culoarea incaperii si ca o hotarire a intrebarilor te
Hnologice legate cu asigurarea conditiilor favorabile a vizibilitatii si perceptiei
spectatorului asupra obiectelor de urmarire,zonarea functional si repartizarea
fluxurilor de oameni in dependenta de destinatia incaperii.

2.Obiectul si problema acusticii arhitecturale


Acustica constructiilor este capitol a fizicii constructiilor ,care se ocupa de
problemele propagarii si receptionarii sunetului ,astfel tratat incit sa tina cont
de specificul constructiilor si scopul asigurarii comfortului in incinta unei
incaperi.
Problema acusticii se refera la izolarea fonica a constructiilor (eliminind sau
cel putn diminuind nivelul de zgomot produs de catre sunetele suparatoare),pe
de alta parte tratarea salilor de auditie (unde obictul principal este punerea in
valoare a bunei auditii si claritatii sunetului).
Acustica arhitecturala este constituita din 2 compartimente:acustica
sunetului(timpul de reverberatie,claritatea sunetului,articulatia sunetulu) si
acustica zgomotului(diminuarea zgomotului R).

3. Propagarea sunetului in spatiu. Aspect fizic.


In propagarea sunetului in spatiu se produc vibratii, care dau o oscilatie-ce
constituie o unda. Adica unda este oscilatia care se propaga in timp si in spatiu.
Undele care sunt emise de sursa sonora se caracterizeaza prin frecventa(Hz).
Frecventa e definite prin numarul de oscilatiicomplete intr-o unitate de timp.
Timpul necesar pentru o oscilatie este denumit ca perioada.
Durata perioadei este intervalul de timpintre 2 treceri successive prin presiune
masiva si este constant. Viteza cu care se propaga perturbatia produsa de
radiatia unei surse sonore, se noteaza cu v mic, si se numeste-vitesa de
propagare a sunetului m/s.
Lungimea de unda este distant intre 2 punte successive in care au loc
concomitent dilatari sau comprimari. Lungimea de unda este raportul dintre
viteza si frectventa sunetului.
Amplituda-este maximul de presiune acustica pe care o poate atinge. Perioada
poate fi denumita si ca ciclu.
4. Sunet. Aspect general. Caracteristicile fizice ale sunetului.
Sunetul se percepe sub 2 notiuni:
- Sunet ca fenomen fizic, care produce excitatie sonora.
- Sunetul fenomen al acestei excitatii, adica senzatia auditiva.
Sunetul ca fenomen fizic este obiectiv, ca fenomen fiziologic-subiectiv.
Sunetul constituie din punct de vedere fiziologic senzaia produs
asupra organului auditiv de ctre vibraiile materiale ale corpurilor i
transmise pe calea undelor acustice.
Din punct de vedere fizic, sunetul are o definiie mai larg, el nefiind legat
de senzaia auditiv: orice perturbaie (energie mecanic) propagat printr-
un mediu material sub forma unei unde se numete sunet. n aceast
definiie se includ i vibraii la frecvene din afara domeniului de sensibilitate
al urechii: infrasunete (sub 20 Hz) i ultrasunete(peste 20 kHz). (ca
racteristicile fizice se repeat din intrebarea precedenta)
Undele care sunt emise de sursa sonora se caracterizeaza prin frecventa(Hz).
Frecventa e definite prin numarul de oscilatiicomplete intr-o unitate de timp.
Timpul necesar pentru o oscilatie este denumit ca perioada.
Durata perioadei este intervalul de timpintre 2 treceri successive prin presiune
masiva si este constant. Viteza cu care se propaga perturbatia produsa de
radiatia unei surse sonore, se noteaza cu v mic, si se numeste-vitesa de
propagare a sunetului m/s.
Lungimea de unda este distant intre 2 punte successive in care au loc
concomitent dilatari sau comprimari. Lungimea de unda este raportul dintre
viteza si frectventa sunetului.
Amplituda-este maximul de presiune acustica pe care o poate atinge. Perioada
poate fi denumita si ca ciclu.

5. Lungimea de unda. Formula. Unitatea de masura.

Lungimea de unda este distanta intre 2 puncte succesive in care au loc


concomitent dilatari sau comprimari. Lungimea de unda se calculeaza ca
raportul dintre viteza si frecventa sunetului: = C/f
Pentru sunetele auzite normal, frecventa sunetului 300m/s si lungimea de
unda a sunetului 3cm-20m
(f=C/ )

6. Caracteristicile psihofizice ale sunetului

Zgomotul marilor orase, care nu inceteaza nici pe timp de noapte, tulbura


sistemul nervos al oamenilor. Actiunea nociva a zgomotelor, cu efecte de
poluare sonora a mediului ambiant, se explica prin faptul ca vibratiile sonore se
transmit asupra creierului, putind crea in acest mod dezechilibre in organism,
insomnii, nevroze, boli digestive, boli de inima, etc.
Lehman stabileste valorile nivelului zgomotelor in functie de efectele ce le
produc:
- intre 30 si 60 dB, efecte mai ales psihice;
- 65 si 90 dB, efecte psihice si vegetative (cea mai mare parte a zgomotului de
circulatie);
- 90 si 120 dB, efecte psihice, vegetetive si otologice.
La zgomote ce au nivelul de intensitate de 130 dB se produce lezarea totala a
organului auditiv,
la 150 dB apar arsuri ale pielii,
la 180 dB actiunea zgomotului este mortala.

7.Calitaile sunetului .
Sunetul se poate subnelege n dependen de modul de percepere a urechei
i permite s definim o serie de caracteristici necesare pentru o senzaie
auditiv:
a)fora , tria sau intensitatea sunetului
b)nlimea unui ton
c)timbru
- Fora ,Tria.
Tria sunetului pe care o percepe urechea omului este de la 10-120 foni (dB,
decibeli). La 130 foni apare senzaia dureroas de percepere a sunetului.
Intensitatea sunetului se exprim prin raportul la o intensitate de preferin. Se
folosete nivelul de intensitate sonor (L) ca noiune prin care se definete
intensitatea sonor (I) al unui sunet prin comparaie cu intensitatea de
referin (Im)

L
Ca intensitate sonor de referin se consider pragul minim de audibilitate a
intensitii auditive la fregvena de 1000 Hz . Pragul superior de audibilitate al
intensitii auditive la fregvena de 1000 Hz este

1 W/ . Raportul . = W/ .
Legea lui Weber Fechner
Creterile egale de senzaii auditive corespund cu creterile egale aale
logaritumului stimulentului. Ea se mai poate exprima ca valoarea senzaiei
auditive este direct proporional cu logaritmul excitaiei.
Nivelul de intenstiate sonor (L) este de 10 ori logaritul zecimal al raportului
dintre intensitatea acustic a sunetului respectiv i intensitatea acustic de
referin , la momentul cnd Imin =

L
Cnd intensitatea sunetului raportat la Imin este egal cu 1 , pragul de
audibilitate va fi egal cu 0 dB.

=1=>L=0 dB

Cnd intenstitatea sunetului reaportat la Imax = , pragul de audibilitate va


fi egal cu 120 dB.

= =>L=120 dB
Scara de msurare a senzaiei de audibilitate este de la 0....120 dB.
Legea lui Weber Fechner se poate exprima i cu ajutorul relaiei :

S(f,i)= c(f) x ln
S-senzaia auditiv care este funcia de fregven a sunetului i intensitatea
sunetului.
c-este o constant care variaz n funcie de fregvena sunetului
-intensitatea de referin
l-intensitatea auditiv.
Domeniul de audibilitate ntre 0...120 dB se numete nivel acustic
Scara auditiv a sunetului se mparte n 3 categorii mari i sunt funcii de
fregvene lor.
-Sunetele care se afl ntre 0...20 Hz se numesc infrasunete.
-Sunetele de la 20...200 Hz se numesc sunete grave.
-Sunetele de la 200....2000 Hz se numesc sunete medii
-Sunetele de la 2000.....20 000 Hz se numesc sunete nalte
-Sunetele mai mari de 20 000 Hz se numesc ultrasunete.

- nalimea tonului.
esteproprietateasa de a fi mai profound (grav) saumaiacut (ascutit, subtire).
Experimental s-a constatat ca inaltimeasunetuluidepinde de
frecventaoscilatiilorsonore.Astfel, urecheaapreciazadouasunete cu
aceeasiinaltime (sunt la unison) daca au aceeasifrecventa, iarncazuln care au
frecventediferite, estemainalt (acut) cel care are frecventamai mare. Din
aceastacauza, naltimeasunetului se exprima numeric
prinfrecventaundeisonore.

- Timbru.
ntre sunetele de aceeasi intensitate si naltime, emise de instrumente
diferite exist o deosebire calitativ pe care o numim timbrul sunetului.
- Reflexiile sunetului.
Prin reflexia undelor sonore se nelege fenomenul de ntoarcerea acestora n
mediul din care provin.
n dependen de natura suprafeelor i forma acestora , este puternic
influenat nivelul de reflexie a sunetului . Dup form se clasific urmtoarele
suprafee .
1) Suprafee reflectante plane.
2) Suprafee reflectante concave , unde se concentreaz sunetul i
determin o difuziune neuniform a energiei sonore n ncpere.
3) Suprafee reflectante convexe , unde asigur dispersia energiei sonore
contribuind la difuzia lui n ncperi.

- Ecoul.
Ecoul sunte toate reflexiile dunatoare la o deschidere mare de 20m. Este
sunetul auzit cteva ori care vin cu o ntrziere de cteva milisecunde una fa
de alta iar rezontana sunetului este vibraia lui reflectant n momentul
suprapunerii undelor sonore . Adic rezonana sunetului este fenomenul prin
care o surs sonor transmite vibraiile de anumite fregvene unui obiect
nvecinat. (fseo.. hiu .. amu mai departe)
- Reflexiile folositoare.(Aici nu stiu ce s pun )

- Reflexia sunetului de la diferite planuri.(Aici tot )


- Difracia i rezonana sunetului.
Difracia se refer la diverse fenomeneasociate cu ocolirea de
ctreundeaobstacoleloraprutencalealor.
ntimpcedifracia are locntotdeaunacndundelentlnescobstacolencalealor de
propagare, efectele sale suntn general celmaipronunatencazulundelor a
crorlungime de undeste de ordinuldimensiuniiobstacolului.
abloanelecomplexerezultate din
intensitateauneiundedifractatesuntrezultatulinterfereneintrediferitepri ale
uneiunde care au ajuns la observatorurmrindcidiferite.
Rezonanaestefenomenulprin care o surssonortransmitevibraii de
anumitfrecvenunuiobiectnvecinat
,carevibreazprinexcelenpentruaceafrecven , fiindfrecvenasaproprie.
Dac un difuzoremitedestul de puternicnapropiereaunuipian , se observc ,
pentruanumitetonuri , anumitecoarde ale pianuluiintrnrezonan.
Dacoprimbruscdifuzorulvomputeaidentidicavibraii ale coardelor de acelai
ton cu ultimanotdestul de puternicemis de difuzornainte de a fi oprit .
Pentru a vibra , coardapianului a absorbitenergiasonor de la difuzorul cu care
se aflnrezonan. Acestfenomen a fostfolositnteatrul antic , undecasele de
bronzdispusepescenjucaurolul de rezonatori , ntrindanumitesunete .
Fenomenul de rezonanestecunoscutintehniccaconstruciilor . Un generator
de vibraiiacionnddestul de puternic
,poatetransmitefrecvenasaelementelorconstruciein care se
aflsuauneiconstruciivecine.
- Reverberaia.
Refelxiile sonore se succed la intervalele de fraciuni de secund, nedistincte
una de cealalt , i snt percepute de ureche ca o prelungire continu a
sunetului dup oprirea izvorului , cu o reducere progresiv a intensitaii.
Aceast prelungire se numete REVERBERAIE.
Reverberaia deci se poate defini ca ansamlul efectelor rezultnd n multimplele
reflexii sonore ce urmeaz repede una dup cealalt i datorit crora sunetul
persist un timp ntr-o ncpere , dup oprirea sursei sonore.
Reverberaia se deosebete fundamental de ecou , care dup cum am vzut
este o reflexpe unic , dnd o repetare distinct de sunetul iniial . Ecoul repet
sunetul . Reverberaia l prelungete.
- Reverberaia i durata ei.
Durata reverberaiei este timpul care desparte clipa de oprire a sunetului de
cea n care intensitatea sa medie este redus cu 60 dB.
Durata de reverberaie (T) care reprezint timpul necesar pentru ca densitatea
de energie din ncpere s ajung , dup ncetarea emisiei sursei sonore , la a
milioana parte din valoarea ei staionar : (scderea nivelului acustic cu 60dB
reprezint timpul necesar energiei sonore pentru a se mica de un milion de ori
10 log 1 000 000 = 60)

T ,n secunde
Unde . A suprafaa total de absorbie
Durata de reverberaie se msoar n secunde i este proporional cu volumul
ncperii i invers proporional cu absorbia. Ea se msoar cu formula lui
Sabine:

T
Unde T- durata de reverberaie
V- volumul slii
- coeficientul de absorbie specific al diferitelor suprafee .
S- suprafaa desfurat a ncperii .
Timpul de reverberaie constituie un criteriu de bun audiie pentru slile de
audiie public. ntr-o sal , caracterizat printr-un anumit timp de
reverberaie , influena acestuia se reflect n prelungite impulsuri , dup
ncetarea emisiei . Cnd timpul de reverberie al unei ncperi este prea scurt ,
reprezentaiile recitative i mai ales cele muzicale sun uscat i fr culoare ,
cnd dimpotriv este prea lunnf , tonurile izolate intr unele n altele i
cuvintele nu se mai neleg , n timp ce muzica sun splcit i confuz. Slile de
conferin i cinematografie ( deci unde predomin vorbirea ) trebuie s aib
un timp de reverberaie scurt , un timp mai lung este necesar la slile cu
diferite tipuri de producii muzicale.
Determinarea timpului de reverberaie normat se efectueaz n conformitatea
cu urmtoare relaie..
( aici serios trebuie mult de scris , cred ca nu v suparai daca am postat o
fotografie , da daca avei ndrumar sntei norocoi )))))))) ).
8. Materiale. Calitatile materialelor. Proprietatile aucustice generale.
Din caiet:
La proiectarea salilor de concerte conferinta teatru etc. se folosesc materiale
fonoizolatoare. Materialele fonoizolante servesc pentru izolarea acustic. n
acest scop se folosesc vata mineral, plcile fibrolemnoase i panourile
prefabricate cu nveli perforat.Plafonul si peretii laterali se trateaza ca
reflectanti,peretii din spate se recomanda a fi tapitati cu materiale absorbante
exceptie Sali de concert. Pardoseaua realizata din parchet sau linoleum si mai
rar mocheta. Panourile usilor trebuie sa fie din lemn masiv din 2 straturi avind
un strat intermediar din pisla sau cauciuc.min de 0.3 cm.Laferestre
cerecevelele tb sa fie executate din lemn uscat cu profilmasiv.In sala sa fie
prevazute dopuri la usi si ferestre.

9.Acusticasalilor. Studiulreverberatiei.

Salile de spectacol se impart in 3 categoriimari: -Sali in care predominavorba;


-Sali in care predominamuzica; -Sali in care predominamuzicasivorba;
Frecventa-zona de vorbire: 100-8000 Hz
-zona cu musica: 40-15000 Hz
Din punct de vedere al acusticiiintensitateavorbiriieste de 30dB in mediu,max
80dB;intensit. muzicii 30100 dB.Saliletrebuieproiectateastfelincitzgomotul din
exterioruleisa nu patrunda in interior,lafeltrebuietinutcontsi de
claritateavorbiirii de aceeatrebuiesa fie folosite material de finisaj cu un
coefficient de absorbtiecorespunzator.Alt factor important estetimpul de
reverberatie.
reverberatia-
ansamblureflectiilorsonoreceurmeazaunadupaaltadatoritacarorsunetul se
maimentine.
Timpul de reverberatieestestrinslegat de volumulsaliisi de absorbtiatotala a
salii. Pt apreciereacorectaacesta se determina cu ajutorulrelatiei: K- coefce tine
cont de destinatiasalii. Timpul de reverberatie real se determina cu
ajutorulrelatiei

sec
timpul de reverberatiepoate fi caracterizatprin 3 ipostaze:
-preascurt-auditiava fi claradarslaba
-prea lung- auditia tare darneclara
-optim-auditiaclarasi sufficient de tare

10.Calcululabsorbtieinecesarepoate fi determinat cu
ajutorulurmatoareirelatii:
A=

Absorbtiasunetuluimaipoate fi determinaasi cu ajutorulurmatoareirelatii:

A=

Pentru o buna auditee in sala ,absorbtiasunetului se imparte la calculi in 2


categoriimari:

1. 0,2-sala este rasunatoare si timpul de reverberatie se va determina


cu ajutorul formulei Sabine:

Topt norm= 0,163

2. formula luiEyrgne

Topt norm=0,163

Topt= 0.163 = 0.163

Intensitatea Sonora reflectatareprezinta:


In= Ii
Indicile de reducere Sonora se determina:
R = 10 lg ;
=

11.Fenomenul ecoului.Formula

Ecoul este un fenomen acustic ce const n repetarea prin reflexie


a sunetului emis de o surs i perceperea lui ca un sunet distinct n raport cu
sunetul primar.[1]
Pentru ca sunetul reflectat de un obstacol s fie perceput distinct, ca ecou, el
trebuie s se ntoarc la ureche dup ce a ncetat perceperea sunetului iniial.
Deoarece un sunet persist n ureche cel puin o zecime de secund, sunetul
reflectat va fi perceput ca ecou doar dac va ajunge la ureche dup cel puin
1/10 secunde de la perceperea sunetului emis. Pentru ca un sunet foarte scurt
s fie perceput ca ecou, distana pn la un obstacol trebuie s fie de cel puin
17 m, deoarece viteza sunetului n aer este de cca. 340 m/s. Prin urmare,
sunetul va parcurge distana de 2x17=34 m n 1/10 secunde. De aceea,
fenomenul ecoului auditiv este observat cel mai bine n muni sau ntr-o sal
goal de mari dimensiuni.

Ecoul reprezinta reflexiile duble,triple etc. de la suprafete care vin cu


intirziere de cateva milisecunde fata de unda directa de la sursa sonora.Deci
ecou este atunci cind omul aude sunetul de cateva ori.
Pentru a intelege mai bine ce este ecoul ,il putem compara cu
reverberatia,care spre deosebire de ecou reprezinta o reflexie unica ,dand o
repetare distincata de sunetul initial.Deci, ecoul repeta sunetul,spre deosebire
de reverberatie care il prelungeste.

12.Ce numim efect de acoperire.

13. Conditiile acustice fundamentale ale unei sali .Masuri


prinproiectare ?
Pentru a fi corecta din punct de vedereacustic, o sala trebuie saindeplineasca
urmatoarele conditii :
Nivelul sonor al auditieiegal din toate locurile, adica o difuzare cit mai
omogena a sunetului pe toata suprafata salii ocupata de publicul auditor;
Inteligibilitateavorbei, sau claritatea cuvintelor vorbite;
Muzicalitatea ,sau calitatea timbrului salii ;

Masuri prin proiectare:


Pentru intarire asunetelor se folosesc reflectoarele de sunet, care nu sint
altceva decit un perete reflectant prevazut in spatele oratorului .Peretele
trebuie sa fie acoperit cu un strat tare si neted, de preferinta lemn.
Reflectoarele de sunet bine realizate sunt importante in masurile de proiectare
deoarece pot mari intensitatea cu 3dB.
Intr-o sala bine conceputa, mica sau mare ,trebuie nu numai sa auzim
vorbitorul , dar sa-I intelegem fara dificultate cuvintele.Acesta se exprima prin
coeficientul de articulatie alsalii.

14.Incaperi fara cerinte speciale legate de comunicatia verbal si


perceperea muzicii
In multe locuri conexiunea acustica intre doua puncte distante este nedorita si
deranjanta :ateliere, cantine, coridoare, birouri, locuri publice...etc

In incaperile care nu sunt proiectate special pentru ascultare de muzica si


conversatii, pot intervene si alte activitati. Zgomotele generate trebuie atunci
impiedicate sa se raspandeasca.

Criterii acustice pentru incaperi: Tr, Timp de reverberatie, Atenuarea


zgomotelor fata de dublul distantei.
--Incaperi proiectate pentru conferinte

In astfel de incaperi, reflectiile de ordinunu al undelor sonore trebuiesc sa fie


orientate in asa fel incat sa acopere toate pozitiile ascultatorilor. Suprafetele
care pot cauza reflezii intarziate trebuie acoperite cu material absorbant.
Aceasta pentru ca reflexiile intarziate- care ajung dupa unda directa- nu
amplifica sunetul direct ci interfereaza cu el.
--Incaperi proiectate pentru ascultarea muzicii

In astfel de incaperi, reflexiile primare produse de tavan si peretii laterali, ar


trebui orientate astfel incat sa acopere toate pozitiile ascultatorilor. Suprafete
care pot cauza reflexii intarziate trebuie acoperite cu material izolant si
absorbant. Peretiilaterali trebuie modificati daca nu ofera reflexii primare a
undelor sonore.

15.La proiectarea teatrelor la aer liber trebuie de tinut cont de


aceleasi principiu e proiectare ca si toate salile de spectacol.
Teatrele la aer liber trebuie amplasate departe de caile de circulatie si de
sursele de zgomot permanent, care se amplaseaza in zonele de parc.
Teatrele e aer liber se pot clasifica in 3 categorii:
1)teatre dramatice
a)teatre pu ansamble muzicale
b)teatre cu caracter muzical
2)din punct de vedere a capacitatii
a)mici-2000 locuri
b)mari-locuri spectacole de Estrada
c)peste 2008 locuri de Estrada-amfiteatre
Nr de locuri in teatre se determina in dependeta de nr populatiei in
oras.exemplu:populate 30,50 mii locuitori,capacitatea de 1000 locuri.