GRILE ACUSTICA & ILUMINAT ARTIFICIAL

1. Ordinul de marime al lungimii de unda a sunetelor audibile se incadreaza intre:

 0,2 m...20m X
2. Un sunet de 650 Hz poate fi incadrat in categoria (sunet mediu, sunet inalt, sunet grav)
 Sunetelor medii X

Frecventele audio sunt impartite in 4 categorii:

- frecvente sub-sonice (sub-basi) – sub 20Hz
- frecvente joase (basi) – intre 20 de Hz si 250Hz
- frecvente medii (medii) – intre 250Hz si 6000Hz
- frecvente inalte (inalte) – intre 6000Hz si 16000Hz

3. Nivelul sonor reprezinta:

 Logaritmul intensitatii sunetului raportat la intensitatea sonora de referinta X

(Senzatia subiectiva a cresterii perceptiei este proportionala cu logaritmul cresterii

stimulului la sunet si lumina )

4. Membranele vibrante absorb cel mai bine sunetele cu frecvente:

 Joase X

(Absorb sunete intre 80-250 Hz

Eficacitate sporită dacă spaţiul de aer este umplut
cu material poros)

5. Sunetul poate pune in vibratie un element de constructie masiv (placa, perete)?

 Da X
6. Ecoul de fluturare apare datorita
 Paralelismului suprafetelor reflectante opuse sursei de sunet X
7. Intr-o sala cu destinatie acustica, tavanul inalt de peste 8 metri:
 Poate genera ecou X
8. Amplificarea sonora cu mijloace electroacustice se recomanda in cazul:
 Salilor foarte mari X
9. Tavanul salilor de spectacole, in jumatatea din fata a salii, se recomanda:
 Sa fie reflectant X
10. Redarea culorii este superioara pentru:
 Lampi fluorescente cu redare foarte buna X
11. Termenul de lampa desemneaza:
 Corpul de iluminat X
12. Managementul energetic al iluminatului este necesar, deoarece:
  Astfel se realizeaza protectia mediului X
13. Solutiile de protectie a operelelor de arta impotriva razelor ultraviolete sunt:
 Folosirea corpurilor de iluminat cu filtre UV X
 Expunerea la lumina naturala
14. Elementele cuantificabile ale mediului luminos interior apartin de:
 Distributia fluxului X
15. Indicele de izolare acustica masurat in laborator este in mod obisnuit....fara de cel masurat in sit
 Mai mare X
16. Durata de reverberatie reprezinta timpul de descrestere a nivelului sonor cu:
 60 dB X
17. Principalul mod prin care un element de constructie masiv izoleaza la zgomot aerian este:
 prin masa

(legea masei –la elemente masive creste odata cu masa)

18. Nivelul de zgomot admisibil intr-o incapere de locuit, in reglementarile din România, este:
 35 Db X
19. Ingrosarea sapei suport a pardoselii
 Suplimenteaza izolarea de ansamblu a planseului X
20. O octava reprezinta:
 Un interval de dublare a frecventei sonore X
21. Un sunet de 550 Hz poate fi incadrat in categoria sunetelor:
 Medii X
22. Nivelul sonor reprezinta:
 Logaritmul intensitatii sunetului raportate la intensitatea sonora de referinta X
23. Pentru absorbtia sunetului, porozitatea unui material
 Este utila X

(membrane vibrante- Eficacitate sporită dacă spaţiul de aer este umplut cu material poros)

(Eficacitate sporită absorbtie dacă spaţiul de aer este umplut cu material poros)

24. Membranele vibrante absorb cel mai bine sunetele cu frecvente:

 Joase X
25. ………………………………..
 Reprezinta investitii suplimentare
 Se refera la izolarea elementelor de constructie
 Include interventii la nivel de partiu
26. Reducerea nivelului de zgomot de impact prin interpunere presupune:
 Utilizarea unei pardoseli cu dala flotanta X

(impotriva zgomotului de impact:

actiune la sursa: pardoseli elastice ( covoare pvc, covoare pvc cu suport textil tesut, mocheta fibre
poliamidice, mocheta nesetuta, parchet l.u. , pfl poros , parchet l.u. pe dusumea oarba, grinzisoare de
lemn) ,
interpunere: pardoseli pe dala flotanta ( parchet sau covor pvc lipit de dala flotanta beton, pardoseala
flotanta beton pe strat elastic )

27. Auditia optima recomanda ca suprafata ocupata de public:

 Sa aiba o panta similara cu panta pentru vizibilitate X
28. Comparând sali cu acelasi volum, durata de reverberatie recomandata:
 Este mai mica intr-un cinematograf fata de o sala de concert X
29. Compozitia stratului luminofor determina:
 Valoarea indicelui de redare a culorii X
30. Sursa luminoasa a fibrei optice se afla in:
 Ansamblul fibrelor X
31. Lumenul este unitatea de masura a:
 Fluxului luminos X
32. Cu surse mascate in scafe de lumina se obtine:
 Tavan luminos X
33. Conform legii conservarii fluxului luminos, este egala cu fluxul incident:
 Suma fluxului reflectat, absorbit si transmis
 Suma fluxului absorbit si transmis, minus cel reflectat NU STIU
 Suma fluxului reflectat si absorbit, minus cel transmis
34. Formele arhitecturale masive sunt cel mai bine puse in valoare:
 Prin orientarea fluxului luminos exterior pe plinuri
 ………………….
 ………………….
35. Pentru sali cu destinatie acustica de dimensiuni mici, forma in plan:
 Se recomanda sa fie cât mai regulata X
36. Panourile suspendate in zona scenei la sali inalte :
 Dau reflexii rapide si imbunatatesc claritatea auditiei X
37. Pentru izolare acustica, la alcatuiri intr-un singur strat, porozitatea materialului:
 Este utila X
38. Conform legii masei, izolarea la zgomot aerian a unui element de constructie masiv:
 creste cu cresterea frecventei sunetului X
39. Indicele de atenuare acustica reprezinta :
 Aprecierea izolarii la zgomot aerian X
40. Masurile generale de protectie acustica…………………………..
41. Orbirea (foto…) poate fi determinate de:
 Efectul luminos excesiv al sursei luminoase X
42. Mobilierul si finisajele interioare pentur pereti, tavane, pardoseli, influenteaza:
 Eficacitatea luminoasa X
43. In sistem substractiv/subiectiv, prin combinarea culorilor primare, se obtine:
 Ambra/ombra X
44. Partea superioara a unei constructii inalte, se lumineaza de la sol cu proiectoare de exterior cu
distributie:
 Concentrata X
45. Perceptia sunetului de catre om este:
 Logaritmica X
46. Urechea umana are maximum de sensibilitate in jurul frecventei de:
 2000 Hz X
47. Insumarea unui sunet de 80 dB cu unul de 50 dB produce un sunet de:
 Cca 80 Db X
48. Absorbtia suprafetelor perimetrale ale incaperii influenteaza durata de reverberatie:
 Invers proportional X
49. Membranele vibrante realizeaza in principal absorbtia sunetului prin:
 Vibratii de ansamblu X
50. Diferenta de nivel normalizata reprezinta:
 O estimare a izolarii la zgomot aerian X
51. Diferenta intre indicii de izolare determinati in laborator si in situ provine de la:
 Precizia aparatelor de masura, mai mare in laborator X
52. Pentru cresterea izolarii la zgomot aerian a unei ferestre, este utila:
 Prevederea unor garnituri de etansare X
53. Interventia la sursa pentru reducerea nivelului de zgomot de impact presupune:
 Utilizarea unei pardoseli pe dala flotanta X
54. Masurile generale de protectie acustica:
 Se refera la izolarea elementelor de constructie X
55. Pentru a evita ecoul, peretele de fund al salii trebuie:
 Tratat reflectant
 Tratat absorbant X
 Nu este important X NU STIU
56. Tavanul salilor de spectacole, in jumatatea din fata a salii se recomanda:
 Sa fie reflectant X
57. Daca se constata aparitia ecoului de fluturare, fenomenul poate fi evitat:
 Prin tratarea fonoabsorbanta a unei suprafete X
58. Vederea pe timp de noapte, fata de vederea de zi, este:
 Mai sensibila X
59. Pentru spatiile adiacente zonei cu sarcina vizuala, se recomanda un nivel de iluminare:
 Inferior cu o treapta fata de zona principala X
60. Luxul este unitatea de masura a:
 Iuminare X
61. Suprafetele arhitecturale luminoase:
 Reflecta lumina X
62. Un sunet de 2500 Hz poate fi incadrat in categoria sunetelor:
 Medii X
63. Pentru a se percepe o dublare subiectiva a tariei sunetului, intensitatea acestuia trebuie crescuta
de:
 10 ori X
64. Durata de reverberatie reprezinta timpul de descrstere a nivelului sonor cu:
 60 Db X
65. Coeficientul de absorbtie acustica al unui material:
 Reprezinta raportul intre energia sonora absorbita si cea incidenta X
66. La frecventa proprie de rezonanta a unui element de constructie:
 Izolarea la zgomot aerian se reduce
  Izolarea la zgomot aerian se mentine constanta NU STIU
 Izolarea la zgomot aerian este mai mare
67. Indicele de izolare acustica reprezinta:
 Aprecierea izolarii la zgomot de impact
 Aprecierea absorbtiei la zgomot aerian X
 Aprecierea izolarii la zgomot aerian in situ
68. Valori mai mari ale L:
 Indica o izolare mai slaba la zgomot de impact X
69. Un planseu de beton obisnuit realizeaza izolarea necesara la zgomot de impact in cladiri de
locuit:
 Niciodata X
70. In protectia acustica, reverberatia:
 Trebuie calculate X
71. In salile de spectacole, peretii laterali convergenti spre fundul salii:
 Sunt utili, dirijeaza reflexiile catre public X
72. In spatii destinate muzicii se recomanda ca decalajul intre sunetul direct si cel reflectat sa nu
depaseasca:
 20 milisecunde X
73. Cele mai eficiente suprafete reflectante de sunet sunt cele plasate:
 In peretii si tavanul prosceniului X
74. Intr-o sala de conferinte, pericolul de ecou este evitat prin:
 Prin evitarea paralelismului peretilor salii X
75. Raportul lungimilor de unda minime si maxime a radiatiei luminoase este aproximativ de:
 1;10

78.In Romania nivelul minim al iluminarii boltii ceresti este considerat :

 10000 lx

79. La echinoctii, pozitia soarelui pe bolta atinge zenitul:

 la tropice
76. Luminanta se refera la:
stralucirea unei suprafete
77. Pentru iluminare naturala, radiatia solara directa
Nu se ia in calcul
78. In emisfera nordica, unghiul maxim de inaltime a soarelui e atins la :
echinoctiul de toamna
79. Analemma ilustreaza
pozitia soarelui pe bolta cereasca la solstitiul de iarna
(Analema sau analemma, este figura trasată pe cer prin diferite poziții ale Soarelui puse în
evidență la o aceeași oră și din același loc, în cursul unui an calendaristic.)
80. Masca de umbra reprezinta:
 portiunile vazute si obturate ale boltii ceresti
81. Domeniul de frecvente audibile este:
 16- 20000 hz
82. Viteza sunetului in aer:
  creste cu cresterea temperaturii
83. Dublarea grosimii unui perete are ca efect:
 cresterea cu 6 db a izolarii la zgomotul aerian

(Teoretic, dublarea masei pe unitate de masura a unui singur strat de material, va duce la cresterea
coeficientului R cu 6 dB.

Sursele punctuale reduc cu 6 db la fiecare dublare a distantei si sursele liniare reduc cu 3 db la

fiecare dublare a distantei)

84. Pentru cresterea izolarii la zgomotul aerian al unei usi pline, este utila:
 prevederea unor garnituri de etansare

( etansare usi si ferestre

la usi – etansare (garnituri de etansare, multiplicare praguri) , greutate (foi de usa masive) , dublare
sasuri tampon

la ferestre- etansare (preferabil ferestre fixe) , dublare sau triplare ferestre, ingrosare sticla(grosimi
diferite), sticla speciala fonoizolanta. )

85. Logaritmul zecimal al unui numar reprezinta:

 puterea la care este ridicat 10 pentru a obtine numarul

(logaritmul unui numar = puterea la care trebuie ridicata baza pentru a obtine numarul)

86. Conform legii Weber –Fechner, perceptia senzatiei calorice urmeaza in raport cu cresterea
stimulului:
 o crestere exponentiala

(Legea Weber-Fechner

Senzaţia subiectivă a creșterii percepţiei este proporțională cu logaritmul creșterii stimulului

(sunet, lumină) /cu exponenţiala creșterii stimulului (căldură, electricitate) )

87. Migratia caldurii printr-un fluid in miscare se poate realiza prin:

 convectie
88. Migratia caldurii printr un corp solid se realizeaza prin:
 conductie
89. Estimareatransferului termic se poate face prin :
 votul mediu previzibil (PMV)
90. Confortul termic reprezinta:
 realizarea inconstienta a termoreglarii fara suprasolicitate fiziologica
91. Reprezinta conditie de confort termic:
 viteza curentilor de aer
92. Care din urmatoarele reprezinta conditii de confort termic:
 temperatura aerului din incaperi
(conditii de confort termic: temperatura aerului din incaperi, umiditatea aerului, viteza de deplasare a
aerului, temperatura medie radianta ( temperatura suprafetelor interioare ale elementelor de
inchidere) )

93. Relatia intre umiditatea de saturatie si temperatura

 este exponentiala

94. Umiditatea relativa este:

 raportul dintre umiditatea efectiva si cea de saturatie

(Umiditatea relativă (abreviat RH) este raportul dintre presiunea parțială a vaporilor de apă în
condițiile date și presiunea parțială a vaporilor in condiții de echilibru, la aceeași temperatură.
Umiditatea relativă depinde de temperatură și presiune.

95. Umiditatea absoluta este:

 cantitatea de raporturi de apa din aer la un moment dat
96. Punte termica reprezinta:
 o zona de transfer termic marit
97. Este permisa aparitia puntilor termice strapunse?
 da

( Punţile termice punctuale pot fi independente (agrafe sau ploturi de legătură) sau pot proveni din
intersecţia a două punți termice liniare.

În general, efectul punților termice punctuale rezultate din intersecţia punților liniare se neglijează în
calcule.)
 98. Pentru a reduce efectul de punte termica, amplasarea tamplariei intr-un perete omogen este mai
bine sa fie:
 la fata interioara perete

99. Pentru a reduce efectul de punte termica, amplasarea tamplariei intr-un perete cu strat
termoizolator este mai bine sa fie:
 in dreptul termoizolatiei
100.O bariera de vapori amplasata pe fata interioara (calda) a termoizolatiei:
 este corect amplasata
101.O bariera de vapori amplasata pe fata exterioara(rece) a termoizolatiei este :
 nu este corect amplasata

( Transferul termic

- strict din punct de vedere termic, poziția stratului termoizolator în alcătuirea elementului de
construcție nu este importantă

- pentru un transfer corect de vapori, termoizolația trebuie să fie plasată la exterior

Transferul de vapori
- se recomandă o permeabilitate la vapori a straturilor componente ale elementului de construcție din
ce în ce mai mare de la interior spre exterior.

- dacă termoizolația se amplasează la interior, este necesară o analiză atentă și poate fi necesară o
barieră de vapori

- bariera de vapori, dacă este necesară, se amplasează obligatoriu pe fața interioară (caldă) a stratului
termoizolant) )

102.O alcatuire corecta din punct de vedere al transferului de vapori (transfer de vapori);
 are stratul termoizolant la exterior
103.Temperatura fetei interioare a unui element de constructie pe timp de iarna poate fi :
 mai mica decat cea a aerului interior
104.Temperatura fetei interioare a unui elementr de constructie este necesara pentru;
 estimarea confortului interior
105.Coeficientul global de izolare termica (G )
 ia in calcul pierderile totale de caldura ale constructiei

( Coeficientul global de izolare termica exprima pierderile totale de caldura ale unei cladiri)

106.Numarul de schimburi de aer pe ora:

 nu poate fi scazut sub 0.5 din motive de igiena si sanatate

107.Regimul termic nestationar :

 este un tip de transfer termic variabil
108.Regimul termic stationar este:
 o ipoteza de calcul termotehnic
109.Pentru a imbunatatii substantial comportarea termica a unei ferestre:
 se utilizeaza tamplarie cuplata cu garnituri de etansare
 110.Un perete omogen corect din punct de vedere al rezistentei termice poate fi realizat din
(rezistenta termica perete):
 BCA 45 cm grosime X
111.Un perete omogen corect din punct de vedere al rezistentei termice poate fi realizat din :
 blocuri ceramice tip Phorotherm 38cm

-din cursul 2 hypersay

112.Unghiul format de aza oblica a Pamantului cu planul orbitei este de:

 68.5 grade
113.Inaltimea soarelui este;
 unghiul facut de razele soarelui fata de verticala locului
114. Pentru o fatada orientata spre vest sunt mai eficiente;
 parasolarele verticale
115.Pentru o fatada orientata spre sud, sunt mai bune:
 parasolarele orizontale

( ( sud: elementele orizontale au eficiență maximă

* detașare de fațadă |ventilaţie)
* fără obturarea unghiurilor peste 68*
 * reducere minimă a luminii sosite din partea
superioară a bolţii

Est, vest: * elementele orizontale nu sunt eficiente: obturează

prea mult și nu limitează însorirea
* se vor utiliza elemente verticale, perpendiculare
sau oblice pe fațadă
* de asemenea detașare de fațadă (pt. ventilaţie) )
116.Pentru camera de hotel, normativele din romania:
 recomanda utilizarea sistemelor de protectie solara
117. Radiatia termala este:
 o radiatie electromagnetica
118.Este permisa producerea condensului pe suprafata interioara a elementelor de constructie?
 Nu, in nici o situatie
119.Elementul de calcul cel mai important pentru regimul termic nestationar este:
 indicele inertiei termice

120. Azimutul solar este

 unghiul facut de razele soarelui in plan fata de directia sud
121. Nomograma de iluminare naturala
 estte un grafic al iluminarii date de bolta

(Lumina de la bolta cereasca este Nomograma de puncte. )