DATE TEMĂ DE PROIECTARE INSPIRAȚIE DIN UNGERS ȘI JOHN HEYDUK, ANTONIO

STUDIU DE CAZ SANT'ELIA, OTTO FREI, GEHRY, SIZA

ARGUMENT ȘI TEORIE inspirație despre ce poate fi arhitectura (arhitectura ca:
CONCEPT [...]) ca filosofie si simbol
MATERIALE
FORME SIMBOLUL APEI (vezi Siza, Tadao ando muzeu, pav barcelona
CE PREZENTĂM: SCULPTURI, MATERIE, DOAR VIITORUL NU cu statuie, etc), AL PRIVITULUI ÎN SUS, TEXTURILOR,
MARE LUCRU
STRUCTURA ORGANICĂ TOYO ITO MEDIATHEQUE, COPACI ȘI
Huehue NATURĂ
MODERNITATE, NU TRADITIE
o natiune nu poate prospera bazandu-se fara echivoc pe DINAMICĂ, INCERTITUDINE, IEȘIRE DIN STEREOTIP ȘI
trecut si cutume. este necesara crearea unor precepte si PREVIZIBIL, DIFUZAREA STRUCTURII ÎNSPRE A DEVENI
inovatii INPERCEPTIBILĂ
vezi Nervi ca hală ciuperci
VEZI ARGUMENTE DOORSCAPE: FILOSOFIC, ETC
CURAT, HALĂ, UNDE PREDOMINĂ EXPONATELE
CREAREA UNUI LANDMARK: PRIN CIUDĂȚENIE REȚII "AHA ACEL
O ARHITECTURĂ NEUTRĂ PAVILION CIUDAT" (E.G. HEATHERWICK) CREEZI O MEMORIE
ca prim pas lemn si sensibilitate cu nuante neutre unde (AKA KEVIN LYNCH CU MEMORIA LOCULUI)
exponatele si mobila aduce culoarea.
referiri la ideile artei lui Brâncuși GEHRY, SIZA ȘI ZAHA: FILOSOFIA DESPRE CE POATE FI
ARHITECTURĂ
CUM RĂSPUNDEM LA PROBLEMELE VIITOARE DE MEDIU
INCONJURATOR DURER ȘI ARHITECTURĂ: STUDIU MORFOLOGIC PE STUDIILE
poate prin sturcturi usoare si performante, folosirea minimă TEXTILELOR LUI DURER
de energie în construcții

MENȚIONAT BRÂNCUȘI SI MODERNITATEA

faptul ca desi e "traditional" face doar referiri subtile la
traditie, respectand-o fara a face pastisa

ARHITECTUL DOSHI PENTRU O ARHITECTURA CUMINTE DAR CU

IDENTITATE. LA FEL SI KERE. APROPRIATION DE PHILIP
JOHNSON

ZUMTHOR, WANG SHU SI ALTII NU FOLOSESC TRADITIONALUL

DAR SE LEAGA DE EL. imagini si text

TIMELESS-NESS AND SIMPLICITY. SIZA SI ALTII

LIPSA IDENTITATII CULTURALE. PARALELA LA BIENALA VS

CASE JUTAKU JAPONIA. IMAGINI UNA LANGA ALTA

NE LEGAM INCA DE MIORITIC SI NE E FRICA DE

SCHIMBARE/CHANGE
CUVÂNT ÎNAINTE / TEXTUL CERUT DIN TEMĂ
TEMĂ DE PROIECTARE
ARGUMENT astăzi poate fi catalogată ca obiect, nu ca arhitectură,
obiect însemnând o piesă ce nu are context, inovație și doar
După cele specificate atât în tema de proiectare dar și în
imită exemple precedente fără a aduce ceva nou în viața
documentele organizatorilor, am decis să ne orientăm
oamenilor ca experiență.
direcția proiectului către temele și subtemele esențiale
-
pavilionului, specific cum arhitectura poate salva vieți
omenești sau cum le poate augmenta viețile prin design de
calitate, materialele folosite și modul acestora de a crea
arhitectură și de a ieși din paradigma unui stereotip.

Un prim pas pentru începerea proiectului de concept a fost

să studiem și să analizăm varii proiecte asemănătoare
pentru a crea un precedent ale pavilioanelor României din
diferite expoziții internaționale dar și pavilioane asemenea
ale altor țări.

Ca ideologii, precepte și teorii, am căutat și utilizat

informații legate de:
- lipsa identității culturale în arhitectura românească
actuală. Aici am dori pornirea de la un “blank slate”, să
regândim unde ne aflăm pe plan internațional fără a utiliza
în mod direct teme tradiționale românești sau referire la
trecutul acestora.
- cele 10 principii de design ale lui Dieter Rams. Acesta are
expuse 10 principii ce promovează: inovația, utilitatea,
estetica, simpla înțelegere a design-ului, modestia și
onestitatea în design, dezvoltarea pe termen lung, gândirea
și detalierea până la ultimul detaliu, sustenabilitatea și
minimalismul.
- necesitatea creării unui Zeitgeist asemenea ideilor
promovate de mișcarea Bauhaus: ideea de avangardă, faptul
că ideile despre ceea ce numim întotdeauna tradițional își
petrec speranța de viață și nu mai răspund nevoilor actuale,
înțelegerea tehnicilor din trecut și transformarea acestora în
alte mijloace prin care să ne atingem scopurile nevoilor de
azi. Totodată, utilizarea în exces a ideilor tradiționale până la
refuz și fără inovație poate da naștere la kitsch.
- rața sau hala decorată descrise în cartea “Lecția Las
Vegas” de Robert Venturi, Denise Brown și Steven Izenour. În
această carte se caută catalogarea arhitecturii în 2 mari
categorii și ne poate ajuta să o privim prin prisma unei
arhitecturi de calitate sau de pastișă. De exemplu, nu am
căutat să mimăm obiecte reale sau ideologice la care să
facem directă legătură, ci înțelegerea acestora cum
funcționează și abstractizarea lor pentru a crea ceva nou.
- cartea “Anti Object” de Kengo Kuma încearcă să provoace
la un nivel mai avansat ce este și cum privim arhitectura.
Autorul ține să menționeze că majoritatea arhitecturii de