Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE ARHITECTURĂ
Departamentul Sinteza Proiectării de Arhitectură
an universitar 2022-2023, anul IV, semestrul 2
1. SCOPUL STUDIULUI
Scopul studiului este de a propune conceptul arhitectural pentru pavilionul României la Expoziția Mondială de la Osaka,
Kansai, Japonia, 2025, expoziţie având ca temă Designing Future Society for Our Lives. Subtemele evenimentului sunt:
Saving Lives, Empowering Lives, Connecting Lives.
Studiul se desfășoară în cadrul stabilit de protocolul de colaborare între Ministerul Afacerilor Externe și Consiliul Național al
Rectorilor. Studiile vor fi îndrumate de către cadrele didactice universitare ale UAUIM. Conceptul arhitectural declarat câști-
gător va sta la baza elaborării caietului de sarcini pentru procedura de achiziție publică privind desemnarea contractorului
general al pavilionului României la Expoziția Mondială de la Osaka, Japonia (proiect de execuție și construcție).
Pavilionul expozițional va fi amplasat pe insula artificială Yumeshima, situată în zona golfului orașului Osaka, în prefectura
Kansai. Parcela alocată pavilionului românesc are o suprafață de 878,59 mp (conform planului de situație anexat). Prin regu-
lamentul impus de organizatori se precizează:
procentul de ocupare a terenului (amprenta) este de maxim 70%;
înălțimea maximă a construcției fiind de până la 12 m;
prin regulament nu se impune un număr de niveluri, acesta urmând să fie propus de către elaboratorii conceptului;
suprafața restaurantului nu va depăși 20% din suprafața totală a pavilionului.
Parcela se învecinează cu două dintre traseele principale care structurează circulațiile în parcul expozițional, fiind orientată
cu latura de sud-vest înspre mare. Coordonatele limitelor terenului sunt puse la dispoziție în planul anexat temei.
Pavilionul României la Expoziția Mondială de la Osaka, Japonia, va găzdui pe perioada a 6 luni, evenimente culturale varia-
te. Structura funcțională a pavilionului va fi concepută în așa fel încât să fie asigurat un parcurs coerent al publicului din zona
1/6
de acces/primire și până la zona de ieșire (cele două zone sunt separate). Pavilionul va fi dezvoltat doar suprateran (fără
subsol sau demisol), pe o amprentă care nu va depăşi 70% din suprafața lotului rezervat României (respectiv max. 615 mp),
înălțimea maximă a acestuia încadrându-se în 12 metri.
Zona de acces / primire va fi astfel organizată încât să permită amplasarea unui filtru de securitate și a unui spațiu deschis
de recepție şi informaţii. Dat fiind faptul că parcul expoziţional va fi dotat cu toalete publice, nu este necesară prevederea de
grupuri sanitare pentru vizitatori. De asemenea, dată fiind desfăşurarea evenimentelor pe parcursul sezonului cald, nu este
necesară amenajarea unei garderobe.
Pavilionul va avea ca nucleu central spaţiul multifuncţional de expunere şi desfăşurare a evenimentelor (agora). Acest
spaţiu multifuncţional va fi astfel conceput încât să permită organizări / mobilări / display-uri modulare, flexibile, adaptabile
evenimentelor culturale variate care vor fi găzduite aici în cadrul săptămânilor tematice. În acest sens, se va avea în vedere
necesitatea amplasării unei scene şi a unor gradene pentru public. De asemenea, spaţiul multifuncţional poate fi prevăzut cu
supantă sau etaj intermediar care să permită vizibilitate de ansamblu. Spaţiul multifuncțional va fi prevăzut cu o zonă de de-
pozitare proprie, destinată echipamentelor tehnice şi mobilierului. De asemenea, în imediata vecinătate a spaţiului multifunc-
ţional vor fi prevăzute vestiare şi grupuri sanitare (separate pe sexe) pentru cei care vor performa în cadrul evenimentelor
culturale găzduite de pavilion. Totodată, se va avea în vedere un spațiu de depozitare de c. 20 mp ( cu intrare separată, la
parter).
Întreaga elaborare a studiului va ține cont de regulile cu privire la accesul și ieșirea persoanelor cu deficiențe neuro-motorii.
În componenţa pavilionului va fi inclus un restaurant (destinat produselor culinare cu specific românesc) cu o capacitate de
c. 80 de locuri (distribuite la mese de 4 persoane), restaurant care va putea fi accesat şi independent faţă de restul pavilionu-
lui. Restaurantul va include şi un spaţiu destinat protocolului, deschis spre zona vizitatorilor, cu posibilitatea de separare.
Restaurantul va avea un spaţiu de preparare (bucătărie) deschis. Pentru spaţiul de preparare vor fi prevăzute spaţiile anexe
necesare închise (depozitări alimente și băuturi, cameră frigorifică, vestiare şi grupuri sanitare personal). Pentru restaurant
vor fi prevăzute grupuri sanitare separate pe sexe, inclusiv grupuri sanitare pentru persoane cu dizabilităţi neuro-motorii.
Dată fiind vederea amplasamentului spre mare, restaurantul se va putea extinde spre exterior cu o terasă parţial acoperită.
Zona destinată personalului administrativ al pavilionului va fi amplasată separat şi fără să interfereze cu fluxul vizitatorilor.
Aceasta include:
- biroul comisarului expoziţiei (birou care cuprinde şi spaţiul destinat şedinţelor) – c. 25 mp;
- birou pentru serviciul contabilitate pentru max. 4 posturi de lucru – c. 20 mp;
- birou administrativ comun pentru max. 8 posturi de lucru – c. 40 mp;
- grupuri sanitare pentru personalul administrativ;
- spații depozitare - c. 20 mp.
Insula artificială Yumeshima, Osaka-Kansai, Japonia: ilustrare simulată a complexului expoziţional şi stadiul lucrărilor de
amenajare în octombrie 2022.
Dat fiind intervalul de timp scurt rezervat pentru construirea pavilionului, se impune ca sistemul structural şi anvelopanta să
fie realizate din materiale a căror procurare / prefabricare să nu presupună timpi lungi de aşteptare. În atare condiţii, pentru
structură se recomandă utilizarea CLT (cross-laminated timber), materialele folosite pentru închiderea clădirii şi pentru com-
partimentările interioare vor fi la alegerea fiecărui student. De asemenea, în vederea controlării costurilor, este recomandabi-
lă modularea dimensiunilor elementelor de construcţie.
2/6
5. DESFĂȘURAREA PROIECTULUI
Etapa 1 (4 săptămâni), corespunzătoare studiului de idee se va desfăşura în echipe de 2 studenţi. Prima etapă a stu-
diului se va concentra pe construirea unui concept şi a unei ilustrări cuprinzătoare a acestuia.
Predarea, susţinerea şi jurizarea proiectului (în cadrul atelierului) se va desfăşura joi 27.04.2023. Selecţia proiec-
telor în vederea declarării unui finalist, se va face în cadrul juriului vor fi invitaţi reprezentanți ai MAE (Ministerul
Afacerilor Externe) şi ai OAR – Bucureşti.
Etapa 2 (6 săptămâni), va avea ca obiectiv detalierea şi definitivarea proiectului de arhitectură, fiind elaborată individual.
Proiectul de arhitectură va fi detaliat din punctul de vedere al unor aspecte tehnice în cadrul exerciţiului aferent SP-14 -
Proiect tehnologie arhitecturală (3), care se va desfăşura pe parcursul săptămânilor 10-14.
Predarea, susţinerea şi jurizarea proiectului de către o comisie cu invitaţi se va desfăşura joi 08.06.2023.
Perioadele de timp alocate etapelor proiectului, precum şi creditele aferente sunt stabilite prin planul de învăţământ al anului
IV al Facultăţii de Arhitectură.
6. CRITERII DE EVALUARE
Tema urmărește în primul rând crearea prin studiu a unui SPAŢIU IDENTITAR, propice expunerii, informării, desfă-
şurării unor activităţi culturale şi nu în ultimul rând promovării ţării şi a trăsăturilor specifice esențiale ale poporului
român. De aceea accentul principal în abordare şi jurizare se va pune pe atributele conceptului arhitectural. Astfel,
exprimarea prin acest studiu a specificului național, expresivitatea obiectului creat şi funcționalitatea acestuia vor fi
principalele aspecte care trebuie urmărite şi rezolvate prin acesta.
Condiții minime pentru intrarea proiectului în evaluarea finală sunt:
Îndeplinirea condiției de peste 50% prezență și activitate la atelier;
Predarea proiectului și a Caietelor de Documentare și Activitate aferente fiecărei faze a proiectului (În format digital);
Respectarea formatului precizat în temă.
La criteriile de evaluare precizate anterior se vor adauga si cele care se regăsesc în tema cadru a Departamentului „Sinteza
Proiectării de Arhitectură”. Criteriile generale în evaluarea propriu zisă sunt împărțite în trei categorii. 1. Parcurs/proces, 2.
Proiect, 3. Prezentare și apărare proiect. Criteriile specifice fiecărui semestru se regăsesc în tabelele din capitolul Obiective
didactice.
Evaluarea proiectelor temelor lungi va fi făcută de o comisie formată din membrii a două ateliere și un invitat din cadrul
UAUIM în urma prezentărilor online ale proiectelor de către studenți. Nota finală va fi calculată ca medie aritmetică a patru
valori: cele trei note ale comisiei, obținute în urma prezentării finale, la care se adaugă nota dată de atelier pentru parcurs /
proces.
7. CONŢINUTUL PREDĂRILOR
Întocmit,
Prof. dr. arh. Marian MOICEANU
Prof. dr. Georgică MITRACHE
Conf. dr. arh. Horia MOLDOVAN
4/6
5/6
6/6