ANUL 5

TEMELE DE PROIECTE
LANSATE DE ATELIERELE DE PROIECTARE
pentru anul universitar 2016-2017

Grupa 51A
Prof.dr.arh. TEFAN SCAFA- UDRITE
Lect.dr.arh. Vlad Thiery
Asist.dr.arh. Alexandra Maria Mitu
Arh. Sibila Popovici

SEMESTRUL 1
PROIECT SCURT
Structuri uoare cu caracter ocazional sau sezonier destinate dotrilor de loisir
cultural
n cadrul atelierului, studentii vor opta pentru o anumit categorie de dotri cu
caracter ocazional sau sezonier, cu funciunea de loisir cultural, propunnd o
structur adecvat acesteia.
Exemple:
acoperirea unei scene pentru spectacole n aer liber
structur pentru protecia spaiului de joac n parc
structur pentru gzduirea de expoziii, comer cultural, trguri tradiionale

SEMESTRUL 1
PROIECT LUNG
Structuri speciale de deschideri mari destinate dotrilor de loisir cultural
n cadrul atelierului, studentii vor opta pentru o anumit categorie de dotri cu
caracter permanent, cu funciunea de loisir cultural, propunnd o structur adecvat
acesteia.
Exemple:
sal de teatru
sal de concerte
sal polivalent cu caracter de loisir
dotare comercial (galerie comercial, mall)
Grupa 52A
Prof.dr.arh. DANIELA RDULESCU ANDRONIC
Lect.dr.arh. Marina Eugenia Mihil
Lect.dr.arh. tefan Valeriu Mihilescu

SEMESTRUL 1
PROIECT SCURT
STRUCTURI SPECIALE REABILITARE URBAN DMBOVIA Structuri
ambientale, habitabile, permanente sau demontabile, poduri, insule artificiale,
etc;

SEMESTRUL 1
PROIECT LUNG
CENTRU DE AFACERI BUCURETI

Grupa 53A
Conf.dr.arh. SILVIA COSTESCU
Lect.dr.arh. Adrian Moleavin
Asist.drd.arh. Irina Florea

TEMA NR. 1 | PROIECT SCURT

ACCES STATIE METROU

Punctele de acces ale reelei de metrou au reprezentat, nca de la nceput, repere

stradale importante n cadrul oraului. Bazndu-se pe structurile, tehnologiile i
materialele speciale aprute n ultimii ani, acest obiect de arhitectur acces staie
metrou a devenit o tem de studiu arhitectural / exist exemple deosebite realizate
de arhiteci de renume Norman Foster, Jean Nouvel sau Santiago Calatrava.

Se propune realizarea unei structuri ce va proteja o intrare existent ctre reeaua de

metrou. n funcie de locaia aleas de ctre studeni, structura va adposti i un
spaiu de odihn /ateptare i un mic punct comercial / alimentaie public, avnd o
suprafa total de maxim 300mp.
Staiile propuse pentru a fi studiate sunt: staia Aviatorilor Charles de Gaulle, staia
Piaa Roman, staia Universitate Teatrul Naional i staia Timpuri Noi, studenii
urmnd s aleag una dintre acestea sau s propun, n discuie cu ndrumtorii, un
amplasament alternativ.

TEMA NR. 2 | PROIECT LUNG

PAVILION EXPOZITIE / EVENIM ENTE

Spaiile destinate trgurilor, expoziiilor sau altor evenimente ce implic participarea

unui numr foarte mare de persoane, sunt obiective de interes la nivel naional i
internaional, arhitectura acestora fiind o demonstraie a posibilitilor tehnologice i a
talentului i iscusinei profesionitilor din domeniul proiectrii de arhitectur i al
construciilor.
Centrul expoziional ROMEXPO, al crui pavilion central inaugurat n 1962, a fost
proiectat de arhitecii Ascanio Damian, Mircea Enescu, Vera Hariton i inginerul Dan
Mateescu, este i astzi un reper, cel puin de nivel european.
Totui, dezvoltarea programului de evenimente creeaz necesitatea extinderii cu un
nou spaiu expoziional, cu o arhitectur i tehnologii de avangard, amplasamentul
propus fiind n imediata vecintate a pavilionului central ROMEXPO.

Grupa 54A
Conf. dr. arh. HAYTHAM ZEKI
Conf. dr. arh. Magdalena Stnculescu
Asist.dr.arh. Narcis Teodorescu

SEMESTRUL 1
Tema 1
BIRDWATCHING TOWER
Nu trebuie s silim materialele s vorbeasc n limba noastr, ci trebuie s le ducem
pn n acel punct unde alii vor nelege limba lor... Nu poi s faci ceea ce vrei tu s
faci, ci numai ceea ce i permite materialul. Nu poi s faci din marmur ceea ce ai
voie s faci din lemn i nici din lemn ceea ce ai voie s faci din piatr.
Constantin Brncui
n cadrul domeniului de studiu STRUCTURI I TEHNOLOGII SPECIALE, care
reprezint tema cadru a disciplinei de Atelier a anului 5, se propune realizarea unui
turn de observare a psrilor Birdwatching tower n Delta Dunarii.
Fiind ncadrat n patrimoniul mondial al UNESCO n anul 1991 i clasificat ca
rezervaie a biosferei, Delta Dunrii reprezinta un sit natural cu o diversitate a florei i
a faunei exprimat att la nivel de specii ct i la nivel de ecosisteme terestre i
acvatice. Aici se ntlnesc att psri migratoare ct i psri sedentare sau de
pasaj, protejate la nivel european i aflate n baza de conservare a psrilor.

SEMESTRUL 1
Tema 2
THE ARCHITECTURE BEYOND 2050:
FROM OBJECT TO FIELD, FROM PURE TO HYBRID

Beyond a certain scale, architecture acquires the properties of Bigness. The best
reason to broach Bigness is the one given by climbers of Mount Everest: because is
there. Bigness is the ultimate architecture.
Rem Koolhaas
Aprofundnd domeniul de studiu STRUCTURI I TEHNOLOGII SPECIALE, care
reprezint tema cadru a disciplinei de Atelier a anului 5, se propune realizarea unui
hibrid urban sub forma unui proiect manifest pentru o arhitectur situat temporal
dincolo de orizontul anului 2050 The Architecture Beyond 2050.
Arhitectura se reinventeaz n mod continuu, se pune sub semnul ntrebarii de la o
perioad la alta, ncearcand s anticipeze parcursul societii prin crearea de scenarii
la scar urban. La limita dintre real i imaginar, dintre posibil i imposibil, dintre
experiment i utopie...
Grupa 55A
Prof.dr.arh. FLORIN BICIUC
Lect.dr.arh. Veronica Zybaczynski
Dr.arh. Anca Constantin

SEMESTRUL 1
Proiect 1 - SP5-1 - STRUCTURA SPECIALA INTR-UN PARC
Un exercitiu in care se doreste valorificarea calitatilor estetice ale structurilor
speciale, intr-un cadru natural.

Proiect 2 - SP5-31 + SP5-32 - SALA DE SPORT DE CAPACITATE MEDIE IN

BUCURESTI
Tema propune explorarea oportunitatilor oferite de structurile speciale de mari
dimensiuni precum si a capacitatilor acestora de a livra imagini memorabile.

SEMESTRUL 2
Proiect 3 - SP5-4 + SP5-2 - DOTARE CU CARACTER CULTURAL (ARTELE
SPECTACOLULUI) IN ZONA VECHE A BUCURESTIULUI
Tema propune aprofundarea relatiilor intre diversele functiuni in cadrul teritoriului,
integrarea coerenta a dotarilor de tip cultural intr-o zona cu personalitate si buna
structurare a spatiilor dedicate functiunii in relatie cu spatiul urban.

Grupa 51B
Conf.dr.arh. ANCA MITRACHE
Lect.drd.arh. Ionu Ionescu Piatra
Drd. arh. Oana Abalaru

PROIECT SCURT
STRUCTURI SPECIALE CONEXIUNE TRASEU PIETONAL HERASTRAU

Proiectul Conexiune Traseu pietonal Herastrau investigheaza posibile raportari ale

unui obiect architectural imaginat intr-un context dat. Amplasamentul provoaca
abordari variate din punct de vedere al responsabilitatii fata de mediu, cu asumari si
limitari fizice si/sau conceptuale.
Tema sugerata cerceteaza sisteme structurale si tehnologice tipice intentiei
programului si vizeaza inovarea unui sistem performant care sa potenteze
componenta expresiva a proiectului. Obiectul - subiect va prezenta principii statice
proprii materialului de constructie utilizat in accord cu modul de punere in opera
specific. Se vor putea propune structuri permanente sau temporare in care structura
devine nemijlocit arhitectura. Dealtfel, proiectele vor putea exprima atitudini fata de
sit in cheia unui demers clar si intr-o forma adecvata utilizarii spatiului propus. Nu vor
lipsi , fireste, explorarea atributelor legate de tehnologie si sustenabilitate.

PROIECT LUNG
ANSAMBLU BIROURI SI SPATII MULTIFUNCTIONALE ASOCIATE
Plecand de la tesutul urban actual proiectul isi propune sa investigheze o zona a
capitalei cu oportunitati de dezvoltare functionala specifice si cu potential deschis in
privinta activitatilor publice /culturale locale. Este vorba despre amplasamente cu
potential de crestere accelerat de presiunea financiara si care subliniaza
oportunitatea gasirii unor posibile reformulari urbanistice si arhitecturale viitoare. Un
amplasament posibil este intersectia intre Str. Buzesti si str. Sergiu, B-dul A.I.Cuza.
Propunerea arhitecturala prin ierarhizarea spatiilor si a volumelor propuse urmareste
revigorarea unor locuri pierdute si coagularea unui potential civic latent al
locuitorilor orasului.
Componenta structurala si tehnologica interna ansamblului poate duce spre variante
de structuri speciale, care, prin dimensiunea lor, ridica probleme legate de integrare,
orientare si conectare la existent. Decodificarea contextului urban, intelegerea si
insusirea modalitatilor de concepere a structurilor performante, corelarea acestora cu
expresia arhitecturala si structurala, dar si tehnologia si sustenabilitatea ca parte
integranta proiectului complex, si coerenta demersului reprezinta cateva dintre
obiectivele asociate temei.

Grupa 52B
Prof.dr.arh. DORIN TEFAN
Lect.dr.arh. Dan Dinoiu
Asist.dr.arh. Ioana Ardelean

ANUL V
SEMESTRUL 9

proiect scurt : "RECITIREA IN SI PENTRU ANUL 2016 a proiectului pentru TOUR

EIFFEL din PARIS

proiect lung: CLADIRE INALTA PENTRU BIROURI IN BUCURESTI

-zona de studiu va cea a incintei fostei intreprinderi de stat Ascensorul;
-silueta turnului de incercari ascensoare era un simbol al intrarii in Bucuresti
pe calea ferata;
-cum ducem mai departe un semn care si-a pierdut semnificatia dar conserva
memoria vizuala.

ANUL V
SEMESTRUL 10

proiect scurt: spatiu urban fluid: spatiu industrial-spatiu urban hibrid; arhitectura
spatiului privat si arhitectura spatiului public.

proiect lung: reconversia spatiului arhitectural preorasenesc pentru industria

grea in spatiu urban de noi-servicii si locuire (zona fostelor Uzine MALAXA - 23
August din Bucuresti).
Grupa 53B
Conf.dr.arh. BOGDAN TOFAN
Lect.dr.arh. Teodor Badiu
Lect.dr.arh. Dragos Neamtu

proiect scurt :
TERMINAL DE DRONE - Tehnologie si poezie

ARGUMENT
Cat o sa mai stam pe loc cu imaginatia - noi cand mai zburam atunci pe Marte?"
Bogdan Tofan

Proiectul propune un motiv, o ocazie, o oportunitate, o posibilitate de visare si

Science - Fiction
E vorba de proiectarea unui TERMINAL DE DRONE SAU de BALOANE CU AER
CALD amplasat pe terasa UAUIM accesibila studentilor si cadrelor didactice care au
dorinta de a zbura pana la Politehnica in Regie la Facultatea de Energetica. S-ar
putea zbura asa direct peste Bucurestiul aglomerat si la alte institute de cercetare din
Bucuresti sau din jurul Bucurestiului. Ar fi o retea de transport noua.
Ideea ar fi de a gasi modalitatea de a face arhitectura dintr-un obiect cu o functiune
mai mult tehnologica.

proiect lung:
DOMENIUL DE STUDIU: STRUCTURI I TEHNOLOGII SPECIALE

In zilele noastre daca esti arhitect, a stii sa faci birouri intr-un imobil inalt trebuie sa fie
o chestiune de la sine inteleasa, de aceea aproape toti studentii ar trebui sa parcurga
aceasta functiune in facultate. Toata stiinta este sa cunosti la perfectiune functiunea
ca sa poti sa iti acorzi timp inovatiei si compozitiei armonioase in acel "joc savant al
volumelor in lumina" creatiei de arhitectura .
Locul propus pentru acest exercitiu este cel de pe bulevardul Buzesti - Berzei ( zis
arhitect Costica Enache) la intersectia cu strada Dinicu Golescu. Functiunea poate sa
fie una mixta care sa includa galerii de arta, Conferinte, concerte de camera si
spectacole de mici dimensiuni, filme, sali de fitnes si inot si desigur alimentatie
publica.
Tema lung va aborda studierea unui proiect complex de dimensiuni ample ce
necesit structuri speciale.
- cldiri de birouri (cldiri de birouri nalte sau grupri de cldiri de birouri cu
nlime medie sau redus cu zone comune de tip atrium). Cldirile de birouri
pot fi cldiri de nchiriat, bnci, cldiri reprezentative ale administraiei publice
regionale i naionale, etc.)
- teatre i auditorii, sli de concerte
- muzee
Pe lng componentele structurale i tehnologice interne, cldirile ce necesit
realizarea de structuri speciale au de obicei, prin dimensiunea lor, o influen
puternic asupra contextului. Amplasarea acestor cldiri ridic anumite probleme de
integrare, orientare i conectare, de aceea se recomand ca temele de proiectare s
nu aib un sit prestabilit, ci doar programul. Identificarea unuia sau a mai multor situri
care s permit implementarea programului respectiv devine astfel parte integrant a
proiectului.

Grupa 54B
Prof. dr. arh CALIN IRIMESCU
Conf.dr.arh. Daniel Coma
Lect.dr.arh. Ioan Milo

SEMESTRUL 1
Proiect 1 - SP5-1 - STRUCTURI SPECIALE
Proiect 2 - SP5-31 + SP5-32 - TURN DE BIROURI IN BUCURESTI

Grupa 55B
Conf.dr.arh. RADU GABRIEL TEAC
Asist.drd.arh. Eliodor Streza
Asist.dr.arh. Oana Doina Truc
TEME SEMESTRUL 1
Tema 1: Standul unei firme de produse audio video - Bang & Olufsen
- la un targ international de profil, ntr-un spaiu nchis.
Proiectul presupune folosirea unei structuri speciale, pe un lot de 10m x 25m,
avnd ca scop delimitarea spaial, rezolvarea problemelor de portan (avnd n
vedere dezvoltarea pe dou niveluri a pavilionului) i n acelai timp crearea unei
imagini n consonan cu ceea ce d identitate acestei prestigioase firme: o intimitate
ntre design, perfeciunea execuiei i tehnologiile de ultim or.

Tema 2: Centru cultural de cartier

Avnd n vedere necesitatea unor sli de spectacole n apropierea cartierelor de
locuit, v propunem exerciiul unui proiect de Centru cultural, ce implicit contribuie la
decongestionarea celor din centrul Bucuretiului, contribuind i la coagularea social
din zonele amintite. Imobilul, cu o suprafa desfurat de cca 4000 5000 mp, va
conine o sal de spectacole (pentru concerte, proiecii, teatru etc.) de 700 800
persoane, una dou sli multifuncionale (100 200 persoane fiecare), o bibliotec,
sli de conferine, sli de repetiii, cafenea etc.